JURNAL




nmrs ri 'iiniiim uiw:.wrs aatim iui esakte. U tmte kaaslie.
PcdiijeatS
de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
7. (Ans.iă a.is daoi.iea)     Eskspenill FeBpsapie 15, 1857.
Konpindepca: Desnpe Komete. Stpnug.tS rai KaznapS. Komgnikauisnl raliinnefiqe Mi'tl. KoinetcT ansnljate nentps 13 Ignie.

Desnpe Komete.

AptiKOM.iS 1-iă.

     De Ktte-na ziie toate jsmea Bopreinte d’sna
jSKps; ne toate siijjexe mi în toate maxa.ia.ie
nsmaî snă jsKps este oBieKtajs Konaepsaipsneî
țrenepaje; s’a sitata a snipea » sas « nesnipea »,
diBanspije ad hoc mi toate no.iitÎKa ne .lînrE
aiesta oBieKls naoă, Kape okshe toate snipitspue
mi Kape a desenita sinrspsjs OEieKta a’js rîndipeî
tstsaopă. Dap Kape este a'iests osieKla mayiKS,
Kape a fepmeKală întp’atîta ne loijî KOmetEjjenil
nomtpi mi Kape a OKsnața ninî Ja aiesta rpads
toate atengisnea nsEJÎKE?

     Aiesta OBieKtă- este Kometa Kape se amtean-
te în ansjs aiesta mi Kape, danE asirspapeasnsî
a astpoioră» IJepmans, Ba dBpîma nimînts.ia ja
13 lanie Biitops npeiisa.
    Aieaste ananrjape detepminate, întoKmai Ka snă
afimia de teatpa, a snepiată toate jsmea. Dap
aieasta na e de mipape. *Iine noate se se rîn-
diasKE ks sînpe peie ja asta-fe.is de întîmn.iape,
Kînds o Komete Ba jobî îndate nEmîntsjs mi ’-ia
sa deplina fEKînds’js eskeuî ? sas Ksms a zisa
iitatsjs astpojora ke, «Ilapiss, Fpaniia mi jsmea

— 50 —

toate sa fi snă tcpir>uK .ian» de jass apzEloape.
Msjgî noi de atsnni nsmai as dopmită mi
Kînds se skoas demineaga, se site afapE ne fe-
peastpE întpesîndă: oape ns s’a apEtată îhke anea
Komete tepiEi,TL, anejă oasnete (mssafîps) ne-
njsKsts, Kape ne a stpiKats sfîpmitsjă KapnaBaJsjsi
mi disnozigia de hcokb ? KeiI nine nstea se aiBE
imnepe 4a sns Bajsă sas 4a o hoake, Kînds se
asde ke neste nsgine jsni, nEmîntsjă Ba fane sns
« Kontpadangă» ks o Komete?
      Ns nstemă nera ke ansngapea Koraetei, e
mai pea de Kîts Kometa înss’mi. Kometa ns Ba
fane nimină, dap ansngapea aneasta Ba npodsne
fejspimi de natimî nepimoase mi depangepi a
msAtopă pejagisni aje sonietegi. Este KsnosKsts
ke npinninsjă nejă mai dejetapiă, (BEtemEtopă)
nentps Biaija noastpE, e fpiKa. Snă omă Kape
ape fpiKE, ns e bsos de nimisS. FpiKa sanE toa-
te pesopteae Biegei noastpe. Este sns Benină
(otpaBE) Kape ne omoaps înnetă, dap sirspă.
S’a BEZBts ke din Kasza snei snaime mape, oa-
menii SEnEtomi fspE Bp’o ajțE natimE, as KEzstă
mopgi. SnepEms însE ke aneaste fpiKE demeap-
te mi fEpE fonds, Ba disnape înaintea snei anajise
pagionasije mi mliingifine. Se 4zsdzmă șoapta
noastpE, ke tpEims în seK0484ă a.iă 19-Jiea, sns
seKOJs de ana-iise mi de pagionamente mi ns
d’o KpediBÎJiitate oapsE. Ke<ii aneste idei, ke ab-
mea se Ba dEpIma ns e sp’o idee naos, ni în
mai msjte pîndspi Jia enone diBepse s’a pEsnîn-
dilă aneaste idee în nssjiKă mi a adssă o snaimE
genepaAE în jsme. Ama se zine în istopie ke, ja
ans.iă 1000 dsnE Xp., ideea genepajE epa ke o
se se dEpîme Asmea, ns tOKmai din Kasza snei
Komete, ni nsmai din Kasza oninisnei snopă KAe-
pini de alsnni, Kape as npetinsă ke îngeAeră
Kaplea «Apocalypso < a SantSAEl loan mi astă-
feAă esiuiiundă KaimsAă mistepiosă de anii ne
se afiE aKdio, aă rEșitS ke 4a ansjs sna mie,
Kade sfîpmitsjă jsmei. TasJOBAă ne ne npezen-
te KponiKapii de atsnni, este tpistă, tepisiAs mi
demnă d’snă sokoab întsneKosă mi sapsaps, npeKsms
epa S6K04848 ajs 10-Aea. Ei zîks ke, Kînds
a aiKsnsă anestă ans fataAă în imaginagisnea
oamenijopă de atsnni, toate Espona a jaată sns
asneKtă înfiopEtops. Dshe ne s’a nsEAiKată anea-
ste Beste fatajE, ns s’a mai bezsIb snă pîsă
ne faga Bp’snsi oms; niminl n’a fostă disnssă

a se ESKspa de nAEnepea nea mai nesinoBâte,
ni în toate sjiiie.ie mi niegeje nssAine ns se
eedeaă de Kîtă nponesism de oameni smBAÎndă
spmagi de femeLie jopă nsptîndă sonii în spage
njînrîndă mi BEitînds-se, kb nepii desnjetigi, ks
fizionomia desnepate stpirîndă mi ginîndă Ka ni- •
mte Kondamnagi 4a o moapte sirspE. Ajgii fopmaă
nponesisni de Kinsipi, KEsninds-se mi AOBinds-se
în nsBâiKă sns ne a4ts, soKOtindă ke ks Kinsjă
anesta, Bop îndsjni nepsjă Ka se denEpteze de el
amepingEtoapea moapte, saă se se nperEteasKE
a se npezenta 4a zioa îKsdeKEgii ssnpemE, KspE-
gigi de nEKateje Aopă.
     Aneaste esnilagisne (anpindepe) genepajE a
snipilsjsi nsBJÎKă, aneaste snaimE tepisiAE Kape
a intpată în inimeje tstsjopă, a npodssă nerpemits
feaspimi de natime Kopnopaje foapte BiOAente,
nepiKSjoase mi enidemine, (s. e. tifssă m. n.4.)
npeKsms mi nimte natimi nepsoase, npeKsmă snas-
me, feAspimi de KonBsjsisni Biojente mi Keapă
smintipi enidemine, idei fnise mi Demonomanie
(adeKE snii mi aă imaginată ke BEdă Demoni, dia-
bo4î ks fopme Bizape, Kape se miiniEE n’înă
aepă, kb sEsii de foKă în mînE mi Kape BestesKă
sfipmitsjă AEinei),- sa îoke ajgii înmeiagi saă în-
meiEtopi, aă mepsă mi mai denapte, deKAapîndă
ke, ie a KEzstă SKpisoape din nepă în Kape 4i
se ansngE zioa mi Keapă opa sfîpmit84sl F4oes4s1
nostps; aă mi nilită aneste SKpisopI în msjte 40-
Kspi mi niege nspjine, mi în adsnEpi mapi, Js- .
Kps tpistă! flss-urnă de atsnni KpeziBuă mi aK-»
nezisijă 4a opi ne npeacsdiKate, a Kpezstă mi
aneasta, togi s’aă snepială mi mai msAlă de anea- •
ste deneniE teAerpafiKE a MepsABi mi aă kezsIs
întp’o mape mizepie fiz'iKE mi mopaJE.—
     Totă în seKBjii de mizAOKă, în semit irno-
pangii, a emită în Espona ideea ke Komete4e
sîntă nimte Kopnspi Kape npodsKă fejspimi de
nenoponipi mi de Kajamitegi AOKsitopiAopă de-
mîntsABl. Eate aini o nipKomstangE pemapRasiiE.
în timnapije antine, Kjasine, în anestă tirană de
mii de ani, de Kîndă a ginstă nicuisagisnea în
Ejada mi în Poma, ns s’a aszită atsnni de nini o
nenoponipe npodssE de Komete, de mi, npin
Ka4K8ie4e astponomine petpo-sneKtiBe, mtimă npe i
Bine, ke în aneaste msAgime de semi, s’aă apE-
tată mai msjte Komete. întp’adeBEpă Pomanii
aă aBStă mi ei o idee rpemite desnpe Komete,

— 51 —

amaginînds’ml ki KometeAe sînts nimic meteope
fnizisni nematepiaAe) în aeps, eapS ns Kopnspi
nepemti, Ka «leie-ja-ite steAe aje UepB.isi ini Ka
Keaps nimîntsAB nostps, Kape se înBîptesKB îmnpe-
gispa.iă soapeAsi. Dap aneste meteope as fosts
npiBite de Pomani, Ka foapte inonenle, Kape ns
fans nimsAsI pis. Anoi îndatB dani Kidepea
«liBuizajjisnei antine, Kînds oapdeae emirpiloape
de napnapi, as fondată sistemsAE feodaas în Es-
pona, se nape atsnni ki mi KometeAe în Uep8
s’as fiKsts mal napsape. Din inonente ne epag
mal nainte, s’as fiKsts fiKitoape de peAe mi ni-
mte fiinjje diaBojine Kape se ESKspi de pbsas
aatopa. Ns tpeBse si ne mipims de toate ane-
ste. întp’o enoKi snde oamenii as bbzeIs npets-
tindenea nsmaî diaBOAl, Keaps în KÎnteKSA npinire-
topel, desnpe Kape as zisa ki kîhIb sns diaeojs
din rspa el, Ka si insnipo oamenuops dopinga
niKateAops, în aneste sckbao ziua, ns e de mi-
pape Ki Keaps din Komete oamenii as finsls
diaBoiI, sas tpimiml din ^eps, nentps Kinsi-
pea jop8.
      Aneste idei desnpe Komete epas. atsnni atîts
de genepaAe în Kîts ’mi as imaginată ki ns noa-
te si fie sns ans nenoponits fipi Komete mi
nini o Kometi fipi nenoponipe. Se panopti des-
npe aneste nimte anendote foapte Kspioase. S. e.
zîks istopinil Aatinil, ki OKtavianu Augustă a dats
4a ssipea asI ne tpons.is imnepiajs, o masi mape
nonsjsjsl Pomans mi ki atsnni s’a apitats o
Kometi în Heps. KponiKapil din semit de mi»-
aokb as nerats apitapea Kometel do atsnni,
mi eati aprsmentSAS Aops. Ksms se noate Ka si
se fi apitatS atsnni o Kometi, Kînds ans.îs anosta
a fosts foapte fepinits mi ns s’a înlîmnjals în-
tp’înssAs nini o Ka.ianitate? Eati o KonKjszisne
fpsmoasi! Dap este aata mi mai fpsmoasi. în
hubab 1538, s’a apitats o Kometi mi în tots
KspssAs ansAsi ns s’a apitats nini nea mai miKi
îmtîmnjape nenoponiti în Asme, n’a mspils nini
sns nani sas Bp’sns nans Koponats, n’a fosts
pesECAS, nini nismi, nini foamete. AstpoAogiî
d’atsnni epas în desnepape: KsmS se noate o Kome-
ti fipi Bp’o nenoponipe în Asme? Eati kb Bine
sns-is dintp’înmii ks ssKspie snsinds kb întp’sns
sats AÎnrB Poma s’a nisKSls sns Bijjeas mopts kb
doi Kanete. EatB as slpirats togi, spmBpue ko-
metei! Toati asmea epa tots de aneasti oninisne

   lîeKÎiids Esponeii epas KOnpinmi d’o asts-feAs
de snaimi monomaniaKi (nensni) în panoptsjrâ ko-
mete.iopS, Kinezii onsepsapi ks sîngepene ana-
lijjisnije anestops Kopnspi nepemti, mi as în-
semnata tots dpsmsAS Aops Bizisus ne as fiKsts
ne Heps. Toate KaAKS.ie.ie astponomuops modepni,
n npisinga KometeaopS, sînts sasate ne aneste
lasAe astponomine aAe Kinezuops. Dap oape ns
e asta o psmine nentps astponomil nomtpi espo-
neni de atsnni?
     NogisnI mai ntssle assnpa KometeAops, n’aS
nststs si esiste nîni ns s’a desKonepits siste-
msAS asi Copernicu în Astponomie; Kini nî-
ni Kînds ns s’a mlisls, ki soapeAe este sin-
rspsAs Kopns nentpaAs imoniAS (neminiKats) îm-
npcgispsAB Kipsia se înBÎplesKS nimîntsAS ks Asna
sa mi neAe-AaAte nAanete ks sateAiteAe Aops,
nîm atsnni oamenii n’as nststs si alei nini o
idee assnpa BmsAetBAsI KometeAops, Kape mi eAe
se înBÎplesKS ÎmnpegispsAs soapejsl. Epa o mape
nemodestie a omsAsI, Bpînds si ameze ne miKSjs
rAOEs nimîntesKs în nenlpsas sniBepssAsI, îmnpe-
gispsAs Kipsia se înBÎptemte soapeAe kb toate
KopnspiAe nepemti msAls Jiai mapi de Kîts numnls,
nsmai nentps mepils, ki este pezidenjja oame-
niAops. Aneasti idee mîndpi mi eponati a ginsts
ne gensAB smans msAgi scko.iI întp’o irnopangi
Komii.icKti, în panoptsAB mtiinjjei Kopnspi.iopS
nepemti mi a miniKipi.iops Aops.
     Dap dsni penamtepea mliinjje.iops, a înnensts
mi uiliinjja Astponomiel modepne a fane desKO-
nepipi admipasiAe; de atsnni as apitats astpono-
mil ki sînts în stape a iipeBesti întîimi.iapea
eKAinseAopg mi anapigisnea tstSAops njaneteAopS
nîm Aa o seKsndi, a misspa dislanga AopS de
nimînls nostps, de mi sînts denapte de noi mi-
Aioane de miAe georpafine, a misspa mipimea
Aops girantini mi Keaps a Kîntipi rpestatea
masei matepiei de Kape sînts Komnsse. Tots
de atsnni s’as Aemdats ideije ssnepstigioase
assnpa KometeAops. Astponomii as peKsnosKBts
ki mi. KometeAe sînts Kopnspi nepemti ssnsse
Aegei gen epaAe aAe KopnspiAopS (Aegei de atpaK-
gisne) mi kb din Kasza anestei jege, e.ie se
îiiBîptesKs îmnpegispsAs soapeAsi, Kami neAe-Aaj-
te nAanete, de mi Kapiepa Aops îmnpegispsAs
soapeAsi (opsita sas peBOJsijisneaj npezinti jur—
uite nipKsmstanjje ks. totsAs naptiKSAape, Katfe'
IS
Wvi

— 52 —

    nsiras aa n aanete mi aa sateaileae aops. AdeKi
ki Kapiepa Kometeaops e rasat» mal nsgin» ftK—
si, msal» mai Bapiasiai, mi s»n»si infasingeaops
stpeine; ki fopma aops este diBepsi de aneea
a naaneteaop», ki Kometeae se npesmB.ii în infi—
nitsas snagis aa» SniBepssasI, stpeEitînds-as în
toate dipergisniae, de aneea Kometeae s’as nsmits
BaraEongii Bepsasl.
      Dap întoKmai Ka BaraBongil, Kape intpi npe-
tstindenea fipi si fie Kemagi, sînts oasnegi ne-
naiKsgl; ama mi astponomii din tiranii modepni,
Kape sînt» togi oameni aniezagi mi npin spmape
ineminii BaraBongiaops nimîntemti, spisiis ko-
meteae, Ka ne nimte Ba/aBongl al Bepsasi. 8nil
din astponomii modepnl as înnenst» si zîki, ki
Kometeae în npesmBaipiae jops Kanpinioase, nots
si Biziteze mi raossa» nostps odati mi si se
anponie npea nisats de dînssas; atsnni noate ki
amîndol, Ka nimte adempagi pisaal, sop Beni în
KOjizisne mi atsnni nine o si ssfepe effeKts.is
aneslei nepte, întpe nimînts mi o Kometi? Ni-
mini mai rasat» de Kîts sipmanii oameni ! în-
toKmai Kînds dsoi mapi se neapti, ssfeps nei mini
ssnsmii aops. 8nii aBÎnd» o imaginagisne mai
Bie, as Bisat» d’sn» KalaK.iisms nos, ki Kometeae
Eop» snaprje nimînts, Bops npodsne sns dtisBi»
(noton») nsos Bop mtepge toati ssfiiapea oraeneasKi
în kîIs neapta de apistoiipagie mi demoiipagie, de
Eoepie mi de nenoepie, de sine ca înneta. Ei ’ml a»
Bitst» Kan»: ne o si fie ne spmi, a dsoa zi dsm
aneasti salto mortale a nimîntsasi? Tot» d’asna
Kînds s’a ansngat» sosipea sneiKomete n»oe, anemti
npofegl a’i npmidipei asmei, epas rata d’a Besti
din nsos KataK.iisme.is amepingitop». Aneasta
s’a întîmnaats Keap» în Kspssas scKoasasî nostps
de msate opi, mal ks seami în ansi» 1832, .ia
sosipea Kometei asi Biela sas Gambart ini mai
în naptiKsaaps în ansa» 1835 aa sosipea Kometei
isi Halley. Atsnni de tpei ani mai nainte, s’a
Bestits niminipea nimîntsa»! mi sn» di-isBi» nsos,

Diassis n’a aatsns» ia ansas 1835, Oneansa» n’a
îneKats asmea, dap ideiae anestea as întsneKats
oape K»ms îngeaennisnea snop» oameni esaatagi
mi a îneKat» nozigisnea soniaai ini aBepea sno-
pa mi ’aatopa aesne Kpezitopi mi estpaBarangi.
      Eati snpe aneste o anendoti naiKsti.
      Sn» nosias estpaBarant» a mepsS ks anea-
sti idee npea denapte, în Kîts a dat» aoK» aa
fanta spmitoape. Ea» a ansi» o stape mape
mi o B»ni-Boingi nentps spmamii Kape Bops
pimînea ne nimînts dsm anests KataKaisnrâ
no», dap mi Bsm-Boinga a»I iapiuil a fost»
Kspioasi mi opiginaai; ea» a xotipît» a aisa o
EÎBaioteKi genepaai nentps anei Kape Bops tpii în
asmea nea nsoi. A Kealsit» toati stapea a»I, o
stape foapte însemnati K»mnipînd» aa Kipgi. A
sfîpmit» stapea mi siBaiotiKa genepaai tots ns s’a
KomnaeKlat»; atsnni eas a înnenst» a se îm^-
npsmBla aa Bani, dînd» noaige de a naiti aa
l-is Ian»apie 1837 (fiind» ki ea» se rîndise ki
atsnni nimîntBas fiind» de rasat» npinidit», ns
se Bop» mal risi Kpeditopii sil snpe a nepe nani,
nini tpiEsnaasp! de Komepg» npin Kape si’i
peapi). Dap snpe nenoponipea a»I, Komela a fosls
dest»as de amasiai nentp» noi oamenii, a Ipensls
întp’o deniptape pesnentaBiai de nimînts; a-
noi aa l-is lansapie 1837, togi Kpeditopii Kape
a» piraas» în ninioape nealininl de nini sns Kata-
Kaisms, s’as npesentat» aa desitopisas aops fi-
aantpons mi nensinda’as în stape de a.naiti
noaigiae saae, ’I a» Bîndsts npin aigitagie toati
EÎBaiotiKa; ama dap nosiasa» nostps, de mi ns
s’a înesat» în oneans, npeKsms se tem»se, tot» a
m»pit» ne spmi de foame ne ssKats.
      Si asims în Birape de seami Ka si ns se
întîmnae mi aK»ms snopa din noi asemenea aneK-
dote.
      Dsm aneasti întp’odsnepe, Bomsintpa în ap-
tiKoasas aa» doiaea, în fsndsas Kestisnei.

Stpsijsjs ini Kazsapsjs.
(Spmape).

     înKi n»-e KsnosKst» nîni aKsm» Ksm» tpie-
mte stpBgsa» în stapea siasatiEi, dap în stapea
de posie (domeslinili) ns e »ns aats animaas
mai mînKinioss mi mai nizaps în rsstspiae saae
de Kîts stpsgs. Eas minînKi de toate: npeKsms

netpe, aemne, ESKigi de feps, de apami, ainrspe
mi Keaps KSgite, ne Kape ae înrite k’o mape bo-
panitate.
     Se panopti desnpe aneasta, întpe aateae mi
fanta spmitoape. Mai nainte Kînds stpsgii bî!

— 53 —

epas în E»pona mal papă de Bizstă de Kîts
ausmă, o dâmb a mepsă ja o Komedie snde s’as
penpezentată stpsyi oii. Ea însizindă Kasa, a
isată Keue în mini, uri a intpată în joksjb stps-
jjuopă, jjiindă Kei.ie în mini. Btzîndă aceasta,
snsiă din stpsjji a naintată foapte încetă Kttpe
dînsa, mi ftpt Besle a înriyită toate Keiie sna dan*
aita, mi dama a pimasă desnepati, ne mai aaînd
kb ie desKide Kasa.

     Eati o aiti aneKdoti, panoptali de Kttpe
enriezs Melhcen. « Ams aBSls, zice eiă, în Ksp-
te o pajjt nsmiti MasKOBitiKi; ea se njimsa kb
mîndpie în Kspte, kb naii dani dînsa, dap slps—
jjbjb Kape ’jă aBeanis în Kspte, acia Bizînds’i, a
mepsă aKOJo încetă mi K8 sînție pece a înrt-
Uitg de Bii tojjT nsiî de pagi bhsjs dani ailsiă,
ne Kînds mama jopă se Biita de snaimt mi des-
nepape. Naispajistil mi fisiojoyii, n’as nsistă

Kazs.ipa.is (Casuarius iudicus).

nînt aKBms st ne esnjice sine, ie domine în
Kopns.is stpsusjai feps mi apama, ne Kape e.ia
ie înrite, ne Kîndă intima Kt nici odati feps mi
mai ks seamt apama, na e în stape a risipi ana
KopnS animală, ii din Kontpa Îjb otpiBemte.
Desnpe netpue, Kape stpsrjBjS je înrite, fisioio-
țiistii sînta de ntpepe, Kt îi sepBi Ka st mistsia-
sKt mai Bine, ajimenteie țapi ie ejă minînKi;
Ktii aieste netpe npin miniKapea stomaKSjai,
macini rpisnijeie mi aite matepii țapi ie se
afit aKO-io, întOKmai Ka întpe daot netpe de
moupt.

      Stpsjjil în demepte tpiesKa în soiieltiji
(iele), Kîte 50 întp’o leali. Afapt din nase-
piie de snejja sa, na’i niaie niii o socie-
tate de aite nasepi, ’i niaie dap societatea ani-
majejopă natpanede (kb natps nicioape), s. e.
de Kai susatici, de zespi, de Kanpe nerpe, m. c. J.
întp'adeBipa toati fintspa stpaija.ial, apati ki se
pademte mai msjtB ks anima.ie.ie natpsnede de
kîIb ks nasepije, npeKBmă apită Koanse.ie saie Kip-
noase, mssKBJOase, în Kape pesidt o nstepe es-
tpaopdinapi, (în Kîtă noate si omoape snă Boă
joBindsjs kb niciops), dsoe Konite ia fie-Kape

- M -

niniopă, snă jsnps Kape ns rssimă .ia ninî o
.nasepe ; anoi rîtsjă sss mssKSJOsă mirjassjăssă
tape, semsnîndă ks aneja ajă jesjsî. Afaps de
astea, npeKsmă ams ziss mai sssă, ejă seamsns
ks Ksmija npin fsnlspa ninioapejopă mi a slo-
maKSjsî, npin sospielatea nea estpaopdinaps ne o
rssimă aa amîndsoi, în Kîtă ei nots tpsi în dernep-
teje ne.ie mai roaje, zije întpeye fsps mînKape
jni fsps ssstsps.
       Stpsgsjș poate jesne ss fie domestinilă, înss
Kîte odals ape o fipe foapte pea. tfnă npeotă
enrjeză, misionapă în Afpina, aaea sns stpsgă
în Kspțea sa însisă întp’sns joks deosenită; Ksni
întoKmai pp snă KÎIijepșs, ajppa mi insinua ne
oameni.
       în maî msjte p’ndspi as jpnepKats a fane
ne slpsnsjs domeslenilă Ka ss K-ioneasKS oasje
saje, dap n’as pescuita ; as înnepKală a Kjoni oas-
je saje, ne Kape stpsgsjă je nsne mi în dome-
stinitate, dap n’as pescuită nini ja aneasta, în
piai msjte pîndspi as Ksstată a înlpessinga stps-
gsjă ja psjspie, în seKOJșjă ajs 3-jea ti-
pansjă Firmius, în Egintă, a Benits KSjape ne
isnă stpsns, înss s’a Bszstă ks stpsjjsjă ns noate
ss fie Kondsss de fpîă Ka Kajs, anoi nini ns
smsjs în .linie dpeants Kînds foițe, ni în jinie
nipKBjaps; de aneea aă jssată ideea d’a fane
din stpsgă snă animajă de Ksjspie.
       Metoadejp pape se întpefisinjjeazs în AfpiKa,
snpe a npinde stpsgiî, sîntă foapte difepite. De
msate opi îjă ronesnă maî msjgi Ksjspegî nîns
se ostenesKă, Ka ss’jă npinzs, Anemii nînstopi
Ksjspenî, smBJS în dipeKjjisni difepite înnongis-
pîndă stpsgsjă din toate nspgije, în Kîtă nsmai
noate sKșna. 8nă sinrspă Kșjspegă, msKapă fiind
pe pajsjs nejă maîBsnă, ns noate ss osteneasKS
snă stpsijă. Dap Kîndă se anponie în AfpiRa
timnsjă njoijopă nenpeKspmate, Kape gins auojo
dsoe jsni ne ană, atsnnî de Ksjdsps mi sme-
zeajs, stpsjjsjă este atîtă de sjSBită în Kîtămea-
de ne nsmîntă ps apinije întinse mi ks rspa
KSSKats, mi ns este în stape ss se mirnne din
joks; atsnnl snă sinrspă omă este în stape ss
npinzs aneasts nasepe girantiKS, adess ss’jă 40-
BeasKS K’snă BSjjă mape neste pană mi îndals
e moptă.
       Kîndă stpsjjsjă se afjs în tsfe mi Bede ks
tis OBsepBS nine-Ba s’aă ks Esnsemte ks ape de pînd

nine-Ba ss’jă npinzs,’ ejă îndats Kasts o Kîmnie
meags mi roajs fsps apsopi, mtiindă ks nsmai
întp’sns asemenea jouă noate ejă ss’nrî desBoaj-
te fopija sa anspstoape, Kape Konsists în fsrs
mi Kape, npeKsmă amă zisă maî sssă, ja aseme-
nea nipKomslanjje ape o isgeajs neKpezisiJS.
      Snii nonsji Apași din nopdsjă Afpineî, Kîndă
nopă ss Bîneze stpsgsjă, mtiindă ks e foapte rpes
ajă osteni, ns’jă ronesKă d’o dats, ni în mai ms.i-
te zije ne pîndă sna dsns ajta, Ramă nîns ja
meante, opi nîns Kîndă înnetă, înnetă tis aă ostenită
întp’atîta în Kîtă notă ss’jă npinzs. Dap în ss-
dsjă Afpineî nonsjii nsmjjjî Bushmanni, aă osineiă
de npindă stpsgiî în modsjă spmslopă. Dsns
ne Bushmanulu a rssilă ksibsjb stpsjjsjsi, îi sKoa-
te oasie d’aKOjo, ss nsne ejă înssrni întp’o
rpoans, mi amteants nîns Kîndă stpsjjsjă ss Ba
întoapne, atsnnî îjă omoaps ks o ssgeats otps-
ails. A-its dats Bushmanulu se asKsnde snde-Ba
jînrs snă JaKă de snde stpsjjs ape OEineiă se Bea
ans, mi Kîndă Bine o neats de stpsgi ja ans, cjs
noate ss omoape msjjjî dintp’înmii d’o dats, daKS
iiBuiua este înKspKats ks Kaptine mi ns ks rjoange.
      Dap mi ks Kspse de stpeanrspi tapî npindă
stpsjjs, Kape dsns ne intps aKo.io K’snă niniopă
s’aă ks rîts, nsmai noate sKsna, înss nasepea ss-
feps foapte msjtă în aneasts npinsoape nîns
Kîndă moape. Indigenii d’aKOJO întpecsinjjeză fe-
jspimî de BiKjenii, Ka ss alpars aneasts nasepe
în Kspss. Eats sna dintp’aneste; ei faKă 0 ne-
pins smnjsts ks naie mi aKonepits sssă ks fsjgî
de stpsgă moptă, asemenea smnjs ks naie iiejea
Kansjsi m’a rîtsjsî a snsi stpsjjă moptă; astă-fejiă
nsplîndă ja sninape nepina ks Kansjă stpsjjsjsî,
ja densptape de 100 nanii nsmai, ns noate ni-
ne-Ba ss’jă deoseneasKS d’snă stpsijă adesspată mi
se înmeajs jesne. Bînstopsjă, Ka ssimiteze ne
stpsjjă mi mai msjtă, îriBîpteinte ks mîna sa as-
Ksnss Kansjă Kape ’jă jjine, Ka Kîndă este snă
adeBspată stpsgă sfiiniosă, sitînds-se mepeă în
dpeanta mî în stînra, dsne osineisjă stpsjjijopă.
Bînstopsjă mtie Kiapă a imita ks anests Kană aptifi-
niajă, Ksmă fane stpsjjsjă Kîndă namte ne Kîmnă,
anoi mi rjassjă jbî mtie ss’jă inriteze foapte Bine.
Astă-fejiă masKată mi aBîndă mi o nsmus asKsn-
ss Ks sine, Bushmanulu Bînslopă se dsne în .10-
Ksjă snde se gine stpsgiî mi fiindă în miîKJOKsjă
jopă, sJOBoade nsniKn; ansmă Kîndă neata stpsgi-

— 55 —

jopă se snepie mi fage, BÎnTtopsjă fsye mi ejă
ks dînmil tots kb si;onă Ka st na’jă kenoaskt mi
st se înmeje. Dap se înlîmnjT adese-opi kt
slpagii masK8.ii, Jsînda’jă dpentă anal stpsjjă
stpeină, Kape a intpată înneatajopă, înQenasT’jă
catT kb niuoape.ie jopă, atsnni sal de Kanajă
BÎnTtops.isi masKats.
     AfapT de oms, stpagajă mai ape mi a.ijji
inemi'ii n’întpe animaje. Jeajă mi Ilanlepa î.is
ronesKB Ka st’jb omoape, Hyena amsjT KTatîndă
oaTje.jsi, asemenea mi IIIaKajsjă (s’as Bfijnea
aspilT), Kape ape osineiă de rpTmTdemte oaTje
sipsgsjai Ka st je noatT snapge mai jesne. Dap
ini întpe nasepi. slpajiajă ape majjji inemini Kape
sîntă foapte jaicomi dane oaTje jbî. întpe a.i-
teje sînts nimte Bajlapl (njernanl) afpiKanii
«ape niminesnă msjtă caTje stpajjijopă. Enr.ie-
zbjb Sir lames Alexandres a btzbIb odalT ana
BBJtapa a.n;s Kape a SEspată în aepă, jjiindă o
neatpT în riapeje saje. Kîndă din înTjgime a
desKonepită ană ksîes de stpagă kb oaT, îndatT
apanKT nealpa neste dînseje sa st je snaprr mi
nsmai de Kîtă se noroapT mi ejă însămi Ka st
ie mrnînne. EalT o fpsmoasT jBKpape instinK-
liuT I Bs.itsps.is mtiindă kt ejă ns e în stape st
enaprr oaTje stpajjajal, de aneea apanKT din
aepă o neatpT ne dînseje, nape kt mtie -icijea
fjziKT, Kape zine kt, kb Kîtă distanjja ne o slpT-
nate ană Kopnă KTzîndă, e mai mape, kb atîtă jobî-
tapa npodasT npinlp’înss.iă e mai tape, ama dap
apamiîndă neatpa din aepă, Bsjtapsjă assnge ja
SKona.iă sTă apmîndă jegei fizine, Kape nerpemită
kt n a înBTjjal’o.
      Kazsap&tâ.
     Kaz-8<rps.vi (Casuarius indicus) este stpBjjBjă
din India asiatiKT; adeKT este ană fejiă de stpajjă
Kape se deosesemte de stpsgsjă din Afpina, npin
neje BpmTtoape KapaKtepe: d’assnpa fpangii noap-
It ană Kopnă jată; ospazajă mi rîtajă, frpT
fa.igf, aKonepite kb negi, de Kape atîpnT daoi
jobî Kipnomi; Ja ninioapeje saie ape Rite tpei
degete, (stpagajă ape nsmai dsoT); KOjoapea sa
e nearpT, namai. ja rîtă mi ja Kană, ande n’ape
fajgl, aKO.io e pomie bîhtIt ; ejă ape nsmai sp-
me de apinl; mTpimea jsi e de mease ninioape
namai, Ba se zîkt kt e mai miKă de Kîtă stpagajă
afpiKană.-- Ilatpia Kazaapsjai sîntă insajeje Mab-

dive, lava, Sumalre mi maî kb seamT Nsoa-Gui-
nea, snde ejă tpTemte în stape sTjsatiKT, în nete
mapi n’înă nidapije dese d’aKOjo. Ejă se ns-
tpemte de fpaKte, pTdTnini, inseste mi Keapă de
animaje mamifepe mini (s. e. moapini).
    Kazaapajă ape ană amsjetă foapte iste, întoKmai
Ka slpsjjajă. în timnsjă îmnpesnTpei deBine esta-
ziată (Ka zmintilă) mi în aneastT stape fane Kapte fe-
mejei saje, Kape neste nsgină nsne 3, 4 oaT jan-
rtpege mi Bepzi, mai mini de Kîtă aneje aje stpa-
gajai. Ea na fane ksîbb nentpa dînseje, ni je Kjone-
mte noantea. Dsne natpa STntTmîni esă nimte
nai pomiopi kb nete nenamii. Kazsapsjă este o
nasepe stanidT, indonijT, (neasKajlTtoape) mi
foapte neKTzinioasT, jonindă ks nioKSJă mi mai
kb seamT kb ninioapeje saje rpoase, ÎntoKmai
Ka snă Ka.iă. în natpia jopă (apxinejarsjă ia-
diK»), oamenii ÎI npindă Kîndă sîntă foapte ti-
nepi mi ÎI domeslinesKă, atsnni Kazsapii KpesKagi
astă-fejiă În Kapgije oamenijopă, nsmai fsră, ni
pTmtnă aKO.io Ka nimte nasepi domestine, dpentă
napiositate, eapă. ns nentps mînnape fiindă-KT
Kapnea jopă e nearpT mi foapte tape.
    Mejă d’înlîiă Kazaapă Kape s’a BTzstă în Espona,
a fostă în anajă 1527 ja Amstepdamă în Ojanda,
ande ’jă aă adasă de ja lava, Kape este în no-
sesianea Ojandezijopă.
      AfapT de Kazaapajă opdinapă, se rTsemle
mi o ajtT snejjT de Kazaapă în Noe-O.iandT na-
milT Dromias ater, totă de mTpimea stpagajal mi
atîtă slanidă în Kîts na se anTpT Keapă Kîndă ’jă
stpînge nine-Ba de rîtă.
      în Arnepiiui, gensjă slpagajai este penpezen-
tată, npintp’o ajtT nasepe mape mi rpoasT na-
mitT Emu. Ama dap Bedemă kt în toate nsp-
gije KontinentajsT, în Kiimeje KTjdapoase, Na-
lapa a npodasă nasepi nirantine, în apmonie ks
toate dimensianije girantine Kape je rTsimă anojo
npezentate în totă pernajă animajă. EatT kt mi
aini Bedemă o nipKomstangT pemapKaEÎjT, ne Kape
o rrsimă în totă pernsjă animajă, adeKT: ks Kîtă
ană animajă KîmlirT mai majlă în desBOJtapea
KopnopajT, kb atîtă nepde mai majtă în faKBJtT-
gije inlejeKtaaje. (lirantiuajă stpsgă mi Kazaa-
pajă sîntă majtă mai nsgină înge-iengi de Kîtă
nasepije neje kb majtă mai mini de Kîts dînseje.
Anoi aă mi nepdstă npintp’aneasta, Ka st zinemă
ama, npinejegisjă jopă de nasepe, KTni nsmai

- 56 -

  nota ssapa. Matepiajismaiș jopa esnesiB^ .ie a ro- noate st se denspteze nini ana minata, e.ie tarii \

  nita din pepianue sanepioape etepine a4e aep848i, dap *pa seopa^ sînta întp’ana
  e.ie aa ptmasa aerate de nEmînta de Kape na rpadate!



K8BÎnta nasepi de-

Komsnikagism mtiinijifhie Mini.

      8na arpiKSjtopa modepna a de^nonepita, kb
faina de opeza mi de zaxapă nisata, sînta natpiminte
foapte nane nentpa rînda'ff; mai kb seami Kînda
npimsBapa e Moias'B mi fpanza de dada ameds,
npodaKa diapae (spdinape) rîndanijopa, Kape-i
omoapB, atsnni faina de opeza mi zaxapsaa sînta
pemediiie neae mai Bsne în Kontpa aneste! ap-

dinape enidemine. Aneasta
se fie d’ana intepesa mape

desKonepipe noate
mi nentpa- noi, o

geapE ande Ksjtspa rîndanijops fopmeazE o pa-
maps imnoptant’B a întpenpindepi-iop arpiKOJe mi
ande npimsBepije sînta adese-opî mioioase mi
npBntdesKa rîndani, npin diapae eriidemini.

Kometei ansnijate nentps 13 Isnie.

KpmetE kb janpi Koade, însE kb SKspts minte!
De «ie npei si apzi r.ions.18 ne hol Lia JOKeima ?
Ejib, dpents, majls na niBtemte, dap tota aBems
(KBBinte
Biaga nEKEtoasE Kîta-Ba sb npejsngimS.

De ne Beiapde-aKsma, sînta sirspS kb osBnasKB
în joKB-ne, fiinne mai pe.ie de Kîta noi,
Illi ’n-rpass op sb ’ntBpîte mînia ta steieasKB,
Dpin fante mai Kamnjiite, npin Kpime mi pessoi.

*Ie! ai sitata ta oape notonaja d’ajtB dats,
.Ia Kape, asm gis minte destsja ai KonjsKpatii,
Alămii Kînda tata Noe în jantpea’i înKBpKatB,
• Iljatia ne SniBepssjS ssH ande îneKats ?

EI Bine! omenipea ne momteni nBmîntajia,
Fiinije, airioane, ne ’n spmB s’as isita,
întpeKa ejie n’anejea ne nfaS- rBsita mopmîn-
(t848
în mapea adînnime, mi monslpi aanstpita? •

Kîmnieje de astBzi sînts e.ie mai mBnoase,
Enspii mai pesBoinini, mBrapii mai demtengi!

BpoasKa mai masmanlB în EEJgize stsfoase,
Tirpii mai kb BJîndege, mi oamenii mâi dpengi ?
Ne, na! sarB de seamB, sb ns fani o rpemajt
De Kape mai în spmB amapS sb te KBeuiti,
Ba înKB, sb dai, noate, mi asnpB soKoteajB
lipea Esnsjsi nspinte aja pasei omenemti.

Kini noi aBema de JBKps în jjapa PomBneasKB ;
Aeiji BeKl mi paginile aBema sb ae ’noims,
PersjiamentBAa... ms.ite ape sb HBtimeasKB
DaKa Borna aBea nane, ama npeKBm dopima.

De emil eseKEtopsjiB înajtejops deKpete,
Mai ds ne ana miKa tepmina de zene mii de ani,
Sb ne ’ndpentBma naptapea, sb ne snBJBmS de
(nete.
Sb hs KBdema în iadapi în riape de satani,

Atannea, dana râOBSJia n’o mepita BiajjB .
Dogi sb aa npBîKemti în BoiB-gi, ea na hib îm-
(npotiBesKa ;■
Dap azi tonemte nsmai a inimejops riagB,
IDi apde astpojogii ne 4smea înrpozesKa.
G. A.
Din No: 3 ojis KonKopdii. *)

        *) DomnsJ astopă a anstî ssnitate d’a tpimite mi noat ancasti fpsmoast noem-t.
                                                                                                          Ped.


TinBpita în Tinorpafîa Kojepiajai Sf. Sana.