JURNAL IIENTPB PESHÎNDIPEA IIITMip» HATMB OII ESAKTE, în toate k.iase.ie. Pediijeati de llpofesop Doktop Ss.iis Bapaiu. JPi 43. (Ansi Iutii») Eskspejnti. Noenmpie 15, ISSGi Konpindepe: Kafeaoa mi istopia eî.— Kimia mi eieaya.— Komsnikaa,isnt uiliinu^fiae mini. IHBMHBaEM9BEB^HVBBnBKBEBaSBSSBBSZKZlSBnBKBS33Btt9SWansaKHKBBiSa3BaCiBHnBEn3SS99aîSnS3SSEaHS9Sa3KBiaE9SBKBHB9KE9KM>l KAFEAOA ini ISTOPIA Ei. Aptiko.iK.iK I. Kafeaoa, aneaste BBstspB kape a cIcbc- nitS aksms sns nstpimîntă norisiaps nentps sste de milioane de oameni kape esists ne nossis iiBmîntesks, ape nii ea istopia sa, sa înkB nstems zine kB istopia kafciei este sns eko fide.is ais istopiei niniiizagisnex modep- ne. De aneea ns este fsps intepess ka mai ’nainte d’a înnene sb Bopsims desnpe kafea, sb zinems nesa mi desnpe istopia ei. întp’adeBBps ns e destsiă ka oamenii sb se oksne ks deskpiepea istopiei pcsseieiops kape as smnists ismea ks ssnetsis apme- lops sîm,iepoase, semBiiînds npetstindenea la- kpBtni mi mopiji, ni.tpeBse sb se oksne mi ks istopia tpismfspiiops nporpeseiops nauifi- >je mi a iimenijisniiops fskBtoape de sine nen- tps pensis smană în sfepa mtiinijeiops m’a apniiops. Anoi kafeaoa este sna dintp’aueste deskonepipi modepne, kape a assts o imnop- tannB foapte mape nentps rjensis smans mi istopia ei, este întp’o peiajjisne intimB ks i- stopia eiiouei modepne. Ilatpia kafeiei este Etionia (în Afpika), akoio apsopsis de kafea a fostă ksnosksts — 338 — în tots timnsaă mi admipată nentps fpsmsse- nea asi, ne kînds ksaaitatea npeijioasE asksn- se în Eoaseae sas seminiie.ie saae, ns epa ksnoskste de nimenea. Ns se mtie de sirspă nine a deskonepită aneste ksaaitepl ini npin ne întîmnaape. O tpadigisne nonsaapE din A- pasia zine: ks snă Depnimă (iionE maxome- tană) a Bszstă ks kanpa asi tots d’asna ds- nE ne mînka din fpsnzeae mi noaneae aneStsi apsopă, se fsnea foapte Bese.iE; e.iă a iraitat’o, a mînkats mi eaă din fpskteae anestsî apnopă mi ama a deskonepits ksa.iiteni.ie kafeaei. Aa- nii zikă:, kt sns epmită (skimnikă) kape a ksstată feaspimi de mante ripodskstoape de neadopmipe (snpe a nstea tanc psrEnisniae saae de noantea) a deskonepits ks, kafeaoa ape aneaste ksa.iitate întp’snă rpadă ssnepiopă, mi de aa eaă s’a pEsnîndită ksnomtinn,a ksa- aiteijiiops anpinzstoape a.ie kafeaei. Mal intepesată nentps istopia kafeaei sîntă notijjeae spmstoape, kape aă întp’înseae snă kapaktepă istopikă: Opamsas Aden (Mu- te sînsaă mspil Hepsi’ie) mi Meka, aă fostă aokspiie neae dintîiă snde s’a nsstă kafeaoa; d’akoao s’a pEsnîndită aneaste BEstspE în toa- te Apasia fepinite, npin zeasas ani Msfti Ge- nial Eddin, .isi Msfti Dhabhani mi a.iă IHei- ks.isi (npiiins.isi) Cliaedeli. Toate anestea s’as întîmnaats în seks.is.is ms 15-.ica, dsii’B ne sniî oameni aă BEzstă nentps întiiaml-date manta de kafea kpeskîndă ssanatiks .ia map- piniae oknidentaae aae Mspii-Pomil. <5nii as npetinsă ks BEstspa ne a BEStă IHeiks-iă 0- mapă, sns kontinopană ks Maxometă, în a- nskă 1258, epa kafea; dap aiyii aă zisă ks aneaste BEstsps epa fskste d’o a.ite mante ns- mite „Kată“ .ia opienta.il, mi cclastrus în Eo- tanikE, kape EEbtsps e nerpemită msată mai antikE de kîtă kafeaoa mi esiste mi aksmă în totă Opientsaă. Dap opi ksmă, e sirspă kE Jemen în Arabia fepinite a fostă .learsusas kafeaei. Ako.io oamenii aă fskstă nea dintîiă ksnomtinjiE ks aneaste n.iante kape moaks aksmă snă po.iă ama de imnoptantă în .ismea niBi.iizate; d’akoao a înnenstă mapmsas ses tpismfa.iă kstpe Oknidents. Aini, în ne.ie- nps.iă opamă Meka, aoksaă adsnspil a mii de ne.iepini kape Bină ako.io ne totă ansaă din Opieiită snpe a fane înkinsnisniae jopă aa Sakpsaă Mopmîntă ană asi Moxametă; aini s’a fskstă mi neae dintîiă kafeneae în Opientă, kape epaă totă d’o date ini ote.ispi nentps ms.in.imea: de neaepini stpeini de kape anestă opamă epa totă d’asna mină. Dap kafeaoa, îndate dsns ernipea sa, a rssit o onoziiiisne Bioaente, ka opi ne iimen- nisne mape, ka opi ne nostate imnoptante, destinate a fane o pesoasnisne mape în so- nietatea omeneasks. Dema în ansaă 1511, e- sistenga kafeaei m’a kafeneaeaopă în Meka, a fostă atakate, ksni rssepnatops.iă anestsî o- pamă a rssită ne sniî din Depniml (noni) nîndă kafea kiapă în temnieae .iopă neie sa- kpe d’akoio. Anoi fiindă ks eaă ns ksnomtea înks aneaste BEstsps nosrE, de aneea a tpi- misă ne BÎnoBarjI îmnpesns ks kafeaoa aopă înaintea snsi tpiBsnaaă komnssă de Depsiml mi de Medini. In anestă tpissnaaă, Medinii aă dekaapats ks aneaste BEstsps nosE e pea mi kondamnaBiiE, iap DcpBimil aă osîndită ne nei ninonam a inepție ksiEpi ne snă msrapă în toate s.iiijiae opamsasl (deteimapca nea mal mape nentps snă omă de konsidepaijisne în Opientă). Ile kîndă aneasta s’a spmată în Me- ka, kafeaoa a fskstă nporpesspl mapl în E- i,iiută. Ksni snă IlaniE kape pezida atsnni în Cairo, a dată snă dckpctă în ansaă 1535, în kape a ncpmisă iioiisasasi ka se nea kafea, mi întpenpenopiaopă ka se deskizE kafeneae. .Ia 1550, kafeaoa a fskstă iimazisne în Konstantinonoai m’a înnenstă d’atsnni domnia sa omninotente assnpa Tspniaopă snde a ps- raass în nstepea sa ncîntpepsnte nins în zioa. de astezi. InsE kiaps atsnni pepisnea dom- niei saae assnpa nonsamopă maxometanl, se întinsese de aa Alep mi Daraascu hîhe aa Bysanz. In Alep snă Hakem mi în Damasku snsaă ansme Schems, aă fostă nei din dintîiă în Opientă kape aă deskisă stasiaimente ka anestea ne se nsmeskă aksmă în aimniae Es- poiicne „Kafea-Pestaspante." Akoao ne ira- tspi moi nsmite dinane medea iisEaiksaă opien- taaă deaektîndsse ks aneaste BEstspE nearpE nosE kape limite ne omă ,ia meditan,isni, mi — 339 — opientaas.is a rtsits întp’însa o ainimte kop- nopaat însogita d’o anatie mopa.it, mi kt e- ste npea konfopmt ks kapaktepsas mi ks „kefsas“ sns, kape JKoks sns poas'ama de mape în Biaga asi. Ns e dap de mipape kt nsgins dsnt ne s’as deskiss kafeneae în Konstantinonoas, eae as denenits nsnkte nentpaae, snde oamenii s’as întîanits snil ks aagii. Anoî în Opients sn- de ninî teatps nini aate aokspi nsnaine ns e- sistas, kafeneacae as denenits Bazapsas, nsp- za mi saaa komsnt tstsaops, snde snii oa- meni netpcks toata Biaga aops, meprînds a kast nsmaî snpe a mînka mi a dopmi. Este înnedepats kt asta simnat Btstspt de kafea, a modifikats toata stapea sonia.it a Opicnts- asi, adsnînds oamenii isoaani nînt aksms n’îns xapemspiae aops, anporiiinds’î snsas de aatsas ftkînds din oms aneea ne eas tpeBse sn fie, adikn o fiingt soniasiat komsnikati- Bn, iaps ns isoaatn. Kacpiksas opientaas a peksnosksts ks- pîndS aneastt imnoptangt soniaat a kafeaeî, mi Btzînds kn kafeneacae as înnensts a fane o konkspengt nepiksaoasn tcmnaeaops disi- ne, în kîtS toata asmca în aoks d’a netpcne ope întpciji aa temnas ka nînt aksms, ae iietpe- neas aksms n’îns kafcneac. în spma anestia, Kaipinii as nepsts de s’as înkiss kafeneaeae. Dap mi rsBepnsas noaitiks, a intpats în fan- nseai d’a se adsna oameni ne aa kafcneac, mi n’a fosts msagsmits de aneaste nostate. Ks toate anestea neste nsgins toni s’as înkpedin- gats de inonenga adsnnpiaops de aa kafene- ae, npeksms mi de inonenga kafeaeî in pa- noptsas snnntenii. Ilepseksgisniae as înnetats ini kafeaoa din zi în zi kîmtira mai msats fa- Boapea nssaikt. De aa Opients, kafeaoa a Benits npin mai msate dpsmspi aa Oknidents. Întîiami- datn a Benits de aa Konstantinonoas aa Be- negia, însn ns ka Btstspt de toate ziaeae, ni ka o pemedie. De akoao ssagisas ei s’a întpodsss în sekoaeae aa8 16-aea mi aas 17-aea în Fpanga mi din Fpanga în IJEepma- nia. în anests timns kafeaoa epa înkt foap- te sksmnt, adikn anpoane de ninni opî mai sksmns de kîts aksms. De aneea nsmaî nei aBsni întpeBsingaS kafea în toate ziaeae, ne kînds masa nettgeniaops o nedeas nsmai în ziaeae de stpnttoape, -npeksms aa minte sas aa notezs mi n. a. t. Este kspioss a Bedea nine-Ba kîte idei eponate, kîte npeacsdigiî aesspde s’as fop- mats atsnni kiapS aa sneae din rsBepne în pa- noptsas ksestisnii de Btttmapea kafeaeî nen- tps stnttatea nsnaikt. Ama Bedems kt Land- graful Frederik II de Hessen (1760—83) a nposkpiss kafeaoa din npinninatsas asi ssb nedeansa de 100 taaepe mtpafs mi kiaps de înkisoape aa temnigt nentps aneaa ne Ba Bea kafea, ssb ksBÎnts kt kafeaoa satnenite pasa de oameni, mi npin spmape ns Ba anea soadagî Bsnl. Msate aate rsBepne mini din I^epmania de atsnni s’as snits aa aneaste nposkpingis- ne a sncî ntstspi nonsaape kape este întp’a- dcntps nstpimcntsas neas mai natksts, neaS mai nstpitÎBs mi tots de o date neas mai ef- tins nentps nonsas, sns nstpimînts kape a kontpinsits msats a îmniedeka ptsnîndipea neste mtsspt a Btstspiaops sniptsoase, npe- ksm Bedem kt în gtpiae snde oamenii neas ms.itt kafea, akoao pakisaS ns npea ape ktsta- pe, da]) nstems zine kt întpodsnepea kafeaeî ka o Btstspt nonsaapt a înosiaits nonsaii ftkinds’i mai sonpi, mai mopaaî mi maî demni d’a firspa ka nagisni niniaizate mi ainepe. în Ilapiss, a deskiss nentps întîia-oapt sns opientaas o kafenea în ansas 1649 mi a ntrsnits în aneastt întpeiipindepe. Dot- zenî de ani mai tîpzis, în ansas 1669, sns ItaaianS din Siniaia ansme Procop a deskiss akoao o kafenea kape esiste mi aksms ssb nsmipea de „Gafe Procope.“ Aneastt ka- fenea epa ssb JIsdoBiks XIV, aoksas adsntpii nentps togi aitepatopii mi aptistii de penstagis- ne. Aneste staBiaimente nsoi as pesmits foap- te sine în Ilapiss, în kîts ssb pernsas asi JsdoBiks XV a esistats în Ilapiss 600 de kafeneae. , în londons nea dintîia kafenea s’a de- skiss în ziaeae asi Cromvell; akoao ka- feaoa a pesmits ama ka aa Ilapiss, de mi Anraeziî npefeps în kaseae aops mai sine — 340 — neaiă. Ks toate acestea ini aksmă ns rasse- mte nine-Ba în londonă atîtă de msate ini atîtă de eaerante kafeneae ka în Ilapiss. Este intepe- santă d’a aszi ne zine- Macauley neaă dintîis istopikă Anraeză, assnpa întpodsnepeî kafeaei în londonă. Sns nersg'stopă, zine eaă, Benindă din Opientă, a adusă ks sine în londonă osine- isaă d’a Bea kafea in’a deskisă akoao o ka- fenea. Anestă onineiă a donindită în sksptă timns faBoapea nsnaikB, înss ns nsmaî Bssts- pa kafeaeî în sine, ni mi komoditatea d’a nstea netpene seapa ks nsgins keatsiaas în- tp’o sonietate naskste întp’snă aoks nsBaikă; toate anestea as tekstă, ki> kafeneaeae epaă atsnnî npea Bizitate în Jondonă. Fie-kape omă din toate tpenteae soniaae meppea în toa- te ziaeae aa kafencaoa asi snde se întîanea ks ai sbî mi snde afaa nostegi, kape îas intepesaă de msate opi npea msats. Îiist> întpenpenopii de kafeneae, snpe a tpage aa staniaimenteae aops msate asme, a întokmită akoao tpinsne snde opatopii anramani întp’adinsă, gineau di- skspsspi nssaine desnpe difepite oniekte nentps kape nonsasaă Anraeză se intepesa npea msată. în anests timns în kape nstepea iipesei ne- piodine n’a esistată înkn, anesti opatopi a;s- kas în kafeneae poasaă neaă imnoptants ka- pe ;«okă aksmă acspnaaeae în kafeneaeae Esponei. Ksptea peraas ns bbzs aneasta ks oki fanopasial, ministepsaă Derby a înnepkată mi a înkisă kafeneaeae din londonă, înss toni oamenii de disepse naptide noaitine au fostă . nemsagsmigî de aneste mssupi, mi a- pstapea de ncmuagsmipe epa ama de koms- nr> mi de enepșiks, în kîtă rsBepnsaă a ne- dată m’a nepmisă de s’a deskiss kafeneaeae din nsoă. Aneaste infasengn mape a kafe- neaeaopă în Biana Anraeziaopă a psmasă mi nîns aksmă o fante pemapkasiaB. Opi ne stpeină kîndă: kssta ne nine-Ba în londonă, ns întpena în ne stpads e kasa asî ? mi în ne kafenea noate ss’aă rsseasks nine-Ba? Ktenî nsmaî în londonă s’a konsepnată onineisaă ka oamenii d’o stape soniaas eksaas, saă d’o mesepie eksaas, saă mi kiapă oamenii kape se Bskspă d’aneeami oninisne în noaitiks saă în peaigie, ss meaprn togi aa o aneeamî kafenea, ne kînds sns stpeină ns e npiimită akoao. Jlite- pagii mepră în kafeneaoa de aitepagi, akoao snii niteskă kiapă kîte o date înaintea snsi nsnaikă aaesă, sspațieae aopă nsoî; kiapă neaeBpsaă Dryden a nitită msate din Bestite- ae saae onepe în kafenea, înaintea snsi nepkă komnssă de kopifeiî aitepatspeî Anraeze. Dap anestă fenomenă s’a Bszstă mi în Fpannia mi țlepmania. Voltaire mi Fontenelle de msate opi s’aă întîanită în „Cafe Procope“ mi aă fopmată îmnpemspsaă aopă snă nepkă de a- sksatBtopi mi de admipatopî. Dap mi neacnpsaă fi.iosofă lainnig a mepsă în toate ziaeae aa .linska (snde a tpsits) nsmaî întp’o kafenea snpe a anea akoao konnepsagisnî fiaosofine ks anei kape epaă demni d’a asksata n’anestă gemă nemspitopă. Ama dap în Opientă mi’n Oknidentă, ks dpentă ksBÎntă kafeneaeae s’aă nsmită „Skoa aeae Saniengei mi aae fopmBpiî kapaktepsasî soniaaă.“ Eate snă mipaksa! nimte noane Bepzî dintp’snă apBop din Apania epaă destinate a skim- Bă faga soniaas a smanitegii! O naante stpei- ns a tekstă aa miaioane de oameni o peso- asgisne mape în feasaă tpaisasi aopă din toa- te ziaeae, kape nini snă notentată în asme n’apă fi nststă a o spma. Oape ns mepitea- zb aneaste naante mi efekteae ei fizine ass- npa kopnsasi nostps st> fie stsdiate ks aten- gisne? Aneasta Ba fi ssniektsaă aptikoasasî aaă doiaea. KIMIA IUI BIEAIfA. ... ' ■ Aptiko.is-iă IV. la difepiteae nagisnî kape tpseskă în di- feasasî nstpipeî aopă foapte imnoptante. Ita- fepite kaime, rssimă infasenga kaimei assnpa aiansas, Isnanioasaă, Opientaasaă din Tspnia — 341 — mi Asia miks msnînks foapte nsnins, mi ns zioa, ui seapa dsns sfinjjitsxS soapexsl, ne kînds țTepmanii, Psinii skandinani mi Anrne- zii maî ks seams msnînks msnts mi nimte nskpspi foapte ssnstanniane. npeksms kapne mi rpssime, neas nri nsstspi sniptsoase, ka- pe nentps knima nops este o neanspats tpe- Bsinijs. In Anmia fie-kape matenots din ma- pina peraas npiimemte în toate zinene sns na- xaps ks poms; antmintpenea knima nops nea pene mi Bpsmoass n’aps konsoma kspînds, dap daks fiota n.ieaks na India, matenoijii ns nsmai ks ns mai npiimcsks poms, dap mi nopn,isnea mînkspii este peduss, ksni da- ks aps spma ks aneste: mînkspi ssBstaniiia- ne mi ks aneste nsstspi sniptsoase întp’o na- ps ama de kands ka India, kspînds oamenii s’aps fi npsnsditS mspinds de infaamaijisnea fikatsnsl mi uene-x-ante. Asta este nerpemits mi kasza de ne snii din fsndatopii pcniijii.iops nsoi în Opients, snde în țrenepe kxima e foap- te kands, a onpits nsstspa nskpspinops snip- tsoase. I p Eats ksmS în istopia oameninops nip- ksmstanijcne fizinc mi mopaxe kape as inf.is- ats assnpa dcsno.itspei nops, sînts aerate s- nene ks antene foapte intims. Oamenii de na nopds, kape as tpessinijs de msnte nstpimîn- te ssnstanijiane, de Bestminte nsne mi de no- ksinije so.iide snpe a nstea pesista în kontpa infnsenijcnops nstsmstoape mi konssmatoape ane knimei nops nenei pirspoase, as fosts si- nini a’mi desBonta faksntsgine nops snipitsa- ne snpe a’mi npokspa toate aneste miznoane ne- nesapii. Asts-fens naijisnine nopdine s’as fs- ksts arpiksntopi kape sînts în stape a se im- sorsiii m’a ’mi npokspa miacnoane de esisten- ns întp’aueasts kxims pesens. Aneste mapi sininne as fosts kasza ssnepiopitsnli nops fi- nane. Din kontpa oamenii de na ssds as foap- te nsnine tpessinge de nstpimente, de Best- minte mi de knsdipl sonide în kontpa knimei nops nenei kande. Natspa nea Borats akono, sinrsps ne npoksps toate ncucsitspine Bieijei, de aneea omsns de na ssds nefiinds sinits a iimenta nesa, n’a fsksts nimiks, ksni snde ninse- mte kasza, ninsemte mi efektsns. Exsapsmass foapte îndspst în npisinga nininisanisnei La- zaronii din Neanone, npeksms zikS snii, sînts fepiniiji, fiinds ks în tots ansns n’as tpessinjjs de kase , nepsns nimnede e nen- tps dînmii în tots ansns akonepimsns ne.ns' mai fpsmoss; asemenea n’as tpessings de Best- minte sonide, ksni npin Bestmintene nops psnte nsnstpsnde sns aeps pene ka în knimene nop- dine; asemenea n’as tpeBsinijs nini d’sns di- ne» konioss, ksni stomaksns nops n’ape nof- ts de mînkape ka anexa ans Anrnezsnsi, de aneea Jazaponil netpeks toats Biaiia nops în- tp’o „dulce farniente." Dap sitajii-BS în ne derpadanisne mi mizepie mape a adsss anea- sts „farniente" mai ne toate sonietsgine ne noksesks în aneste jjspi fepinite ane Nats- pei. — Ns! De kînds Atotnstepniksns a ziss omsnsi: „ks ssdoapea fpsmjii tane Bei mînka nîine,“ de atsnnl msnka mi ssdoapea s’as fs- ksts sotezsns mopans anS ’ omsnsi sonianS, msnka a denenits neidestansns mspimei saie indiBidsane mi nanionane. r ■ ' Ilîns aksms ams apstatS în ne mods a- ximcntexe deninS sonsnine în kopnsns animans, mi intps în nipksxaijisnea sînpensi sss ka ss denie mi ene sînpe. nîns'aksms, toate anoste npouedspi e- pas simnne kimiue: din skponeans s’a fsksts zaxaps npintp’o nskpape kimiks; asemenea mi anBsmensns s’a disonnats în stomaks npin- tp’o nskpape kimiks, mi rpssimea s’a fsksts ssnsns în intestinene noastpe tots dsns sns mods kimiks. nîns aksms, ka ss ziks înks o dats, kopnsns nostps searasns k’sns xaso- patopis kimiks. Dap toate anestea ns sînts de a'acsnss a ne esnnika toate fenomenexe nienei: ksni, daks kimia ne esnxiks ksms din nîine sas kapne ss fane sînpe, tots ns ne esnxiks ksms din sînpe se fane kpeepi sas nxsmîni, mi toate nexe-x-axte oprane axe kopns- xsi? Anests akts finaxs ans nstpipei kopnsns! animans este sns akts kspatg' Bitans; kimia ns JKoaks ani nini sns pons. Aiul înnene mi- stepisns Bieijei. Aiul fisionopia nerssinds niuț — 342 — în fizikE, nini în kimie snă fenomenă anaaoră, a fostă siaitE a Boteza anestă. npo’iesă npin- tp’snă ksBÎntă nos, mi ’l-a zisă: asimi.iaii/isne. Asimiaațiisne na ss zikE fanepea snsi askps anaaoră ks aatsaă. Kîndă s. e. sEmje- ae tpene npin fikată, atsnni fikatsaă skoate din sînpe naptineae (moaeksae) nstpitise ne seama asi mi fane dintp’înseae nEpni nsoi de fikată kape se nsnă în aoksaă neaopă szate npin askpapea Bieiiei. Asemenea mi sînpeae tpekîndă npin kpeepi, anestă oprană skoate dintp’înss naptineae nstpitÎBe ne seama asi mi fane dintp’înseae nspgî nsoi de kpeepi kape se nsnă în aoksaă neaopă konssmate npin as- kpapea Bieijei, mi ama se spmeazE aa toate opraneae kopnsasi. Adikn fie-kape oprană ape în sine o nstcpc mistepioasE, kape fane ks eaă sinrspă îmi înssmemtc nimte matepii deosebite din masa sînpeasi, ae atpape kEtpe sine mi fopmeazs dintp’înseae iiEpiji nsoi ka- pe îi seamEiiE. Ama dap din kapnea de Boă ne o mnnînkă aksmă, o napte intpE în fikată mi npodsne niasaă, o aatE napte intpE ț în ma- sa naEmîniaopă mi psssfaE aepă, ne kîndă o aats napte dintp’însa Ba fopma mîine o napte din kpeepii mei, adikE Ba npodsne idei pa- jgionaniae mi admipaniae! ne mistepă! dintp’o nîine moaptE, dintp’o oka de kapne s’a fb- kstă o matepie Bie mi înneaeantE kape npo- dsne rîndipea m’o BoinnE ainepE! Snde e snă mipaksaă mai mape de kîtă anesta? Kiapă kpeajjisnea npimitisE a fiingeaopă Bii, ns e snă mipaksaă mai mape de kîtă anesta ka- pe se peneteazE în toate ziaeae npin aktsaă nstpipei animaaeaopă. Dap este o ’iipksmstaniiE foapte pemap- kaniaE, kt mai aa togi nonsaii, akteae neae mai soaemneae aae peaiyisnei aopă epaă în- sogite de mînkape saă BEstspE. în naranismă ns s’a spmată nini snă sepniniă diurnă fsps masE komsiiE, snde toni kpedinniomii asaă napte; în ksatsaă asi leosa aa Ispaeatenii an- tini, naxapsaă nenedikgisnei acska snă poaă mape; asemenea mi în Kpistianismă. Este în- tp’adeBEpă o idee foapte adînks întpe aneastE asoniepe a ksatsasi disină ks aktsaă nstpi- jjisnil kopnsasi; ksni, npeksmă amă zisă mai sssă , npin nstpigisne, o matepie moaptE deBine înzestpate denianE. Anestă aktă este a- tîtă de admipaBiaă mi de ssnairaă, în kîtă ks dpentă ksBÎntă nstemă SE’aă nsmimă o kpea- nisne dininE, de mi este o kpeanisne de toa- te ziaeae rai neînnetatE, de aneea nonsaii an- tici ks simjjsaă aopă adînkă în askpspiae pe- aipioase, aă întokmită ka fie-kape sepniniă konsakpată Kpeatopsasi asmei, se fie însonită mi d’snă aktă de nstpinisne (mînkape mi bes- tspT>). nap’ ks npintp’aneasta Boiaă se apate, kE kpediniia kpeanisne! asmei îmi rssemte aprsmentsaă ei în nstpiipsnea kopnsasi no- stps din toate ziaeae, nap’ ks aă Bpstă se ziks npintp’aneasta: eats raopia Kpeatopsasi asmei ne kape adopsmă, ks se manifests mi npintp’aneste nskate de nîinea kape o mînksm mi npintp’anestă naxapă de Bină kape îaă nemă, ksm mi anestea sîntă nimte akte ad- mipaniae aae snei kpeajjisni mistepioase ne- komnpeensiniae! TIc idee adînks, fiaosofiks! Bestitsaă Jean Paul, zine întp’snă aokă: daks omsaă apă Bpea se se rîndeasks sine aa fenomensaă nstpipei kopnsasi snă, o se fie fpanată de nimte nipksmstanije ks totsaă kspioase. S. c. snă omă Bpîndă se se înkon- jKoape de toate matepiiae nstpitine tpeBsin- ’iioase nentps kopnsaă ssă în kspsă d’snă ană, tpesse se rpsmEdeaskE aa snă aokă ’ieaă nsnină doi sâni de fsins fie-kape d’o ss- ts oka, snă bos kape se kîntEpeaskE ’ieaă ns- ijină 100 oka, afapE d’a’iestea m’o rpEmadE de aersme mi n.a.t. ToatE aneastE masE kon- sidepaniaE de matepii nstpitise. Bopă fi kon- ssmate de anestă omă în kspssaă snsi ană, adikE toate Bopă tpene npin kopnsaă asi în timnsaă a’iesta, ne kîndă matepia kape kom- nsne în minstsaă a’iesta kopnsaă asi, neste snă ană ns se Ba mai afaa întp’înssaă, Ba SBspa mi se Ba pisini în toate iiEpniae. Ama dap fie-kape omă noate sE’mi faks ossepBa- iiisnea spmEtoape: Eă kîntspeskă aksmă 60 de oka, neste snă ană Boiă kîntEpi totă 60 de oka anpoane, dap în intepBaasaă a’iesta s’a npefipată npin kopnsaă meă 200 oka fni- be , 100 oka kapne mi o msanime de zapza- Batspi, de noame, de anE, de Bină mi neae- — 343 — i-aite: npin spmape kopnsis mes kape îis BBds rni’is simts aksms, neste sn§ ans sas doi snde na fi, Dsmnezesie! foșni o napte Ba SBspa în aeps în fopniB de rază (anids kapsoniks) sas în fopniB de anspl de ant, ne kînds o aite napte se Ba ebsî în lokspl în- kB mai nsgins noetine mi nini de ksms kon- Benaniie ka sb ie nomeneasfob aini. Ilpin sp- mape neste sns ans sas doi boîs fi sns aits oms ks totsis skimnats, kBni din mine ksm sînts aksms, ns Ba pBinînea atsnni nimiks, mi sânii de fBinB, eosis, rBineie mi zapza- Batspiie kape ie BBds aksms înaintea mea, astea Bops deneni atsnni nepsoana mea! Ba sb zikB dakB ams o imaginagisne Bie, nonis sb zikS: boI saniiops de teinB, ts nosie mi boi FBineiopS mi kspkaniiops kape negi fi mînkate de mine în ansis Biitops, boî Begi înfBginia ne loan (nepsoana mea) kBtpe togi aminii sbî, kBtpe toate ismea; kînds aminii îis BopS SBpsta, bb Ba sBpsta ne boi, kînds sogietatea îi Ba da onopi mi distinknisni, ic Ba da bob, kBni boI bb negi skimna în loan; kînds loan Ba medita, boî kspkaniiops dene- nigi kpeepi, negi npodsnc ideiic neie adîmrî iap kînds loan Ba simgi simgipi deiikatc, ts saksie de fBinB kape Bei deneni inima isi, Bei simgi aneste simgipi noniie mi noetine, mi loan Bsta de aksms na deneni atsnni ne- BBZsts. Dap aminii isi mi toate ismea ksm ns Ba simgi aneastB skamatopie fob loan, a- miksis lops de aksms, s’a teksts neBB- zsts, mi loksis isi s’a szspuats sns sos, tb- ini, kspkani, sâni de fBinB mi nstoiame de Bins? Noi pBsnsndemS, nimenea n’a simgits aneastB skamatopie, fiinds fo& ns s’a fBksts îndate, ni înnets, înnets, în kîts aneastB skim- nape rpadsaiB a skBiiats din OEsepnagisnea neiops-i-aigi. Istopia Eieniiops antini ne dB sns esemnis fpanants d’o asemenea skamato- pie rpadsaiB mi nesimgite. Epa o .nege ia Atenienzî ka în togi anii tpessia sb adskB da- pspi snei disinitegi în inssia Delos, însB ns- mai ne o kopanie xotepîte mi ns ne aita. rIc as fBksts ei ka asta kopanie de ia De- los ka sb ns se stpine nini o data? Kînds a8 BBzsts kB o skîndspB s’a stpikats, as sko- s’o mi a nsss aita nsoB în loks’i; neste snS ans as penetats aneasta onepagisne, mi ama aS spmats tots mepes skogînds skîndspiie neki mi nsinds nsoi în loksis lops, ini asts- feis kopania de ia Delos a psmasg ssub mi a esistats mii de ani. Dap dsnB mii de ani a pBmasS în kopania aneasta Bp’o skîndspB din neie dintîis? Nini sna! ksni toate s’as skoss de ia dînsa în kspssis sekoieiops, mi fiinds kB ns s’as skoss toate o data, ni sna dsnB aita, de aneea kopania de ia Delos a pB mass nemspitoape, mi identitatea fiingei saie ns s’a întpepsnts. Fie-kape oms este o ase- menea kopanie ka nea de ia Delos. Dap ns nsmai omsis, ni opi ne fiingB înssfiegita mi opi ne Begetais kape esista mi kpemte npin nstpigisne, seamBiiB aneste! kopBnii de ia Delos. Adiks npin fenomensis nstpigisnei, kopnsis lops se pe’noemte ne tots minstsis, o napte neke se dsne mi . aita hsob se nsne în loks’i, mi ks toate anestea, identitatea fi- ingei lops indinidsaie ns ssfepB nimiks ia aneste skimsBpî neîntpepsnte, mi fiinds kB sînts neîntpepsnte mi rpadsie, de aneea sînts iimiziniie. <5ns fisioiors IJepmans s’a însspats mi s’a întîmniatS sb ia o nenaste foapte pea; în- tp’o zi se mingea eis ia sns amiks de a- ncasta șoapta pea; anosta pBsusnde: boI fi- sioiogistiiops zinegi 1zi kt în 'denaptaments.i» Garona sanepioapt, a ktzsts o n.ioae de ns’iioast, snpe snaima tats.iopS; însi, ans asemenea fenomene meteoponopikn, n’ape în sine ninî o kaszt de snaimt kîndă se întîmn.iT>, fiindă snă fenomenă foapte natspaaă, ktni nponi- ne din noaens.iă raanenă a.iă snopă fiopî ne kape nîntsaă îaă pidikt mi ’aă tpansnoapte sssă în aepă, rp^mtâindă akoao kttimi mapi de a’ieaste ns.inepe raanens, anoi kîndă naot, kadă îmnpesnt ks nikt- tspiae de naoae ne ntmîntă mi npodsne o naoae raa- nent ka de mmioast. 2ta o naoae de nsnioast ne a kszstă înainte ks kîyî-Ba ani în Konenxara, aă ’iep- ’ietată mi aă nsită kt e npodsst din noaensaă raa- Benă npoBcnită dintp’snă feaă de moaiftă nsmită Pi- nus Sylvestris. Aata-date o kopaBie meprîndă ne 0- neană mi afaîndsse sste de miae peorpafrie dentp- tate de kontinentă, îndate s’a Btzstă atinsa, d’o naoae raaBent ka de nsnioast, osmenii koptniei s’aă sne- piată, dap ktnitansaă a nepnetată sine m’a rtsită kt nikttapiae de naoae epaă Btnsite raanene din kasza snopă raoni mini raateni nponenini dintp’o naoae nsmitt Scolopendra phosphorea. Tinorpai'ia najjionaat a asi loce* PomanoB mi Komn.