JURNAL DENTP8 PESHÎNDIPEA IHTnNUEJIOP NAT5PAJIE, HH ESAKTE, în toate k.iase.ie. PediircatS de Hpofesop Doktop Isais I>apani. 45. (Aiib.t iutii») Eskspeintî. Dekeinnpie 1, 1856. Konpindepe: Zaxaps.tS mi islopiea nalxpa.n a jiul. — O opi tepwijis în fsndsjtS mipii. ZaxapsdS iul istopiea natupa^h a jibi. Aptiko.TS.IH I. Opi ne Etstspt kaadt kape o sems, tpe- Bse st fie amestekatt ks zaxaps. în Espona mi în Amepika ns nea nimeni kafea, sas neais, sas niokoaatt ftpt zaxaps; anoi mi msate din ntsfspi.ie peni sînts înds.mite npin zaxaps. în Oknidents ana ks zaxaps mi în Opients ana ks dsaneagt snoks sns poas foapte im- noptants în Bieaija din toate ziaeae. Dap mi în nsktftpia noastpt, imnoptanna zaxapsasi ns este ne’nsemnttoape, fie-kape dines sistc- matiks Ipesse st se tepmine ks o nskatt dsane, mi în aneste Bskate zaxapsas este nap- tea nea mal npinninaat. Omsas opdinaps kpede, kt snde rtse- mte sns askps dsane, ako.io e zaxapS, înst Kimistsas intie kt sînts nimfe oniekte dsanî, kape n’as nini sns panopts ks zaxaps, Ba în- kt sînts otptBi foapte Bioaeniji kape sînts dsam ka zaxapsas. S. e. otpana nsraitt „za- xapsas de n.Tsmns“ (saccharum saturni) este o komBinanisne de n.ismBs oksidats ks anids de onets; aa rssts e foapte dsane, întokmai ka zaxapsas, dap în efekteae saae este ama de mopta.ig ka opi ne komBinanisne de nasmns. Ba înkt snii din nersjjttopil mimel faasifiezs Binsas aops ks aneastt otpast ds.rie, adikt: — 354 — kînds aS sns BÎnS akps mi Bops ss’as îndsa- neasks, atonii nsns ne fsndsas nstoisasi ok- sidS de nasmns mi topns Binsas neste din- ssas, atonii onetsas konpinsS în Binsas akps, se komninE ks oksids de nasnins, îas skimns în zaxaps de nasnrns kape se disoaBS (tone- mte) în Bins nii’.iă îndsanemte, atsnni opi line nea din anests BinS, nea o adenspats otpaBS* Tots asemenea sîntS mi sneae komBinanisni de appintS foapte otpsnite mi foapte dsani. Mai este înks sns fe.iS de nsmînts nsmits Glycinu saS Beryllu kape este iapsnrî dsane ka zaxapsas mi Bstsmstops ka otpana. Ase- menea esistS mi msate ante minepaae dsani, s. e. mepkspisas dsane (calomel) mi n. a. t. înss toata dsaneana aops e minninoass, ksni npodskS natimi amape rai peae. ZaxapsaS i- nonents ns nponine din pernsas minepaas, ni nsmaî din neas BepetaaS, afaps nsmai de za- xapsaS de aante (saccliarum lactis) kape npo- Bine din aante, adiks dintp’snS kopnS ani- maaS. AnestS zaxapS de Bepetaae, opi ks se rssemte rata fopmatS în nssntpsaS naantei, saS ks’aS npodsnemS npin difepite nponedspe kimine. Aneste npinnine dsani ns nsmai ks sepBs a îndsani aaimenteae noastpe, ni sîntS rai matepii din kape distiaatopii (noBapnapii) skotS sniptS mi nepapii faks nepe, npeksms BomS Bedea. Ilonsaii modepni ksnoskS aksms rasate feaspî de zaxapS, kape aS fostS neksnoskste aa narjisniae antine. Araa s. e. aBemS noi a- stszi zaxapS fskstS din miepe, din stpsrspi, dintp’o niatepie dsane BCijetaas nsmite Manns, din feaspimi de noame dsani, din koneni de nopsmES, din sfekae, - din naamiepe saS ksp- maae, anoi mai ks seams din tpestia nsmits * Nota. KîndS nine-Ba Ba se se înkpedinjjeze kr. bî- nsaS sbS ns e faasifiatS ks oknids de nasiuBs, ss toapne întp’înss.ns kîte-Ba nikstspi de bî- tpioaS (anids ssafiks); kînds este n.ismBs ame- stekats ks Bins, atsnni se fopmeazs sns npe- ninitats nerps nii tots ninsas se înerpemte. Dap kiaps kînds amestelcn nine-na BÎns.is ks cop- niss mi Bins.ns se înerpemte neBa, noate ss BBnsiask’B ks se af.is zaxapS' de misniES în ane.is nins. de zaxaps, o naants deskonepite ks desko- iiepipea Amepinei mi neksnoskste nini de ksms antiniaops. Dap Kimia modepni. ne-a înBbijats a skoate zaxaps din aante, din kap- tofi mi din aate fpskte kape as skponeaan, anoi aa timiis de nenoe se skoate rai din ssp- neae de semne! Araa dap ne npokspsmS a- ksms zaxaps npin feaspimi de mincaoane, a- noi aneste matepii aă rai deBenită nentps noi sns aptikoaă de konssmajjisne de panrsaă d’întîiă. Noi Esponenii konssmnms ne ană sste de miaioane de fsniji de zaxaps, mai ks seams de aneaa kape nposine din tpestie; mii de kopSBÎI sînts oksnate a’aă adsne din A- rnepika. Miaioane de oameni în Amepika as- kpeză în toate Bieana aopă nsmai nentps npo- dskijisnea zaxapsasi. Anoi rai kiaps Bi.mi.ie nsse assnpa zaxapsasi în difepite nr.pi aae Esponei, se adsnă aa sns kanitaaă foapte în- semnată kape se sse aa miaioane de raaBeni rai fopmeazs sns Benită mape nentps Stats- piac Esponene; npin spmape nstemă zinc ks afaps de naanta de Esmnakă, ns e nini o aa- ts naants kape a esepsats assnpa oameniaops m’a stateaops o infasenijs atîlă de întinss mi de mape ka zaxapsaă. Ss dsms aini sns esemnas intepesantă d’o mape infasenijs soniaas a zaxapsasi ass- npa aepiaopă, a noaiti’jei naijisniaops rai kiap a mopaaei nsnaine. . Ksestisnea de skaani în Amepika, este insenapanias de ksestisnea npodskijisnei za- xapsasi în Amepika; mapea kpizs noaitiks aa kape este esnsss în anestă momentă pe- nsnaika Statepiaops-Snite din Amepika, este nsmai sns efektă aaă esistemjii anestei naan- te modepne. în naptea mepidionaas a Stats-. piaops-Snite, snde kaima e foapte fanopasias nentps npodskijisnea zaxapsasi, nea mai ma- pe napte a aoksitopiaops as naantape (rps- dini) mapi, snde ksatiBS zaxapsas, înss ksa- tspa asî, mi mai ks seams npenapanisniae ka ss fie aass mi ss aiss fopma soaids, nepe msatc oneparjisni foapte komnaikate mi foapte ostenitoape; de aneea daks ksatiBatopil aps Boi ss faks toate aneste onepaiijsnl npin oa- meni ainepi, kape askpezs ks naats xotepits — 355 — ne zi, atsnni, zikă ei, apă fi fosts imnosisiiă ka se pesineaskE în ksitspa zaxapsisi, mi sns fentă de zaxapă apă kosta de zene opi mai msită de kîts kosta aksms. Ksni în A- mepika togi sepnitopiî mi oamenii kape is- kpeză ne zi, npiimeskă o mata msită mal mape de kîtă na noi în Espona, fiinds kE a- koio, dsiiE toate emirpaijisniie nînE aksmă, totă linseskă npaije a ksitina irnmîntsnă mi a fane iskpspi ostenitoape. Ama dap dakn ks oamenii lisepi ns noa- te înainta ksitspa zaxapsisi, tpenseskă ss fie întpeBsinrjaijI skiani ia aneasta iskpape, de aneea întp’o mape napte a Statspiiopă-Unite, snde npoBiema liseptEijii indiBidsaie, snita ks sirspaniia tstsiopă, s’a pesoiBată în nea mai mape nepfekijisne, ' tokmai în anestă stată se afin o nata spîta, adikE poniea de oameni, ksni este o epoape m’o inokpisie a snopa ka- pe zikă, ks nerpi fiindă ks sîntă oameni d’o aita pasE, ns sîntă întokmai ka noi. Difcpin- na paseiopă ia oameni ka mi a nanisnaiita- ijiiopă mi a peiiijisniiopă, ns konstitse o di- nepsitate în sakpeic dpentspi smane, kape sîntă inxepente (înnEskstc) în opi ne fiinjiE smanE. cină omă noiitikă din ziieie noastpe, BEzîndă diskopdia mi nesnipea kape domne- mte aksms în Statspiic-Unite în panoptsis skiam’iopă, a zisă: mE temă kT> zaxapsiă dsme ss ns adsks în Amepika ziie amape, mi ks din kasza skianiiopă, nei lisepi se ns ncapzE xiueptatea lopă, mi kE anestă stată modcisiă liucptaijil se ns se dEpîme. Apă fi aneasta o pEsssnape tcpeci.iE a șoaptei kape nedensemte totă d’asna ne anea najgisne kape anasE ne aita, mi ssb feispimi de ksBinte mi npeîKsdinii ns na se ie akoapde eksa- litatea demnitanjl de omă mi eksaiitatea de dpentspi. Dap se ne intoapnemă aksmă ia zaxa- psiă nostps. De mi sîntă aksmă feispimi de Bcpcta.ie kape konpindă zaxaps, îuse toate notă fi îm- iiEpjjite în spmstoapeie natps seknjsni: 1-iă zaxapă de noame (ki'iiimel); în aneasta sekiji- sne se konpinde: zaxapă de stpsrspi, • zaxapă npoBenită din toate feispiie de noame dsini, zaxapsiă de miepe, de kaptoti mi de skpo- seaiE. SEBopBÎmă aksmă nena de fie-kape din aneste snerje de zaxapă. Zaxaps de stpsrspi. Kîndă ssknmă stps- rspi konni sine ia kEidspa soapeisi, atsnni se fakă stafide, kîndă desfanemă o stafidE, bc- demă ks în iiEsntpsiă ei se afiE o msinime de nsnkte aiBe kape sîntă foapte dsml; a- nesta este zaxapsiă de stpsrspi kape dE stpsrspiiopă mi stafideiopă rsstsiă lopă dsi- ne. Anestă zaxapă se disoiBE (tonemte) jes- ne în ans, mi kîndă îiă amestekEmă ks dpom- dii de Bină saă de nepe, înnene îndata a fep- ne, mi fopmeazE atsnni • snă fisids sniptosă kape seamEBE ks Binsiă, mi kîndă fepsepea se npeisnpcmte, atsnni fisidsiă se fane akps ka ojietsiă. în Sipia se fane din stafide o BEStspE foapte dsinc, adikE nsnă stafidele întp’snă kiondipă ks ans mi îiă iasE 8—10 ziie în- tp’snă lokă kaids, dsns anestă timnă ana din kiondipă se îndsinemte mi desine o bes- tspE foapte niEksta mi pEkopitoape. Zaxaps de miepe. Din timnspiie neie mai antinc, oamenii aă admipată aisina nentps is- kpapea ci mi nentps npodsktsiă ei neiă hie- kstă mi dsme nsmită miepe. în timnsiă isi Moise, adikE înainte ks natps mii de ani, miepea epa snă OBiektă foapte stimată. Kîndă Moise noia se xasde Haiestina, zinea: „Ea este o n,eapE snde kspră pîspi de lante mi de miepe. “ Dap mi în .litepatspa kiasikE Eiens, miepea moakE snă poiă mape; anoi Hippo- crates, tataiă mediniiopă, a întpeBsinnată mie- pe mal ia toate natimiie, dpentă pemedie.— Asta miepe a amineiopă ns se fopmeazE în kopnsis lopă, ni în fiopi; adiks: sîntă msite fiopi kape aă oprane deosesite nsmite Nectaril mi kapii npodskă snă fisidă dsme. Aisineie iskpstoape snspîndă ne kîmnă din fioape în fioape, înrită dsmeajja anestopă fiopi mi o nEstpeză întp’snă stomakă deosesită kape ie a dată Natspa mi kape se nsmemte stoma- ksiă de miepe. Kîndă aă aacsnsă ia ksiBSiă saă stsnsiă lopă, aisineie skotă dintp’înseie dsineaiia înririita, kape, ue kîtă a pnmasă — 356 în stomaksaă aopă, s’a modifiată mi s’a te- kstă miepe nepfekte ksnoskste tstsaopă. Kîndă miepea a stată msats timnă ne- mimkatB aa sns aoks, atsnni se fane maî rpoasB mi mai tape, anoi asate în stapea a- neasta mi iissb întp’sns sakă de ins mi a- nests saks sse sns teaskă, atsnnî miepea se desnapte în dos nspni, adikB, o napte aar.B mi tape, kpistaaizatB în kpista.iî mini, psrnî- ne în saks, ne kînds sns s’pmiS fisids se stpikoaps mi ese afapB din saks. Ks. kîtă miepea e mai Bekie, ks atîts se stpikoapB mai nspină sipons, npin aproape psmîns maî msate matepii soaide în saks. Aneaste mate- pie soaids este zaxapsaă skosă din miepe. In panoptsaă komnoziijisneî kimine m’a ts- tsaopă ksaaiteniaop fizine, siponsas ks za- xapsas skornî din miepe, sînts în nponopijisnî eksaae, npeksmă mi zaxapsas skoss din mie- pe este eksaaă ks zaxapsas skoss din stps- rspî; însB siponsas de miepe se deosinemte de zaxapsas de miepe, fiindă kB ns noate sb se soaidifine mi sb fopmeze kpistâai, este ko- aopată de difepite koaopî mi ape mi odoape identiks ks aneea a naantcaops din kape s’a skoss. Anoste koaopî mi odopî difepite, kon- stitse în difepite nspî difepinna sneneaops de miepe, dintpe kape sneae sînts stimate mi as npefepinne dinepse. S. e. miepea ne se iBserate ne munteae Ida mi dsnB inssaa Creta as fostă stimate totă d’asna din timnspiae antine nînB aksms; în Bestsaă Esponeî epa stimate mie- pea de Narbonnc rai nea de Chamouni nen- tps odoapea eî apomatikB nea foapte nasks- te. Tots nentps aneaste ksaaitate mi aateae epa stimate msats mi miepea aaEB din Po- mBiiia rai fopma atsnnî sns însemnată apti- ko.aă de esnoptaijisne; dap de kîndă aă înne- nstă sb taie nsdspiae aa noî mi a desnoia msate aokspî de apsopî mi ne d’aate napte aă skimnată kimniî ks foopî în kîmnî de a- pBtspî, d’atsnni aasina ne a iiBpBsită mi ns se mai fane msate miepe în Pomsnia. In s- neae nspî miepea konpinde niinte npinninî otpB- bîhî, mi mînkapea eî denine nepiksaoesB nentps omă. S. e. miepea de aa Trapezunt (în Opi- entă), kîndă o mBnînkB nine-Ba ape dspepe de kană, rpeanB, BBpsntspB mi kiapă noate sb se înisete dintp’însa. Aneasta nponine din-\ tp’o naante napkotikB saă otpBBite (azalea pontica), din kape aasineae de aa Trapezunt skotă miepea aopă, de aneea rai miepea aopă konsepBB mpinninsaă napkotikă aaă naanteî din kape s’a skosă., Ilpintp’aneasta nstemă sb ne esnaikBmă fanta panoptate de neaespsaă penepaaă mi aitepatops antikă Xenophon în Bestitsaă ssă onă (Anabasis IV, 8)-snde zine: „So.idaijii nostpi smsaîndă ne dpsmă, aă ib- sită o msagime de stsnî mi aă mînkată mie- pea aop, dap tonî kînî aă mînkată dintp’anea- ste miepe, aă fostă konpinniî de amegeaaB, BBpsape mi spdinape, mi aă kszstă skoss în kîtă n’aă nststă sb se maî skoaae. Aneî ka- pe aă mînkată nsgină, epaă întokmaî ka ni- rate oamenî bctjî , iap aneî kape aă mînkată msată, epaă ka smintiiiii rai ZBneaă întp’o a- ronie de moapte. Ama dap, kontinsB Xeno- plion, amă BBzstă soadaiiiî meî ZBkîndă ne kîmnă întokmaî ka ne kîmnsaă de BBtae, snaî- ma tstsaopă epa mape; I însB nimenea n’a ms- pită, rai a doa-zi ton,î. s’aă simijită maî sine, însB tokmaî în zioa a natpa aă nststă sb se skoaae rai sb spmcze maprasaă aopă.“ Istopia BÎBaikB desnpe lanaton mi DaBid, snsne, kș eî srosaindă ks apmadia aopă întp’o nsdspe rai rBsindă n’a koao ksprîndă „snă pîă ks miepe'*', aă opdinată soadaijiaopă aopă ka nini snsaă sb nsie mina ne miepe, dap msaijî n’aă asksatată, neî aakomî aă mînkată rai îndatB ’i-aă anskată koaika rai aate na- time dspepoase. Kiapă în ziaeae noastpe, panopta Asrsst St. Hillaire, kB kBaBtopindă în Bpaziaia (în Amepîka), a mînkată o datB snă feas de miepe kape se adsnB dintp’o pepisne snde kpeskă feaspimi de naante napkotine, mi epa sb moapB. Zaxapsjts de Tioame dsMi. Msate din noa- meae noastpe kîndă ns sîntă koaiite, sîntă a- kpe, dap dsnB ne se kokă, se fakă dsanî, s. e. mepeae, nepeae, npsneae, nipeineae, nep- siniae, arpiraiae rai n. a. t. Dintp’înseae msa- te pnmînă akpiinoape kiapă kîndă s’aă kontă, rai kiapă aneaste ksaaitate a aopă kB aă snă — 357 — axsă, kpistaxizată. mi foapte fpsmoss. Eats ksmă ne însags Kimia a fane din skposeaxs zaxaps! Ns nsmai Bitpioxsxă, ni mi ax- te matepii sînts în stape a skimsa skponeaxa în zaxaps. S. e. kîndă xssmă 100 xitpe skpo- seaxs m’o amesteksmă ks 12 saă 15 xitpe opză feptă (ksmă fakă sepapii) mi esnsnemă aneaste amestekstsps în timnă de tpei ope . nekontenită xa o ksxdsps de 60 R°, atsnni skposeaxa de isnoans se Ba skimsa în zaxapă. Anoi stpekspîndă aneaste feptsps mi spmîndă dsns modsxă apstată mai sssă, Bornă fopma iapă zaxapă kspată ka nexă npoBenită din noame saă ka nexă din stpsrspi, înss ns Ba kpistaxiza ama de xesnc ka nexă dintîiă mi sa asea o asemsnape mape ks zaxapsxă skosă din miepe. Zaxapsxă konpinsă în skponeaxs e întpcssingată mai ks seams xa npodsknis- nea sniptsxsi, Hpodskgisnea sniptsxsi în Es- pona e foapte însemnate. In Fpannia mai togi konditopii (kofetapii) întpessingeză anestă za- xapă nentps npsnâtspixe xopă, dap în nop- dsxă TJepmanici mi axă Iloxoniei se fane sniptă mi pakiă din zaxaps skosă din skposeaxa de kaptofi. în Anrxia aneaste npodsnepe ns e ■ nepmiss, ksni kaptofi!, rpîs mi axte nepeaxe konpinzstoape de skposeaxs, sîntă întpessin- gate xa mînkape, iap ns xa fanepea sniptsxsi. înss în xokă. de skposeaxs nstemă ss xssmă mi sspnexe de xemne, ssksgi de xîptie, de ssmsakă mi de ină, kape iapsnrî npin ameste- kape ks Bitpioxă saă ks opză feptă, se skimisă în zaxapă, înss aneaste nponedsps e mai zs- samiiks mi mai kostisitoapa. Este ksnoskstă, ks msxte nxante de ma- pe kîndă xe fepsemă, daă snă nstpimîntă ss- nstosă dsxne rai kape ape rsstă de niftie. A- neasta se spmeazs mi ks snexe snege de rnsinki, s. e. ks msmki nsmite lichen islan- dicus mi lichen carragen (ne kape medinii xe daă de mînkape oamenixopă nstimami de nentă, fiindă ks sîntă foapte nstpitise); toate aneste feptspi kîndă xe amesteksmă ks nena Bitpioxă, atsnni se skimsă întp’snă.siponă din kape ns- temă skoate zaxapă. Ama dap nsmspsxă nxan- texopă kape, npin amestekapea ks. Bitpioxă, desină zaxapă, este foapte mape, înss nexe rssts amestekată de akps mi dsxne, fane ks sînts rsstoase mi pskopitoape. Dsxneana ts- tsxopă anestopă fpskte npoBine dintp’snă fc.iă de zaxaps kape se fopmeazs întp’însexe kînds sînts koante, na înks din msxte e nosisixă a skoate zaxaps axsă mi kpista.fizată. Dap fi- inds ks aneasts onepagisne este foapte kosti- sitoape, de aneea ne foxosimă de zaxapsxă xopă; npin iiponessxă destixanisnei skimBsmă anests zaxaps întp’sns fxsidă sniptsoss, mi a- neasta se fane, kînds tsiemă nepe sas mepe sas ante asemenea fpskte dsxni mi xe nsnemă în ans, în kape s’a nssă mi nena âpoacdii mi xe nsstpsmă ama kîtă-na timns, atsnni zaxa- psxă se skimss în sniptă, mi ana în kape e- pa nsss anests fpskts, npiimcmte sns rssts de Bins. Astă-fcxă de Bină fopmeazs Esstspi no- nsxape nentps mii de oameni în Fpannia ssn nsmipea de „Cider“, anoi mi în Pssia sse nsmipea de „Ksas.“ ZaxapsM de kaptofi uti de skpouea.io. Kînds nsnems skposeaxa în ans pene, ns se tone- mte, dap în ans feapts se smfxs, mi] kînds se psneratc fopmeazs o matepie xininoass ka niftia sas ka kxeis; asemenea se spmeazs kiaps kînds fepsemă msxtă timns skposeaxa în ams. Kînds nsnems în aneaste fcjits- ps nena nitpioxă (anidă ssxfikă), atsnni skpo- neaxa se tonemte mi ana denine dsxne, ksni toate skposeaxa s’a skimsată în zaxaps. O xitps de Bitpioxă amestekate ks 100 xitpea- ns, e în stape a skimsa o kstime mape de skposeaxs în zaxaps; înss nponopgisnea nea mai nsns este o xitps de Bitpioxă mi 50 xi- tpe ans, xa 40 aitpe skposeaxs de rpîă sas de kaptofi. Dap spîndă aksms a dennpta bî- tpioxsxă din soxsgisne ka ss ns aiss rssts akps de Bitpioxă, nsnems în disoxsgisne nsx- Bepe de Bapă sas kpete (tisimips), ksni a- tsnni Bitpioxsxă Ba erai din soxsgisne mi Ba fopma ks Baps o komsinagisne (adiks pinss) kape Ba ksdea ne fsndsxă Basșxsi mi soxs- nisnea Ba psmînea dsxne. Kînds fepsemă msats aneasts soxsgisne, se înrpoauis mi se fane sns fexă de siponă, ne kape fepsîn- ds’xă msats timns, atsnni sînteină în stape a npodsne dintp’înssxă sns feas de zaxapă — 358 amiaazoase (kape konpindă skpoBeaas), sîntă nene mai foiositoape nentps npodskgisnea de zaxapă. Dsns ne ams ensmepată toate aneste fe- aspi de zaxaps, Bornă Bopsi în aptikoasaă ais doiiea de zaxapsaă neaă mai npinninană, 'a- diks de zaxapsis de.tpestie, kape ®oaks sns poiS ama de mape în asmea modepns. O ops în Hiopii. De kînă mtiinna a apstată ks este no- siniiă ka ss psmîe snă omă kîtă-Ba timns în fsndsaă mspii, snil oameni kspaiKomi faks aksmă mesepia de plongeurs (afsndstopi), a- diks se ksfsndă în fsndsas mspil snpe a skoa- te d’akoao msprspitape mi aate iskpspi nep- dste. Anemtî oameni kînds Bopă ss intpe ssb mape, se îmnpakă în Bestminte imnepmeasiie (nenstpsnzstoape) nentps ant, nsns neste fa- iis o masks imnepmeaniis de rsmi-eaastikă mi în maska aneasta se afiș sns niaindps eiastiks foapte asnră, kape meppe de na rs- pa afsndstopsasi nins ssss ne ssnpafaga ms- pii, ka ne kîts se afas ssb mape, ss noats pesnipa aeps npoasnstă. ImnpeTKspsaă kop- nsasi e aerată k’snă mtpeanră tape ka k’sns spîă, mi anests mtpeanrs iap e foapte isnră mi mepije nins ssss aa ssnpafaija mspii sn- de îas jjină doi, tpei oameni mezîndă în- tp’o .asntpe, aa aaă kspia ksnstîis de ssss se afas sns kionogeas snpe a nstea afsnda- tsas a fi în komsnikanisne ks nel din asntpe, mi dsns ne a tepminată tpeana asi ne fsn- dsas mspii, ssns, mi ei îas tpară ssss. Dsns aneasta esnaikagisne, Bornă înrje- aepe mal nine peaagisnea spmstoape, panop- tata de kstpe sns afsndatopă Anraeză. „Ns sînts msate ziae, zine eaă, de kînds s’a înekată nanopsaS „Marmion" aa sns nsnktă foapte nepikoaosă de ia gspmspiae de „Neo- founland“; ams aflată ks anestă Bonopă, 10- Bindsse de sna din stînneae koaosaae ne se rsseskă n’akoao asksnse în sînsaă mspii, s’a snapts întp’snă minstă, mi fiindă ks aoksiă snde s’a întîmnaată nenoponipea, n’a ansts o mape adînnime, de aneea mi s’a nspstă ks nentps snă oraă kspamosă 11’apă fi neste ns- tings ka ss amsnrs aa Banopsaă înekată. M’ams îmjeaesă desnpe aneasta ks kamapazii mei mi ei aă fostă totă de nspepea mea; fs- ps nepdepe de timnă ams fskstă kspînds npe- napatineie nenesapii mi neste nsgine ope ne amă nssă mease oameni kspaacomi întp’o asn- tpe mi ams nopnită snpe aoksas snde s’a în- tîmnaată nasfpapisaă. Timnsaă epa atsnni foapte ainimtită mi Beseaă, nsmai kstpe Ssdă- Estă se Bedeaă în densptape na opizontă ni- mte nsopi mini kape ns ne-aă snepiats. . i Kîndă amă amsnsă akoao, ne-amă înkpe- dingată ks în loksiă nasfpayisasi mapea epa foapte adînks, în kîtă nini BÎpfspiie kațâpts- pinopă Banopsasi înekată ns se apstâă ne ssnpafaga mspii, ni tpensia ss desenimă sn- de epa mopmîntsiă ssBmapină aaă anests! Ba- nopă nenoponită. Ne mtiindă de sirspă înko- tp’o ss mepgemă ks asntpea, amă anesă ds- ns oninisnea noastps snă nsnktă, akoao ams onpită asntpea mi eă îmnpesns k’sns kama- padă ansme Riemer, ne kape n’amă aaesă din- tpe nei mease ka ss ms însogeasks na naim- napea mea nepiksioass ssb mape; ne-amă îm- npskată în kostsmsaă de afsndstopl, ne-amă atîpnată de ninoape nimte rpestsgi ka ss ne ksfsndsmă mai penede în fsndsas mspil. Dsns ne toata npenapagisnea epa tepminats, amă dată semnală, mi nel-a-aagl kamapazl al no- stpi kape epaă xotspîgi ss psmîe în asntpe, ne-aă asată mi ne-aă apsnkată în mape. Aksmă amă înnenstă a ne ksfsnda din ne în ne mai adînkă în mape, eă meprîndă mai nainte mi Riemer dsns mine. Hestc ns- gină timnă amă asKsnsă na fsndsaă oneansasi; akoao se nspea ks ne af.ismă n’o kîmnie naans pidikats nesa kstpe Nopdă mi k’amă noBÎpnits kstpe Ssdă. Kîndă ne amă sitată înaintea noastps, ams Bszstă snă ne mape mi nerps pidikînds-se din fsndsaă mspil, mi ams ksnosksts ks aneasta e stînka de kape — 359 — s’a jOBită Banopsjă Marmion uri s’a snaptă; amă fskstă snă semnă jsI Riemer st sie, ka ss meppemă îmiipesns snpe joks.iă anesta. Ns no’jis ss deskpiă simijipea snsi omă ka- pe se npesmsjs ne fsndsjă mspii. în opi se minștg este konpinsă de mipape mi de fpiks, de mi opizontsjă Bedepei omsjsi ssb mape e- ste foapte msppinită, kssi c.iă ako.io ns noa- te Bedea denapte îmnpcjKspsjă ssă. Noi înss amă mepsă foapte iste, fiindă ks kostsmsjă snsi afsndstopă kape este atîtă de rpeă în aepă, ssb mape desine foapte sinop. în naim- Bapea noastps amă întîjnită msjijime de nemți de fejspimi de fopme mi de mspimi meprîndă în sete mapi. Ei n.isteaă ne jînrs noi mi ne- ste kaneteje noastpe roninds-sc sns ne a.its în toate dipekijisniie fsps ss se sfieze de npezenija noastps. rIe nieajjs! se mimkape! snde apsnkamă okii damă neste jeijioanc de fiinije înssfjenite! iul Bedeamă o ’ieats de nemți; mai nainte sete de pîmstopl de mape sratîndă ks mape isneais; kojo o najens ss- inds-se înnetă din fsndsjă oneansjsi¹ kstpe ssnpafaijs. Anestă monstps mapină întîjnin- dsne în domensjă ssă, nerpemită nentps dîn- sa nimte kamapazi ncksnosksiji, a apsn- kată assnpa noastps o sitstsps kape ns no’iiă deskpie ani. He kîndă smBjamă ama ne fsndsjă mspii, ams Bszstă sssă neste ka- neteje noastpe jsntpea noastps n.istindă în- koane înkojo întokmai ksmă se Bede ne nepă smnjîndă snă nsopă mikă. Aksmă amă a- acsnsă .ia joks.iă katastpofei, mi înaintea noa- stps epa stînka monstpsoass ka snă tspnă de mape mi ne dînsa Banops.iă Marmion înekată. în minstsjă anosta amă simnită ks Rie- mer m’a JOBită ks mina mi ’mi-a fskstă snă semnă ka ss ms sită în sssă. întp’adenspă, pidikîndă okii în sssă în dipeknisnea mîinei saje, amă Bszstă ks toats ssnpafana mspii - epa tape întspîtats: în momentsjă anosta ini- ma mea a fostă konpinss d’o. tpemspstsps mape; dap neste kîte-Ba seksnde, ns m’amă mai rîndită ja anestă nepiko.iă în kape ne a- fjamă, ksni snă sparană s’a nperstită în a- epă. Aa asemenea îmnpemspspi snă afsnds- topă tpesse îndats ss ssne ka ss se ssie în sssă mi ss nspsseasks joksinna ssmnapins , kape noate ss denie nentps dînssjs mopmîn- ts.iă ssă etepnejș; înss rîndinds-ms aksmă: ams amsnsă ja skonsjă meă, Banops.ră este înaintea mea, ksmă ss noate ss ms întopkă ks nimik? Ksmă se noate ka aneasts oste- neajs nîns aksmă ss fie demeapts? De a neea amă dată snă semnă jsi Riemer ka ss raeppemă înainte. Tokmai aksmă stînka ssb- mapins a desBoatată înaintea noastps fopmeje saje sinistpe mi pedstanije. Ilspeijii ssi epaă kpsnarjl mi mînkaijl de JOBitspi topișije ne je npiimcaă neîncetată de ia Bajspije ocea- nsjsi de atitea. sekoji, anoi în ajte jokspî epa akoncpită de nensmepoase njante de ma- pe. Noi ne-amă ssită ne dînsa nîns ja snă BÎpfs foapte asksnită, kape se afja totă sss mape, mi akojo amă dată neste Banopsjă nas- fpapată kape medea întokmai ka o nsks snap- ts ne o neatps mape; înss fiindă ks anestă Banopă ksfsndîndsse în mape, a nsstpată di- peknisnea sa nepnendiksjaps, de aneea a me- zstă akojo dpentă întokmai npeksmă medă Bauoapejc în ateaiepeie snde je npersteskă ka ss intpe în mape; noi kspîndă ne-amă a- rsjjată ne Banopă nîns ja estpemitatea jsl ss- nepioaps. în minstsjă anesta amă simijită ks Banopsjă tpemsps, ksni sparansnă din sssă a denenită ama de tape, în kîtă a nstpsnsă mapea nîns în acea npofsnditate, mi akoio aneje mimkîndsse înkoane înkojo, aă fskstă ka mi Banopsjă ss fie-konpinsă de aneste mimkspl mi a tpemspată. Atsnni amă ksnosksts nozi- nisnea noastps kpitiks mi ks tpeime ss tep- rainsmă jskpapea noastps kîtă se noate de kspîndă. Riemer s’a rpssits mi a mepsă în sajonă, dap es m’amă dssă mi amă Bizitată akonepiinsjă BanopSjsi mi dsns aneea m’amă noropîtă în kamepa mamineiopă. Aiul totă snariisjă epa miină ks ans, mamineje mi in- stpsmenteje ssteaă înkoane înkojo, fiinds ne- înnetată atinse de îmninijepi.ie Bajspijopă ms- pii, kape aă întinsă nstepea jopă pedstanijs nîns akojo. Dsns aneasta, m’amă dssă ss Biziteză niBniija snde se-nsnă mspfspije, dap fiindă akojo, amă aszită nimte nami de omă mep- rîndă ne akonepimă, înss ka d’snă omă de- — 360 — snepats, kape, konpinss de snaims, fsge în- koane înkoao. Ilamii snsi oms ne fsndsas mspii! Ke Bizisne tepinias! în konfszisnea aneasta înrpaBS ms ssiis ssss ne akonepi- msas Banopsasi, mi atsnni m’ams înkpcdîngatS ks ainl ns epa nin’o stafie, dsns ksmS aps fi kpezsts nine-na, ni epa Rieiner kape mep- pea ne akonepims. Eas sszînds-ms, m'a îm- Bpsgimats k’o tpemspstsps snasmodiks, aps- tînds’ms ks degetsas aoksas saaonsasi, (ksni ssb mspi, afsndatopii, faga aops fiinds ma- skats, nsmai npin semne ’ nots ss se îniie- aears). Dap kînds ams npsts ss intps akoao ka ss bszs ne askps a snepiats întp’atîta ne kamapadsas mes, eas a nsss niniopsas îna- intea smel saaonsasi mi ns m’a assats ss intps; tots d’o dats a apstats ks mîna asn- tpea noastps nastinds ssss ne ssnpafaga a- nei, asntîndsse ks naaSpiae mspii înfspiate mi ks feaspimi de semne de psrsnisni mi de de- snepape ’mi-a dats ss îngeaers ks Boemte ss ne ssims ssss in asntpe. Snena aneasta epa tepicias. întp’adeBsps ns e Bp’sns snektakoas indefepentS d’a Bedea ii’sns oms întp’o snaims de moapte nenstînds Bopsi, ni nsmai npin sem- ne psrînds n’aagii ka ss’as skane din anissas mopgii în kape se afas; mi 'anoî toate ano- stea în fsndsas mspii în mbnaoksaS' imnepis- asî mopgii mi a tsnepii etepneae, snde snsas ns Bede faga aatsia, ni nsmai npin masks se Bedea okii snepiatsasi ka doi kspssni înfo- kagi nepîiids de aa oameni aacstops de mîn-^. tsipe! Boinna mea epa atîts de xotspîts, în kîts ninî aneasts snens smiaitoape n’a ns- tsts s’o skimse. K’o saastape m’ams densp- tats de dînssas; eas de desnepape îmi psnea mîineae, dap n’a nststs ss faks nimiks în kontpa xotspîpei meae d’a intpa în saaons. Tentanisnea mea kpemtea din minsts în mi- nsts mi în rîndsas mes m’ams întpenats: ne noate fi în anests saaons kape a snepiats a- tîts de msats ne kamapadsas mes, sns afsn- datops foapte kspasKoss? tpense ss bszs mi es ks okii mei anests oniekts de snaims! — M’ams dsss înainte, ams aacsnss aa noapta saaonsasi, ams intpats în antikamepa asi, n’ams rssits akoao nimiks; ams înnensts a desnpegsi ne Riemer mi a nsiisi de kspaacsas asi, ams stpssststS toats antikamepa; totS nimikS. Oninisnea pea desnpe kamapadsas mes kpemtea tots mepes; aksms ams ancsnss aa noapta nea adesspats a saaonsasi, ams de- skis’o m’ams intpatS. O Dsmnezesae ne snek- takoas! ¹ (Ba spma). ANSNglS. Pedaknisnea JKspnaasasI Isis, ds în ksnomtinga D-aops anonagi, kt anests 7Ksp- naas Ba kontinsa mi ne ansas 1857. IIsBaiksas Pomsns, dsns tpenepe d’sns ans, a anstS destsas okazisne a acsdeka daks zKspnaasaS Esis este foaositops, instpsktins mi nasksts, mi kpede ks nei mai msagi as ksnosksts întp’adessps ks anesta e ksaaitatea a aneste! în- tpenpindepl aitepape. în ansas aas doiaea npomitems ks /Kspnaasas nostps Ba asa o des- Boatape mai întinss, adiks: fie-kape Nsmsps Ba anca kîte o fpsmoass rpansps aitorpafiks sas xsiaorpafiks; aptikoaeae din fie-kape foae Bops konpinde tots ne este mai intepesants, mai fpsmoss mi mai instpsktiss în ksnomtinga osiekteaops. Natspeî kape ne îmnpesoaps mi kiaps în mtiinga nponpiei noastpe fiinne; k’sns ksBÎnts: Antponoaogia, Fizika, Mopaaa, Dia- tetika, Ilsikoaoyia mi Estetika Bops fi kadpsas anests! JKspnaas. Pedaknisnea este Bine in- kpedingats ks Domnii anonanl ne Bops psmîne fideal mi’n ansas Biitops, mi ks nssaiksaS Pomsns în țenepe, kape’i naane a se instpsi mi a’mi înaBsgi inteaigenga ks ksnomtinge nsoi, se Ba intepesa mi mai msats în ansas Biitops de a sssnine aneasts întpenpindepe na- gionaas, nporpesiss mi neintepesats. Ilpegsas aBonamentsasI ne ans nentps sns esemnaaps, na fi tots doi raaBeni nas-, tigi înainte, iap& nentps npofesopii skoaaeaops npimape mi stsdennii Koaepisasl, npensas îKBmstate. Ks aneasta Boims a apsta mai msats dopinna pssnîndipei mtiinnci în tinepime. ABonamentsaă în kanitaas se fane aa Pedaknisnea acspnaasasi aînrs Bspsgie saiga Snops, kasa Snops; iaps n’în distpikte .ia Domnii Sekpetapi ai Administpagiiadps, sas aa Domnii Ilpofesopi, kapil Bops Bine-Boi a tpimite d’a dpentsas aa nisposaS acspnaasasl ns- meae asonagiaops îmnpesns ks npegsas aBonamentsasi. Domnii asonagi kape se afas neste fpontiepeae gspii, Bops sine-soi a tpimite npin nonite, afaps de npegsas asonamentsasi, înks 3 sfangixi, naata tpansnoptsasi ne ans. Tinorpa^ia najjiona.it a asi loec* Pomanon mi Komn.