JURNAL niyiri; resitwu iii nniitwrt mtim iui bakte, h i uvi i: ii.use.il PcdiiicatH " " de ’ PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. M 12‘ (Ans.18 a.iă dsoi.iea) Eskspeinli Maptie 22, 1857. ----- Knnpinilepi’»: Pc’npc nomele- Planta Hieinm Kami.tn. KomsniK.ijjiRn! mliiiiBifiic miil. Desnpe Komete. ApliKOMiM 6-Jica. Uli mm fina.iti. Si tpaKtimă aKsmă Esesticnea radcpci unei Romele neste sna din sle.ie.io lIep».i8i. ¹ Aini KBestisnea se pedsne .ia înlpecapea: Dara din tiuinspije islopine, s’a bizbIs ne lIepă o stea anpinzînds-se sag stinrînds-se ? Kini în anestă Kază, epa nepmiss ssnoziuisnea, ra anea- , sta s’a spmată npin radepea Bp’snei Komete ne- ste aneasti stea. Eali ne Komsnira istopia Astponomieî, de- snpe anests nsnKls. Pliniți Bopseinte în SBpațiispue saje ki în timnsjă jsî Hypparchuy (2000 ani înainte de Xp.) o stea nsoi s’a apitata îndati ne Uepă, mi aneasta a dat Bestitsjsi Hypparchu, ideia d’a fane sns Kata- aoră (o jisti) de toate ste-ieie ^lepsjaî na, țre- nepauisni.ie nostepioape si mtie ne sleje s’as OEsepBats ni nepă, în toati antinsilatea. Anests Kataaoră s’a Konsepsats de Pliniu. Uns asemenea fenomentă, s’a ossepBală mi în anii 1572 mi 1604 dsni Xp.; adera .ia 14 XoenBpie 1572, Tycho de Brahe, Bestits.18 As- tponomă d’atsnni a ossepsat, ra în naptea ne- ps.i8i ralpe nopdă, (adera în nonste-iajjisnea Ca- siopea), a emită o stea nsoi foapte stpi-mnitoape; ea epa ama de stpi.i8nitoape rai de jsminoasi Ka rai jsneafips de seapa (venus). Dap steaoa nea nsoi din ansas 1604, s’a apitată ja 10 OKtom- Bpie zioa Keapă, în KonsteiaijiBnea raapnejsl rai a aBstă o mipime ama de pemapKaBMi Ka rai steaoa isi lupiter. Noantea npenedenti anestei - 90 - Kopnspiae nots deBeni asiitoape în spmainfasin- jjeaopă eaeKlpiie, fipi Ka si apzi; npin spmape se noate npea nine Ka în sneae steae stinse, sas si ziiemă maî Bine, în sneae Kopnspî ossKspe, Kape se pitn'esKă în snaijibaă EniBepssaBÎ, si sp- meze Kîte odati sns npoiesă eaeKtpiKs, Kape faie si deBie foapte asiitopă. Anoî neste Kîlă-Ba tirane, aiests npoiesă îmeteazi mi Kopnspiae de- Bins din nsos oșsKspe. Ama dap, dsni Arago, ns sîntemă siaijjî a npiimi KonseKsinna ki, Kometeae Kadă neste steae sas neste sopî, niii aieea ki sînts în Hepă steae stinse rai npin spmape noate Ka mi soapeae no- stps si se stinri Bp’o dali mi si ne aase în OBSKspitate! Ne pimîne aKsmă a Bopsi desnpe nsnKlsas aaă tpeiiea adeKi: desnpe nosiniaitatea Ka o Ko- meti mape (s. e. Ka aieea de aa 1811 sas de aa 1843, Kape epa K’snă miaionă de opî maî mape de kîIb mmîntbaă) si se anponie atîtă do msats de mmîntă, în Kîts si’aă tpari Kitpe sine, sainindă atpaKjjisnea asî Kitpe soape, atsnii ni- mîntsaă Ba nipisi soapeae mi Bâ:.îniene înBîpti- piae saae îmnpepispsas Kometeî.y? Dsni aeyea atpaKijisneî, sns asemenea cbc- nimentă ns e imnosiEiaă. Si ssnsnemă aKsmă nentp’snă momentă, ki aiests eBenimentă s’apă întîmnaa întp’adeBipă mi si Bedemă aKsmă ie KonseKsinije aps erai din aieasli ssimnape nen- tps aoKsitopii mmînlsasî, kiiî în asemenea Ka-. zspî noî sîntems eroistî mi întpeBimă tots d’as- na: ie se Ba îi.tîmnaa atbniî kb noî oamenii? Si ssnsnems ki nimîntsas apă deBeni sn8 șateaită aas Kometei asî Halley,. alsniî, Kîndă aieasti Kometi Ba fi în perihelia sa, nimîntsas Ba fi nsmaî ks nsijine miaioane mi. KapaKtepiae saae notanine, sînts spmstoa- peae: tpsnKisaeijB stînds depents, psmsposs, fsps nepi neste toats naanla, ks o Koaoape aaBastps. Epsnzeae- saS foiae asi- stas întp’sns mods aa- tepnatiBS (asts-feas %) mi asnoade asniji, de fop- ma snei mîne, onoasas aops este dinijats Ka din— nil snsi fepsstpss, faopiae sînts adsnate în rpsne de fopme Konine; Kpsniae fopmezs sns snris ma- pe-kb tpsnids, asemenea mi pamspiae kb Kpsnî, dap. toate sînts roaae ne din nssntps, Ka sns nis- bsks ; sneae faopî sînts masKsae aBÎnds msate sta- mine mi aate• sînts femeae;fpsKleae (noameae) sînts nimte Kanssae asonepite ks sninî; în fie-Ka- pe Kanssas se rssemte sns sîmespe oeaas, Kom- npimats (anssats în nssntps) aa amîndsoe nspjjiae aatepaae, de Koaoape nensmie, ke nete oaneme mi stpsasnitoape, fiinds înKiss întp’o Koaate tape mi fpapeds. Ilatpia’ anestei fpsmoase naante este Inds- stan mi ssdsas Afpini, dap se rssemte mi în sneae ijspi din ssdbas Esponei, (npeKsms în Eaa- da ini Keaps aa noi) în stapea ssasatira, aats- mintepeaea este msats KsAtiBats înrpsdiniae Es-. ponei, naanta aneasta, în ssdsa Esponei este Ka o eapss miKS, dap aa noi aatsnije aa mspimea snel tsfe fpsmoase mi înaate de aa 10—12 ninioape; în ssdsjB Afpinei, pininsas este snă apeops mape de mspimea- de aa 30—40 ninioape* mi tpsnKisas asi aatsmje aa rposimea snsî niniopsi mi maî msats. Sînts feaspimi de sneije'de pinins, adera: Ricinus viridis^ Helde. Foiae saae ns sînts tsiate npea adînKs. Aafsnye aa oape-itape însa- jjime, înss psmîne tols eapes. Ricinus africanusy Milln. Ape fopma' snsi apeops sas tsfe mi ascsnije aa> însajjimeat de 30—40 ninioape; Ricinus lividus. E Koaopats mai msats aa- Bastps, de Kîts neae-aaate sneije. Toate aneste sneije sînts de foaoss ; nentps noi oamenii, Ksni seminijeae anestei naante daM o pemedie foapte npeijsils în medinins adera snts de piuinS. Keaps din timnspiae asi- Hippo- crates mi DiosKorides^ aneasts n.iants epa’ în- tpeBsinijats în medinins, nentps seminjjeae eK Seminijeae n’as nini o* odoape, înss rsslsas¹ aops e snssposs mi dsane, mi aass în rsps sns rsslB tape nape-ra ne-înjjeans mi esnils> srapninape. Aneasta npoBine din sntsas Konpinss în>seminjje^ na*- pe Konpinds în sine ajEsmens sas aaBsms de oS, mi r»mi mi Kape sepBS în medinins. întp’adesspS în toats medinina- ns ss rssemte o Kspsrjenie (psrgativ) ama de smoaps mi de sirsps Ka snts de pinins. Keaps nentps stomane deriae, snde opl-ne Kspsjjenie noate ss adsKS Bslsmape, snts de pinins ns Batsms niiniKs, înss ns e de tsro- dsits, ks nentps snii oameni rsstsas anestsi sntS e rpețjoss. Anests snts ape mai msate nsrnipi îir msa- te ijspi; s. e. în Espona îas nsmesK.s siits de pi- — 93 — nins (oleum ricini), în Fpeniea î.is nsmesKs snls de KÎKinoms (oleum cicinum), în Fpanga ini Amepiua, îjs rtsmesKb snls de Kastops (oleum castoiis) sas snls de naimiepe (oleum palmae chrisli), eaps în a.ite joicspl î.is nsmesKîî snls de Kepua (oleum de clierva). Kînds snlsis e npoasnils, csle-iimncde, ape o nojoape a.iBB EitîndS în rainens, sns rsslîi dsine, se loiiemte în sniptS (alcohol) mi esle o K8pT>uenie smoapB; dap Kînds s’a înneKits, sas Kînds ’as a skosb din seminije npin fepnepe saS îmiBizipe, atsnnl snlsis se tspEspr., denine rajnenS mal îniiiss, ape în sine o aupime anpin— ZBtoape nentps stomarcs mi intestine (majje). npodsne msate emipi afapt ks dspepe mi Keaps BTps'i.tspI mi infjamaijisniînlepioape, mâl ks sea- iob se înlimnit aneasla, Kînds mBnînKE nine-Ba seminue.ie ks totsis mi ks neiitja ,iopS; i;i>ni se Bede, kb npinninsjs tape e Konpinss toKmal în a npodsss mi’ nimte infiamaijisnî moplaie. Fep- aneastB neaijjB, de aneea este sns anszs mape tspa de pidinina anesteî mante, este foiosi- Kape faKs snii oameni mi femei de ia noi, Kînds das feptspe de capsa Eoepsisî de ebsIs nentps fe.ispiml de soaie; KBnî de msjte opi s’a întîm- mats, kb dsnB o asemenea EBStspB, s’a aptlats BipstlspE mi spdinape, sni> fe.is de KO-iepi, Kape țoape nentps KOiiKi, fjats, stenoss mi dspepe de peniiil, dap feptspa de fpsnzt este foiosifoape în Kontpa snops infjamaijisnî de oki, p^nî mi Bsse sas esanteme mi nete; însE penetj&ms sb ns listeze nine-Ba a nea asemenea feplspB fBps op- 94 — donanjja medimsi, kiiî npeKsmă ams zise, tpe- ise nistpati o misspi KonBenasm, ajtmintepe- jea noate se denie foapte Bilimitoape. în Kjimeje Kajde snde aieasti njanti Kpe- nite în Kitimi mapi, în stapea susatiKE, sntBJă de pi'iins este întpessinijată mi nentps difepite în- tpessiniiEpî teKniie (na sjeiă, sntă de Kîni- ni ni. i. j). Dap afapi de: stijitatea medimi a aiestei \ njante, ea este KBJtiBati mi în rpidini nentps fps- mssejjea el, kiiI toati fopma astei njante mi mal ks seami fpsnzeje ei, sînts foapte fpsmoase. Ama Bedems mi aiii ki Natspa a îmnpesnată în one- pije saJe, întosmai Ka anii astopi neniaji, nji- Kstsjs kb fojositopsjă. « Dulce cum utile». Ksmă ziie lejespsJB noetă antiKă (Horatius). K/tmila. Ksmijia în desepta. AptiKOMÂS IL Xenophon a ziss: « în opi-ie Kopnă fps- mosă pezidi o inimi fpsmoasi npeKsmă mi în Kopnspije spîte, sns ssfjetă spîts ». Ns Boimă a intpa aiii în anajisa aiestei sentenjje în panop- tsjs omsjsî, dap în panoptsjă Kimijei, aiestea ns s’adeBepeazi. KopnsJă Kimijei e denapte d’a fi fps- mosă, estepiopsjă ei este anonepită ks nirnte întipi- tspi; Kojoapea sa e nensmie, întp’snă Kină monoton, ape o KOKoanie în sninape, ajte Kimijeaă Kîte daoe KOKoame; ape o Espti mape emiți afapi, ană rîtă jsnrs Ka de jesidi mi Kansis misă Ka de oaie, nașă jată, țspa japri, ks Bsza d’assnpa Kpinati; toate aieste, zisă, ns sînts nerpemits KBajilinije snsi Kopnă fpsmosă, dap kb toate aie- stea, Ksajitiijije mopaje aje aiesta! animajă sînts foapte npeiioase, Keaps mi nefpsmsseuea Kop- nsjsi, este fiKsti întp’adinsă Ka silepse aies- topă Ksajitiiji mopaje. Natspa a Bpstă si faKi din Kimiji sns Kajs de desepte, adeKi sns ani- majă Kape sifîe în stape a nspta rpestin;! mapi, a aranja foapte iste ne nisins, fipt si se ks- fsnde întp’însa mi mai kb seami a smnja zije întpeiji întp’o desepti rpozam fipi mînKape mi fipi Bistspi; de aieea, Ksmă zisă, Natspa a aKO- nepită Kopnsjs ei kb întipitspi Ka si noati nsp- ta rpestliji mapi. fipi si’i nese sas s’o ssnepe neBa, îi a data ne sninape sna sas dsoi KOKoame njine de rpesime, de Bnde KopnsJă animajă se nstpemte Kînds ns minînKi msjtă timns; nen- tps aieea, Kimija Kînds a smsjată msjte zije ne- mînKati, KOKoama ei se miKmiopeazi sss tuni, ki- mija ape nirnte nepiniue smfjale Ka si ns se Ksfsnde în nisinsjă ssKată ajs deseptei, de aieea Kiiiiija ns noate sniBja ne snă nimîntă smedă, Kiii ajsneKi mi Apanii sîntă sijijji atsnii a nsne în nopoiă KOBope mi ajte asemenea JBKpspi ssb niiioapeje Kimijei, Ka si Kajie ne dînseje, eapă na în nopoia. Bspta mape a Kimijei npoBine din KonstpsKijisnea stomaKBJBi, Kiii Kimija ps- men Ka sos, oaia, Kanpa mi iepns ; Ka toate aie- ste animaje pamentoape, ape mi ea natps stomaie; însi Kimua.ape o KonstpsKijisne naptiKBjapi, adeKi în stomaKBja ei iejă mape ape Ka nirnte ieJ8Je sas Kissițe njine de ani. Kîndă Kimija si npe- ritemte de dpsmă, Bea msjti ani; o napte mim dintp’aiestă fjsidă este înlpensinijată nentps mo- mentsjă aKtsajă, ne Kîndă lea mai mape napte pemîne dpentă pezepni în Kopnsjă Kape, kmi- topindă msjte zije în desepte mi neasîndă am de EiBtă, o SKoate din marazia ie o ape în sto- maKSJB siă mi ’mi notojemte setea. Sniî aă mi npetinsă ki Apanaj fiinds desnepată de sete taie Kîte odati Kimija jsI mi Bea ana ie se afji în stoma- KSJă ei; însi aieasta na s’a adesepită, npeKBmă afipmi Boiațriopsjă Rotschy^ mai kb seami Ki aieasti ani este amapi mi rpeijoasi. De mi Kopnsjă Kimijei ns e fpsmosă, dap KBajitiijije ei mopaje sîntă foapte fpsmoase. Aiestă animajă este foapte pisditopă, foapte Ejînds, foapte atamată de stinînsjă siă mi Keapă foapte simijitopă. Kimija din Kapanane apati o mape neastîmmpape Kîndă ns Bede ne stinînsjă siă, îniene si stpiție Ka ană spsă mi ns se no- tojenite,- nîni n’a risită ne stinînsjă siă; dap Kitpe npoijenitspa sa apati o tandpeiji foapte dejiKati. Kîndă Kimija di ijîiji nsisjsi siă, sili toati jsmea mi ns Bede nimiKă ie se mai întîmnji îmnpeijispsjă ei. Kîndă moape snă nsis — 95 — e npezentati în firspa din No: 11) mi ajta KB o KOKoauii în miatJOKEJă sninipei (Gameius dro- medarus). lIe.iă d’întîiă npoBine din Bactria, (Turneslan d’aslizi) se nsemle domesliuită în Asia 'ientpa.ii, Tartaria, Thibetnîni aaxolapeae Kinei. A'ieasti sepBi mai msată nentps tpansnoptapea rpeslujiaopă mapi dap ns smn.ii iste; mipimea jbî e de 7 '4 mioape, KOjoapea oanemi; ne nană, rîl8 mi Konsc ape nepl de Kimiai. Kap- nea nsijopă tinepl e bbiii de mimiape. Kimi.ia ks o KOKOame (C. Dromedarus) e mal mim de Kîtă qea npcuedenli, ape mipimea dₑ 5—7 niqioapc, nipsaă siă e monac Ka jîna, foapte jsnră Ja rîtă mi ja KOKOame, KOjoapea sa o mal desidsi. Sîntă Kimiao de Kojoape ne- iiBiuie, raJEeni a.im mi nearpi. Ilatpia anestei mmi.ia sîntă Apania mi nopds.iă Afpiqel. Meae mai Bcstito nină din yeapa Darfnr din Anisinia. Sîntă msate pase do mmi.ie: sneje nsmite < Gamol » smius mai înqelă dap noapli msjte rpcBlijii nini aa 1200 fsnjjl mi Kimtia faqe kb auea- sti rpeBlale no sninape, 15—20 mi.ie jieorpafiae în 24 ope. Dap pasa nsmiti « Mehari » ns noap- li rpcaliijl mi scpai jd ¹ KiJipie. Aqeasti pași do Kimi.il apo o ianeaji estpaopdinapi; Ka o sipeali slpinato desepta mi îndati s’a fuistă ne- bizsIi. Sîntă esemn.ie, ki ană Jlehari a fuistă o Ka.ie do 30 miae (15 nornle) întp’o zi! O îm- npojiispapo Kspioasi este ja smEjelsjă Kirniaei, ki înainteazi kb amîndsoi ninioapeje de .ia o napte mi no spini kb ue.ie-ja.ile dsoi din nap- tea «iea-1-jaJtl, ne Kîndă Ka.i8.is înainteazi nsp- mezimă kb Bilă niuiopă de nainte de ja o napte mi kb ană niuiopă de ja 'iea-l-.ia.iti napte. Auestă sniEjelă a.iă Kimijeifaue ki BaKiijeazi (moBiernte) smE-iîndă în dpeanla mi în stînra mi nine na e oiiunsilă a amEJa iiuape ne Kimi.ii, jesne noate si Kazi x>osă. Este intepesantă. zisă Boiaxopii, a Bedea snă zYpauă smEJîndă în desepte ne Kimija sa. Mal n'vii odati nașe asde sromotBJ siisi siuiă, nsmai ks KÎnleue mi ks fjaste este Kondssi Kimija în dpsmsjă ei; anoi ne dpsmă Kîndă Apansjă se dl acosă smEJîndă jînri Kimija sa, atsnni îi snsne feaspimi de islopii, de aneKdote, de noezii mi de Kînlene tpadmionaae mi Kimi.ia înloapqe Ka- nsasi ks okîi sii, napni asKsjfi ks intepesă aa neae ne îi nosestemte stinînsaă siă. Ama de Kimiai, atsnni Apansaă asnsnde nsisjă moptă, din okîi mamei saje Kîte-Ba zlie, aatmintepeiea apa mapi mi ea do desnepape ini de doaiă. Kîndă Kimiaa este si se înKapue, Apaissjs ’i fane ană semnă, ea se jasi alsnui ne yenaKi mi pimîne jinimtiti în totă limna.iă ne Kîndă uino onepajjis- nea înKipKitspei. Dani ne s’a tcpminată înKipKils- pa, Kimiaa se sKoa.n mi «msai Kondesi na Ka Bitae, ii kb Kînlenije slinînBj»! stă Dap simjjindă ea Kt s’a înKipnată desta.iă mi înKipKilspa totă spmoazi, di ană semna de desanposape mi do ma.ite opi na im si se SKoa.ie saă idndă o SKoaai kb si.in, na se minim do jokb nini kb Eitaie, anoi Kîndă oma.iă o neKi;Kemle npea ma.ită, mintia den:no fspioasi nate kb ni— Moape.10 d’înainto mi este Keapă în stape a pane mîna saă niuiopsaă tipansasi siă. Ilpimina- pa în timnsjă Îmnpc8ni.pcl, masKBas.iă dcnine fspiosă mi ipcsse si se nizeasKi vinc-Da de dînsaJB; în Iotă limna-iă anosta (40 do ziae ns minînm mul nimină mi SKoato neîmiclată sns- mi din rspa sa. Kanailmijo npc’iioasc aao Kimuel aă finală ne Apasă a o npini na im ană animală domes- tină, ni im ană mernips aaă famijiel sa.io. Kîndă fi a niSKBlă ană nsiă de Kimiai, eaă zi'ie kb ’I a nisKstă ana amină. înlp’adcmpă, Apassaă no- madă KiJitopă în desepte, n’ape ne asmo snă amină mal Kpedinuiosă de Kîtă K7.mi.iu sa, mii în momentsjă de nepiKS.iă Kîndă lojii Kamapazil sil din Kapanane ’jb aă Jisată sinrspă în desep- te Kislîndă din eroismă a’ml smna Biajia aopă nponpie, Kimiaa nB’aă jasi, ui îmnipuenite kb din— sbjb nepiKOjsaă mi snepanira. Ilatpia Kimiaei sîntă jjipiao Kudspoaso din Asia mi Alpina. Aiul din lininspLie 'ie.ie mai an- tiue, Kimiaa a fostă domestiuili. Keapă de Da— tpiapxsaă zlspamă, ziue Eisjia «e.iă a aBBtă msaiii boi, ol mi Kimiae n. Kimi.ta Kpemte nîni aa Bîpsta de 7 ani mi tpiemte 40 nîni aa 50 de ani. Femeaa fain în totă ans-iă snă nsiă Kape o sspe de Jante.ie ei, ne este d’snă rssiă amapă mi și- pată mi d’o Kojoape BÎnili, Keapă mi nearpi Kîte odati. Dap nipB.iă Kimiaei e foapte npenBilă mi se faqe dintp’înssjă Beslminte de » nepl de ki- miae .> Kape aă snă npenă foapte sKsmnă. Sîntă dsoe sneije de Kimiae sna ks dsoi KOKOame ne sninape (ramelus Bactrianus, Kape tepminE jsnra mi ostenitoapea sa KE.iEtopie Apa- ebjb în netpecepi K8. amiKBjă sm din pemsjă animajă; anoi Kînds a aacsnsă ja SKonsjă kih- lopiei saje, Kîndă ape se desKapce mapfs, KE- mija de sine anjeans Rana în Kosă, se nsne ne ijensKi Ka se înJesneasKE stEnînsjsi ssă aieastE onepaijisne. Snă taBjoă nsmai nsjjins. intepesanta npe- zenlE o famLiie de Apanii nomazi în opientă kb KEmueje jopă. O asemenea Kojonie mirpEtoapi nosedE de msjte opi msjte sate KEmije. Demi- neaija je tpimite ja Kîmnă Ja nasiiane Ka n’o ci- peadE, seapa .ie înlopKă aKasE, toKmai ja meaza noante, msjră KEmijeje. Din jante fană snii mi o EEStapE snipitoasE Kape îniBalE tape ne omă. Dsue ne KEmija as Konsamală KÎmnie de nas- cisne, Kojonii pidiKE Koptspije jopă mi se dană 96 — ja ajtE napte, kemI nonsjii nomazi sîntă sijijjT a sKimBa adese-opi JOKbinueje jopă. Necesitatea Kîmniijopă nsoi de nasciani nentps animajeje, je skiesKB ja aceastE BiaijE mirpEtoape mi nesta- topniKE. Eati ke KEmija ks KsajilEijije saje npecioase, a mixfjocităciBijisaiiisnea antiKE, mim- KEplie Kapasaneaopă npin desepte mi pejaijisnea intepnaijionajE întpe nonsjii npimitiBi Kape, fEpE IKEmliE, apă fi pEmase SEJiBatice mi izojatE. Eats Ksmă snă anima-iă a infjsinjială assnpa șoaptei ansi Kontinentă! Ksmă KEmija BJÎnds, nesinoBatE fideje, ks o natspE noetiKE, amiKa mi a ms- zicei, Ksmă acesta animajă soijsjă nesenapaBijă în Biaija Apansjsi, a natală Kcnlpisai ja inBenjiia noeziei opientaje a acestei noezii ssBjime, neimi- taBije mi adînci. Kamă în KEmija este nepso- nifiată totă opientsja! Komsnikanisni nitiimțifîqe mini. Kometeje sîntS ejie^iOKsite de oameni? । Msjbî din Astponomi aă tpatată aceastE KSestiane. Snii aă zisă ke în npezenija SKimBE- pijopă escesiBi aje temnepatspei neste Komete apă fi imnosifiije Ka se JOKBiasKE aKOJO fiinue Bii, dap a.iijii aă citată esemnjsjă cejeepajsi Aslponomă Haliey Kape, înKizînds-se întp’snă Kjonota d’afsndstopă în mape, a pEmasă ne fsn- dajă mspei snă timnă KonsidepaBijă. Ajijii aă ci- tată esemnjsjă jsî Gay-Ltissac Kape, ja 16 Sen- temBpie 1804, s’a saită kb snă aepostată sasă în aepă Ja o înEJijime de 7016 metpi neste niee- J8jă mEpei, snde Bapometpa apatE 329 mijimetpi mi tepmometps, 9° sbb zepo. Iap ajijii aă ci- tată esemnjsjă D-lor Barral mi Bixio Kape, Ja 27 Isjie 1850, s’aă noropîtă în fsndsjă mspei întp’snă Kjonotă, mi aă pEmasă 20 de minste ne fsndBjămEpei ja o adîncime de 7049 metpi snde Bapometps apEta nsmai 315 mijimetpi tepmo- metpa 49° sbb zepo ! IatE, zisă, ke oamenii notă pEnda în ase- menea estpemitEiji în panoptsjă temnepatspei mi ajă desimeî aepsJbi. Nb noate nimini întp’adeBEpă a decidă Kse- slisnea aceastE. E destSJă ke mtimă ke ns imno- siBijă ke Komete se fie jOKsite de oameni, îhse adsora întp’snă modă snipitsajă Fonlenelle în ansjs 1686. « Ns e nponanijă ke oamenii jsnepi, njane- tapi saă Kometapi se fie toiji Ka mi noi stpene- noijii jsî Adamă. Asta apă npezenta o difiKBJtate teojopiKE, anoi snpe a eBila aceste, ziKă ke oa- menii janapi saă Kometapi, ns sîntă fsKBjji Ka noi. Dap Ksmă sîntă? Zeb nsmtiă! IUi daKE mtie cine-Ba mai mBJtă de Kîtă mine desnpe acest» aptiKOjă estersrată, se mE însene mi ne mine cesa. » TinEpită în Tinorpafia Kojenisjsi Sf. Saca.