JURNAL h»ti‘» risiihiim iiitii\i|moi'S mtwu im b«tl n tot ii.use,il I il PcdiycatS ih>. In ans.is IpeKsls ams IpaKlats Kseslisnea: danii jsna este .lOKsilt de faime nil sas noate iui de oameni .isnapl (sejcnini), sas ns ? Am» aptlats Ksms snii npetinds, Kt .isna ns noate fi joKSilt de Bp’o fiinjjt Bie, niii mtKaps a nspta ne ssnpa- fana ei Bp’o n.ianlt înf-iopilt; Ktii n’ape ant, fiinds-Kt n’ape aeps (atmosfepiKs) în Kape s’aps nstea fopma nsopi, n.ioi mi ie.ie-.ia.ite fenomene meteopoAOijiie anoase, npeKsms .ia noi. Dap a.i- jjii a zis» din Kontpa Kt s’as desKonepits spme de sns înBe.iims d’aeps atmosfepiKs Kape înBe.iemte .isna mi Kt ea este .lOKsilt. Este îtiBedepats, Kt asemenea Ksestisni ns nols fi pesoABate în- tp’sng mods nosiliBS, niii nentps, niii Kontpa: de aieea ne este nepmiss a asKSJta toate oni- nisni.io ie se panoplt Aa aieastt Ksestisne. Ama dap boios lita asltzi mi oninisnea Kspioa- st a D-.isi Smiu, manifeslalt înlp’sns ons oaS sts Kape aiisins a eiuits de sse tinaps. D. Smijj npelinde dsoe .iSKpspi Kspioase ; Ba îiiKt sna este foapte estpaBarantt, adeKt: Kt .isna se anponie de ntmînls din ie în ie mai ms-its, în kîIs neste o mie de ani, o st aBems .isna ne ntmînls! N’o st intptms în aprsmenteje saie, npin Kape e.is se suenite a nposa, Kt de Kînds As- tponomii as îniensts a mtsspa distanija asnei de .ia ntmînls, s’a Btzsls, Kt aieastt distangt se miimispeazt din ie în ie mai ms-ils. Nerpemits Kt Astponomii de npofesisne Bops ptsnsnde D-asi - 106 - «Ile ssnpafaga Asnei se afAE difepite KAime Ka mi ne ssnpafaga nEmîntEAEi, sne.ie mai Ka.ide aateie mai peui; asta nposine din nozigisnea Jisnei KEtpe soape. KaAKE.ie.ie matematiue apatE, ke daKE esistE aeps în asm, tpesse se seîntîm- me aKOJO mai adese opisparane fspioase deKÎts ja noi, mai ks seams în KAimeAe peui aAe Asnei; anoî toKmai aKOAO rEsims ESAeBapdeje mai dese mi mai pidiKate. Se Bede dap ke oamenii Asnapi as KAidits ssAeBapdeAe AOps în Kontpa fspiei sparane-iops d’aKOAo ». « Dap KAidipea intepioapE a auestopS esac- Bapde apatE mi mai msAts ke sînts .isKpspi de apte eaps ns npodsKgisni natspaAe. Kiui se Bede în intepiopsAs Aops Ka nimte tepase ÎntoKmai Ksms faKs oamenii în nEsntpsjs uetijjiAops, Ka aokbî- topti se se noatEssi mai ks îmiesnipe ne zidii; anoi ne fsndsAs tepaseAops se BidS Ka nimte moBÎAe miui potsnde. Aueste, ziue D. Smijj, ns notS fi aAts uesa, de kîIs KaseAe seAenigiAopS Kape, în aoks Ka ia noi se fie KOAjjspate, 3koao sînts potsnde. Anoi în uentpsAE snei rpsne (ada- nape) de asemenea mosiAe, se sede sna mal mape de kîIs toate, aBÎnds fopma KoniKE, asta tpe- sse se fie Kasa de sfats sas temnASAs Bpe snel KOAOnii amezate în intepiopSAE snsi BSAeBapdS », « ToatE ssnpafaga Asnei ns e mai mape de Kîts Pssiea. Ns e dap de mipape ane imagina, ke se afAi în ashe o KanitaAE snde e pezidenga rsBepnsAsi seAenijjiAops. Anoi snde aps fi în AsnE sns aoks mai KonBenasiAB nentps KAEdipea snei asemenea KanitaAe, de Kîts tosmai nsnKtsAS snde AOKsitopii Asnapi BidS stpEASuinds neînuetațs neste KansAS Aops (în nsnKtsAs zenitsAsi) nEmîn- Ibab nostps, aBÎnds o AsminE de 22 opi mai mape de Kîts a Asnei Mine Aa noi! Illi întp’adeBEpS tosmai în auests nsnKts, Bedems ne ssnpafaga Asnei msjte mipspi mapl de BSAeBapde, toate fiinds d’o mEpime eKsaAE mi fopmînds întpe dînseAe nimte anrsAi eKsaKgi, ne Kape natspa n’ape oniueis a’i faue asts-feAS de persAatS mi de esaKts». « 0 uipKomstanijE mai KspioasE este, ke de Kînds Schroeter, Gruithausen mi Schuhmaeher as înuensts a ossepsa aueste BSAeBapde, s’a BEzstâ ke as SKimsats înfEjgimapea Aops. S’a bezbIs ke sneAe bckI s’as dEpîmats mi aAteAe nsoi s’aă HESS Aa aoks. Se Bede dap KiseAenijjii aS ma-< Smijj mi ne Bop odixni ns nsmai ne noi, ui mi ne stpenenojjii nostpi, na si ns se teami Keaps dsm mii de ani ke Bops risi în Bp’o dimineajji, isna HAini înaintea npars.isi șinei. Dap npetindepea a dsoa a D-abi Smijj, este npeKsms ams ziss, ke Asna ns nsmai ke este .10- Ksiti de ninge bîi dap mi îngeAente Kape as mi KJiidits în asm opanie, Kase, moseAe m. u. a. mi ke toate aueste KAEdipi apxiteKtoniue se Bids npin tejesKons. EatE Koniems aiui sns nasapis din onsjs sis. a De msjts s’as OBSepsată în aehe, nimte eb- .jeBapde (inanrjspi) potsnde. în timnspije noa- stpe îhse, s’a OEsepBats ke ssnpafaga Asnei este aKonepiti' d’asemenea BSAeBapde Kape s’as ns- mipats nînE Aa 50 de mii; Aa sne.ie jonspi stas atîlS de stpînse sns de ajits, în Kîts ns pi- mîne niui sns joks rojS întpe dînseie. Mai na- inte, OBsepBatopii, ’mi as imaginats ke aueste ineAe potsnde sînts Kpatepi jsnapi de BOAKani slinrni; în- SE sîntS msJte uipKomstange Kape BopsesKs în Kontpa aueste! dninisne, adeKi: mipimea Aops estpaopdi- napi, keui sne^e ineAe as sns diametps de jia 10 mi Keap nînE Aa 20 miie georpafiue. Anoî dani ne nimîntsjs nostps, Kape e mai mape de Kîts Asna, ns risims asemenea Kpalepi girantiui, Ksms se noate Ka asemenea • BO-iKani se esiste în jisni ? DaKE neste tots nimîntsjs se afli nsmai 500 de BOJKani, se noate Ka Asna, Kape e mai miKE, se aiei 50 de mii? Dap s’a mi sitals în nisntps auestops ineAe mi jie aS risitS Mane ne fsndsAs Aops, neaBÎnds niu’sns asiss în fsnds npeKsmS tpessia se fie, daKE aueste ineAe aps fi Kpatepi de BOJKani; anoî toatE fopma aops este aiua de pematE mi de nepfeKlE în intepiopsaș mi este- piopsAE Aops, în Kîts sîntems siAigi se ziuems ke sînts onepe de aptE, eaps ns emite din mina na- tspei». « Hershel a bezbIs mi nimte tspnspi pidiKîn- ds-se în aueste Jiinii uipKS.iape; dsnE snrnpa jops s’a oEsepBats ke sînts roaje în nEsntps. Sns asemenea efeids tpesse se fani tspnspue snei uetiiji». « S’a bezbIs ke dsoe BSAeBapde (ineAe) se atinrs întp’sns nsnKls sas uipKomfepengeî aops mi în auestS nsnKts se afAE oraspi, întoKmai Ka o noaptE Kape aps miîKAOui KomsniKagisni întp’a- mîndsoe ». — 107 ~ nia KJidipei, npeKamă uri maaui ne raosaaă hb- mîntesKS mi Keapă ja noi de KÎ|jI-Ba ani în- Koaue ». * Dap de ne Kaseao aanapiaopă sîntă potan- de mi na Koauspale, Kaaa noi? PBsnansaaă este kb în aanB domnesKB aparnne mal fspioase rai mai dese de kîI» aa noi, npeKamă amă zis» mal sbsb; anol Keapă în aurBpsaă de aa Kpimea aă fBKată esnepiinue rai s’aă înKpedinijntă, kb Kopta- piae potande pesistB rasată mai cine în nonlpa fapiel Bparaneaopă, de Kîtă Koptepiao nBlpato mi Ko.ijjspate ». « Scfuoeter a mBsapală mBpimea Kaseaopă asnape, (moBiaoaeaopă polsnde, dsnB amcpa aopă) mi a FBsilS kb aă o mBpimo do 50 nriioape, întOKmal na Kase.io ueae mal OEiunaite no ub- mînlă. Hind a OEsepBală mipspl asnul de ace- ste niOBÎae întOKmal i;a mBtBniiao înaripate. Ano- ste nu notă fi aată-uena do irită aaiuiae opa- uieaopă aannpe; însB sb ncdo kb opanieao as- nape slntS mal țiirantiuo do irită aao noastpe; kbuI s’a BBzslă asemenea uiipapi de moniae în- tinzînds-so nesto totă inlopiopsas anal Eaaenapdă, adeKB nînB aa 10 rai 20 miao ucorpafiuo. Ho DBmîntă na esislB snă opamă nape sb oîeb aaijjo do mBpimea de 10—20 miae yeorpafiue ». a Dap s’a mal OEsepBată în aanB uri uioseae. Snii Astponomi do mal nainte ’uii aă imaginată kb astea sîntă wipapl de mânui, ÎnsB Maedlcr, a apBtată kb db sîntă mânui, kbuI amnpa mi pe- mapilatea aopă, nposB kb mi aueste pidiKBpi sîntă onapiae aplifiuiaae, adeKB raoseae aanape, Kape se întinde de aa ană BaaeBapdăaa aataaă, miauo’iindă KomaniKauianea aopă d. « Anol ne aînrB aueste uioseae, s’a BBzată uri Ka- naae în asnB; adeKB niiute Bepți aanul d’o mape peraaapitale înlinzînda-se întpe BaaeBapdeae aopă. Maedler mi Shuhmann aă desKonepită nînB anamă 200 do asemenea Kanaae. Snă aprsmentă mal sirapă kb astea sîntă întp’adeBBpă Kanaae, este danB Ksmă se apatB, kb opl aude întianesuă Bp’snă mante, na tpeKă nesto dînsaaă, ni namai îaă înKon- vioapB, ÎntOKmal Ka uri aa noi, dauB aeșeaidpo- statiKB a enaiaifipsasi anei». « Sirii n’aă natală sb no esnaiue, de *ie dis- Kaaă aanapă apatB în teaesKonă în maate aonapl o aarninB Bepde ? Aueasta se esnaiKB npea aes- no Kîndă ne imauinBmă kb aoKapiae aueste sîntă aKonepilo în aanB kb irimnri KaatiBate kb naanto Bepzl; npin apmape oslo nposală kb seaenijjl na sîntă feneanul (aeneral) rai kb el KsaliBeză rao- naaă Kape npoBedinua ’aă a destinată nentpa pezi- denua aopă ». i EatB o nposB do Konpinssaă onsasl D-asî Smiu, în panoptsaă aanei. Noi ne-amă asstinată aiul d’opl-uo oniniano nepsonaaB rai ama uitată auestă nasațjiă supe a da aeKtopiaopă nostpi o naoe matepio do meditape (rîndipe) în aueastB Kaesliano atîtă do intepesantB. Xîptia ini istopia ei. II. Xiptia modepnv. De mi xîptia modepnB este aueea Kape noaptB mi pBsnînderate ideiae ueae mal înaate rai ueae mal Benepate; kb toate aueslea ea însarai este d’o opiyinB foapte desnpeusilB iui înawsitB. Kîndă so bRb uine-Ba întp’o marazie de mifoane (tpenue) în aneae din Kauitaaeae ueae mapî aae Eaponel, Bpîndă nespîndă îi Bine nirate idelfiao- sofîue do desnpejjaipea raopiei auestei aame rai aBanitBjjiaopă el; kbuI aKoao Bede o aame kb- zstB de mBpimea ei. Ilînza uea mai finB, uea mai apistoKpatiKB, Kape a sepsită odatB de kb- mauiea anei upiuiriese, a deBenită ana mifonă apan- Kată afapB, întOKmaiKa inifonaaă KBmBraii anaiuB- pană. Maraziea de uiifoane este Ka ană uimi- lipia; în amîndsoe rBsima paineae sne! aame tpe- K8te; în amîndaoe natemă faue stadiiae ueae mai intepesante. Fie-Kape mopmînta noaptB în sine o islopie intepesantB a anei fiinue înijeaente, o se- pie de simuipi, de dapepi, de naBuepi, de sne- panue uii de iaaziani, tpeKB aKamă înaintea ima- uinajjianei noastpe. Asemenea mi fie-Kape tpean- UB este Ka ana peaiKă (moarate) intepesantă a anei — 108 - esislenne «mane. «Ia Kîte n.imepi n’a asistat» tpeanjja EoratsjiBi! «Ia Kîte dspepi mi sssninspi, n’a asistat» tpfeanya sipansasi! Fie-Kape tpeaniji apă n»tea st sKpie snă memoapă istopia» ini anoi ne memoapă! Dap eati ki dintp’aieste pâine menpizasue a emit» o asme nsoe Benepati. Maraziâ de tpen- ije s’a SKimsat» întp’o aispepie neaespi, întp’o nanetepie eaeranli. Nin’o tpisspi e.ieranti, n’a stat» înaintea maraziei de tpenije, dap Kîte niiioape apistoKpatiie KajKi ausmă în marazia »n»i aiepep»! Eati o însiepe intepesanti! Eati ki din p»ine s’a» fiKStă fiinjje nsoe! Mistep».i» aiestel înniepî, a’a spinal» faspiKaijisnea de xîplie de tpenije (mifoane). Este KsnosKSt», ki mifoaneae saă tpenijeje de Beslminte ini mai ks seami de nînzi, daă xîptia modepni. Faspiuanijil de xîptie sîntă tojji d’aneiami oninisne, ki tpenjjeae sînts matepia.i8.i8 neaă mai nsnă nentps xîptie, mi daKi apă Bpea iine-Ba si faKi xîplie de ins nsos, n» n»mai ki aps fi msată mai sKBmni de Kîtă aKsmă dap mimai nsijină Bsni; sini npin deasa^nsplape mi sns.iit»pi a nînzetspiaopă, aijeae k» Kape sîntă jjesste, se mai moaie mi se fană mai KonBenaEiae nentps npe- napațjisnea xîptiei.' 8nă înijeaentă a fiKslă oe- sepsanisnea, ki fie-Kape omă, Kape noapti o ki- mami, este snă KonasKpitopă aa faEpiKaijiBnea de xîplie; Kiii, K8 Kîtă a nsplată eaă mai msată o «imami, ks alîtă a înlesnii» mai ms.ită sKim- sapea ei în xîptie. De aieea, ks Kîtă o gapi este mai nonsaati mi mai niBiaizati (snde oa- menii aă msale psfe), kb alîtă faspiKaijisnea- de xîptie înfaopemte maî ms-ilă. Dap este aiii o Konsidepajjisne foapte im- noptanli. Din zi în zi se îmmEajjesKs npodsKjji»- niae aitepape, npin spmape din zi în zi se îm- msjiijemle mi Konssmaijisnea xîptieL Oape nseste de temstă, ki Ba sosi snă timns Kîndă Kitiijimea tpenijeaopă ns Ba fi d’ancsnsă nentps faEpiKajjis- nea xîptiei? Atsnii, ns nsmai ki Kipgiae Bopă deseni foapte SKBmne, anoi noate se Ba întîmnaa aneea ne s’a întîmnaal» în; seKsaeae mediane Kînds ns epa xîptie de tpenge, atsnni Kîndă xîp- tia de papyrus Ka mi Pergamentul s’as fiKstă npea papi, oamenii pideaă aitepiae dsni nep- ramenteae SKpise de mai nainte mi sKpieaă ne dînseae onepiae aopă mi ama s’aă nepdsts nens- mepasiae manssKpise din ne.ie mai npenioase ne as pimasă din asmea antiKi. Snpe a sKiaa K8.itspa modepni d’o aseme- nea Katastpofi, msaiji dintpe natspaaistii modepni aă KiBtală aate matepii Bejretaae Kape apă n»tea sepBi întOKmai Ka mi tpenijeae aa faspiKaijiBnea de xîptie. Mai ks seami în Anraia ini în nopdsaă Amepinei, oamenii s’aă oiisnată K8 aneasli Kes- tisne, Kini aKoao 5K8pna.ie.ie Konssmi o Kitigi- me însemnitoape de xîptie (s. e. snă sinrspă JK»p- naaă Nev-Herald în NevyorK, Konssmi ne ană xîptie Kape se spKi aa sama de 100,000 Dolars saă 40,000 rajEeni m. n. a). Si nsmipimă aiii difepiteje înnepKipi în panoptsaă anesta. D., II. Poelter a înnepKată si faKi xîptie din aemne de spadă saă de teiă tiiate în ebkiijI mini mi fepte ks aemie tape, aanite ks rază de Kaopă mi snse ne spmi kb »nă fe.îi» de sinană naptiKsaapă mi kb nealpi aKptf. Ajijii as ÎnnepKată a fane Xîplie din fepestpsitspi de aemnă Kape pimîne Kîndă-taie nine-Ba aemne kb fepistpiă; însi din fepestpsitspi sinr«pi fipi a fî amesteKati mi ks tpenjje, na si noate fane o xîptie sâni de, SKpisă. Snă aată matepiaaă înnepKată sîntă naieae. Kîndă fepse nine-Ba naie în aemie tape întp’snă Kazană ks Banopă esnssă snei npesisni eKsa.ii ks 6—8 npesisni atmosfepiie, atsnii naieae de- Bină Ka snă feaiă de naști (eoki) moaae din Kape, dsni ne s’a aasits ks rază de K.iopă, se fa- ne o xîptie esieaenti. Ama dap în limnspiae modepne aă lepsată feaspimi de Komninaijisni de .lemne mi de naie. Ja sneae sîntă amesteKate tpenije de nînzi mi aă dată pez8.itate foapte msagimitoape. A tpeia matepie din Kape se noate fane xîp- tie, este EsmsaKS; adeKi SBKiijiae miii Kape pi- mînă Ka pimimiije aa KBpiijenia mi aa spzipea BBmsaKBJBi. Aneste SBKiiji, Kape nîni ansmă epaă apsnKate afapi fipi Bajioape, aK»mă je fepse ks ani de Bapă saă jiemie de sodi, nîni Kîndă se faK» Ka o koki, ne spmi .ie nsne sss teasKă mi fane dintp’înseae o xîptie destsaă de Bsni nentps tinapă. Aneste tpei matepii sîntă an-smă în ssayis. nentps faspiicapisnea de xîptie; însi, npeKsmă amăj zisă, tpenjje.ie de p»fe totă okbhi pangsaă d’întîiă; Dap afapi de anestea, esisti în pems.is ne- — 109 — țretmă iui ms.ite a.ite malepii Kape s’as nponsss a Jie întpessinga nentps faiepea xîptiel, mal ks seami nentps eftinilatea lopă. Auia s. e. aoiie de spadă mi molifte, dsni