JURNAL lIElXTI’îi PESIIÎ1WEA IIIIW.W NAWA.IE MII ESAKTE, ÎN TOATE KAASE.1E. Pertinentă de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. M 6. (Ans.™ a.is ilBoiaea) Fccpsapie 8, Î857. Konpindepea: SlpsjiB.iS mi KazsapS, Ii.iiina nonsjapT. StpsjjujS ini Kazsap&iS. întpe anima.ie.ie Kape epas ns nsmai Ksno- SKSte dap mi Bcstite .ia najjisnuo antine, piran- tiKa nasspe nsmiti stpsus.is (strutliio-camellus, l’autruche) amans sns po.is foapte însemnat», Keaps în timnsjs Einjiei, oamenii ns nsmai ks as mtists, ks stpsnsjs tpsemte în dernepteae Afpinei, dap se Bede ks as KsnosKsts mi natspa .isi, mi e.is a sepnits în noezia Jops, dpents imapins mi napa- eojs. Asts-feâis se Baits npofetsjs zimnds « Keaps stpsps.is în demepte, ape mtis de nsii ssî, dap nonojsjs mes, sns tipans nemuostiB§ ». A.its dats Kînds Boemte a esnpima o stpirape tape Ka.nii- ks mi înfiopsloape ads'ie dpents esemn.is râass-is slpsrjs.isî m. n. .i. . întp’adeBsps ns e de mipape ks oamenii •iei mai npimitisi as aBSts Kspiozitate a stsdia aneasts nasspe; Ksni ns nsmai ks este nasspea >iea mai pirantiKS dintpe toate nasepLie, dap este nea mai Kspioass întpe dînse.ie. Keaps natspaâistii modepni zîks: ks stpsps-is este o nasspe esfpaop- dinaps, Kape ape în sine o KomBinagisne de nasepe, de ejefantS mi de Ksmus, (de aneea mi nsmipea .isi Struthio-camellus). întOKmai npeKsms ejefantsjs este anima- 42 — nsiai, stpsgBiă se deosesemte mai de toate neie-iaite nasepe, KEni neniie iui fsigii seî as o fopmE deosesitE; Koioapea rîtsisl ia masusiă e nearpE, isnitoape, amesteKati ks neBa aisă, femeia ape Koioape nenamie. Este Kanosnată ke neneie aiBe aie stpagaisi de ia sftpKSiă apiniiopă sînta foapte npegsite, nentps fpsmssegea mipapita- tea lopă mi întpeBsingate Ka opnamentă ia Ka- neieie dameiopă mi ia Kasneie miiitape. EatE aneea «ie panoptE ans KEiElopă din ziieie noastpe, Kape a KEiEtopita ma.ita timnă în AfpiKa, mi a isată napte de msite opi ia Bîna- pea stpsgiiopă: N’ama natala, zine eis, se afiș esaKts ia ne BÎpstE noate se aîssnrE stpsgsiă, îhse ams aazită .ke tpEemte nînE ia 30 de ani. Stpirapea isi ape o mape asemmape ke aneea a lesisi. (Ama zisa mai ssss ke nentps aneasti stpirape, stpsgsiă epa Bestii» în antiKsi- tate; Keapa namipea iai în Biblie, adeiis: laane însemneazE «stpirEtopis»). Eiă sKoate anestă nașa înfiopEtopiă demineana mi sîte odati noan- tea.— Uatcpea iai e neBii estpaopdinapia; KEni o lOBitapE a isi ks niniopais (e.is cate înainte), noate se omoape ns namaî sns Kîine s’aă snă sos, ni Keaps o HyenE, sna Ilantepa mi aite feape sEisatine. Stpagais este foapte iste în smbietsia seS ; ns e nimiKa nentpa dînsaiă se tpeaKE neste Kaisiă neiă mai iate. Dap ia îmnpeijiapEpi. mai fspioa- se mi daKE ns gine maits, isgeaia isi deBine ks totsis estpaopdinapE mi de mipape ; KE’ii atsnni stpsgsia stptBate întp’o acsmEtate de minsts snagis d’o miiE ennezEÎ Kînds se sitE atanni nine-Ba ia ninioapeie isi, se nape ke ns atinrs nEmîn- tsis, anoi snagisis întpe dsoe nasapi ns e atsnni mai miKS de Kîts 12—14 ninioape. Me SEilEpi es- tpaopdinape! D. Adanson zine, ke a BEzsts sng stpsga naptînda ne sninapea isi, dsoi oameni ke- iEpi mi eis fsgea amea de tape, în Kîta a ie- sata snă Kaia apasesKS msitS îndEpEtS. Nstpimîntsia stpsgsisl în stapea SEiBatÎKE, KonsistE în Begetaie, îiise e de mipape Kams’mi ’ia rEsemte eia tota d’asna, KEni de msite opi îiB TEsemte nine-Ba în nimte demeple nisinoase d’o întindepe imensE, desnoiate de opi ne fipe de- iapșE. Tots din aneaslE KaszE zîks Apașii, ke stpsgsis ns sea ans nini odatE; adeBEpsi este, ibis neis mai mape dintpe anima.ie.ie mamifepe, (nsptEtoape de gîge) ama mi stpsgaia întpe nESEpi; anoi iapimi întomnai npemmrâ KEiniia, sna ani- mala girantiKa, K’sns rîtă ianra, ks Kans.is miKS, este destinata a tpii în demepteie nisinoase aie Afpinei mi shibie aKOio k’o isijeaie foap- te mape, ne Kînds sns aita animais s’apa fi ks- fsndata anoio, asemenea mi stpsgsia. Eia sm- eie în demepteie nisinoase a.ie Afpinei Ka o isgeaiE atîta de mape, în Kîts Kaiaia apasesKs <1648 mai Bioienla, n8 noate se’.is aatsnrs. Eia ape apinî Ka nESEpiie dap sînts ama de mini în Kîts ns se noate sepsi ks dînse.ie ia SBopa; nini o nasepe n’ape snpînnene afapE de stpsgs; toati KonstpaKgianea intepioapE a anestei nisipe, apa- ț6 Ki natspa a Bpsts Si npodsKi o fiingE intepmediapi întpe nasepi mi natpsnede, o* fiin- gE KomnasE d’o nasepe, d’sns eiefanta mi d’o Kimiji. Eati Kspiozitatea anestei nEsepe I Eati de «ie aneastE nasepe a atBKals sns poia ama de mape în tpadigisniie nonaiape aie Apaniiopa mi axe tstaiopa nonoiiiopa 0pienta.1T. Si stadiema aKsms mai d’anpoane natspa anestei nEsepe. Stpansia joKsemte în nea mai mape napte a Afpinei; însi papa se apati în gEpiie Kape sînts nsse în naptea opienlaiE a demepteiopa Apasiei, (în iokbis anesta mi în totă apxiue- larsia indiana se apati nasipea Kasuar, desnpe Kape Borna Bopsi mai ia Baie). Eis ape o ms- pime de 6, 7 nîni ia 8 miKeapa 10 ninioape; ade- Ki, giinda Kansia sEă în sasa, tpene Kîte odati msita neste mipimea omaiai neisi mai mape. Anesta Kans e foapte mina în panoptaia mipimei Kopnsiai (nsmai '/₂₀ napte) okîT șei sînts nsrni asls-feiia, ke Bede ks amîndoi d’o dats aneiami JSKpa (o îmnpeatapape Kape o rEsims nsmai ia oms mi ia nsgine animaie ssnepioape) mi ape snpînnene assnpa omiops. Jimsasa e rpoasE mi KipnoașE, însi ns e în stape a simgi Bp’sna rssts; eis ape nsmai doE degete ia fie-Kape niniopa, (nini o nasșpe n’ape mai nsgins de Kîts 3 de- gete), apiniie saie sînts foapte SKaple în pa- noptais Kopn8.i8i, în Kîta stpsgaia na noate se SEoape nini se se înaige'Kîta de nagina în aepă. Jia fie-Kape dîntp’aneste apini ape Ka sns nin- tens (dperon) foapte tape mi foapte asKagita, Kape desine nentps dînssis o apmE tape mi ns- tepniKi. Keapa în panoptsis îmBpEKsmintei Kop- — 43 — Kt ejă noate st se anijie msjtă tirană na st ns Bea ant. Kînds e în deuiepte rai se înlîmnjt Ka o nealt de stpsjjl st dea neste sns pis, s’as neste Bp’snă nsns ks ant jiranede, atsnnî eî nea» anests fjsidă ks o jtKomie araa de mape, în Kîts ns Btdă nim'iKs din J8Kpspi.ie Kape se af.is n’îmnpeiji8pa.iă jopă, iui atsnnl sînts jesne de npinsă. Snii as ziss Kt stpsjjsjă iptenile în mono- ramie Ka nopsmsj, adeut: Kt fie-Kape Btprats ape nsmai o feme.it, dap zine BoiaacopBjă no- stps, n’amă rtsită alîta Biplsle Ja stpsjjs, ni din Kontpa, i;a sns adcBtpală Don luan, snirast ade- se-opi oBieKlsjs tendpeuei saje. Timnsjă kjo- nipeî feme.iei ns e xoltpîlă, Kt>fi de ja Isnie nînt ja OKtomBpie, ams rtsils femeja slpsysjși Kjoninds. Ea nsne de ja 12 nînt ja 16 oat; aneaslt este eaps în Kontpa persjeî yenepajc Kape zine Kt, animajcje mapi de Kopnă npodsi;s nsiiinî naî. Feme.ia ns se ostcnenito d’a fane snă KsiB» uiiîn Kape nsne toate oatjo slîndă dpenlă m’a- noi ’jă auiazt întp’o rpoant Komsnt, stnalt de dînss în nisinsjă demeplcjopă. Kîndă s’a» adsnată 12 oat, nastpea înnene a.ie K.ioni. Ja Kjonipe JBKpeazt amîndoî ntpinjjiî. Kînd» Bede de denaplo Kt se anponie Bp’snă om» de ksîbs.ih jopă, atsnnl stpsjja jast nansjă în atosă, Boindă astă-fejă st se asKsnzt; anestă OEineiă a dat» joks ja idei.ie eponate ne a» snii oameni desnpe stpsyă, ziKîndă Kt stpsjjsjs Kînd» e ronilă de Bp’sn» inemină, îniiidc okîl Ka st ns Bazt nepiKOJSjă, soiiotind» Kt ks asta Ba sKtna. Stpsjisjă, întp’adeBtpă, ns e ama de stsnids (nposlă), iulie rai ejs Kt, mtKapă Kt ns Bedemă ne inemini, Kînds eî ne Btdă no noi, tot» ns e cine. . SlpsijBJ» în timnsjs Kjonipei, Kîndă se anpo- nie nine-Ba de kbÎebjs stă, înlpessinijeazt feja- pimî de merateiU8r6pi iui de BÎKjenie, Ka st SKa- ne npoijenilspa jbî, de aneea mepije e.iă înaintea omsjsi, ftKînds Ka KBm apă Bpea st roneasKt ne omă, atsnnî ini omsjă KBpayiosă înnene st dea fsra dsne dînsajă, dap stpsiisjă fsye atsnnî în- tp’o dipeKyisne Konlpapt ks aneea snde se afjt KSÎESjă stă; astă-fejă dentpleazt ejs din ne în ne maî msjtă ne oină de kbIesjs stă rai de msjte opî stpsjîBjă îKeplferate astă-fejiă Biajja sa nponpie nentps a sKtna nsiî stî. Kînds slpEga a smnjstă rpoana ks oatje saje mi dant a maî ptmasă nesa npisosă, je nsne afapt jînrt kbîeb, anoi nsiî emindădin oat rtsesKB îndatt neBa de mînKape, Ktnî ajtminte- pejea apă mspi de foame. în înfpiKoinateje de- uiepte ande eî nasKă, desnoiate de toate. Nb e adeBtpată aneea ne aă zisă natspajistiî anlinî Kt slpsna, d»ne ne a înrponată oatje saje în nisină, je asandont (ntptseuile) rai nsmaî Ba st iulie de dînseje; din Kontpa e raliată aKsmă Kt stpsija dsne ne a asKsnsă oatje în rpoant, pt- mîne anpoane de aneslă JOKă, ks okîî aijin- tajjî ne anestă nsnKtă intepesantă, snde a deussă oEieKteje nejo mai npenioase nentps dînsa. Anea- slt nipiiorastanut a ftKată n’ajijî natapajisti an- linî, a’mi imayina, Kt slpBjja Kjonemte oatje saie, nsmaî npin Bilttspt! SlpBjja ape onineiă Kt, dant a nssă Bp’snă omă mina ne oatje ei, ea Ksnoamte ini nsmaî Bpea st jc KJoneasKt, ta înKt anii ziKă Kt Kîndă în jin- sa ei, ană omă a tpeKBta ne jînrt Ksîssjă eî, în- topKÎnda-so ea simte aneasta, mi îndatt snapție oatje mi sftpamt ksîeb! O îmnpcuiapape napliKSjapt rtsimă ja oatje stpajjsjsî Kape na o rtsimă ja ninî o ajtt na- stpc, adcKt: în ntsnlpsj» jopă, se rtsesKă Ka nimte nielpe minî foapte tapî rai ajne, de mt- pirnca anei mazepe; asemenea nietpe se rtsesKă de ja 10—12 întp’ană oă. în minslBJă Kîndă nsiî de stpsjjă esă din oă, ns sîntă maî mapi de Kîtă o rtint miKt, înst îndatt înnenă st smsje dsnt msma jopă, de Kape ptmînă nedesntpjjini msjtă tirană. Kojoapea naijopă esle în apmonie ks JOKSjă ande nasnă, adeKt: seamtnt msjtă kb nisinsjă saă ks ntmîntsjă d’auojo. Ilpintp’aneasla sKană de msjte nepiKOJe iui de alaKspi-ie ineminijopă, Kape de denapte ns noate st’i deoseseasKt de nisinsjă deraeplejopă. Eatt Ksmă Natspa npeBtztloape, Ka o adeBtpatt malKt, înrpiaierate în totă Kins, nentps KonsepBapea esistenjjei fii-iopă stî. Kapnea nsijopă de stpsijă e Bsnt de mîn- Kape, dap a stpaijijdpă sttpînî din Kontpa ns e cant ninî de Ksmă de mînKape. Jeijea jsi Moise ns nepmite mînKapea Kapnei de stpsijă, mi anea- stt jeije este ntslpatt uii ansmă de Kttpe apafiî. Ja pomaniî antinî, rtsimă din Kontpa Kt eî mînKaă ks o mape npedijeKgisne Kapne de stpsijă. Pha- bius zine: Kt Pseudo-îmntpală pomană Firmius — 44 — anesls îmnEpats «ape a netpeKsts zueae saae a Eate kb niosans în niftOBaaE, întOKmai Ka fiepa- ■ psas neas mal opdinaps, anesta îmnEpats a- fost» -mînKEnioss, înKE mi mai msats de Kîts sns fiepapa opdinaps mi se zine ke eas sinrsps a mînKats sns stpsgs înlpers aasns dines. Kpeepii stpș- gsasi as fosts npieiijl atsnni Ka mînKapea nea mai deainioasE, mi npeKsms pomanii d’atsnni as esagepats în opi ne asKps, mal ks seamB în pa- noptsjs dinespiaops aops nomnoase, ama as esagepats mi în panoptsas rsstsasi aopg, nentps ■Kpeepi de stpsgs, s. e. îmnEpatsas Heliogabalus Kape minim în toate zi.ie.ie Kîte sns feas deoseeits de Kapne, a îhtpensingats niease sste de Kpeepi de . stpsgs aa sns dines! Pomanii as masaKpats (npEHEditsy o msagime de stpsgi în apeneae aopg. Istopienii nosestesKS ke, odatE aa sns srieKta- Koas nsEjiKS în apena pomanE, s’a omopîtă o mie de stpsgi! -■ : Dap daKE Kapnea de stpsgs ns e npea sti- matE de KEtpe togi, oaEae asi sînts stimate de KEtpe indigienii d’aKoao-, Ka mi de opî ne stpeins; KEnî ns nsmai ke sînts d’sns rssts foapte de-ii— Kats, anoi mi mEpimea aops Konstitse o mape napte a Baaoape! aops; întp’sns os de stpsgs, se TEsemte npinnini nstpitiBi Ka în 24 de oaE de 1’EÎIIE ! Koaata oaEaopg este asemenea foapte StimatE în AfpiKa. AfpiKanii o niseazE mi faKs dintp’în- sa feaspimi de pemezii nentps feaspimi desoa- ae, ei as mi ideia ke aatstE ne oameni opsi. EatE zine soiaîKopsas nostps, ke nsmai opsi în înteaegingE nols SE’mi imagine, ke nsginsas Baps Kape e Konpinss în Koaaca oaEaops, noate se sna- ne de opsipe.’ Dap ns nsmai Koanta oaEaops, Keaps feas- pimi de nEpgi aae KOpnsasi stpsgsasi, epas ni- mte oBieKte Benepate aa nonsaii SEanatini, mi ’mi as imaijinats ke sînts dotate de feaspimi de fEKsatEg! mediKaae, mistepioase. Ama s. e. apa- șii ’mi înKinsesKs ke, stomansas stpsgsasi e ssns nentps o digestisne deniaE, mi eatE Kasza de ne: fiinds-KE ei as bezsIb, ke stpsgsas mEnînKE as- Kpspiae neae mai Kpsde mi indigeslisiae (rpeae de mistsits), Keaps nealpa, BSKEgi de fiepsmide apamE, de âneea ăS Konmss ke sns stomaKs Kape .'noate se mistsiasKE asemenea asKpspi, tpeESe se fie Bsns mi nentps a penapa o digestisne desiiE. întomnai sa sns oms Kape ainsinds’i sns OKis, aps soKOti ke mînKÎnds okîî de Bog s’as d’sns aatg animaaS, aps nstea se’hii peKîmtige OKisag neag niepdsts. *Ie assspditate! Dap desnpe aneastE mînsape estpaopdinapE de eskejjî de fiepg mi de apamE ne o rssims aa stpsijs, Boms Bopsi mai aa Baae. Ileneae stpsgsasi sînts foapte stimate dpents opnaments, adei>E neae aase sînts întpeBsingate aa toaaeta dameaops mi Ka opnamente aa miaitapi. Kînds a esistats în Tspnia Kopnsas laninepiaopg, nsmai sns lanineps Kape s’a deosesit aa o beIe- aie npintp’o fantE fpsmoasE, anea dpents d’a nsp- ta o nans de stpsgg. Ja Kansas de Bsna-snepan- gE, sns fsnts.'de nene de stpsjjs kosIe nînB aa 24 raaseni, (12 rsinee). floate dap SE’mi imagine nine-Ba, ke în Espona aneste nene kosIe înKE mi mai msats, Ja Eginijienii antinî, neneae de stpsgg epas npiBite Ka simsoa^as dpentsgei mi aas adeBEpsasi mi fîe-Kape nonoas ssBHtsralg tpensia se tpimeaijE nipsitopsasi ne fieml-Kape ans, o ' KElime delepminats de nene de stpsgg. Anests osineis esistE mi aKbms în AfpiKa; însE nsmai neneae psnte de aa sns animaas Bis, sîntg ssne, KEni nsmai în aneste nene ns se apals nini odatE Bepmi s’as aate inseKte, nentps ke nsmai stpsgsas este sinrspsas Kapens ssfeps în Biaga asi nin’sng in- seidg napazits ne dînssa (nopeni m. n. a). Buffon zi- ne ke anestg Benefigg stpsgsas e datopg Kapnei saae, Kape e nenaEKstE Keaps inseKteaopg. Illi întp’ade- BEps as fsKsts nepKEpi, mi as apsnKatg Kapne de ■ stpsgg înaintea Kîineaops Keaps Kînds aBeas foa- me, mi ei n’as atinss de aoss Kapnea aneasta. Ileneae nerpe aae stpsgsasi, sînts npiBite aa snii nonoai nerpi din AfpiKa, Ka. sns simsoas de doais (staae), ’mi fana dintp’înseae sraspeae de soape Kînd sînts în doais. Este sns fpsmoss sneKta- Koas, zine Harris, d’a Bedea sns nerps (Apass) din nonsaii Dumarasur, Bntschuan, nsptînds 6 smspeaE de nene de stpsgs, Ka se’mi nszeasKE neaea sa roaaL se ns fie nîpaitE de KEadspa soapeasi, eas Kape ape o neae rpoass mi nea- rpE, întOKmai Ka neaea de teaetins ! Stpsgsas în genepe, se gine denEptats de aoKbingeae oameniaops, însE Kînds rEsemte Kîm- nii apate ks rpîs, se dsne airnao, mEnîhKE toU ne rEsemte mi fane mapi stpiKEnisni. OniniSniae natspaaistiaops m’aae BînEtopiaopg, în panoptsas — 45 — înuejencisnei stpsijsjsi, sînt» foapte disepse: snii zikS, ki e foapte stsnids (nposts) ne Kînds a.inii zîks ki e înijejenls nii BiK-ieans. Amîndsoi oni- nisne, de mi se nape ki sînts Konlpapii, tots sînts adeBipate amîndsoi, însi se panopli ja difepite stipi aje stpsjjsjsi, în slapea suiatiKi mi cea domesticiți,* adeKi: în stapea domesticit!, Kînds a niepdsts jiseptalea, slpsusjs se înfujimeazi Ka SlpsjjM (Struthio-Camellus, L). snS animajs foapte stsnids mi jenerns, dap în slapea nalspaji sunatiui, Kînds se Esiispi de jiceptatea sa, stpsijsjs este aKliBS, BÎKJeanS mi rpes de npinss Anoi mi mipimca Kansjs! sis face ki ejs Bede de denaple, Kînd se anponie np’sns nepiKojg. Aceasli cipKomstanjji as fiKsts ki Keaps Bînilopi! cei mal mapi în AfpiKa, ns npindS în Biaua jops msjjii stpsiji. (Ba spma). Igiena nons.iap'L. Jleiiuisnea II. Domnijops! Sînts snii oameni Kape desnpejisesKs mliin- na Dieteticei, Kape sînts întp’o îndoiaji, daKi este de IpeEsinjji mi de fo.iosS, Ka si KonsepBims mi si desBOJtims mtiinjia sinitinei. Sînts ajijii Kape Bops si fie sinitomi, dap ns Bops si îKeptfeasKi nimiKs nentps sinitate! Sînts snii mi foapte msjni din noi, Kapens sînts sinitomi mi ns’js mlis, fiind» assopBijji npin OKsnanisnije jops din toate zijeje; nîni Kînds pisjs e miKS, ns nitpsnde simgipea jops, Kape mi ea asemenea fiinds OKsnati ks ajti OEîKeKti, ns simte. ToKmai Kînds pisjs a astsnss în Ksjme Kînds nsmai e sKinape npin nici o OKsnagisne, toKmalâ- — 46 — tsn*rî nstimamiî aht Kt sînts BOjnaBi, ns d’aKsms mî de msjls timns, atsncî încens a înrpbKi de Bindenapea pssjsi, dap în deuiepts fiirids-ks aKEniă e npea tîpzis; acerați oameni ’mi as npesKsptală Biana, fiinds-KS as npiBits npea nsgins ja întpe- gimea eî. Sînts a.igii inoxondpioml Kape, din Kontpa, Ka K’sns tniKposKons se sits neîncetata ja stapea intepioaps a Kopnsjsî Jops ini cej8 maî inins jsKps neosicnsits ce onsepBS întp’înmii îi snepie; cea mai miKS nedisnozigisne ai se nape o Kspînds Ba jsa nirnte dimesisnî țiirantice mi na deseni o soajs nepiK8.ioass. Dsns Ksms zice npoBepssjS, se tems Ka ss ns se înece întp’sns naxaps ks ans. Aceasts inoxondpie, ns nsmaî ks întpistea- zs Biaga mi o smnje ks amspscisne, dap este mi Kasza desBOjtspei snopa soaje rpe.ie mi se- pioase; fiinds-KS imaninagisnea ape o nstepe mape assnpa stspeî ssnstsgeî noastpe, npeKsms o Boms Bedea ajts dats. Acerați oameni șin- rspi ’niî npesKspteazs Biaga, fiinds-KS npiBesKs npea msjls ja ssnstatea jops. DietetiKa ne nsne în miacJOKSJs acestei dsoe ... a 1 . , estpemilsgi, fiinds-KS ea ne inBags a npegsi sta- pea nopma.is, (ssnstoass) mi anopmajs (sojnaBs) a fie-Kspia opranS din Kopns.is nostps, fsKÎn- ds-ne ijszisne Ka ss ns ne imaginsms, ks sîntems mai ssnstomî s’as maî EOJnaBÎ de Kîts sîntems întp’adeBsp^. Sînts iapsini ajgiî Kape, de mi tpsesns în Kontpa tslsjops pers.ie.iops igienice, tots ns simts nici o infjsengs Bstsmstoape în Kopnsjs jops d’acestil peginis nepagionasus. Anemii oameni sepBE dpents aprsments ja sniî în Kontpa Diete- ticei, ziiânds: iats oamenii Kape tpsesKB în Kon- tpa Dieteticei, mi ks toate aceste ns’I Batsms nimins! Acesta aprsments n’ape nici o Bajoape. Dans sns opientajs msnînss sns dpams de afions, mi ns’I nass nimiKS, (fiind-KS s’a osicnsits în acea- sts otpaBs), oape este asta sna aprsments ks afions ns e o otpaBs ? Ss cepce cine-Ba ja noi a mîn- Ka nu sns dpams, ci a zece napte a snsî dpams de afions, mi neste nsgins o ss adoapms d’sns somns etepns! Natspa omsjsî este ejasliKs nîns ja sns rpada mape. Omsjs noate Keaps ss se oeîc- nsiasKS ks otpaBs mi ks timnsjs ns’js mai Ba- tsms; ks toate acestea otpaBa psmîne sns npin- cins de.ietapis nentps Biaga omsjsî, de Kape sns oms pagionaEijs tpeEse ss se fepeasiis Ka ss ns nstimeasKS, nîns se Ba osicnsi ks pssjs, ials snpe aceasta sns aprsments pemapKasijs. Tschuîli a apstats, ks în Boemia mi Tipojs, sînts oameni Kape msnînKg otpaBa cea mai tepisijs, adeKS apseniKSJB (niopeciKa) ks snons Ka ss ' se înrpams. Aceia, zice ejs, Kape înceta rai ks msssps s’as osicnsits ks otpaBa aceasta, ns ns- limesKs nimiKS, din Kontpa se înrpams mi ne.iea jops ss face maî fins mi tpansnapents (de aceea feteze, maî ks seams, întpessingeazs aKOJO, pe- nimsjs acesta, Ka ss se faKS mai fpamoase) dap cine n’a ssrals sine de seams mi .ia încenstsjB pegimsjsi nîns Kînds Kopnsjs ns e îuks osicnsitS ks otpaBa, m’a jsats ks o Hcsmstate rpssngs maî msjts de Kîts tpeEse, moape nerpemits. Sînts sniî Kape npin OKsnagisnea jopa, sînts sijigi a desnpegsi Biaga mi a ns se teme de moapte, npeKsms sînts sojdagii, mapinapiî m. c. jl Dap Keaps nentps acerați oameni, DietetiKa ns e de npisoss. Kscî o Biags nepagionasias, în Kon- tpa Dieteticei, ns nsmai ks adsce moaptea, Kape ns ’snepie ne togî, dap adsce mi ssfepinge jsmji, dspepoase rai ostenitoape, Kape npocede snii mopgi limnspiî mi daKS sns spass sojdats sas sns întpenpids mapinapis ns se teme de moap- te, acesta n'sns Basa de psssois, cejsjails ne Kîm- nsjs de sslae, tots Ipesse ss se leams de ssfcpin- geje mi de dspepi.ie Kape îi Bops face Biaga amaps nii nessnoptasi.ie, daKS ns o Ba sKspta. Bns oms mspiiiimoss noate ss’mi aceplfeasiis Biaga nentps ' natpia sa, sas nentps o ajts idee înajls, dap nici odats nentps jiseplinagisjs ini nentps o Bia- gs anima.is, nepagionanijs, rai daKS se Bops rssi sniî smintigî s’as derpaddgl, Kape ks sînge.ie pe- ce Bopg npOKjama acesls npincins imopajs:KS e mai r.sns sns moments de njscepe desfpînats de Kîts sns ans d’o Biags persjats, dass ei Bops Kînta KînteKBJS faimoss aia jsi «iBdoBÎKs ajs XV-jea «semS astszi mi mspims mîine». a- tsnci ss ne aslsnsms spenlie d’a ns aszi sn» asemenea Kinteun, Kape derpadeazs gensjs nostps smana, rai ss ne întoapcema Bedepea de ja acesls sneKtaKOJS întpiststops, d’a ns Bedea ja ce im- nepis desnotiKs aatsnrs nasisnije animaje Kînds oms ns intie a rssi în pesopteje saje mopaje, o fopgs peaKtiBs în Kontpa aceasteî dominagisne psminoass! Dap jssdatsfie șoapta noastps sma- — 47 nt, Ktc! asemenea fiinije monslpoase, asemenea pâine bu, papă se rtsesKă în miîKJOKsaă nostps. ini se nape Kt Nalspa ae npodsce din limnă în timn», nsmai a statsa sns esemnas, a snepia ne cei- aaani, mi ai face a se dentpta d’o Kaae imopa.it Kape adsce aa snă sfipmits ama de misepaBiaă. Domniaopă ! Tpei.se st BopBimă aKsmă cena mi desnpe istopia Dieteticei. O istopie esault a Dieteticei ainsemte înKt asltzi, dap spmeae, s’as mai Bine nimte npincinii încentloape aae acemtei mliinije, ae rtsimă aa • najjisniae ceae mai antice Ka mi ceae stanatice înKt în zioa de asltzi; înst acești npincini ns sînlă înKt Kspată mliinijificl, ci sînts ainesleimle i;s fejspimi de idei peaiyioase, mi Kîle odalt fanta- stice. Ama rtsims aa sneae din napisniae an- tice, ideia de stntlale mi de Boaat, îimeailt întp’snă Btaă mislepiosă de Ksptjjenie mi de nc- Ksptjjenie fiinyeaopă. O fiinut stntloast epa .ia ei o fiinjit nspt, o fiinjjt BoanaBt o iiinjiT. imnspt. Toate opdineae Dietetice, aeiiisaatopii, fsnda- lopii peaiyiaopă antice, .ie a dală i;a aeiji peai- țiioase, Ktcî aa oamenii ks o inleaeijenjjt mai nsițins dcsBoalnlt, nsmai aci,i>ae ¹ peaiyioase sin-J[ rspe sînts spmalc întomnai. Aslă-feaă rtsims npe- . SKpinjjisni dietetice în Ktpniac peaiyioase aae Kineziaopă, Indieniaopă, Eyinleniaopă, Apasiaopă mi Keaps în Eicaia Ispaeaițiiaopă. Aceaslt din sp- oit fapte sanpt ne dt Kîte odalt idei dielclice, foapte fpanante în panoplsaă esaidiltuei mi anii— nsiltiiei aopă. Ama rtsims s. e. aa Moisi, (III, Ca- pitul 10 . .) sns sistemă întperă de izoaape (ne- piopisipea KapantineasKt sas atztpel») nentps oa- menii ataKajji d’o Boaat foapte ainicioast, adeKt Jtenpa, Kape a domnită atsnci mi mai ne spmt Keaps în seKsaeae de miacaoKS, nînt aa timnspiae mo- depne. înst Moisi a înlOKinită acest» sistemă ns na o întoimiipe de medicint nsBjiKt, ci Ka snă opdină aaă peaiijiei, mi cei înstpcinaiji ks în- rpiacipea eseKsuisnei aceslsi sistemă, n’as fostă administpalopi cîbLii ci aeBiyil fiii asi Aponă adeKt: din naplea Kaepsasi.— Aceasta a fostă o KonseKsinijt nat»pa.it, a nsnKlsasi fondamentaaă aaă peaiyisnei ispaîatene, Kape a fostă o teo- Kpayie (statsaă KaepiKaaă). O msjyime de aate op- dine pejiyioaseJnpesKpist în aceaslt peaiyisne (npe- Ksmă onpipea d’a ns mînsa .Kapne de nopKă, de animaae sînyepoase, penlial m.c. a.), aă adeBtpata aopă Kaszt, iaptml în KOnsidepaijiBin dietetice; Ktci în Kaimeae im.ide în Kape a fostă xottpîlă a tpti nonoasaă asi Moise, mînKapea Ktpnspiaopă rpase (de nopi:ă) mi sînyepoase (de animaae penitoape'» sînts foapte Btltmttoape stnt- Itjiei, Iotă de odalt mi foapte-Kontpape nentps desBoatapea snsi KapaKtepă naîndă mi dsace, ne Kape acest» aeyisaatopă dieină a Bpstă a’aă peaaisa în nonopsaă stă. Dap Kapnea pen- tiiaopă în Kaimeae Kaade, este mai tolă d’asna olptBilt nentps omă. Ealt Kîte-Ba idei esnai- KaliBO nentps sneae din aeyiae jjepemoniaae aae asi Moise. Mai ne asnră ns nslemă inlpa aici în aceaslt Klslisne inlepesanlt. St ne sîltm» ansmă aa sneae din npesKpin- jjisniac dielclice, aa nono.iii antici npofani. în Eijints.iv anliK», a fostă snă OBiceiă, i;t oamenii asaă din timus în limnă persani» perne- dii nentps Btpsală mi nentps ntdsmaat, mi KÎndă snsaă a înlîanilă ne aalsaă, în aoiiă st’aă întpe- r.c « Ksmă le afai? » îaă înlpesa «Ksms ai nt- dsmită ? » în E.iadtt, snde epa o Kaimt mai stntloa- st mi mai fpsmoast de i:îtă în Epintă, mi snde mai ks seamt toate omKeKleae natspeij s’as mani- festată ks o mape apmonie, fpsnisseye mi nep- feKyiBne, ai:oao mi oamenii aă Bpstă st se bs- i.spe de nalspt înlp’sns modă pajjionaBi.iă Ka st Kontpir.sc a fopma, aa dînmii o esistenijt apmo- nioast, fpsmoast mi nepfeKlt. D’aceea rtsimă aici npincinii Dieteticei, manifeslînds-se nentp» întîia-mi dalt în fopma mliinuifiKt. Dietetiim, npe- Ksm mi toate ceae-anale nitiinjje smane, sînt nts- Kste în aceaslt jjeapt fepicilt, snde yensasi smană, a ftKSlă nassaă ceas d’înlîiă în Kaaea ciBiaisayisnei, adeKt: snde yensaă omsasi a des- Konepită nentps înlîia-ini dalt mtpimea sa npo- npie, imenst, aptlîndă Kt este în slape ns ns- mai a înyeaeye Kpeayisnea asmei matepiaae, ci a Kpea Kpeaijisni nsoe în sfepa asmei mopaae mi inteaeKlsaae. DietetiKsaă ceas mai mape în asmea anliKt, epa InoKpat (tptită n. xp. moplă n. xp). lalt sneae din Afopismeae (massimeae) saae dietetice: «Fie-Kape Ksptnenie, npefsmă mi fie-Kape smnaepe a Kopnsasi, noate st denie Btltmttoape, dani este neste ratsspt. » _ 48 — Msite natimi se BindeKS de msite opi npin sstpîneije mi npin SKimBapea Kiimei. Penaasaiă (odixna) Bindeas natimiae Kape aa fosta Kaa- « zale npin mimnape ». «Osineiaiă’ înaesnemte manniie neie mai «țapi, Keapa în Bstpîneije ». « Onineiapiie Bstsmstoape, kb tirana înne- «. teazs d’a mai fi Bstsmstoape ». « Oamenii înaiiji nstiraesKă în Bstpîneije mai « maată de Kîtă nei ssanzi». în timnaiă Pomaniaopă rssimă daoi Diete- tisli mapi, adeKs: lIe^ss iui Fajiens (131 dans Xp). Dap kb Ksdepa niniiisagisnei antine, adeKS kb ks- depea Pomel, mi kb înnenataiă senaiiiopă de miataoKă, aă Kszată toate mtiingeie antine, npin spmape mi DieletiKa.— Din Kontpa, nemssspapea Bieijei în stapea ssnstoass Ka rai nstimams, a fostă snă OBineiă genepaiă, în Kîtă Keapa medinii, Ksatîndă Boinasii aopă, aă anală osineiă a mînKa îmnpesns kb fieini-Kape soanaBă, mi Kîte odats fsneaă eanese. Ss’rai înidnaiasKS nine-Ba ana medina, Kape aBea raease, încânte Bizite de BO.inaBi, epa silită a npînzi de 6, 7 opi ne zi! Ue Kananitate admipaBÎis aă aBStă sto- mane.ie mediniiopă d’atanni! înss a psmasă o Kopesnondenijs a anal neienpă mediKă d’atsnni, Kape SKpie anai amină Bsitînda-se rai ziKÎndă ks anestă peijimă îiă Ba omopî Kapîndă! SeKBiii de miiKJOKB Kape aa fostă senajii de aapă nentps opi-ne feiă de mapiatanismă, Kîndă oamenii se- piomi aă nelpenată Biaga lopă Ksatîndă ss rs- seasKS Kaadpatapa nipKBiai saă niatpa fiiosofais, saă tinKtapa npin Kape fepa rai apama, se SKim- bs în aapă rai apjiintă; în anestă tirană zina, na e de mipape ks mapiatanii mediKa.ie saă medini înraeiagi aă Kpezata ks esists nimte niKstapi saă eiisipe (Elixirum vitae), Kape sîntă în stape a npeianiji Biaga saă a întinepi oamenii îmBstpi- nigi. Anestă din apms mapiatanismă a atSKată ană po.iă mape Keapă nîns în senaiă tpenată, în Kape esaijepauiBneie faimossisi Cagliostro (lo- seph Balsamo) sîntă foapte Kanosnate. « O Biaijs npea de tot» pers.iats mi stpiKts, ns e bbbs ț Ksni OBinnaeiute Kopn&iB ia o pera.is fîKss, în Kită opi ie mai mint densptape, deeine Bstsmstoape ». «Eslpînii nota ss pânde foamea, oamenii « tinepi na nota șs pasde, dap Konii se npsns- « des«a Kînda ie foame ». «Eapna mi npimsBapa ss msnînni mi ss « dopmi mai mailă de Kîtă' toamna! » «lipea nanina somnă, saă npea maită (mai «naijină de 6, mi mai ma-ita de 8 ope în 24), « na e Bana ». « Oamenii Kape aă fosta BomaBi maită tirana mi s’aă s-issita, tpesae ss’i natpima înnelă mi kb o mape atenijiane Ka ss peKîuitiye natepea jop ». « Kîndă. ana omă ssnstosă, ape o mape nof- «ts de mînKape, msnînKS rasată mi kb toate « acestea na se simte îmnatepninită de raînnape, « atanni este ana semnă ks a mînKata mai rasată « de Kîta tpesae ». « Kopnapi neKspate, (kb sirajeae stpiaată) na « tpenae ss fie nstpite, Ksni natpindă Kopnaaa, «natpima mi neKapsijenia aai ». « Natpimîntajia foiositopă în Boaae, este neiă « faaidă, eap ns ne.iă soaidă ». ¹ ¹ « Kb’Î e foame, ss na asapeze!» «MînKapea mai maată de Kîtă tpesae, este « Kaaza maatopa soaie». Dîndă neBa Bină BoanaBaaai, o ss’i tai foa- « mea nea aaKoms ». «Uine ape diapee (apdinape) în tinepege « Ba aBea Konstinajjiani (înKaetaps) în Bstpîneije « mi vice versa ». « Este ana semna Bană Kîndă ană Boanasa ns’rni « a niepdată mingile în aoaas, din Kontpa niep- «depea mingiiopă este ană semnă psă ». « Dans ană BoanaBa noftemte maită aa ana aa- « Kpa, tpeBae ss’î dea de mi noate anestă iBKpa na Ba « fi KonBenaBiaa nentpa stapea aaî Ksni Kîte oda- «ts instinKtaaă Bopseinte npin raasaaă BoanaBaaai, « mi mînKapea îi Ba fi de foaosă ». « Oamenii rparni mopă d’o moapte penede, «mai aesne de Kîtă oamenii saaai» Ks No: Biitops Ba însene o sepie d’aptikoje: des- npe komete, în kape Ba intpa mi konpinssjs nekgisneî de Dsminika tpeksts. Tinspita în Tinorpafia Ko-ieniaiai Sf. Sasa,