ISIS sa8 NATURA, JURNAL PENTRU RESPINDIRE4 STIMELOR NATURALE SI ESAKTE ÎN TOATE K.ÎASE.1E. Pediqeafâ de Profesor de Istoria Naturala Ia Colegiul Natzional shi Ia școala de Chirurgiea DIN BUCURESCI. BUKURESTI Tipărit tu Tipografia Kolegiulul Sf. Sava. TABLĂ DE MATERIE. 'n,ii.iina. I ITapina. Fokbj uentpaj în sîns.1 n'Mnîntsjsi 3,12,23, 25|Nm8J în Eyinla . . . . . 156 UIî 164. mi 29.1 Desnpe zmintipe în pe-ianisnea KpoKodusJi din Niâsa . . 9. ei ks Kseslisnî •,Ki>pid.smsaK . . . . 204. 209, 213, 223, Aramnide.ie sas naiayenii . . 209 mi 217. 230,. 237, 245, Sapea ....... 219, 225, 238 254, 262, 278, 1 mi 275. 293, 346. Boa sas peye.ie mepnliop 228. "Desnpe Komete .... 49, 57, 65, BpoasKa ....... 233. 73, 81, 89. Metisei sas Ki[iii .... 244 mi 249. Apnopgj Bananicps din napadis 69. Bena desnpe meteopeje anoase 257 mi 265. Vorticella Senta..... 78. Basepea Ilsniza .... 261. Kzmija........ 84 mi 94. Bapza ....... 269. nuanța Ricinu..... 92. Spiams.1 Murphy .... 273. AParthogenesi în Natura 97. Pelicantilu saif EaEÎija 277. Xîpliea ini istopiea el . . . 99 mi 107. Bialpa li.iosofaJ'E . . . . 281. Kjidipiie apxiteKtoni'ie în zsna 105. KspKansj ....... 283. Roșa din Iericho .... 109. KoKOinsj mi rtina . . . . 289 302, 310 Pindape.ie.ie...... 113. 295. mi 326. Mipyeani sas nopaje . . . 121. Sn rastponoin Bestii . . • Te-ierpafsj e.ieKtpiK sssatiantiK 126. Jsrnea ne dos$r~: . . . . 297. Statspiae nasepijop . 129. Cedre din Livanu . . ' . 300. Ileinte SEspitop .... 132. Diamantul....... 305, 313 mi 329. Aneea ne ne îDBajj’E sn fips de lIepBS.is ..... • • 307. iapEi f...... 129. Hyena ........ 316. J^Mesmerismulu sas magnetismu Ofimeispije fspnvje.iop . • • 317. animajs . ... 146 mi 156. Jes-is........ 321 mi 333. Animajisj Canguro .... 148. Ilporpeseje înnenRisniiops . 337 mi 377. \Dcsnpe instinnts de societate 150. Ilopozitatea Kopnsptiop . • 343 mi 374. înfcjijimea uepsjBi . . . . 153. | SțatistiKa npiiminatsjsî . • 340, 348 mi 366. riapina. riimînt8J8, fopma mi miuiKapea sa în toate zi.ie.ie................. 362. Cuaguar mi Jaguar . . . . . 364. MargaritarI 369. Leoparduiîi . ;..................... 372. Maimsya Mandrill................... 378. Hațrina. Komsnikaijisni nitiinijifme mim. Ilapina. Mapea antiKi ne mmîntEJ Esponeî 8. DesKonepipea diamangi^op în Bpa- zijiea..............................16. Ana.ioijiea întpe njante mi animaje 24. Fiini de opezs, sn nstpimînt nen- tps rîndanî.....................56. O imEsnitLuipe în sistema tejre— rpafiKB.........................88. Komete-ie sînt .lOKBite de oameni 96. Bîpsta nal8pa.ii a anopă' animale 112. Apnopi itape das ieapi .... 120. Kopisiî s8Emapine....................128. Indastpiea ajsmelejop . ... id. OpojoțiiBJi anima.ie.iop .... 142. Opjoyisâ animajejop . . . . 160. 8n aepostat KîpmsitB . . . . . 168. Un Jiispep Kspiosă . . . . ¹¹ • 184.¹ , - . ______IIai;ina. O Katasîpofi peoioniKi modepm 200. Fala moprana........................... 208. Inf.isinna ne.ieî assnpa sinitigei 232. O insengisne nsoi...................... 248. Ingejengianea anima.ie.iop ... id. Illapneje monstpsos de mape . . 272. Aaloipea tpandafipejop în apEopsj noptoKai ....... 280. .lemne neinf.iamasi.ie . . . . 288. A faie foK8 npin mEzmi ... id. Mametismsj mîntsitopBi Biegeî . 304. Ks-itspa BepfiineJiop . . . . . 320. 8n fenomen meteopojoijiK inlepesant id. KomsniKagiBnea odopi.iop jia n.ianle 336. Oneansj izBop d’apyints .... 344. Osiieisj infanta'iid în Kina . . . id. Iletpe de mînKape ....... 380. JURNAL iiiw» nsniwu iiimiwS ibwui iui esakte, in toate ii.iasu.il 1 II 11 I PcdiyeatS de Profesor Doctor lulin Barash. J\'3 1. (Ansa aa» dojana)_________tîskwpeinti.________lansapie 1, 8S5Î. Konpindepca: Zina de ans.r nsoS —Fort84 Hentpaja în sînsj rn.niini8.t8i; Komsniitajiigni nniinnifiae niiqi. Zisoa de ans.i nsoS. Dsoe natspe se jsntE în inima omsjsî; ana Li» tpaye nainte, ne Kînd neai-.ia.itE îaS tpațe înanoi. IIsnKtsJs npezents jsminoss, este înKonyispals de dsoe mistepe, de dsoe snagispl mapi semios- SKspe: anestea sînts: tpeKstsAS mi Biitopsjs. Ama dap Biaua omsjsl este im’Epijit'E. în ssBenipe ini în snepanue; tpeKstBAS este tots de sna nentps noi sn izBops de simyipi de nAEnepi mi de ds- pepl. DaKE tpeKstsAs a fosts Bsns, ne jînrE ss- BenipLie njEKSte, ne nape pis ke a tpeKst ama de Kspînd; din Konlpa daKS a fosts pES, ne JÎn- nt ssBenipije nen.iEK8te, ne nape E'ne ke a tpe- Kst; npin spmape, opi Esns, opi pis, adsnepea a minte a uieijei noastpe tpeKste, npodsne în noi ne d’o napte o simjiipe miKslE, KomnssE de miEnepi mi de dspepl; eap ne de aita, Biitopsjs ape nentps noi ms.ite nsnKtspi de atpayepe mi de intepess. AinI se Konnentpezs toate snepanjjeae noastpe. Fie Kape snepanuE este însojiitE de fpiKa d’a ns nstea fi îimi.iinitE; ks Kît sne- punii mal msjts în Biitops, ks atîts ne temems mai ms.118, ke aneste snepanije se ns fie demeap- le; eatE ke mi npiBipea BiitopsisI în noi, ads- ne o simijipe miitstE de miinepe mi de nen.iE- nepe (fpiKE). Ns tpesse însE se se Baite nine-Ba de șoap- ta omsjsl, BEzînd ke mai toate simijipije asI de njEnepe sînts amesteKate ks nenjEnepI, însi ns - 2 - nspe; KEni simifipije minste sînts mEJts mai noetine, mai dpamatine, mai ninante, npin spmape mi mai intepesante mi n.iEKSte de Kît neje nspe. Ama mi în rfislsjs matepiajs: sn jEKps Kape e Kspat ds-ine, e msjt mai nsjjiiiE njEKsts de kîI Kînd dsjneje e amesteKats ks aKps, bubje modi- fiKinds ne ajts.18. ' Se risesK» peajizate ja difepite nanism, idei-ie anestea în panoptsjs zjjei ansjsi nos. Na este niqi snS nonsjs qiBijizats sas seminiBliizatE Kape ns nejespeazE Ka o SEpBEtoape mape zioa ansjsi nsos. Timnsjg înnenstsjsi ansjsi, difepE msjts ja dînrnii; unii tis nejespezu iapna, aau.ii sapa, ajijii npimEBapa sas toamna, dap toiji sînts unim a npiai Kspssj HEmîntujEi îniupeijiupEJ soa- pe.isi Ka oi enoKE KomnjeKtE, Ka o mESEpE a tim- nsjsi. Anoi zioa în Kape se tepmini o asemenea enoKE mi înnene ajta nsoE, aneastE zi se hs- KspE ja toiji nonsjii d’o deosesilE distinKjjis- ne; este o zi de mape SEpBEtoape. Dap aa unii no- nsji, astE-zi este o zi de Bese-rie mi de njEnepe, ne Kînd Ja ajijii este nejespatE ks o solemni- tate pejiijioasE, aBînds sns KapaKteps de anxie- tate mi de îndoiaiE. Esponenii IfaKît sajspi ja ansjs nsos, jkoks mi ceas mamnanie, ESKspîn- ds-se K’as mai nelpeKst sns ans din Biajja jops, ke as aatsnss fiine mi SEnEtomi, îmnpesni ke ai jops ja sfîpmitsj ansjsi. Opientaiit din Kontpa în zioa de ansj nsos, meprs în temn.ie.ie jop, se npostepns psrînds-se nainlea Domnitopsasi jsmei, Ka șe’i anepe ks ai jops de toate nenoponipeje Kape noate ke ’I amepinije în Kspssj ansjsi Biitops. EI as ideea ke în neps, în zioa ansjs nsos, sînts desKise Kondinije, în Kape sînts înpeijistpale toa- te fiinijeje smane mi ke în zioa aceasta se în- sKpie în aneste Kondini aje Hepsasi, șoapta fie KEpsi oms în Kspssj ansjsi Biitops, mi ns întp’sns inods apsitpapis, ni dsnE mepils mi uananitate; dap npin KEipe, mi psrEnisne noate nine-Ba a îmEsnEtEiji șoapta sa. De aneea unii opientaji ns- mesKB zioa ansjsi nsos “ zioa de JKsdeKatE mape. „ DaKE ne inlpesEms aKsms, de snde nposine aneste difepinije întpe opientaji mi OKnidentaji, în panoptsj zijei ans.isi nsos ? O se pEsnsndems ke: Esponeansas nejespeazE zioa ansjsi nsos, Ka enoKa ks Kape se tepminE ansjs tpeKSts, ne KÎnd opientajsjs o nejespeazE Ka enoKa ks Kape înneiie ansj Biitops, AqeastE nsanijE este finE dap jKsstE: adeKE EsponfeansjS, Kape tpEemte o BiâijE aKtiBE, EoratE în aKjjisni, ini KEpsia njane a se nstpi de SBBenipije tpeKstSjSl, de aneea ja sfip- mitsj ansjsi, ejs ’mi adsne aminte de js- KpEpije mi de; îmnpesisneje Bapiasije kb Kape s’a îmBorEijits ansjs tpeKSts. AneaslE petpo- sneKijisne assnpa tpeKstsjsi, îi npodsne o simjjipe Bie de iiJEnepe mi de satisfaKjjisne intepioapE^ mi anoi ape dopinjje a nejespa kb Besejie aqea- stE sjliniE zi din enoKa ansajE. O nipKsmstanijE kb totsjs Kontpapie rEsimu în BiaijE opientajsjsl. Oamenii în Opientg ne- tpeKs o BiaijE msjtB mai nsjjinu aKtiBE de KÎtS OKnidentajii, npin spmape Biajja jops e mai SEpaKE în SBBenipe de Kîts aqea a OKn'dentajijops; anoi Kînds omsjs ape nfijjins intepesu nentps tpeKSts, îmEpEjțjiineazE Biitopsjs; Kînd imajrinajjisnea noa- stpE ns noate se se nstpeasKE de SBBenipe, îm - EpEijimeauE snepanya; Biilopsjs deBine atsnni nentps dînsa sns Kîmns japrs, ne Kape îjs no- nsjeazE ks Kpeaijisnije saje imajiinape, ks Konii seI ideaji, Kape Bop namte în Biitops. Ama dap zioa ansjsi nsos, n’ape nentps opientajs Bp’snE intepess Ka finilsj^ sneî¹ enone sorate în ssBe- nipe, ne Kape ns je ape, ni Ka înnenslsj sneî enone sorate în snepanije; mi ne Knd Esponeansjs BEJjjsemte kb fpenezie în aHtsnsj ansjsi nsos, EEKspînds-se ke a tpeKSts iap sns ans, opienta- jsjs rneade în zioa aneasta în tEnepe mi sojem- nitate, afsndals în medilajjisni mi Bisînd ja toa- te ane.iea ne noate se’î se întîmnjeîn KBpssjs. ansjsi nsos, înlpeEÎnds-se daKE în Kspssjs jsi, snepanijeie saje Bop fi peajizale sas ns? DaKE fjopije imajiinajjisnei saje, Bop emi din domensj ideajs mi Bop intpa în peajitale, smnjînd Biajja sa ke ssaBa jops odoape, sas daKE toate Bop fi Beademite, JEsînds’jS în desojajjisni nentps atîtea nsoe ijEzisni nepdste! Ja întpesapea: de ne opientaji! nejespezE ansj nsos, ke atîta sojem- nitate sepioasE mi ns în njEnepi Ka Esponeii, Ens opientaji snipilsajE, în jimBapisjE jsi sim- BOjiKS a dat sn pesnsnss: ja boi Esponeijop, zinea ejs, zioa ansjsi nsos, este seapa ansJEÎ tpeKBts, anoi seapa se KSBine nentps ®oke mi BEKspie, dap Ja noi opientaji!, zioa aneasta este diminea- ija ansjsi Biitops, anoi ns se KSBine se înneanE nine-șa zioa jbî dimineaija ks Kîntene uri netpe- nepi, ni se KSBine a fi atsnni sepioss, mimeditatifs aa întpenpindepiae mi Biitopsaă s*ă. în aqestă p*snanss, aeKtopsaă Ba npiqeue destsaă de a*m8- pită ideea noastpt desBoatalE mai sasă. Aiua dap zioa de ansa» nsoă, este «ns nodă stpimtă neste dsoe pîspi mapi, adeut: ne pîsaă tpeKB- ts.i8i mi aaă Biitopsasi, dap aqestă nodă stpimtă este diseminat ks faopi de snepanjje mi ks fpsKle de s8Benipe. Dap nentps jKapnaasaă Isis, zioa ansasi nsoă, n’ape oape nmi o imnoptanjji ? Da! mi nentps K8pnaj8.i8 Isis, zioa ansasi nsoă, este o zi de ssBenipe mi de snepanjj*. SsBenipiae întp’ade- Bsps, ns npea-’I sînts mapj. TpeKBtsa acestei întpe- npindepi aitepape, Konpinde 8n snaijiS mipijinit; kb toate aqestea. qeaesp*m aslizi nirnle ssBenipi foap-1 te na*K8te, Kînd ne adsqemă aminte k*, aKBmă sns ană, noi înmine amă anst îndoia.!*, daK* sns ?K8p- naaă, Kape n8 Bopsemle nimiKă din qeae qe Bop- EesKB aate JKBpnaae; Kape ns iulie niqi o nostatc noaitiK*, Kape ns aaad* ast*zi ne nimini ks sKonă d’aasEaama mîîne; Kape n’ape t*mîie aslizî nen- tps qei mapi, K8 snonă d’a apsnKa rsnoiă dsne dîn- mii mîîne, Kînd ns Bop mai fi mapi, daK* z'raă, sn asemenea îKspnaaă Ba r*si aa noi aeKtopI mi oameni Kape se intepeseză nentps dînss.i? Tim- nsa tpeK8l8 KÎt de sKBpt a fosta, ne a pidiKat aqea- st* îndoiaa*; îKspnnasaă Isis a r*sit nerpemit ns nsmai aeKtopii, dap mi fanoapea UBBaiK*. Eat* ssBenipiae noastpe Kap’e ni se npezentă în zioa de asl*zi, Dap snepanjjeae noastpe sînts îno mi mal inaBBjjite mi mai nsmepoase. Snepemă K* Biitopsaă Ba fi mai asnră de Kît tpeKBlsaă, sfepa aKjjianei aqestsi iKBpnaaă e mape, K*qi toa-1 t* Natspa Kît e de îmmenz*, întp* întp’aqeasl* sfe- p*; Kîmnsa neasKpat e rasat mai mape de Kîtă ueaă asKpats. Ama dap snepemă în Biilopaa aqe-1 stei întpenpindepi, snepemă k*, intepessaă sine Boitopă Kape nsEainsa a ap*tat aqestsi atspnaaă, Ba Kpemte din zi în zi mai msats ks desBoata- pea simjjibia* qe Ba asa aqestă xapna.iă, naintînd nssaiKsa în Kaaea aaminei mi a nporpessasi uitiinjjifiKă. Eat* snepanjjeae noastpe, Kape ne insnip* zioa de ast*zl. Ama dap JKBpnaaBaă Isis qeaeEpeaz* zioa de ast*zi, Ka o zi de ssBenipe mi de snepange. Eaă este, în npi- Binjja aqeasta, tot d’odat* mi sn opientaaă mi sn OKqidenta.iă Ns se npostepn* Ka qeaă din întîiă în psrtqisni K*lpe ’lepă, Ka s* fie însKpisă în Kon- diKa qepeasK* de Biajj* mi de fepiqipe, îns* ns noate t*r*dsi k* mi nentps dînssa sînts ast*zi Kondiqi desKÎse, de snde denînde șoapta aai: îns*, ns în lIepă qi ne II*mînt; aqeste Kondiqe se ns- mesK8, în aimsa ssarap* aiste de asonamente, mi psrtqiBnea aai de ansa nsoă, se fopmsaeaz* în nsjjineae KSBinte spm*toape: ’lepsae! în aoKB d’ajjî faqe osleneaaa îns*pqinînds-te ks însKpiepea șoaptei meae în KOndiqiae taae, Ksra faKă fii t*I opienta.il, amă fostă mai modestă mi ama îns*p- qinală ne oameni Ka s* faK* aqeasta; însnip*’i dap ts asltzi ks nsne Boiniji nentps mine! F*, Ka fie Kape, B*zînd aqeste aiste, s* fie anpinsă de dopinjja nepesistieia* d’a se însKpie; Keapăaqei qe ns mtiă Kapte., s* înqean* îndat* întp’înseae a sKpie nsmeae aopă. Asta ap fi sn mipaKsas, dap ts faqi rasate mipassai, ts faqi mipansai în toate ziaeae, desnpe sape Isis ns înqeteaz* d’a Bopsi m’aae esnaiKa ne Kît se noate, de qe s* ns faqi ts o dat* ne ans mi sns mipaKsaă nen- tps Isis? JeKtopsae! De astezi întp’sns ans o se’jji snsi, daK* Uepsas a aKopdat psrfcqisnea a- . qeasla. Foksj Hentpaj în sîn«.i n^mîntsjsî. AplÎKOJtM 1-iS. BoMcaniî. Zioa înqenstBasi ansasi naos a sosit ast*zi, I nass de naintape a fiinjjel omenemti, opi Kitpe Kape a fosta saastat* de mii de raasapi omenenii. j eiau* opi K*tpe moapte: aa tîn*ps Kîtpe Biajjs, Ilentpa oms esist* difepinija aniaops; în Biajja aa s*tpîn8 q*tpe moapte. omsaai, anii jkoke sns poaă mape, Kiqi npin ani Anii jkokb sn pbas însemnată mi în esistenija s* misap* Biaija asi; fiemi-Kape ană este o n*mîntsaal, r*simă întp’înssas enoqe disepse fîemi enoK* pemapKaBÎa*, în Kape se spracaz* snă Kape însemnîndă o stape xot*pît* a desBoatipei riOBSisi DimînlesK» în esistenija nămîntsjsl nostps; însă anii nămîntsisi ns sînt eiisaii ks anii nomtpi, ni însemnează enone ib'inji, fie-Ka- pe Konpinzînds seK8.ii mi Keaps mii de ani. Aneastă desKonepipe imnoptantă esle pezsitalsi stsdiiiop mi a săiiătspiiop fișate în sînsi nă- mînlsisi, ks Kape se OKsnă o pamspă nsoă a mtiinijeiop natspaie mi Kape Să nsmemte JJeo.wijie, sas stsdisiă intepiopsisi nămîntsisi. în tots domensjs mtiinijeiopB natspaie, JJeoioijia este sna din pamspiie saje neie mai intepesante; Kăni ea ne lăppemle opizontsis Be- depei noastpe, ssinds-ne ja sns nsnKts de Be- depe înaits din Kape nstems npiisi toată istopia nămîntsisî. din seKSjeje neie maî denăptate nî- nă aKsms, apătînds-ne: ne nasspi de desBOităpi rpadsaje a făKst nămîntsi nostps din zioa Kpea- nisnei nînă în minslsj aKtsais; npin Kîte diBep- se slăpi, ssnpafaija sa a tpeKBt, nînă a aarenss ja stapea sa din zioa de astăzi; de Kîte opi toate fiinueie înssfieijite ne as esistat nă ssnpafajja nămîntsisî, s’as psinat mi s’as stinss ks tots, .lăsînd în sînsj nămîntsisî Radespeje jops, Ka spme netărădsite a esistenijei iops tpeKătoape; Ksm mi în ne feis a.ite KpeaQisni sas amezat, în joksj nejop stepse mi niminite; Ksm aneste dsne spmă n’as aBStS o șoaptă mai ssnă ini Kînds a Benit pîndsis lopS, s’as stinss mi eie| dsnă fana nămîntsisi ini KsmS aneste npăiiădipi țrenepaje a fiingeiops opranine (mante mi ani- male) s’as spmat în mai msite pîndspi, nînă Kînds nămîntsis a intpat în enoKa sa aKtsaiă, Kape o nstemS nsmi enoKa omsisî ; Kăni în enoneie de mai nainle, omsis n’a esistat assnpa nămîntsisi. Eată tpismfsis mtiinjiei! Nerpemit Kă ni- meni din noi n’a esistat ia asemenea Katastpofe yenepaie aie răinîntsjsi, Kînds toată ssnpafaija sa s’a dăpămat. Kînd mapea s’a întinss assnpa ssKatsjsi, dăpîmînds tot Kontinentsis mi înrponînd ssb psineie saje toate fiinijeie înssfiejjite ne as esistat atsnni; nimeni zins, n’a fosts de fajjă ia asemenea eBenemente, ks toate aneasta intiinija fjeoioțdei, ne desspie ks o esaKtitate admipasiiă toate aneste eBenemente antedeiSBiane (naintea notonsisi). Dap Kape este fopga eiementapă ne a npodss asemenea eBenemente estpaopdinape? Kape este nstepea peBeiă ne a pedss nămîntsi în mai msite pîndspi din nos în Kaoss, dsne ne a esi- stats mai nainte msite seKoie în opdins mi pe- rsiapitate ? Foksi ssBtepanS, mi etepneis Kape pezidă în nentpsi iiămîntsisi, este fopija anea- sta ; eis este nstepea peBeiă, Kape a dăpîmat ssnpafaija nămîntsisî în mai msite pîndspi, mi noa- te Kă o Ba plai dăpîma înKă o dală. Ama daps foKsis anesta mi modsis aKijisnel saie, Ba fi ssBieKlsis ne aBems a tpaKta în anests apliKois. Kînd sănăms în iiămînls, ossepBăms Kă, ks kîI sănăms mai adînKS, ks alîttf Kăidspa ne în- tîinims Kpemle din ne în ne mai ms.its în sînsi isi, în Kîts, nentps fieuii-Kape sstă de ninoape Kape sănăms mai adînKS, tepmometps se sse ks sns rpads nentezimais mai msit. Ama daps, Să- nînds nine-Ba Keaps în jjăpiie noiape snde tep- mometpsi ns apată ne ssnpafajja nămîntsisî nini sns rpads de Kăidspă, ia o adînnime de 100 de ninoape, eis Ba apăta 1°; ia 200 de ninoape 2°; ia 300 ninoape, 3°, npin spmape, daKă aps fi kb nslinjjă să sănănrâ aKOio în nămîntS nînă ia adînnimea de 10,000j ninoape, tepmometpsis aps apăta 100°, adeKă rpadsj Kăidspei în Kape ana fepBe; dap ia o adînnime de 100,000 ni- noape, intepiopsi nămîntsisî tpesBe să alBă o Kăidspă de 1000°, adeKă o Kăidspă ama de mape, în Kîts toate metaieie mi minepaieie sînts în stape fisidă (tonită). Anoi 100,000 de ninoape sînts asia sn snaijis de Kîte-Ba miie jieorpafine,: npin spmape este nposata npintp’aneasta Kă, Koa- JKa solidă a nămîntsisî, ns noate să aieă o rpo- sime mai mape de Kîts Kîte-Ba miie yeorpafine, ne KÎnd tot intepiopsi nămîntsisi, Kape ape sns diametps anpoane de 1600 miie țieorpafine, Ko- npinde o Batpă înfoKată, snde apde sns foKS etepneis, înrpozilops, Kape ijine toate minepaieie întp’o soisijisne fepBinte mi nepmanentă.— Afapă de anests aprsments dipeKts, sînts mi .aite ap- rsmente indipeKte Kape as npoBats esistenija fo- Ksisi nentpais în sînsi nămîntsjsi.— Dap de msite opi anests foiis nentpais mi inBiziBiis, isESKnemte mi easă ne ssnpafana nă- mîntsJBi, făKÎnds-se Bizisiis mi npodBKînds nimte fenomene înrpozitoape, d’o maiestate ssBiimă mi admipasiiă; aneasta esle fenomensis eoi- Kanuops. Bo.iKanii sînts lOKspi, mai ks seamă msnijT, de snde ess fiaKăpe înrpozitoape, laBă mi aite - 5 — matepii fjaide ini fepBinui, Kape se namesKă npo- dsKte BOJKaniie. Sînt BOJKani în Kontinente, în inssje uii Kiap în miacjOKBJ mtpei; atîts în gt- pije fpirapoase Kîts mi în Meje Ktjdapoase se af.ii BOJKani, dap mal în genepajă în ieje kej- dapoase mi anpoane de mape, esistă mai majgi BOJKani de Kîtă în gtpije fpirapoase mi dentp- tate de mape. tfejs d’întîiă BOJKană ne epa KsnosKBtă mi Keapă Ejenejop» an lini, este bojk inaja Etna din insBJa Siiijia. Fenomeneje înrpositoape ie a apttat anestă BOJKană Ja epangianeje saje, as fiK8t assnpa imaginagisnei Ejenijop o îm~ npesisne ama de mape, în Kîtă Mitojogia jopă a nașă aKOJO pezidenga zeitegei domnitoape a foKBJBî qentpaj din ntmîntă Ktpia ’i a dată mi nsmipe de VolKan, mi nimini n’a KBtezat a se anponia de Kpatepsj BOJKanajai temînds-se a na înttpîta zeitatea aneasta npin Bp’ană aKtă de indesKpejjisne, ni nsmai nonijop din sepsinisjă zeittgei BOJKans, epa nepmis ja nimte onaziani sojemneje d'a mepge ja niapginea Kpatepsjsî; ns înst snpe a npÎBÎ în ntantpt, ni a apsnKa aKOjo animaje bîI, dpentă saKpifiie.— Anestă BoZKansjS BezsBg in HKlinitate. OBineiă ÎJ8 rtsimă mi ja nonajii din JKanonia. /Ka- nonezii mi imagins Kt, BOJKanii mi izBoapeje de ant fepBinte Kapeje aă, sîntă nopuije Infepn8J8l; asemenea idei rtsimă mi ja majgi ajgi din no- nsji neKSJtiBaui. Dap nonsjii dotani de jsmina mtiingejopă natapaje aă tpiamfată, niminindă ks tot8J anea sfiajt natapaji, ie aBea omsj ’naintea snopă fenomene natspaje rpandioase, npeKsmă sîntă epan- gianeje înfosafe aje BOJKanijop. Batapajistajă, ftpt sfiaJt mi temepe, st noroape în Kpatepsj anpinsă, în aneastt tepieiJt Batpt înfoKalt; mi ne Kîndă ninoapeje saje KajKă npin pîspi de jast fepBinte, mi Kanaj stă se afjt înaongiapată d’ană innendiă înrpozilopă, e.iă kb sînpe pete me- ditează Ka st’mi esiuiie mistepaja aiestsi fe- nomenă rpandiosă. ’lea mai mape napte a BOiKanijopă aKtiBi, s’a fopmat înaintea înienstajai timnapi-iop isto- piie. Oamenii de mtiinjje n’aă anat OKasisne a OBsepna Ksm se fopmeazt an BOJKană. Dap Na- lapa, napKt Bpind a nposapa mi aieasti OKazia- ne oamenijopă de mtiinye, a fopmat Keapă în timnapije modepne BOJKani naoi. Mai ne apmt Bornă Bopsi neBa desnpe BezsBă mi Etna: dsoi BOJKani KsnosKagi în totă timnsjă; aKBm înst Bornă iita snii din BOJKani emigi mi fopmajji în timnapije modepne. în anaj 1538, a emit în rojfs de Neanojă jînn opamsj Ilagoji în Italia, sn msnte naos, — 6 - Kape este ini ansm KsnosKBt sbb nsmipea de monte novo,'în ansa 1759, a emit în Mcksîko întp’o noante în misaoKsa unei Kîmnii naane, BO-iKansa lopsao d’o mtpime de 1500 niloape. Emipea aieasta mi Kstpemsps Kape a însopit’-o, as deaastat întin- depi imense de ntmînt; în ansa 1795 mi 1814, as emit din sînsa mtpei, dsot inssae nsoe Boa- Kaniie, aînrt inssaeae Aceste (în oieansa icaă mape), dinlpe Kape sna a fopmat snă Bîpfă (man- te asKspit) d’o întanime de 3000 niioape; anoi înKt nainte dot mii de ani s’as inils în Apxine- aarsaă rpeKă, aînrt inssaa Sanlorină, linii ih- ssae nsoe. Dap simpiiisnea ica mai mape a ftKst’o în ansa 1831, emipea anei inssae naoe, în mapea Meditepant, întpe AfpiKa mi Siiiaia. în aieaslt mape stptBttslt neînietat de KoptBii mi Banoa- pe, snde niii o naamt de aoi;ă na epa neKsno- SKBt, s’a Btzsl îndalt Kt, aa an aoKa, mapea s’a înttpitat foapte msată, fepsea KBm fepr>e ana în Kazană; tots odatt Koaoane înaate de fsmă s’as ssită ne ssnpafajja mtpei, mi noantea, toatt ss- npafapa mtpei epa aKonepitt kb o asiipe pomie. Ktttijimi imense de nemți mopiji s’aă ptsnîndil îmnpețiispsa aoKBaai snde s’a apttat aieste fe- nomene estpaopdinape, Kape s’aă tepminat npin emipea anei inssae nsoe. Mape fp'iKt a intpat atsnii în toalt Ilaaia: Ktii în Ilaaia mi nopdsa Afpiiei, esistt din timnspiiimemopiaai o tpadiyis- ne, Kape noBestea de an asemenea enenementă mi Kt Ilaaia epa atsnii în nepiKoaă. Topi as în- tpesat: oape emipea inssaeaop nsoe în aieastt stpimtoape, ns Ba aslsna kb totsa nasapisaă aie- sta ? Dap peoaoțjii, Kape în memopia KataKai- smeaop antedeasBiane as întpeBat: oape na Ba fi aieasta îmenstaa snei pidistpi nsoe de manjji, npeKsm s’a întîmnaată în m^i msate pîndspi în enoieae npeiedente aae ntmîntsasl, Kape Bop îmnpesna Espona ks AfpiKa mi sop senapa ma- pea meditepant în dsot ntppi kb lotsa distinKte? Oxii tBtsaop Esponeniaop epas aijintaijl ass- npa nsnKtsasi aiestsia r ssdsa Ilaaiei, de snde snii aă npetinsă, Kt este o întpodsiepe aa nirnte CBenemente mapi, simpiniae neste toalt ssnpafaija ntmîntsasl. Din toate ptpiae lisiaizate s’aă tpimis saBanpi în Siiiaia, snpe a oBsepBa aa aoKsa asi, aiestă sneKtaKoaă neKomsuă. Eatt ie as pa- noptată aiemtl Boiapiopi, assnpa aiestei întîm- natpl. « Ile aa sfipmitsa asi Isnie în ansa 1831, aa ptpmspiae mepidionaae aae Siiiaiei, în dipeKpisnea dintpe Palermo mi Sciacca, s’a aszit sn sromotă mape Ka de tsnete, Kape a fostă însopilă mi de Kstpemspă.⁻' Jia 8 Isaie s’aă Btzst în mape ssin- ds-se nirnte anspi aani, în miwaoKsa Ktpopa se afaa Ka o mast mape nearpt, Kape totă mepeă se ssia mi se noropa. Snopii (srspt) mi aate npodsKte BoaKaniie notaă ne ssnpafaga mtpei mi Bîntsa ae ronea Kttpe ptpmspiae des- npe Sciacca, snde s’a adsnat în rptmezi mapi mi snde pi snîndeaă o odoape nestiaenpiaat de ssafă mi de oase nstpede (din Kasza npezenpel razsasi Hidrosulfnric).— Jia 12 Isaie feno- meneae aiestea aă aacsnsă aa lea mai mape rpadă de nstepe mi isneaat. Anspi îndesapi Ka nirnte nsopi OBSKspi aă înseailă toatt mapea mi aă asKBnsă de aa okîi ousepBatopiaopă, Kape se adsnasept aa jjtpmspiae inssaei, aieea ie s’a spmat aa Batpa înfonalt mi mislepioast în miacaoKsa mtpei. A doa zi dimineaiia, dsne ie nsopii ness- aorni s’aă pisinită, ks mape mipape aă Btzslă topi Kt în miacaoKsa mtpei a emită o inssat nsot, snde epa mai nainte o mape npofsndt, mi d’înlpînsa se întapa stiani mapi de fsmă, ne Kînd ssnpafapa aiestei inssae nsoe, epa ai one- pilt ks nensmepoase Betpe, de snde se ssia faa- Ktpi mapi, apsnKîndă a fapt aaBt KsprMoape, nietpe înfoKate, ini aate npodsKte BoaKani- ie, ks snă sromotă infepnaaă. Aram naisira- topii Kspapiomi, aă Kstezat de s’aă anponiat ks Kopania de aoiisas aiesta mi eatt ie aă panop- tată. » Jia sn aonă snde mapea aeea mai nainte o adîniime de 6—700 niioape, s’a fopmat aram o pidiKttspt lipKsaapt de ntmîntă, ai Ktpii ne- pepi epaă penezi mi înlpepsnpi, aBîndă o înta- pime de 60 mi Keapă de 200 niioape, neste ni- Beasaă mtpei. Dap ne naptea desnpe Ssd-Bestă Qniepidio-omi(lentaJto), aiestă lepra saă Kpatepă BoaKaniKă epa întepsntă, n’aKoao intpaă mi nt- teaă Ba.ispi.ie mtpei îm:t înltpîtalt de mai nain- le. Dap din lentpaa aiestsi Kpatepă se ssiaă anspi aani nînt aa o întapâne de 2000 niioape; din timnă în timnă s’aă Btzst BSKtpi nerpe de SKopie, nttpsnzîndă aiemti aBspi, ssinds-se aa o ntapime fatsaoast mi Ktzîndă ne spmt în mape ks sn mape sromotă. Totă întpe anspii aasi — 7 s’a ossepsat mi an» nsops nerps din Kape emeaă fcitimi imense d’o ani fepninte mi nearpi Ka nlKspa. Dap Kînd KO.ioane.ie de fsmă, Kape’i neîn- cetat emas din Kpateps, as aatsns în pegisneje ssnepioape aje aepsjsi, atsnci sas pisinits în fopma snsi znonă de rpîă mi as apsnKat nisins, censme mi SKopie înfoKati, ja o demptape Keap nîni ja ’/g dintp’o miji georpafiKi, Kape ki- •zînd în mape, a înlipîlat toate ssnpafaga ei. Si’nn imauine cine-Ba, zîks ei, acestă sneKtaKB.iă alîtă de rpandioss: Ksm ESKijji.ie fepsingl apsn- Kate din Kpateps se JOBea ks sromot sna de ajta n’în aepă, ne Kînds a.ile.ie Kizîndă în mape npo- dsceaă nimte eno-mgisni fspioase mi tots d’o dati sns spjelă ssElepans d’o: fopgi KSBÎpmiloape. Nerpemtt ki în npezenga snsi fenomenă ama de rpandioss nici sn sneKtatops ns noate pimînea nemimKats. j Dap încetă, încetă fspiea fenomenejop s’a jînimlit mi ja 25 .din jsna Anrsstb 1831, as nstst snii nanintopi din Sicijia si nse nicops ne a’ieasti Kpeagisne nsoe emili din sîiik.i mi- slepiosă a.iă mipei; nepifepia acestei inss.ie nsoe misspa 2000 nasspî. fopma ei epaHKoniKi mi nepegil ei foapte penezi, se înugaă nepli— Ka.is (dpents) din npofsndilalca mipei| Dap । Kpateps.iă în mizjOKs.1 inssjei aaea sns iliamelps de 180 nicoape; sojbj (nimînls.i) ei Konsista f înlp’sns fcjifi de censmi moaje, în pimimige de jaBi mi de snopii în mixioKs.i Kipopa s’a OBsepnată o slpali întinși de sape mapini. Bi- zîndă aceasta, toni mapinapil ks esnepiinge, as zisă: aceasli inss.ii ns na ginea msJlă, fiind ' ki ns nstea pesisla JOBitspi-iopă Ba.ispi.iops mipei mi a sparane.iopă nstepnice. Ks toate | acestea, nsgină a jinsit Ka, aceasli inss.ii snsmoa- si, si ns denie sn osieKt de ceapli înlpe dose nagisnî: kicI ne d’o napte rssepns.i Neano-iitană, a npinit aceasli inss.ii Ka nponpielatea sa, fiind emili în naptea mipei Kape SKa.idt nosesisne-ie ' saje, de aceea ÎI a mi dat nsmipea de Ferdirian- dea. (dsne Ferdinami pegeje Neanojei de atsnci), j iap ne d’ajli napte naBiralopii din mapina pe- j raji Enrjezi, Kipopa je a njiist ms.ilă acea- ! sil inssji Kspioasi, ei as mepsă dkojo mi as jsat nosesisnea assnpa ei, dîndsi nsmipea de IuIia; iati dapă ki, ne Kînd aceste dose rsnepne epaă oKsnate întp’o nopesnondengi dinjomalibi, Kape din ei as dpentă d’a noseda aceasli inssji, ea s’a fiKst neBizsti, as înrigit’o Bajspije mipei, mi în jsna DeKemBpie ans.isi 1831, n’a mal pimas nici o spmi a inssjei Isjia sas Fer- dinandea. Nerpemit ki, ks disnapigisnea ei a încetat mi ceapta Anrjo-Neanojitani. Dap npeKsm aceasli inssji epa fopmati d’o matepie fpageli mi nesojidi, ama mi naptea ssnepioapi a tEts.iop BOjKanliop, este fopmati d’o matepie fpageti, adeKi: de nisins, de cens- rni, de SKopie mi de ajle npodsKle BOJKanice Kape ns sînt so.iide nici de Ksm mi npin spmape ssnsse a fi snaple mi psnte ja opi ce zBÎKnitspi mi epsngisne nsoe. De aceea în mai msjte pîn- dspi, s’a înlîmnjat, ki naptea ssnepioapi KonÎKi a BOjKansjsi Etna mi a Bczsbsjsî s’as dipîmată mi aceinli msngi as SKimsat fopma jopă în mai msjte enoce. S. E. BezsBSjs, anea mai nain- le sns Kons însemnată ks o mape rojicisne în nisnlps, îKsmitalea dintp’aceslă koiis s’a dipîmat .ia epsngisnea cea mape, Kînd s’as Ksfsndată opauieje EpKSjansmă mi Ilomneia. Nainlea ace- stei epsngisni, smB.ias cipezi de soi mi de Baci, nisKînd iapsa ce Kpemtea în msntpsjs Kpale- ps-isi, uape epa în penasss de msjte sste de ani; aKbm in joksj acsta este o Batpi înfoKali din Kape ese tot mepeă fsms mi fjaKipe. întp’adeBipă dinlpe togi sojKanii, BezsBSjs de Jînn Neanojă, este ceas mal inlepesală ssb msjte nsnide de Bedepe. Nagisnlie antice, adeKi E.ieniî mi Pomanii, în enoKa pensnjicei Ksnomleas nsmai ne Etna, dpentă BOJKans, ne Kînds BezsBSjs ns firspa ja ei Ka sns BOJKană, fiind ki Ipensse mii de ani, de Kînd BezsBSjă epa întp’snă penasss Komn.iei;lă, în Kîts oamenii aă sltat ki este sns BOJKans; tomnai în ansjă 79 dsne Xpislosă, BezsBSjs a apitat o epsngis- ne nsoi mi foapte mape. Ja aceasli epsngis- ne nenpeBizsti mi lepisiji s’aă dipîmat tpei opame foapte nons.iate adeKi Epiiojansm, Ilomneia mi Stanea. Bepdepea opams.isi d’întîiă epa Kasza- ti npin Kitigimi imense de censme BOjKaniKi, Kape a Kizst ne aceslă opams mi ’js a asonepit Ksto- ts.i; nici o Kasi ns s'a dipîmat, nici snă omă ns s’a zdpoBit, Kînd nimte msngi imenmi de censmi as Kizst neste oameni mi i-aă înrponat de Bii. Acesle opame antice fiind înrponate sss ama mapi rpimezi de censmi, s?ă fiKSt întpe atîlane- Bizsle în Kîtă, tpeiîînd alinia sckojî s’aă sitat — 8 — kb totBJB, tOKihai nainte k’bhb sckbjb,' snă boeme aniatop de ântiKsit^Hl, sinînds sns bebe în jiokbji snde epa mai nainte Herculanum, a nsit ja o adîn«iime mape mai msjtle stalse de maptnopi. Această eshiitînd napeozitatea jsi, a sinaia mai adînKB mi a data neste snă teatpa mi o majjjime de Bjriije kb na-iate însemnate. InîntepiopBJ aie- stops uajiate s’a risit oameni în noziyianea în Kape epas Kînd ia sapninss aneasta Kalastpofi tepiEi.11. Nb tpesse si se mipe nine-Ba de atîta ki-'¹ tigime de nensmi Kape a emit atsnni din Be- zaB84, în Kîta a natala si anonepe ans opams mape iiîm ja o înijuime de 50 ninoape, Kini Kiliijimea aneasta este înlp’adeBips imenși, mi ama nitim 4a Procopius ki, ja epanuianea bbzb- B6J8Î, în ansi 452 dane Xpistosa, neriama .iei epa apanKati de Bînls, neaps nîni în BJiijxejie Kon- stanlinono.iE.i8i. Komsnikaijisnî niliinnilÎHc mini. antiwv ne 7izmî/i/8.i8 Esponel. • Mapea -ț IJeoaoijia ne nosestemte kt, m>mînt».i Esponel, în limnsptie anteistopine n’a asst fopma mi ssnpa- fajja sa d’aKsm; ktmI d’atsnqi, ne xoksj anopa din mipî, s’aă nașă stpate de nisină ini i-aă ssKată, ne Ktnd ne d’a.iti. napte s’aă pidisat mânui nsoi ini as ronit anexe inipei. Din pTinTmiuspi.ie oasexop îm- netpite ne se risesKs ne minimă, IJeo.ioi.iia a aiKsnsă .ia Ksnomtinija a anpejjsi rnipiinca ^mi fopma mTpei Kape a OKsnats xoksj Kontinentsisi Esponel de astTZi. Mai msxte qepqetTpi s’aă Itksi snpe a detepmina ks o esaKtitate intiinjjifÎKT> aqeastT mape antedejsnians (de naintea notonsxsl), întpe xapte fTKSte nentps sKonsx aqesta se deoseBeuiie nea fTKsti de KTtpe D. Edsapd Hebert. Ea apatT fa ița Esponei de nain- te sste de mii de ani. în chokt nsmitT seKondapT sas KaJKapie, aneastimape smnxa jînrT Fontainbleau (.lînri. Paris) a aatsns ks xotaps.i ei mepidionaas .ia msntiii Pyrenei,' xotapsx ei OKqidenta.iă epa xînrT Bordeau; qexă opientaxă xînri opams.i Bayonna. Ba st zîkt o napte mape din Fpanjja de aKsm, epa atsnql ssb mape, llponiniția Bretagne epa atsnql Ka mi assm, ne ssnată. O jiniBT de aqeastT mape, nieppea mi anonepea xo- KE4 snde esists aKsm opamexe Nantes, Saumur An- gers, Lemans,, Tours, Blois, Orleans, Fontainebleau, uii d’aiqi s’a pTsnîndit neste denaptamentexe Senei, ImnpesM. ks xoks.i IlapissxBi, inepijea xa opams.i Rheims snde s’a îmnpesnat k’o axtT .limBT, Kape mep- pea xînrT opamsx Nantes, nînT xa Cherbourg mi in- ssxa Wight. jlînrT Deppe, aqeste doi ximBe s’aă îmnpesnat mi înKonpispată, npintp’o xinie KspBT npocin- ijia Normandia, adeKT xoKspixe snde esistă aKsm opa- mexe Havre, Rouen, Beauvais, Dreux m. q. x. Dapă Uepmspiae mepidionaxe axe aneste! mipl fopma snă Kontinentă mape Kape sonsista din Anrxia, Bretagne mi noate de Normandie, dap opi Ksm e sirsps, kt Kanaxsx (La Manche), Kape deoseBemte Anrxia de Fpanița|mi faqe din Anrxia o inss’xT, n’a esistat atsnql. Dap KTtpe Opientă, aqeastT mape de Fontaine- bleau se întindea msxt mi aKonepea xoKspi.ie snde se abiT aKsm opauie.te London, DunnKurchen, Valancien- nes mi Brussel. Jlnn Liege aqeastT mape aeea xotapsx ei însemnată npin msnijil Ardenne, ama dap ne Kînd Liege mi Maslricht sînt KATdite ne sn joks snde epa atsnql mape; Ko.ionia, Dusseldort, Munster sînt K.iTdite ne sn joks snde epa mi aunqi ssKats. Dap în X0KS4 snde e aKsm Amsterdam epa atsnqi mapea. Snde st isnpTBemte nisină de Fontainebleau, aKO.w se tepmineazT mi xotapeje aqeste! mipei an- tiqe (Kape se mi nsmemte la-mer de sabie de Fontai- nebleau). Mai denapte Kitpe Sestă, aqeastT mape se întindea ms.it nînT.ia Berlin mi ’Posen. Eati, kt atsnql Espona epa mai msat ssb mape de Kît ne ssKats! Asonaijia se fa^ie în kanitajT», .ia BispoîwS pedakijiei în kasa DoktopîMEî Snop mi Ja toate jiBpT>piLie; dap în îKsdeije ja D-nii npofesopi ini sekpetapii administpaijiMopS, npcnb.râ aBonamentsjBi nentps sn an» este, dșoi ra.iBem. Tinipils în Tinorpaîia Kojeyi3.i8i 8f. SaBBa.