JURNAL IIEVII'll PESIliMIirEl mBHUOH »MWME 1111 JSlIIt, iii TOATE lUl'LIl. I il PcdiycalS I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 15. (Ant5.râ ais dsoi.iea) Bskspemll Anpiiie 15, 1857. Konpindrpcn. Pincliipejc. Ipicnn nonMipi. KomBnin.nîiun'î mliinuifue miil. Pînd8peje.ie. IIpimtBapa a sosită ini kb dinsa pîndspe- jeie; anesli oasnegl intepesangi, Kape ptmîns aa noi nînt ja toamnt, ne spmt se dsKE mi npimtBapa Biitoape, iap» nins ia ksîbsis jops. He siajjt nitKstt a dtpsils Natspa anestsl miss animais! O Biagt Komnsst de Ktittopil snioa- pe, de nitnepl inocente mi de tendpejje matep- ne foapte intepesante. PîndspiKa n’ape natpie; Ktni nemtpginitsig snagis, Kape înKonpioapt zoneie temnepate aje ntmîntsisi, din îna.iteje pegisni aie aepsisi nins ia ssnpafaija ntmîntsisi, este natpia pîndspeiel. Aneste snagispi imense, na- stpea aneasta ie stptcate ks o isgeait estpaop- dinapt, infatirasiit. S’a KaiKsiats Kt dpsmsis ie faKB pîndspeieie Kînds nieaKt toamna, sns oms acia i’aps fane Kînds aps mepije dsoe-zeni de ziic, zisoa mi noantea neînietats, ne sns dpsmB de feps. Eati întinsele snasjispi ne ie npeKsp- ije anests miKS, animais persiats de dsoe opi ne ans ! O! De Kîte opi noi oamenii, nismsims soap- ti pîndspeiel; Kînds npiniBBapa sosemte, înso- Ijemte ks dînsa mi dopinga d’a KBiBtopi, d’a Bedea ismea, d’a npiimi iinnpesisnl nsoe, niBKste, Kape iipijesKS opizontsis KBnomtingeiops noastpe, tots d’o datB îmmsiginds mi simsagisniie esistengei noastpe nponpie, în Kîts nape-Ks tpBims în Boia- arispl mal msitS de Kîts pBmîinds anast. Kînds ziKS, aneastt dopingt se npezinlt ia snil oameni ks o apdoape nepesisliEiit, mi Kînds ns sîntems 114 - în stape a o îndestsja, oape se nsnismsims na- SEpea KEJEtoape, Kipe în tots ans fane asts-fejg de Boiasispi fpsmoase ? Dap Keaps- nentps anei dintpe noi, Kape Kînd» BoieSKS ini sînts în nozijjisne a îndestsja do- pinija jops de KEJEtopie, Kîte npenapaijisni oste- nitoape se nepe ja sns Boiaaus nentps noi oamenii! Sns Boiaactâ nepe (npeKsms a ziss Nano-ieons I nen- tps pEsnois) tpei jsKpspi, adeKE: Bani, Bani ini eaps Bani; ama.dap anests mmjonitops penepajs,tpe- B»e nperstits KÎndîS nine-Ba Boemte st întpenpin- zs sns Boiaads; ne sport Bine istopia Baraaiejops (mai ks seam-B Kînds KEjEtopeinte nine-Ba ks dame) mi în neje din spm-B, istopia înKE mai KomnjiKatE a nasnoptsjsi, ks deseje « Bize aje saje ». FepinilE pîndspejE! Ts n’ai IpessinijE de KejtsiajE în KB.iBtopii.ie taje, ts nopiji nara^spije taje tots d’asna rata KStine; în minstsjs nauitepei, ainpii- mits de aa Natspș sns nasnopts, ssBsKpiss de toate « Bize-ie » nentps toatB Biarja ta, mi Kînds aiKsnpi 4a ȘKonsjs KBJBtopiel ta.ie, Kspînds îiii fani sns ksîes mi n’al țpeBsinns de x otejspl»; snde Bii înneni sb Kîniji mi ns te neKBatemti ks 4enemii Kejnepi mi ks Biptamii pEnitopi, Ka EBeiji oameni, nentps Kape otejspije as deBenits în sneje JOKspi o Kajamitate nsBjÎKE Kape 4e stpiKB toate imnepije de KEJEtopie. Mirpaijisnea sas KEJEtopia pîndspejejops este sna din tpadijjisnije neje mai nonsjape. Snii as aBsts îndoiajB desnpe" aneasta mi dsoe oni- nisni date afapB. de difepiip natspajisti, rEsesKS mi aiisms naptizanii jops; adeKE snii npetinds ke, pîndspejeje ns rr.ieKs toamna de ja noi, ni Kînds se anponie timnsjîî fpirsposS, se asKsnds în fsndsjs pîspijops mi jaKspijops snde pErnîns asKsnse nînE în npimEBaps, întp’o stape d’as- fiKsie (jimins), Kape searoEnE ks moaptea, dap npimEBapa peînsiezs mi ess afapB, de aneea ni se nape ke toamna n.ieKS ini npimEBapa pe- Bins. De aneste oninisni epa mi Linee mi Keaps Cwier\ nînt ja sns rpads. Ajijii as ziss KEpE- mîns iapna asKsnse ssb netpe sas în apnopi ssop- Bsporni. Dap ne d’aatE napte SpaUanzani^ \lan- duyt, Natterer mi ajijl Bestiyi natspajisti as fs- Ksls o msjiiime de esnepimente npin Kape as nponals, ke pîndspejeje întp’adeBEps njeKs toam- na în jybpije mepidiona.ie, snde psmîns toatB eapna mi npimEBapa se întopKS. Ks toate anestea ns noate fi nerats, ke s’a \ rssit» mi eapna pîndspeje înriejjate, în fsnds.is pîspijops Kape mai msite ja sns joks fopmas o rpEmads de riajjE; anoi JBÎnds-^ie mi înrponîn- ds-je în nensniE Kajds, în Kîts nsmai nioKSJ» erninds afapE mi JEsînds-je akojo 4, 5 ope, pe- înBiezs mi înneng a sBEpa. Kasza mirpajjisnei (KEJEtopiei) pîndspeje- jops, este fpirs.is epnefîn KJimeje noastpe; mal ks seamE Jinsa nstpimîntsjsi anestops nESEpi ja noi în timns.is epnei, KEnl eje se nstpesKs de insente; anoi eapna Kîmnieje ja noi sînts ks totsjS desnoiate de insente, Kape opi ke mops opi se asKsndS în joKspi neanponianije, snde pE- mîns Ka moapte, nînE în npimEBaps, De aneea pîndspejeje netpeKS ‘eapna în AfpiKa mi în ajte asemenea JOKspi Kajde, snde mi în timnsjs epnei Kîmnieje sînts aKonepite ks BepdeaijE mi njine de fiinije înssfjeijije, Ka ja noi npimsBapa. Ama dap e KsnosKsts ke pîndspejeje noas- tpe meprs toamna nins în AfpiKa. De msite opi naBirstopii ne mapea Meditepans, as întî.inits toam- na nete de pîndspeje mirpEtoape, meprînds snpe AfpiKa. Pîndspejeje Kape ’mi faKs KslBspi în aKO- nepimspije Kasejops, meprs mi mal denapte, Ksni KEJElopesK^ nins ja Senerajs în ssdsjs Afpinel. Pîndspejeje, de mi sînts Kosmonojile, xsnl n’as o natpie delepminalE, ks toate aneste eje as o mape simnatie nentps joksjs snde s’aS nss- Kgts mi Keapg snde as netpeKsls Kîts-Ba timns; de aneea se apats ja pîndspeje nipKomstanua foapte intepesante, ke e.ie peBins npimEaapa tots ne ja JOKspije snde as netpeKStS Bapa tpeKstE; rEsesKs Keapg KsiBspije jops din ansjs tpeKsls mi se amezs aKOjo. Heje tinepe ’mi faKs sns kbîbS jînrs a.is nejops SElpîne mi nsmai daKE n’as jok£, alsnnrse amezS în aitE napte. Ama dap uslems zinp, ke în snaijisjS imenss Kape îjs slpEsate de dsoe opi ne anS, mi Kape se întinde de ja jjEpije nojape nînE Ja neje eKsatopiaje, pîndspeaoa ape nsmai dsoe nsnKle fiKse, adeKE sns Ksaptips de Bapa ja noi mi sns KBaptips de eapna în AfpiKa. Sînts foapte intepesante nimte esnepiuente fsKste în panoptsjs anesta. Spallanzani a jsats dintp’sns kbIbs 11 pîndspeje, rai a atîpnats de rîtsjs jops 11 ineje ks oape Kape insKpin{jisne ini a KsnosKsts, ke în ansjs Biitops 7 as pe- — 115 — senil» za kbie»; ne spini azte 2, dap dsoe noa- te K’aă m»pil8 ne dpsmă. Eati sns instinKlă ad- mipasiză! Basipea aneasta, sinrspi iui fipi Bp’snă semnă, ’mi-risc uite dpsmsză ei din fandsză Afpinei, nini za salBză mi za imiESză ei din aimză tpeKBtă. TolS Snazanjjanil a Bizslă o nepeKo de pin— dspeze Kape a peBenită 18 ani, nenontenilă în kkT— EBză zopă. Noi oamenii n’aaenis nini o idee, immă aps nstea nine-Ba nsi «ns dpsmă în acpis za o deniptape de mii de mize ueorpafî’ie, fipi Bp’snă semna ni nimîntă sas în nepă mi ncrpcmită pîn- dspezeze n’as stadială nini IJeorpafia nini Aslpo- nomia! Eati sna din fpsmoase.io ZBKpipi instim;- tine înBizili în mistcpe.ie ne.io mai adînni. Pîndspezczo sînts ndcuipauii zoimitopi ai aepszai, Kini nsmai ssss în aepă notă si tpiia- SKi eze; simpîndă minînKi, ncnit mi daă nsizopă jopa do mînuapc. Ama dap eze se rmimpi d'snă ZEopă 8inopă mi ncKonlcnilă, a Kipsi dipeKjjib- ne eze siiimnă jesno ne Iotă minatsză. Kîndă e senină, eze se jjină S8Să în peyisni.ie ssncpioa- pe azo acpszsi, no Kîndă în limnsză nzoii, se jjină în peyiBnize infepioapo ne ssnpafaua ijimîn- tszsi, 8nde ronesuă inscKlczo 'io se asimndă întpe apEopi KÎndă se anponio nzoia. Do aneea ombză do pîndă npiBcmto pîndspczezo im snă feză de sapomclps, impo ananiji sosipea nzoii. Pîndspczezo fopmeazi o famizio do msipi Kape sîntă amine omszsl,* Kini eze ’I fană sepBi’iispi mapi, însi aneasta n’o Ksnosim lojii oamenii. Anoi ne na sîntă în stape a npeusi ano- ste sepsinispi, do mazto opi, snpe nelpenepe, omopi aneste nisipi fozosiloape nsmai ncnțps nzme- pea d’a omopî mi d’a so esepjja în aplea omo- pszsi. Ei ns mtiă ki fie-Kape pîndspea este snă Ksstodă (niziloape) ncnzitilă ază rpidinezopă mi ază Kîmnspizopă zopă de apitEpi; Kini ea npini- dernte o mszuime de insenle Kape, fipi dînsa, apă mînKa fpanzeze mi noameze apEopizopă mi rmna- teze dsni Kîmnă; anoi în zoimpize Eizloase pîn- dspezeze sîntă mi întp’snă aztă nsnută de bc- depe fiKitoape de sine omazai, Kini eze ronesKă mi minînKă jjînijapii, Kape sîntă foapte ssnipitopi nentps oamenii ne jokscsks în aneste zoimpi. Dap mi npnpiija (saă zapna snsi fjstspe), Kape se ijine în marazii de rpîă (snde fane atîta stpi— Kinisni) mi aneasta risemte în pîndspeze snă rpozaBă inemiKB Kape ze ronemte. Auia dap apă fi sine, Ka pîndspezeze mi azte asemenea nasepi, Kape sîntă inseKtÎBOpe, mi Kape nentps aneasta sîntă foapte fozosiloape omEZbi, si fie nsse sse npoteimisnea zemzopăKini nine ze alaKi, esle snă finitopă de piă nentps sonie- lalea omeneasKi,' a Kipsi fepinipe este nazali ne desBOztapea arpiKSZlspei. Sîntă o mszuime de siierje de pîndspeze în îspona mi în neze-zazle Kontinente, însi KapaK- tepeze zoozoijine țjenepaze Istszopă, sîntă neze spmiloape: Kopnsză zopă e zsnră ; nioimză simplă, zală mi n’bnă Kîpziră în Bîpfă; rspa zopă e foap- te mape, ritază simplă, apinize sîntă foapte asinii mi înrKste ; ninioapeze foapte simple, aă 4 dei.ielc, no impe opi ki zo ijină ne Kîte na- Ips inainle, opi 3 înainte mi 1 îndipită. Sîntă pîndspeze de zi mi pîndEpeze de noante, (Kape si;opă nsmai noantca). lIeze de noante, nsmite Caprimulgiis (fiindă-kt> mai nainte, oamenii ss- iiepstiuiouii ’mi aă iman'mată ki aneste nasepi mszră zautezo Kanpezopă, fiindă-Ki ze aă Bizstă zEspînd noantea în înlsncpenă, nefiKÎndă nini snă sro- motă mi întp’snă modă mislepiosă). Toate pîn- dspezeze zuopă foapte msztă mi foapte iste, sa însi snezo zuopă neînnetală în toali Biaija zopă. Ucze mai npinniuaze snejje de pîndspeze (llirundines, Ilirondelles, Sclivalben) sîntă neze spmiloape: Ilirundo domestica (în Drapa No: 1); II. rustica (în firspa No: 2), Kape fane KaiEspi sse anonepiuispize Kasezopă; II. urbica (în firs- pa No: 3), Kape ’mi fane Ksiusză zînri fepestpezo Kasezopă, II. riparia (în firspa No: 4), Kape se jjine ne mazspize pîspizopă snde fane riapi în Kape ’mi KzidesKă imirmpize zopă. Afapi de anestea, se mai afzi în India, o sneiji Bestiti de pîndspeze,’ nsmite Ilirundo esculenta saă Salangana, ază Kipia imiES este snă aplisoză de mînKape foap- le npcusilă. Eati ne panoapti natspazisll, desnpe aneas- ti nasipe- Sala”gana esisli mai în toate inss- zeze indine npeKsmă: Borneo, lava, Sumatra. Ea ’nii fane ksibbjs în fopma snei fapfspie ne Kape ’ză ziiiemte de slînni. Aste KsiEBpi sîntă fiimte d’o sse- stanijE animazi, zininioasi ne Kape nasipea o Bapsi afapi din stomană. Aneste KEiEspi fopmeazi ee- Kala nea mai npeusiti za meseze EoraijijopB din India mi din Kina. 8nă dpamă d’anestă Kbisă se nzilemle K’snă dpamă d’apmnlă. npejjsză neză mapeză a aneslopă Ksisapi, nposine din Kas- -116 — za, kt. anei sape ae adant, esnana Biaija jopă xa msjte ncpÎKO.ie, Ktni nastpea aneasta fane K51B8.I8 ei nemaispiie pîapi.iopa mi niT.pi.iop, în lOKspI nepiKa.ioase, alîpnate neste asisEpi (nptnt- stii) tepisiie. Anei Kape Bop st adsne aneste KBÎBspI, jers Kopns.18 jops kb fsniî mi se iast xoss din msnijil Kape înKomjisps țjtpmspue mtpei. De msate opi fsniea st pane mi omsis Kade în ant mi e nepdBts. Eatt ne asszs faKB inii oa- meni de nosesisnea appintBJBl, în Kîts esnsne Biaija oameniiops Jia atilea nepiKoje, hamal Ka st îndestaaeze ana Kanpinis aaa atKomiei aops! Ka toate aneste nepiKoae, adsnt ne fierni- kape ana în India mi în Kina, 24 mii mtaci de Kainapi, fiemi-Kape maate Kostt 1000 nînt aa 1200 raiseni! India tpimite mi maate de aneste mante în Espona, în Benefinisiă neaopS aaKomi Kape na ainsesKă nini în Kontinentuaa nostpa. Dintpe neae-aaate sneije de pîndapeae nea mar neaespt în Eapona, este aneea Kape ’mifane KalEaaa în aKonepimaaa Kaseaopa, (H; rustica, No; 2 îh fir); Haplea de sasă a Kopnaaaî ere de o Koaoape aasastpt Ettînda în nerpa mi aanitoape, ne Kînda naptea' de atoss e aast sas pomioapt. Fpantea mi rîtaaa sînta oaneme Ettînda în po- miaKoada e aanrt mi ttiatt în daoe Ka o fap- Kaaiijt; aBînda în miatioKS o nati aast; ninioa- peae sînta roaae ftpt ntps. MasKaaaaa ape ko- aopi mal Bii de Kîts femeaa. ‘ Pîndapeaoa aneasta este adeBtpala amiKt a omaaal; mi’i naane sonietatea aai, de aneea na fape nini odatt de orna, nini na se sfiemte de aoKainija, ande ’mi Kaonemte oatae saae, adeKt întp’ana kbIeS nașa aa aoKa adtnostita. Anesta kbIeb e ftKBlS de ntmînta ntmoaosa mi Keaps de no- poiaaa dant siijje, ne Kape pîndapeaoa ’aa fpt- mînlt kb nioKaaa el mi ’aa moaie kb snsma aini- nioast din rapt, nînt Kînds deBine o matepie ai- ninioast mi omoijent, Ktpiea ’I dt fopma anal Kazans. în 6 ziae, pîndapeaoa ’mi tepmint naaa- taaa ei,, ne Kape îaa Ktntamemte în ntantpa kb faajii, Ka st fie Kaads, moaie: mi nsnă de aoKaitS. Sns asemenea ksIes, sepBt anei nepeite mease ani; înst aa fiemi-Kape npimtBapt ’î faKB oape-Kape penapajjisne. Kînda npimtBapa, aa întoapnepea iops, se întîihnat Ka o nepeKe st rtseasKt kbI- bbj8 aops aoKaitB de aijji, atsnni se înnene întpe nosesopl ini szspiittopl o lantt sînpepoast mi înBinrttopil, ptmîna domnitopii kbieb.isî. Femeaa Kaonemte de daoe opi ne ana; întîia oapt ea nane 5, 6 soț, a dsoa oapt mai naijinS. Toate soție sînta aahe mi nttate kb nanKte oaKeme* Haii pîndapeâeaopa se nstpesKs mi ei de inseKte, ne Kape ae npinda în zsopa, de aneea Kînda npi- mteapa e moioast mi fpirspoast, atsnni na sînts ama maate inseKte mi nsii de pîndapeae se npt- ntdesKa. Papa este nine-Ba în stape a ntstpa pîndapeae întp’o Koainie, dap Kînda s’as osinnsitâ aKoao maalS timns, înnena st Kînte npea fps- moss. S’a Btzsts pîndapeae KapeaatsnrS aa BÎp- sta de 11 ani, dap îmsttpîninda opnesKS. Htpinijii apatt o mape tendpejjt nentpk npopenitspa (naii) aops; îndatt dant ne naii aa emită din os, tattas mi mama ae adsKS de mîn- Kape mi Kaptjjt adese opi kbIssis de ranoia, m. n. a. Atamapea mitendpeija ntpinijiiopSKttpe naii aops, e atîta de mape în Kîta saKpifiKt Kîte odatt Keaps Biaija aops nponpie, npeKsms snsne mediKaas Boerhave, Kt a Btzata o pîndapea în- topKînda-se aKast, naptînda de mînKape nen- tpa nsii sti mi BtzîndS Kt Kasa ande se afaa kbIebjs ei apde, s’a apanKată în miacioKSiB faaKtpliopa Ka st’mi SKane nsii. Snii aa npe- tinss Kt, Kînds nsii de pîndspea as opsita, ntpin- ijii ’i BindeKt kb iapsa nsmitt. chelidona (iapsa pîndspeieiops); înst Redi mi Lalure aa Btzata Kt ftpt Bp’o iapEt, nastpiae opsite de sine pe- Kjmtirs Bedepea Kspînda. în timnsja pomanLiopa, se întpeEaingaa pîn- dspeie, nentpa tpimitepea stafetejopa mi a SKpi- sopliopS, adeKt: jaaa o Kjonitoape, o adsneaS deaapte mi aKOJO jeraa de ninioapeje ei Bp’o mi- Kț sKpisoape sas Keaps namai ana semna Kon- Benasi-ia, îi dedeas dpamajiB mi pîndapeaoa sinrspt se întoapnea kb nea mai mape isijea.it ja rbIeb-is ei, ande o amlenta Kopesnondentais Ks ptsnansa. Afa - pt d’anesle snejje, ama npezentata îh firapt înKt 3 ajte sneije Komsne în Eapona (H. domestica, H, urbicâ mi H. riparia), înst npeKBmȘ ama ziss, sînt? ne ntmînts maiijiml de sneije de pîndapeae Kon- tinentaie mi Keapa pindape.ie.ie namile de mape (Sterna, Hirondelles de mer) Kape netpeKa toatt Biaija zopa ne mape, dentplînda-se Kîte odatt sste de miie georpafine de jjtpmspi mi întoKmai KîndS faptsna nea mai tepisiif înfspiazt sanpa- fajja oneansiBl. Klhda toate fiinjieieBii^ farS st se — 117 — asKTmzi ia iaipea aieslsl snei;taK04§ pirantins mi înfiepztopa, tomnai atsrrn, aceste nasepî se mimci K8 tea mai mape ruiiepe ne aajspide înlipîtale aje oveanusl. Eali dap ki pîndspe- Jeae de nimînl» mi de mape, as jsats ta nose- sisnea -iops toate peyisni.ie infinite aie aepsisi, Ka- pe InKonyispB Kontinentsjs mi mal tots oieansas, domnia uea mai imenși ie noate esisla ne nimîntâ, 1, Pindspe.ie de ras* (Hiemado domestica); 2, pindapeie de a«onepimspl (H. rustica); 3, H pîndspeje de fepestpe(H. urfcica); 4ₜ pindspeje de majspue piepuopS (H. riparia). adexiîotsrdJB8J8nimîntesKs. EatiomiKi nasipeidin Snania, «în domen&râ meSsoapeaie na auane Kape apS natea ziie upesamS aiti dati Philipp II * nii’odati ». — 118 — Iijieria norisjapTE». JleKVflsnea IF. (Spmape) Domn'uopă! Noi spmiină ks ensmepapea difepinijejops întpe fiinrjeje opranine mi neopranine. 4-jea. Difepinija a natpa este 'ttodsM fopmaițis- nei sas opipina fiinijejopă opranine. Fie-Kape f iin— iji opraniKi, nainte nsmai din fiinije Kape’I sea- mim; ja animale nsmimă aneste fiinije: nipiniji; ja Beijeta-ie je nsmims seminije: nini odati ns s’a înlîmnjată Ka din simînija snei poze si easi snă Kpins, sas dinlp’ană Kîine si nasKi o nisiKi. Ase- menea ns s’a întîmnjată, Ka fipi nipiniji si nas- ki sns animajă, saă fipi simîngi si se npo- dsKi o njanti, ama dap toate jjenepajjisnue ani- ma.ie.iop8 mi aje njanteiopă, de ja întîia jops emipe ni ssnpafaija nimîntBJBi nîm aKsms, Kon- sisti în dsoe opdine infinite mi neînteppsnte: ne d’o napte d’sns opdină de nipiniji kb nsii Jopă (în pernsjă animajă ) eap ne d’ajti napte d’snă opdins de seminije ks fpsKteJe jops (în pemsjă nepeta.is).. Ama dap nstems zine ki fie-Kape fiiniji opraniKi, noapli în sînsjă ei jjeneajoyiea sa. însi Ka si îmnjineasKi anestă sitonă mi Ka fiemi-Kape fîinjji opraniKi si noati npodsne npojienilspi (podipi) Kape ’i seamini, natspa je a înzestpats ks oprane întp’adinsă, detepminate nentps anests SKonă ; de aneea în fie-Kape fiin- Iji opranim esisti sns sistemă de oprane, detep- minate nentps npodsiajisnea fiinijejopă asemi- nitoape (pods.iă) mi afapi d’aslea, fie-Kape ape sns skohs îndoita a îmnjim, adeKi KonsepBaijisnea esistengei sa.ie indieidsaM (npin nstpipe) mi KonsepBajjisnea esistenijei jfensjisl siă (npin npo- dsKjjisne sas podipe). Toate anestea ns esisti ja fiinije.ie neopranine (în pemsjă minepajă), Kape n’aă tpeEsinjji de npodsKlopi semeni Ka si je npodsKi, ni feaspimi de întîmnjipi asnidentaje notă dcBeni Kaszeae fopmaijisnei jops. 5-jea. HIod8.tâ esistenuel. MipamEjă nejă mai mape în sfepa fiinijejopă opranine se afli ne- rpemită aini; Kini toate Kopnspîje opfahine ns notă esistă sas Kpemte fipi mînKape mi Ei8t8pi, adeni fipi nstpimîntS. Nslpimîntb’jă jeajsi este Kapnea, ne ejă pane ks dinijii mi o înrite, no Kînds nstpimîntsjă pozei este sskb ne’-is ssije din sînsjs mmîntBJsi npin pidmini, Ka ks ni- mte rspiije mini. Natpimîntsjs amîndopopă ane— stopa fiinije opranine atîtea de diBepse (jesjă mi poza), Konsisti dap nsmai în difepinija fopmei, snajă fiind» sna natpimînta fjsidă mi ajtsjă so- .iidă. Ama dap toate fiinjjeje opranine as tpe- Bainiji neînnetată de natpiminte jsate în intep- Baje SKapte, în tota timnsjă esistenijei jopă. Dap si ossepBimă asams ne pojă atoaKi aneste na- tpiminte în Kopns.18 jopă. Kînds sns animaas mînînKi, anea mînKape tpesae si intpe în sîmjeae mi în Kapnea jsi k» si’jă xpineasKi. Toate mînKipije, Keaps neje sojide, tpesse si se disojse (toneasKi) în Kop- ns.iă anima.i8.i8i, i;a si noati deseni adempate iistpiminte; asemenea se bpmeazi mi ja n.iante; npin spmape Kînds ams mînKată ansmă o nîine, neste 10—24 de opi aneasti nîine a deBenită o napte din sîmjeje Kape nipKs.ii ansmă în Binejie meje, Kape npodsne rîndipi în Kpeepi Kape întpejjine faKSJitatea pesnipaijisne mi a rjassjai, mi Kape di immiKuops nosisijitatea d’a miuiKa Kopnb.is mes. Dap ne Kînds a intpată aneasti Kitime nsoi de matepii (npoBenite din anea nîine) în Kopnsjă meă, o ajti napte a emits din Kopnă (npin ssdoape mi ne.ie-.ia.ite esKpejjiani). Ama dap în aneste 24 de ope s’a spmală o SKimsape mape în Kopnsjs mes, adeKi o napte a fiinijei meje de mai nainte m’a jisală, s’a dssă mi nsmai iea napte ja fiin— ija mea smani, ne Kînds o ajti Kitime de ma- lepie Kape eaps n’aă fosts Konpinsi în mine, ni întp’o fiiniji mai infepioapi (nîine), astizi a de- Benits o napte aKtiBi mi imnoptanti a fiinijei meje. Anoi dani Konsidepimă în imajiinaijis- nea noastpi, Kitimea de nstpiminte, Kape sns omă mînînKi întp’snă ană: de nîine, Kapne, zapzaBatspi m. n. j., nomă risi ki esistenga noaslpi dintp’sns ană este penpezentati npintp’o rpimadi de 180—200 nîini, d’o ssli OKa Kapne de Eoă, mi de 10 nîm aa dsoi-zeni miei in. h. ji. — 119 A’ieste rptmezi de nîlne, anemii eoî mi miel Kape isistt întp’o .isnlt neîntetalt ks jsmea estepioa- Btdă aKsmă stîndă înaintea mea, întp’sns ans selpt, nerpemită Kt ateastt jsntt, Ka opi-te jsn- Bops npefipa npin Kopnsjs meă, ne Kînds Kap-hi, tpense st se stBÎpmeasKt npin nipsinija snsia nea Kape Konslitse aKsmă Kopnsjă mes, neste I mi nimitipea a.itsia din amîndsot ntpui.ie Ee.ii- snă ans, Dsmnezeă rntie »ie na deneni ? Xsma, pepante, adeKt, mi aiti ateia Kape ape nstepe matepiea sneî fjopi, sas neaps ea aa ptmînea nîntlmal mape, nipseuite ; anoî fiinds-Kt înip’ateastt atoiti în slapo de esKpeminte menpizanije! Ksljsntt a snsî indinids opranih's ks Jsmea este- toate ateslea, snitatea fiinjjeî me.ie a SKtnats npinlpioapt, nerpemits Kt indinidsjs este ms.ită mai toate a’ieste Bitisilsdinî (npefatepi dese). lIine|sAans, de ateea ateastt jsnlt se tepmint tots mi Bede ansnis mi tine mt Ba Bedea neste sns I d’asna ks nimitipea indinidsjsî mi ateastt nimi- ană, na rtsi kt> sîntă tots ateja mi Kt n’amă de-1 țipe este moaptea. Ama dap opi-te indiBÎdă Benits o a.ilt fiintjt. Ealt mapejo misteps ajă I opranisă, moape. î>nă sleaiapă ntlpîns de sste esistenjjcî fiinue.iopă opranite; no d’o napte nc-ldo anî, dsnt te a înnttpînilă ne maî fiindă în demă Kt Kopnsjă jopă st swmnt fii foafe nsp-|stape a nspta fpsnze Bcpzi, se Bemte^emte mi sa.ie, din minsts în minsts, capă no de a.ita I moape; inseKla Ephcmera, Kape naiule diminea- Bedemă Kt, ks toate ateslea, întpeiiimea fiinjicll yt, seapa sfîpmemle Kapiepa esislenueî saje mi sas snitatea indiBidsa.it, ptmîno neatinst. Ioană!moape; .ia ateste ainîndsoî fiinue oprani'ie (ste- din ansjă tpcKstă ns s’a ftKStă o a.itt fiinyt aitsins,! aiaps mi insenta), moaptea este inepentt în na- de mi c sirspă, Kt din Ioană din ans-iă tpcitoă, I tapa jops, de mi Ja inseiilt st rptcemle a Beni n’a ptmasă în Ioană do oKsmă nitî o jilpt de Idsnt 12 opo mi ja steacapsjs dsnt msjte sste de Kapne, nitî snă dpamă desînye! Ioană de aKsmă,| ani, Kttl din zioa Kîndă a ntsKslă o fiinijt op- în ansjs tpcKstă în nteaslt opt, epa pisinită I ranint, a mi întcnslă a mspi. Zioa namtepeî, este în Bspla snsî coă, în Ktntuîna snsî micjă, în hui zioa întonslsjsî mopjiiî saje. Snă esemius nentsjă sneî rtino mi în rsnois snsî KÎmnă din|Bajimspi ateasla. Kînds anî anpinsă o jsmînape, Kape s’a ftiislă no spmt nopsmBs, din no-lKs KÎto minste mi ope jsmînapea apde maî msjtă, psmnă mtmtjirt mi din mtmtjirt Ioană! 'Io|kb atîlK se anponie maî msjtă momentoiă fatajă, mtlamopfose Kspioaso, npozaito dap adoBt-l Kîndă ea so Ba stinge. Kîtă de mape st fie o pate! Ijsmînape, dai.t ajjî anpins’o ks tintî minste în O st pcBintmă noato maî ne spmt Ja ate-înainte, ateastt jsmînape s’a anponiată ks tintîmi- sie Konsidcpajjisnî. Totă atestă npotesă de nstpi-l nste Ktlpo finilsjs fatajă de slinijepe, ama pe st spmeazt mi ja mante. I mi snă noni.iă ntsKslă epi, a mspită ks o zi; snă Asls-fcjis toate fiinuejo opranite se ns-lnonijă de 3 anî, a mspită ks tpei ani mi snă sttpînă tpesi;ă, adeKt ncîntelală iipiimesuă rrialcpiî din .îs-1 d’o sslt de ani, a mspită ks o sslt de ani. mea eslepioapt Kape .ie înssmesKs, dîndă afaptl întp’ajts joks Bornă aBea OKazisne a Bopsi din Kopnsjă jopă a.ite matepiî ssate mi netpe-1 mai msjtă desnpe moaptea natspa.il mi a o distin— Bsintoase. Aiua dap toate fiinjjeje opranite sîntă I pe de ’iea aKtidenlajt; înst nentps OBHteK— întp’o .isntt neîn'ietatt ks jsmea estepioapt miitgjg stsdisjsî nustps de asttzi, e destsjs st ateastt jsntt Konstitse Biana jops. | mtimă, Kt opi-te fiinut opraniKt ape nentps esi- Ja: fiinije.ie neopranite, snă asemenea npo-lslenija sa snă tepmină natspajă, Kape st stBîpnie- tesă ns se spmeazt nitî de Ksmă. Ilelpe-ie s. e. ns I mto npintp’o moapte natspajt, ne Kîndă fierni- mtnînKt, ns ceas, nitî ns KpesKă, sîntă dap fiin- I KₐpC fiinnt neopraniKt n’ape snă tepmină xott- ije moapte, ne Kînds fiinye.ie opranite (njantelpîtg din natspt; o neatpt noate st ptmîie mii mi animaje) sîntă fiinije Bii, Kttî sîntă neînte-jde ani în slapea în Kape se af.it asltzî, npin sp- tală în KontaKtă ks jsmea estepioapt, JSKpîndă | mape fiinrjeje neopranite ns mops, fiindă-KS n’aă assnpa ei mi npiimindă de ja dînsa ajte jSKptpî I eieiisilă de mi aă esistată, tots n'aă Bieiisilă; (peaKutoii). jKtti Biaija este nponpietatea nsmai sneî fiinue 6-jea. ModfMB finits-isl. Dsnt te amă Bt-1 apranite, npeKsms mi simijipea este nponpietatea zstă, Kt toatt esisteniia snei fiinije opranite Kon- • nsmaî a snei fiinjje înssfjeijite. — 120 — Pezs.itat8.i8 dap a.iă acestei anajise fisiojo- flfae este, ki nsmai ja fiinne.ie opraniie rBsitnă: 1-iă. K-b din tpei, natps elemente nsmai, Na- tspa a npodssă fiinjje infinite ini Bapiaiii.ie. 2-jea. Kt, în intepiopwă Jopă, se afjE op- rane difepite Kape toate as sns skohs^ adem>, sia- jja indiiiid8a.iT> a aiestopă fiinjje. 3-.iea. Kb fopma este ama deinepente ini de neiesapie nentps esistenija jopă, în Kîts ns nstemă snirnEa fopma, fipE a stpisa esistenija. 4-aea. Kb sîntă nisKste din nipinui saă din seminjje, adeui, din fiiniie Kape je seamini mi niii odati din înlîmnjape, saă Kaszi aKiidentaji. 5-jea. Kb Biajja jopă este o Jsnti neînie- tati, snă mips neintepsnlă de JSKpipi antise mi peaKtiBe a indiBidsjsi assnpa asmei aiemtia, npeKsmă mi a ssnpa indisids^si adÎKt: jisîndă din jsmea estepioaps matepii nstpitise mi dîndă în- nanoî matepii Ke.itsite, ssate, de Kape opranis- msjă nsmai ape tpessings. 6-jea. Ke esistenija fiinjjejopă opraniie, se sfîpmemte npintp’o moapte natspaje. KonseKsinijeJe aiestei anajise, -ie Boms Be- dea în jeKijisnea niitoape. Komsnikanism iuliinniliue mini. Apsopl Kape dan ueaps. în AmepiKa Kpenite o snegi de apsopi nsmiti Myricas, Kape npodsKă sns sskb (o zeami) Kape, stnds se întipemte, desine o matepie Ka qeapa. Mo- dsjiă d’a adsna a’iests sskb este qexă spmitopă: ads- ni fpsKteze aiestsi apsops, Kape seamini ks o ne-¹ peami, je nsne întp’snă siKsxeijă de nînzi mi ama ae fepse în anij atsnni qeapa Kape desine fjisidi, se ssie ni ssnpafajia anei de snde noate s’o sKoajji sine-Ba ks sinrspa. Aneasta este neapa de Ksajitatea d’întîiă, dap mi pimiraiijeje aiestopă IpsKte, noate ni- ne-Ba si je feapBi mi si SKoaiji qeapi dintp’înseJe. Asta este qeapa de Ksamtatea adsoa Afapi d’aiestă npodsKă fojositopă, apsopii ane- stia aă mi ajte Ksamtijjî npeiioase adeKi: apsops-să Myricas nosedi Ksajitatea, ki Kspijji aepsiă snde se afji, Kini e.is aBsoapse (înrite) aepsjă stpiKată nij taie Ka aaKspise Bitimitoape sinitijjei, si denie foapte șinitoase. în statele Carolina mi Pennsyl- yania fîn AmepiKa), snde Myricas de sine KpesKă în nidspî, aă Kontpissită, Ka aqeste dsoe statspî din statspue snite, si fie joKsite de oameni, Kiql fipi dînseae apă fi neste nstinjjiKi oamenii si tpiiasKi în aneae zoKspi Biatoase mi nomoaoase. Fpsnzeae anestsi apsops nistpeazi xainejie Ka și ns ae minînqe moaiue. Pidinina jsi este întpeBsinjjati în AmepiKa, Ka pemedie aa difepite natimi. Eaă pisnîndemte îmnpeijispsaă siă, o odoape foapte naiKSti mi simtoasi. Aă îniepKată aKsmă mi aă nzantată aiesti ap- Bopi în ssdsjă Fpaniiel mi IJepmaniei, mi snepă ki Bopă pesmi în aieasti lepicape. Asta apă fi snă Bene- fiqiă nsos nentps arpiKSJtspa esponeani, anoi mi nen- tps stapea simtiuei a joKsitopijops KOntinentsjsf nostps. Ba însi nstemă npeziie, ki Ksjtspa anests! apsopă Ba pesmi ja noi ne mai jînri pîspi mi în jioks- pine Biitoase, toKinai snde KpesKă aKsmă suiiije Kape ns ne adsaă niii snă fo.iosă. 'Ie fepiiipe mape apă li nentps noi d’a sKina mapinnea Dsnipeî, de enide- miije de fpirspi, npintp’o njanti Kape ape Ksajitatea d’a Kspiiji aepsiă mi d’a ne jismina Kaseje! . îmmsjuipea anestsi apBopă e foapte smoapi; Kiii se miatjonemte npin semimje mi npin EStanii (nseje). Sîntă dsoe snege de Myricas, adeKi M. cerifera mi M. pensylvanea. Amîndsoe daă o intime easajii de neapi, însi se deosesesKă npin mipimea fpsK- tsjsi mi a înujjimel apeops.isî. Ținipită în Tinorpafia Kojeyibjsi Sf. Sana.