JURNAL IIEATP8 PESHÎMHPEA UITlliMlE.lOPS NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.IE. PediyeatS " ¹ de ’ PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 8. (Ans.is a.is dsoijea) Eskspemll Fenpsapie 22, 1857. Konpindepea: Desnpe nomele. ’lcais.tS KinczeskS «nS PssesnS. Desnpe Komete. Apliico.is.i5 2-jica. AdeBîpala Astponomîe a în’iensts toKinai ks desKonepipea sistemei jsî Cupernicu. Ejs a fostS iejs d’întîis Kape a ziss: ki Soape.ie sti în yentpsjS (mizjoKS) jsmel nemiuiKats, ne KÎndS îm- npejjispsjS jsî se înnîptesKs în qepKspi Konqen- tpiie toate njaneteje înienînds de ja Mercuru (?)> KaPe este qea mal anpoane mi sape tepmineazE Kapiepa sa îmnpenisps.iB Soapejsi în 88 de zi.ie, aBÎnds deniptape de onts mijioane mi.ie ijeorpafi'ie, ne spmE Bine Venus (5) ja o distannE de 14 mijioane mije, tepminînds Kapiepa sa îmnpe- jjispsjS Soapejsi în 224 de zije. Dsni dînssjs Bine nimîntSjS nostps, ($) ja o distanijE de 20 mijioane mi.ie Kape tepmineazE Kapiepa sa în Kspss de 365 */₄ de zije. îmnpenispsjs nimîntsjsi se înBîpteiute jsna; dsne nEmînls Bine Marș ( de Soape. întpe Marș mi Jupiter se afji o ssms mape de njanete mim nsmite astepoide, 58 ,—⁻ Kape s’a» desKonepits mai toate în zlieje noas- tpe. Ns sînts denEptate sneje de ajleje, ini ’ini seamsnE npea msjts în distanijeje mi în înBÎpti- pi.ie jops. Ns nstems si esnsnems aini nensmepoaseje aprsmente, Kape npoBE ks Soapeje stE mi he- mîntsjS se mimKE, Ea Îhke ape dsoe miniKspi: sna nsmite potaujsne., npin Kape se InBÎplemte îmnpepispsjs ses întoKmai npeKsms o poate se înBÎptemte îmnpepispsjs osiei saje. Aneaste înBÎp- tipe a nEmîntsjsi, Kape meppe de ja Bests (anss) KBtpe Osts (pESEpits) mi se tepmins în 24 de ope, npodsne sKimsapea zijei m’a nonijii mi fane, ke în 24 de ope Bedems Soapeje, As- na mi toate Stejeje Bepsjsi, nape-KE se înBîp- tesKs îmnpeijispsjs nostps, de ja Osts KEtpe Bests, întOKmai Ka Kînds nine-Ba meprînds întp’o jsntpe de ja Bests ja Osts, îi se nape ke ma- js.is ks apsopil mi ks Kaseje meprs de ja Osts ja Bests. Ilpin potajjisne, nsmîntsjs fane în 24 de ope sns dpsms de 5460 mije peorpafine ja ensatops. KEtpe nopds mi ssds aneaste isijeajE se misiiispeazE, dap ja noji e nsjE; de aneea ns esiste ja hojî, snimBapea timnkisi în zije mi nonni, ni oamenii nojapi, as ne ans mease jsni jsminoase mi mease înlsnenoase. Aneaste sKim- sape npoBeninds ja noji ja fie-Kape mease jsni, ns Bine din potajjisnea nEmîntsjsi, ni dintp’ajte miniKape nponpie a nEmîntsjsi nostps Kape se nsmemtepeao.isiijsne. Bpintp’aneaste miniKape, be- mînlsjs nostps se ÎnBÎptemte în snaijisjs 8ni- BepssJsi, îninpeijisps.is Soapejsi, în timnsjs de 365 ’/₄ zije (sas mal Bine 365 zije, 5 ope, 49 minste mi 11 seKsnde). Aneaste nepioadE a sneî asemenea înBÎptipi, se nsmemte sns ans. Ilpin— tp’aneaste îrmîptipe se npodsne ne BEmînts SKim- capea saesoanejops ansaje (npimsBapa, Bapa, toamna mi eapna), aneaste miniKape e msjts mai iste de Kîts nea d’întîis. în Kspssjs ansjsi, be- mîntsjs ks tots ne se afjE ne dÎBss mi noi oamenii fanems în snauisjs SniBepssjsi, o miKE kejeIo- pie de anpoane 240 milioane mije ijeorpafme, sas 20 milioane ne jshe mi 67',000 mije ijeo- rpafine ne zi! Eate o KTjEtopie pesBCKtasiJE Kape o fanems tots mepes, fEpE s’o simijims npin Bp’o srsdsitspE sas osteneajE! AfapE de nsmiteje dsoE nepeoade (zioa mi ans), aBemă îhke o a tpeia în Kajendapsjs no- stps ; aneaste nepeodE se nsmemte Jtsnt mi este npodssE npin înBîptipea satejitsjsi nEmîntsjsi, adeKE jsna, Kape e msjts mai miKE de Kîts be- mînts mi denapte de noi nsmai Ka 50 mii mije ijeorpafine. Anests Kopns nepesKs ns se ÎnBÎp- temte dpents .îmnpenispsjs Soapejsi, ni îmnpe- țiispsjs nEmîntsjsi, în intepBajs de 29 zije; anoi fiinds-KE nEmîntsjs se ÎnBÎptemte îmnpețns- psjs Soapejsi mi jsna îmnpeijispsjs nEmîntsjsi, de aneea se înijejeve ke mi jsna se înBÎptemte îmnpeijispsjs Soapejsi; aneasta npodsne ja -JsnE sKimBEplie saje pemapKasije, Kape je OBsepBEms în toate jsnije, adeKE jsnE nsoe, semlisnE • mi jshe njinE. DaKE jeKtopsjs Boemte se aiBE o idee JEmspite desnpe aneste mimKEpi aje nEmîntsjsi miₜ aje jsnei, îmnpenispsjs Soapejsi, SE’mi adsKE amin- te de fpsmossjs timns ajs KapnaBajsjsi asia tpeKsts, snde nerpemits a bezsIs destsjs bejus- . inds nepem, nepeKi în saje de sajs jsmina- te npintp’sns Kandejanps atîpnats în mijKJOKBJ lasa- nsjsi. Anests ssBenips njEKblS, îi na da o ideb destsjs de JEmspite, desnpe ssss nsmiteje Ke- stisnii astponomine. SE’mi imapine în joksjs sajei de Bats, snaijisjE Bninepssjsi, o sajE des- tsjE de mape; în joksjs Kandejaspsjsi, Soapeje atîpnats în mbKJOKSJS EOJtei fipmamenlsjbi mi ke îmnpepispsjs anestsi Kandejanps sojapis, bej- jjsemte neînnetats Kîte o nepeiie, în Kape BEmîn- tsjs nostps îKoaKE pojs de KaBajeps mi jsna de damE. KaBajepsjS se înnîptemte îmnpepispsjs jsî, mi dama îmnpețiispsj KaBajepsjsi mi amîndso înaintezs Bajnsinds în jinie nipKSJapE îmnpepis- psjs Kandejanpsjsi Kape pEmîne nemimKats. în aneaste BEJiisipe, opi faija KaBajepsjsi mi sna- tije damei, opi fapa damei mi snateje KaBaje- psjsi sînts jsminate de jsmina KandejaBpsjsi ne Kînds faija om se e sniBpitE. Kînds jeKtopsjs ba medita ne.Ba ja aneaste Komnapaijisne foapte simnjE, o se mi esnjine potaijisnea nEmîntsjsi npodbKînds zije mi nonni, peBOJSijisnea sa npo- dsKînds SKimBEplie sesoanejops ansaje mi mirn- KEplie jsni, npodsKÎnds fazeje (sKimBEpije) js- minei saje Kape sînts atît de noeline mi atîts de fpsmoase. Dap în saja de Bajs a Bnisepr- sbJbi, se nape ke ris BajjisesKb întp’sns pînds sns dsne ajts, Ka întp’o stpimte sajE de Bajs Ja noi oamenii, snde se întîmnjE destsje KOJizisnl Kînd — 59 — se aoBesnă nepeKiae sna de aata. în saaa de naaă' a SniBepssJsi, nepeKiae BEagsesKă fie— Kape întp’snă pîndă deosesită, ks o deosenitE di- stangEde Kande.iaBps.is. soaapiă. Fieml-napo ns ese din .linia înBîptipei destinata ne seama asi; de aieea ns noate. se se înlîmnae Bp’o Koaizisne întpe EEagsitopii Hepsasi, Ka aa noi, adese-opi. EatE o, miKE difepingE ! Gopernicu, ams zis», a fosts leaă d’înlîiă Kape a desnonepilă adcBEpata sistema astponomiKE, însE Keaps eaă n’a asfsnsă aa Ksnomlinija nepfeKtE a aieste! sisteme, keii eaă ’mi imagina na HEmîn- tsaă Ka mi toate n.ianeteae se InBÎptesKs îmnpe- Uisps.iă Soapeasi, în ainii iipK8.iape. O OBsep- Bagisne d’anpoan» a apElală ke ns e ama, ke S. e. nEmîntSJS nostps, ns o tots d’asna .ia aieeami distangE de Soape, (sapa e mai de- napte, eapna mai anpoane) niii ke mimuapea sa în ÎnBÎptipea ansaaE, ns o tots d’asna ei;sa.iE (Bapa nEmîntsaă se miniKE mai înietă, eapna mai iste); toate aieste lipKomstange ns s’aps fi ns- tstă spma, daKE .linia înnîptipei an8a.ie a nEmîn- tsjsi Îmnpenisp8.i8 Soapeasi, apă₍ fi sns iepK8 în aaă KEpsia lentps sIe Soapeae. Ama dap si- stema asi Copernicu a Ipensită modefiatE mi aieastE modifiimpo a spmată ie.ieBp8.i8 Kepler. Kepler este genisaă aaminosă aae KEpsi paze stpE48iesK8 mi aKBms mi ns se Bopă stinge ne Kîts nops fi oamenii, no Kîts Ba esista mtiin- ga. Kepler a zisă nsmai tpei Bopse, dap aieste tpei BopBe aă pEmasă Ka Aeifi nemstaEiae mi etepne aae lIepsasi. EatE leae tpei Bopse asi Keppler: I. IlEmînlsaă se înBîptemte îmnpegispsaă Soapeasi, ns în ainie lipKsaapE, ii în e.iinsE saă OBaaE, (fig. I). Soapeae ns stE în miauoKă, (snde se laie ainia a, e, ks c, d), ii întpe sna din amîndsoE nsnKteae f, saă f’ Kape se nsmesKă foKvpi.ie (fo- yers) eainsei. Se ne imaginEmă aKsmă ke Soa- peae se afaE în f mi nEmîntsaă în a, atsnii be- mîntfiaă este leaă mai anpoane de Soape; aiea- stE distangE iea mai hiîke se nsmemte perihelie^ ' din Kontpa Kîndă Soape.ie totă stE în f mi nE- mîntsaă în înBÎptipea sa neste o acsmEtate ană a aaisnsă .ia b, atsnii distanga asi de aa Soape . este nea mai mape. AieastE distangE mape se nsmemte aphelie. Nb nsmai nEmîntsaă, dap toate ie.ie-.ia.ite Kopnspi lepemti, se înBÎptesKă în .li- nii eaintiie îmnpegispsaă Soapeasi, Kape ne staă în mixiOKsaă aiestopă e-iinse, ii întp’sns.iă din amîndsoE foKspiae aop ; npin apmape mi leae-aâa- te naanete aă o perihelie mi o.aphelie. E-iinsa nEmîntBJsi, snpe a o deosesi din ie.ie-.ia.ite eain- sea.ie naaneteaopă, Kepler a nsmit’o ecliptica mi aieslă nsme îi a pEmasă nînE ansmă. II. .lenea a dsoa a asi Kepler este nea spmEtoape: în perihelie, naaneta ape smBjapea iea mai iste, în aphelie, iea mai îniete; kb Kîtă o naanetE se anponie mai m8.ită KEtpe perihelie, (de aa c nînE aa a), kb atîlă Kpernte iageaia ei; eap kb Kîtă se anponie mai rasată KEtpe aphelie, (de aa d KEtpe b), kb alîtă disapemte isgeaaaei. III. Jicnea a tpeia a asi Kepler mi iea mai imnoptanlE nentps Astponomia npaKtiKE, este ke: se af.iE snă panoptă detepminată întpe timnsaă înBîptipei snei naanele mi întpe distanija sa de aa Soape *). De aKsmă în siitopă epa destsaă nentps aslponomi, a onsepBa nine timnsaă înBÎp- tipci snei naanete îmnpegispsaă Soapeasi, snpe a ^nslea afaa dennplapea ei₍de aa Soape, kb iea mai mape esaKtitale. Me nporpess imensă! întp’ade- BEpă nsmai de atsnii a înienstă mtiinga esaKts a distangeaopă naaneteaopă în Astponomie. Dbhe aieste nogisni eaementape în Astpono- mia modcpnE, Bornă îngeaege mi npegsi nine Kseslisnea Kometeaopă. Komeleae, saă steaeae kb KoadE, de mi sîntă difepite de leae-aaate naanele aae sisterasasi nostps soaapiă, în feaspimi de lipKomstange, mai ks seamE în panoptsaă matepii aopă, Kape e rasată mai ssBgipe de Kîtă matepia naaneteaopă, îhse, Ka nimte Kopnspi, totă sîntă mi eae ssnsse aegei atpaKgisnei de KEtpe Soape, mi se miniKE îmnpe- gispsaă asi. îmBîptipeâ Kometeaopă îmnpegispsaă Soapeasi, se faie eapă. (leaă nsgină aa rasate dintp’înseae). în fopmE de eainsE, însE foapte afinții kb esientpiiitEgi mapi (ssb namipea de esientpiiitatea snei eainse, îngeaegemă mEpi- imea distangei întpe amîndsoE foKspiae f mi f⁵ InînE aa nsnKtă snde aKsa mape a, s se taie kb *). Notă. Ilentps atei kape mlis npintineje tjeometpiae, Boms ziie Kt da kt, r mi R, însemnează ⁻ dsoi distante difepite a Jsot manete de M Soape, t, mi T însemnează difepite.ic timnspi aje înBîptipei jops, îmnpeijispsjs Soapeasi, alsn^î dsni jeijea asi Kepler, Ba fi r²: R²~ t3: T3. — 60 — ansa uea miKE b). Nsmai Kînds Kometeae sînts în nepieaie sînts Bizisiae de noi. Anoi fiinds ke eae, sste mi Keaps mii de ani sînts în denEptEpi atîta de mapi de noi în afelia aops, în Kîts ns nstems st ae mai Bedems, de aueea «ns tpeBse se ne mipEms ke nsmai nsijine Komete ne sînts sine KsnosKSte nînE aKsms. NsmEpsas Kome- teaops, aae Kipopa Kapiepe as fostB stsdiate nînE aKBins ks HCBa esaKtitate, mi Kape firspeazE în Kataaorsas (aista) Kometeaops aa aslponomi, se ssie aKsms aa 201; de mi nsmEpsas Kometeaops OEsepeate în timnsas de 10 seKsae mi jKsmEtate dsne Xp., se sse aa 607. Dap se ns’rnî imaiiine uine-sa ke nsmai atîtea Komete esistE, ui din Kontpa, Kepler aiîea dpentate Kînds ziuea < KE sînts atîtea Komete în SniBepss, KÎiji nemte în Oueans». Aslponomii modepni stimează (dsne KaaKsas npoBaBiaitEjjiaops) nsmEpsaS KometeaopS Bizisiae ks okî! roi mi ueae Bizisiae nsmai ks miKposKons, aa ssma de 480 miaioane! Dshe tpei ossepEagisni esaKte fiKste în tpei timnspi, astponomii sînts în slape a KSnoamte Kapiepa snei Komete mi îndats o tpeKs în Kataaorsag wometeaopS. Kînds aa o anapiuisne (apEtape) nsoe a snei Komete, astponomii ossepBîndS ueas nsgins tpei ope, mi BEzînds ke aueastE KometE seamEnE msats în Kapiepa sa ks sna dintpe ueae însemnate mai nainte în KataaorsaS aops, atsnui as BEnsiaaE ke aueste dsoe Komete sînts nsmai sna mi EEiisesKb', ke aueastE ko- metE eaps se Ba apxta în ansas Kstape (adeKE dsnE sns nsmips de ani ensaas ks aueaa ue a tpeKsts întpe dsoe anapijjisni a auestei Komete). Kînds înlp’adeBEps Kometa se apatE în ansas npeziss, atsnui nsmai este niui o îndoiaas des- npe Kapiepa Kometei mi astponomii nota se Be- steasKE sosipea ei mai ks aueeami esaKtilate în- ; tOKmai Ksms sestesKs mai ’nainte zioa mi opa sosipei snei eKainse. IIînE aKsms nsmai natps Ko- mete se afafc întp’aueasts Katiropie, ne Kape astponomii nots cești ks o mape esaKtitate sosipea aopS. Aueste natps Komete (aae ke- popa Kapiepe eaintiue sas oprite se af.n însem- nate în firspa 3) sînts ’ieae spmrtoape: 1. Kometa asi Halley. S’a apitats în ansas 1682. Aslponomsas Halley îmnpesni Ksaajji as ossepBats atsnui Kapiepa ei, a Komnapat’o ks Ko- meta ue s’a aprtats în ansaS 1607, inpeijistpa- tE în KataaorsaS Kometeaops mi rEsinds Kapiepa amîndopopa foapte asenrLniloape, a Einsits ke amîndsoE sînts nsmai sna mi Halley a Kstezats a npeziue sosipea auestei Komete nentps ansas 1759, adeKE dsne sns intepBaaS nsos de 76 ’/₂ ani. în a’iests timns a tp^its aslponomsas 61 — Clairaut, Eas îmnpesni ks madama Lep&nte o danrs KaAKSJO difiieje mi KomniiKate ks atîta ze.is, în foapte înBijjati în astponomie, as KajKsiats sns ans Kîts în ansis aiesta n’as aBsts timns a medea Ja întpers desnpe sosipea nome tel; as fiKBts aceste masi de upînzS. Eî aS xotipîts zioa de 13 Systtmul l’lantlar fflodtrnîi. Anpiiie 1759, Ka zisoa sosipeî Kometeî. Kometa s’a apitats întp’adcBips însi anpone ks 3 ’/₂ Jsni maî nainte; adeKi. ja 25 DeKemBpie 1758, sns nipanS sorals mi înBigatS ansme Palitsch în sats.is Prohlis jînra Dresde, a desKonepit’o; dsne dînssjs, msj]jî astponomî as OBsepBat’o în tots Kspssas ansisl 1759, mi as Bestits sosipea ei nentps ansis 1835. Astponomiî Kape as tpiits —'62 — în aneasti enoKi, ‘ mar ks seami’ Rosenberg, a$ Bestii» sosipea ei în. nepieaes nentps 13 Noem- npie 1835. O. epope ks tpei ziae, ns epa niminș aa o Kometi Kape ape o Kapiepi de 76 ’/₂ de ani, nii «ape slpisate sns snajjis de ssle de mii de miaioane miae veorpafine. Aneasti Komeli s’a anponiats de nimînts, nîm aa 4 ’/₂ miaiome miae țieorpafine. în aptiKO.is.is d’întîis ams zis» Ki, dsni tpei ani înaintea sosipei acestei Romele epa Bopsa ki someto Ba dipîma nimîntsas. Anea- sti Kometi a .isi Halley Kape se Ba apita din nsos, în ansas 1911, -este tots aneaa Kape s’a apitats mi aa anii 1607, 1531, 1456, 1378 mi noate iui 1305, 12W, 1006, 885 mi Keaps în ansa 52 înainte de Xp. Kînds se siti nine-Ba în firspa III. Bede kîIs de esnenlpiKi mi de mape este sapiepa ei; Kîts Je msats se denipteazi în aphelie de Soape, adeKi de 36 opi mai msats de Kîts nimînts, sas 720 muioane miie peorpafine. 0 îmnpepispape Kspioasi s’a apitats atsnni aa aneasti Kometi: s’a Bizsts Ka sns feas de faa- Kipi eminds din Kansas ei meprînds înainte’! naimsînds-se în dpeanta mi în |Stînra mi dsni Kîte-Ba ziae Kînds Kometa s’a fiKsls neBizsti, a nepdsts o napte mape din Koada sa. II. Ku minnapea sas peslaspajiisnea Kop- nsusi, este tots d’asna notpiBilB ks Konssmjiis- nea. .isî. E înlists kb, ks kîIs sns Kopns se koh- . ’ ssmB mai rasuls, kb atîls tpesse mai insule ns- tpiminle sas inalepiî de pcstaspayisne. TolS npin- tp’aneste ne boiuS esnaiua aieea ne zîkS oamenii, kb Kafeaoa mi neaisus satspn. MsjijI neaă dimi- neăna sng naxapă de Kafea sas de neais ini .18- KpeazB toalB zioa l’BpB d’a simjji tpeEsinjja tnîn- KBpei. Aieasta nponine din famtalea npczcpua- Ubb a Kafeuei mi a icaisusi, în Kontpa Konssm- jjisnei Biejjei mi aieastB famtale pezidB, npe- Ksms ams ziss, în npiniins.is azolos nsmits Ca- fein sas Tein, Kape e Konpinss în Kafea mi în leais. în timnspii modepni, ie.ieEps.i8 Kimisls ijep- mans Liebig a desiioiiepits aiests npiniins mi în seminijeie de snapanreus, do aieea a ziss, kb mi din sBmînjjB de sn.ipanre.is npBadts mi nisali>, noate sb se npenape o EBSlspB ama de npeiioa- sb Ka mi Kafeaoa. Ama dap se noate na,ks tim- nsus, snapanreus.18 sb moaie sns po.is mape în arpiK8.ilspB mi în joksjs mi.iioane.iops de ra.i- senî, Kape India mi Kina .ie npiimesKS de .ia Espona, nentps Kafea mi leais, rpBdinapii de zapzaBatspI.ie Bops npiimi nentps seminije de sna- panreus. Dap nînB atsnii e denapte mi d’o Kams dalB sb ne întoapiems .ia leaisus nostps. Efeideue ieais.isi, mediiii .ie esnpiinB în mods.18 spmBtops: . «Vleaisus este o EBslspB pBKopiloape mi Kînd o sea iine-Ba npea msuts, npodsie o mo.iiiisne mi sns fe.iis de osteneaiB. Snii din iiBpani în An- Eiia î.is amestens kb .isKpspI anpinzBloape mi Keaps kb sape, Ka SB neapzB din nstepea sâ pB- Kopitoape mi mojemitoape. Dap Kînds nihe-Bâ nea ueais mBsspalS, atsnii simte efei;le.ie jbî npeiioase nentps Kopns.i8 'oms.isi, kbiT e.is îri- Bi’azB JSKpKpi.ie nepBi-iops, ronemle somns.râ, îri- Aesnemte meditaijisni npofsnde, npeKsms mi di- jiestisnea (mistsipea) a.iimente.iop8, mai ks sea- mB ne.ie de Kapne; de aieea este mi idea ye- nepa.in, kb neais.is îmniediKB ne omS d’a ns se înrpBma. Este înlp’adeBBps intepesanti a Bedea, kb difepiyi nonsui as auess, npin inslinids, difepite BBBtspi de usKss, dsoB difepinijd KapaKtepsusi .iop8 naniona.18, dsne iciima mi mods.is tpa- is.isl uop. Asts-fe.16 rBsims kb Enr.iezii mi Psiiiii as a.ies8 ieais.ii dpentă EBBtspa naijionajB. Anemii dsoi nons.il, de mi sînli foapte difepiyi sns.i8 de ailsui, ssst ms.ite nsnKle de Bedepe, îiisb amîndsoi .iokbcsks în K.iime peii, amîndsoi se nslpesKs de usKpspI rpe.ie de mislsits, Psmii de rpBsiine, Enr.iezii de msutB Kapne, amîndsoi seas hisulo EBstspi snipitoase. Anoi mi în panopts.is fopmauiBnel Kopns.ibi, rBsiins oape-Kape asemB- napo întpe dînmii; amîndsoi sînts EBjani, En- r.iezii însB în yenepe, sînts d’o statspB înaulB. DaKB Borna faie aiisins o Komnapaijisne în- tpe Enr.iez8.i8 Kape Eea leais, întpe FpaniezsJis Kape nea Kafea mi mai kb seamB ik>K.iatB mi întpe IJepmanî, Kape scai toii Kafea, o sb Be- dcm ie.ie spmBloape difepinije. Fpaniezs.1 mi IJep- mans.ii ns se nstpesKB de auimente ama nstpi- liBe na Enr.iezs. Fpan'iezs mBnînKB Kapne ns- jjinB mi nîTne ms.itB, Enr.iezs mBnînKB ms.itB Kap- ne mi mai nsijiiiB nîine, anoi mînuapea de Kap- ne ms.ilB, fiinds de insule opi npea nstpitiBB, npo- dsie în Kopns natime nsmite arthrite (la gonite). AieastB natimB este mai ks seamB OBimisitB în Anr.iia, în Kuaseue ansiiite, snde oamenii mB- nînK8 ms.ilB Kapne mi seas ms.ite Binspi rpe.ie Dap fiinds-KB icaisui ape KBajitatea d’a mistsi mal sine a.iimenteue mi d’a da afapB din Kopns nstpiminte de npisoșs, de aieea este sns miz- jokb Hiieniiiă în Kontpa naliinel de aptpide mi de aneea, npin instiiiKts, toalB jiamea eea leais în Anruia. Fpaniezs.is, ks nstpipea usi sospB mi modepalB, mai.KB seamB în mînKBpi de Kapne, ns se teme de âplpide, Kape ns e .ia modB în iFpaniia niii în Kuaseue aBsijite, de aneea ns — 64 — Kînds Geros neais, mai kb seamt aneaa din soispl¹ Bsne. IIpin tpansnoplsas ne mape, neaisas nep- de maî msals din anests rssts, de Kîts Kînds Bine aa noi din Asia ne ssKată; de aneea este foapte stimat» neaisas PssesKs, Kape îas adsKs aa Es- pona dpents din Kina, KapaBaniî (sonietagi de nerBgttopi) npin Pssia asiatiKt; ne Kînds neaisas Kape Bine ne mape asînds dpsmsjB Anraieî, . este maî nBgins stimats, de mi ns este d’sns sois infepiops de Kîts SKsînns.is neais PssesKs, Kape fiind» maî SKsmns, se Binde Kîte 50 mi 100 ps- sae fanta. Din neae esnsse maî ssss în panoptsas npinninijops ne sînts Konpinmî în neais mi a efei<- teaops aops assnpa Kopnsasî nostps, o st îngeae- gems difepiteae metoade întpessingate aa difepigî noosjî, nentps npenapagisnea anesteî ststspî. în Kina Beas neais rojs ftpt zaxaps mi ftpt aan- te sas poms m. n. a. sa înKt aKo.io îas Beas în ■ joks de ant. în Nopdsjs Amepineî, as oBineiS Kt aa o adsnape de «The» das KonsiBiaopS (mssafipijops) naxape de neais Ka mi aa noî, dap dsnt stslspt î.is mi ₍mtnînKt, adeKt adbKB aa mast întp’o fapfopie, foiae pemase în neaîniK$ mi ae mtnînKt kb nîîne mi ks snts. Eî zîkb Kt anca- sta este o mînxape ns nsmaî foapte nstpilist, dap mi natKsta! în Espona Beas neais kb zaxaps, anoî opî kb poms, opî kb aante, opî kb amîn- dsot sas kb atmîe. Toate aneste adtogipî sînts întpeEsingate nentps a îndsjni neais sas a ttia nesa din nstepea sa asstpingenta mi anpinzttba- pe nepBijops. 8ns oms Kape a Btsts seapa sns naxaps de neais ks jante saS kb poms, ssfept maî nsgins de insomnie (neadopmipe) mi de Kon- slinagisne, de Kîts Kînds ’js a Btsts tojs. Metoada nea maî Bsnt d’a npenapa neais este nea spmttoape: st toapne nsgint ant fep- Binte neste foije din neaîniKS mi neste Kîte-Ba mi- nate eaps nsgint ant fepBinte, dap ns d’o data toata Kttagimea înlpessingatt de ant. Ns nstemă esnjiKa aini, de ne aneasta metoadt e maîBsne, e destsjs Ka st zinems Kt npintp’aneste metoa- dt, togi npinninii sojssijî se desBoaJtt mai sine în ant mi npin spmape ana desine maî rs- stoast mi mai apomalixt. ; KojegisjBÎ Sf. SaBa. simte tpessinga inslinKtiBt nentps neais. Anoi mi efeKtejc neaisjsî d’a urnita Ja nimte meditagisnî adînni mi sepioase ns sînts Komfopme KBKapax- tepsAS fpannezs nejg bis, demtents mi iste. Din Kontpa, Kafeaoa mi maî ks seamt nioKjata, Ka- pe insnipt omsasi dopinge intepcsante, sînts foapte aa modt aa Fpannezî, sns nonsas aa Kape, raaantapia mi simnatia nentps seKssas neas fpsmoss, xoaKt sns poas ama de mape. Dap aa IJepmani, aa anests nonsjs noetins, Kape a npodsss sns Schiller mi Goethe, aa anests nonsas, snde sentimenteae intepioape mi ideiae imaginape fopmeazt o Ksaaitate pemapKaBijt în totsnapaK- tepsas nagionaas; anestsi nonsas, zîks, dintpe toate Btstspije de jskss, s’a nststs KSBeni nsmaî Kafeaoa, aneasta Btstspt noetiKt, Kape nstpemte imaginagisnea noastpe kb imagine nsoe, sapia- siae mi fpsmoase. Eata Ksm Ksnomtinga efeKteaops fizioaogine aae Btstspijops de jskss, (neais, Kafeaoa mi nio- Kjata), ne esnjiKt âaegepea mi simnatiiae no- nsaiaopS nentps sneae dintp’înseae mi xeapS fop- mapea KapaKtepsasi nagionaas, Ka pezsatațsas fi- naas ajs anestei aaegepi. Afapt de « Theinu » Kapq npodsne efeKteae npinninaae aas neaisasi, se af.it în foiae de neais mi sns npinnins adstpingents (taninu), întoKmaî Ka în Koaaca de sleataps sas în roromije de nep- neait. Aneasta ne esnjiKt, de ne Kînds nsnenrâ ' ntp’sns naxaps de neais psgint de feps, neaisjs se fane nerps Ka nepneaaa; Ktni mi nepneaaa ns e aats nimiKs, de Kîts npinninsjs adstpingents (ta- nins) de roronii, ks KaaaiKans sas o sape de feps. Tots anestea ne esnjiKt de ne neaisjs npo- dsne Konslinagisni (enfpaKsiss) mi o ssKtnisne în rîts aa oamenii Kape ns sînts OEinnsigi kb dînss. IIpInninsjB adstpingents, npodsne aneste dsoe efeKte. Neaisas Konpinde mi sns snts apomatiKS. Anests sntă se afat în Kttagimî mapi în foiae Bepzi, mi se nepde msats dintp’înssas npin one- pagisnea ssKtnisneî foiaops, spmate ks dînseae în Kina, înst tots a ptmass o mape Kitime de a- pomt în eae mi Kînds sînts ssKate. Aneasta apomt npodsne rsstsjs njtKSts, Kape îas simgims Tintpits în Tinorpafia