JURNAL HEHTP8 PESnÎHDIPEA nnUNSMOP NAT8PAJE DH ESAKTE, II 1 II în toate luasene. PediiieatS dc Hpofesop Doktop io.iio Enpam. Jfâ 41. (Ans.i iiitiiS) Eskspeiiitf. Noenmpie 1, 1856. Konpindepe: AvptM-5 mi kzliniea sa aklna^iz ne iizmînls.— Kimia tui eiea^a.— Komsnikaițitini utliinu/ifiue mini. Aiipiuri mi ktâmea sa akhifLio ne MMninfâ. Aptiko.iK.ij; II. Asps.is este snS metasS kape se kapak- tepizE npin fpsmoasa sa kojoape ra.iBeiiE, npin rpestatea sa snenifikE nea mape (snS kssS de aspS kîntepemte de 19 opl mal msstS de kîtS snS ksB§ de anii), npin ma.ieani.iitatea (întindepe npin BEtae ks niokans) sa foapte însemnata; nstemS se întindemS asps întp’snS rpads foap- te mape. S. e. e mtistS ks nstemS se întin- demS npin BEtaea niokansasî snS ra.mens în- tp’atîta, în kîtS se denie o foaie ama de ma- pe ka se noate akonepi snS ka.iS îmnpesnE ks kE.iEpens.is seS! Dap mi tenacitatea as- ps-isl e foapte mape, adikE iiEpni.iesa.ie sîntS foapte țapi finite sna de a.ita, în kîtS ns se psne kspîndS. Ama mtimS kE snS fipS de aspS d’o rposime de a zecea napte a snsi no.iS, noate sE nje o rpentate de 500 de .ii- tpe fepE se se pnnE. Dap dnpitatea (tepi- mea) anpnnsi e mikn, kEci aspmiS e meta- .m.iS cenS mal moașe, de aneea oBiektese te- knte de aspS (s. e. oposopiî, nașe mi c. a. t.) ns sîntS ninî o date ftkste d’aspS kspatS, ni de aspS amestekatS ks apijintS saS ks apa- mE întp’o nponopgisne detepminate în fie-kape napE npin deosenite sepî. Ninî snssS dintpe acidiî minepa.il ns noate se diso.iBe (tonea- — 322 — sks) asps.iă, afapB nsmai d’snă anidă kOm- nssă nsmită ana pera.is (aqna regia) kape noa- te se toneasks aspsas. H’anestă npinnins e- ste Bazata metoada d’a fane nposE daka Bp’snă metaaă kape seamsnE npin înfonimapea sa din afapE ks aspă, este întp’adeBEpă asps sas ns; adikE nsnemă o sskata mikE din- tp’anestă metaaă întp’snă nas» de stikas mi topnEms neste dînssas ans tape (anidă ni- tpiks); dakE metaas.iă anesta se tonemte ako- ,io, ns e aspă, daka din kontpa, psmîne ne- atakată mi netonită, atsnni intimă kE e asps, ksni ana tape atakE (tonemte) toate ne.ie-.i-a.ite metaae afapE de asps. ÎnsE mepkspsaă (ap- ijints Bis) ape o nponpietate ks tots.iă kon- tpapie, ;ksni tonemte asps mi ns a.ite metaae. De aneasta ksaaitate a mepkspsasi se fo.iosesks sEUEtopii în nsmîntă dsriE asps în Asstpaaia mi ’n Kaaifopnia; kEni topnîndă mepksps ne nisinsaă snde se afas diseminată nsanepe de asps, mepkspsaă îaă tonemte, npin spmape kspEHE nisinsaă de neae mai mini nEptineae de asps kape skans aa Bedepe. Dshe anea- ste ouepanisne, ssustopii esnsns anestă mep- ksps înkspkată ks asps .ia o ksadsps ma- pe, mepkspsaă atsnni se enanopeazs (denine anopă) mi se fane nenszstă, ne kînds aspsaă pEmîne nemimkată în aoks. Aspsas se tone- mte în fokă nsmai aa o temnepatspE (ksads- ps) foapte mape, ne kînds în foksas opdi- napis ns se skimBE mi ns se fane neBEzstă (Boaatias). Eaă ns se psrjinemte nini o data fie esnssă aa aepă, fie în anE. în nEmînts se rssemte mai totă d’asna kspată (natifă), dap kîte o data mi amestekată ksapams, ks fepă mi ks appintă; în anestă kază koaoapea sa ns e aneea a aspsasi kspată. Fopma Bsks- giaopă de aspă ne se rsseskă în nEmînts, sea- mEns opi ks ksni'mini, opi ks pEmspiae de apnopi, saă ks fipe de naie mini, saă kE se rEsesks în fopmE de nsasepe saă nisină, mai ks seamE în pîspiae nsptatoape de aspă. ÎnsE kîte o data snii din anesti rpssnni deBins mapi, npiimeskă snă Boasmă însemnată, mi atsnni fopmeză mase sfepine mapi, nsmite „pepites" kape îmBorEgeskă ne anei kape ae TEsesks, ksnl, daka snă SEHEtopă de aspă ape noponipe d’a rssi snă asemenea Boasmă de aspă kspată,'atsnni kapiepa sa e fnkste; \ din sîpmană ne epa, denine îndate snă omă Borată. S’a rssită o date în Amepika o ase- menea „pepite“ kape kîntepea 50 kiaorpame! Iapă nsasepea de aspă în penepaaă se Binde kîte 3400 fpanni kiaorpamsaă (o oka anpoane). Aspsas se rssemte în sînsaă nEmîntsasi în tpei feaspi de nozinisni (gisemente) saă ao- kaaitegi, adikE: 1-iă înkisă întpe stînniae so- aide neae mai antine aae koaacei nEmîntsasi ; 2-aea se rssemte diseminată înkoane înkoao n’înă ranrspi (raaepii) nsptetoape de aate me- taae mai nsnină noniae; mi 3-aea esiste ne ss- npafana nEmîntsasi în nimte tepîmspi nsmite ₙA.isBiane“ saă kspate din aate napte, npe- ksmă mi în aneae snopă pîspi kape kapă nsanepe de asps. Sîntă sneae nspijl aae nEmîntsasi kape sîntă fepinite ksnl tspîmsaă aops e naină de aspă; omsaăkaakE akoao ks ninioapeae ne a- spă. Eaă Bpîndă a rssi aspă nspă, n’ape aa- ta tpeBsingE de kîtă a adsna oape-kape kE- time de nsmîntă de ssb ninoapeae saae în- tp’snă kornă, snaaE Bine anestă nEmînts mi . atsnni de sine se deosinemte aspă nspă mi stpsasuitopă. Dap nponepBsaă kape zine: „O fepinipe ns Bine sinrsps, ni însonite de aate- ae“ s’a adenepită mi întp’aneste aokspi npÎBÎ- aipiate aae nEmîntsasi nentps Borsniea aopă, kEni Natspa ns nsmai ks ae-a dată aspă în- tp’o mape ansudingE, ni anestă asps este a- koao însonită dellaatina (snă metaaă ama de npeniosă ka mi asps), mi mai ks seamE de diamanni mi aate netpe npegioase. Ama dap s. e. în Bpaziaia în distpiktsaă diamanniaopă, de msate opi se afaE întp’snă komă de he- mîntă în mina sEnstopsasi diamanni mi ps- nini înkonacspagi de Bsksgi de aspă mi de naatinE, nape kE kpeskă akoao nepnei de a- sps ks diamangi rata în nsmîntă! He gaps kspioasE! Ama dap TEsimă în panoptsaă aspsasi o nipksmstaniiE ks totsaă naptiksaapE, adikE: în aokă kE neae-a-aate metaae se rsseskă în adînnimea nEmîntsasi în nimte miniepe ssnte- pane fckste dsns apta miniepiaopă, din kon- — 323 — tpa aspsaă se TBsemte în anodiniiB mape ne ssnpafaija nBmîntsasî, mi oamenii n’aă tpess- innB de nini o apte saă Bp’o mtiinnB d’a ’aă rBsi. Ilîns aa deskonepipea Amepineî, Tpan- siasania epa ijapa nea mai notate în aspă, din kape se skoate mi aksms asps nentps 4 miaioane fiopinî (10 miaioane fpanni) ne ană; aini aspsaă se rBsemte în mizaoksaă stîmri- aopă soaide de Ksapijă. Ks deskonepipea Amepineî, s’a deskone- pită mi tpesaspe neaszite nîns aksmă de aspă. Mai ks seamB ssdsaă Amepineî s’a apstată ka o iiaps nains de aspă, întpe kape Meksiko mi Bpaziaia epaă neae mai norate nponinijiî. Bestite este anekdota ks, kîndă Isnanioaii aa- komi de aspă, aă ssnmsrată mi as deBastară Mek- siko, anoi Bpîndă sb omoape mi ne mefsaă statsasi Meksikană; anestă dsira spmB me- zîndă în saaonsaă sBă mi BBzîndă asasinii in- tpîndă aa dînssaă, ae-a zisă: „dakB ’mi ds- psiiji Biaija, eă niB îndatopeză a smnaea a- nestă saaonă ks aspă nînB aa îiiBanimea kop- nsasi meă.“ Ei ’i aă fBTBdsită aneasta. Ka- jjiksaă (mefsaă) s’a ijinstă de Bopcn, anoi mi Isnanioaii s’aă ijinstă, adikB ns a’aă apsă de Biă, dsnB ksmă epa onineisaă aopă, ni ’I aă teiată kansaă, ksnî „epa nBrînă“ dsnB ksmă zineaă anemtî fanatini. Din Meksiko mi din Bpaziaia aă intpată în Espona kstimi imense de aspă, mai ks seamn în Isnania, fiindă ks aneste ijBpî epaă koaoniiae saae denendente. Dap askps ks- piosă, de aa deskonepipea Amepinei, adikB din momentsaă kîndă kstimi imense de aspă mi de apijintă aă înnenstă a intpa în Isnania • întp’snă modă nenpeBBzstă, d’atsnni a înne- nstă dekadenija anestsî imnepiă kape mai na- inte epa atîtă de nstepnikă mi de înfaopită. Ks dpentă ksBÎntă, zine Adamă Smită, a- nesta este aprsmentsaă neaă mai fpsmosă, kB aspsaă mi apqintsaă ns konstitse sorBiria s- nei it'Bpl, ni faksatatea ei npodsktiBB este sin- rspuaă isBopă aaă sorBiiiei saae. Dap sb pe- Benimă aksmă aa ksestisnea npodsknisnei as- psasl. IIînB aa ansaă 1830, Bpaziaia a pBmasă nap a nea mai npodsktiBB de aspă, dsnB Bpa- ziaia Benea penssaika Colombia (totă în Ame- pika), dsnB dînsa Chili, anoi Meksiko mi în panrsaă aaă ninniaea Peru, kape npodsnea nsiiină aspă mi msată apijintă. Dap de aa ansaă 1830 npodsknisnea as- psasi ne riBmîntă a intpată întp’o enokB nsoB, ksni d’atsnni s’a deskonepită, snsaă dsnB aa- tsaă, tpei qisemente de aspă; snsaă mai no- rată de kîtă aatsaă mi fie-kape d’o sotBijie neaszite. Aneste tpei jjBpi aspifepe iisob se afas nsse ne tpei kontinente aae nBmîntsasi, adikB: Sinepia în Asia, Kaaifopnia în Ame- pika mi toate Asstpaaia. Aspsaă Sinepiei epa neaă dintîiă kape s’a deskonepită în aneaste enokB nsoB, mai ks seamB ne nonîpnipea OpientaaB (AsiatikB) a msniiiaopă Upaai, s’a rBsită HBmîntsaă naină d’snă nisină aspifepă, d’o norBnie foapte ma- pe. Anoi ne kîndă neae-a-aate ijBpî aspifepe ksnoskste nînB aksmă, aă pBmasă staijionape în npodskijisnea aopă; în Sinepia din kontpa npodskijisnea aspsasi s’a mspită în fie-kape ană persaată de aa 1830 nînB aa 1848, în kîtă în anestă ană s’a kîmtirată din nsmîn- tsaă Sinepiei 28 mii kiaorpame (oka) de aspă, kape anca o Baaoape de 95 miaioane de fpanni, adikB Sinepia npodsnea în anestă ană aspă de natps opi de kîtă Bpaziaia ne ană, nri în- kB mai msată de kîtă npodsnea totă nBmîn- tsaă îmnpesnB aa înnenstsaă anestsî sekoaă (adikB 24,000 kiaorpame saă snă metps ksnă de aspă ne ană). Ansaă 1848 noteazB iapă o enokB nsoB nentps npodskijisnea aspsasi ne nBmîntă; kBnî atsnni s’a deskonepită sotBijia nBinînts- asî aspifepă în Nsoa-Kaaifopnie în distpiktsaă dintpe pîsaă Sacramento mi San-Joaquim. Bo- TBijia neaszite de aspă ne a apBtată anestă nBmîntă a întpekstă toate mipaksaeae kape s’aă aszită în panoptsaă anesta de aa Sinepia. Kbțiî nsmai în ansaă 1851 s’a kîmtirată în Kaaifopnia din nBmîntă 100,000 kiaorpame aspă (o Baaoape de 344 miaioane fpanni!) Ssma anestsî aspă kîmtirată din nBmîntă în- tp’snă ană în Kaaifopnia epa de tpei opi maî mape de kîtă npodskijisnea ansaaB a aspsasi — 324 — în Sinepia, mi epa eksait ks a tpei-zenea napte a aspsisi ne s’a skoss din toata Ame- pika în kspss de 350 de ani, adikt: de ia 1400 nînt ia 1851! Ja ansiS 1852 aneasta npodskgisne imenst s’a mikmopats în Kaii- fopnia; înst tots asicsugea atsnni ia 300 mi- lioane fpanni. S’a kaiksiats kt în kspss de natps ani, adikt: de ia 1848 nînt ia 1852, Kaiifopnia a npodsss asps nentps sna mie dot sste dot-zeni mi natps milioane de fpanni! Sînts înkpedingats ks opi ne lektops ks atengisne, a ossepBats ks mipape koinniden- ga anestops enone în istopia aspsisi ks eno- neie neie fata.ic în istopia oameniiops, mai ks seamt a Esponeniiops. Ama s. e. ia a- nsis 1500 kînds s’a deskonepits tpesaspeie de asps în Amepika, s’a întpodsss în Espo- na îmiipesnt ks aspsis Amepikans mi o na- timt spîta Amepikans. Aneasta natims este ksnosksts aksms mai de togi oamenii kape tpsesks „în isme,“ ssns nsmipea de „na- tima isrnei." Dap ia ansis 1830 ks desko- nepipea pepisniiops aspifepe înlSinepia, koin- nids innazisnea xoiepei din Asia. Ama dap în ansis 1830, Asia ne-a dspsits nos Espo- neniiops, aspsis mi xoiepa. Dap ks desko- nepipea imenseiops gisemente aspifepe din Ka- lifopnia, adiks: în ansis 1848, koinnids iap innanzisnea a doa a xoiepei, anoi sînts mi msite aite istopii mapi mi mini fataie nentps snii, nizape nentps togi kape toate s’as întîmmats în nsmitsis ans 1848. Anei filosofi nentps kape ismea este tots d’asna nea mai nepfek- ta, Btzinds aneasta Bops zine: Eate kt Na- tspa ks o mînt a ntimsits Esponenii în anii 1500, 1830 mi 1848, dap ks aitt mînt ’i-a mînrîiats, ne kînds filosofii nei mai pirspomi kape în teopie (noate mi în npaktikt) desiipe- gsesks aspsis, nops zine: ne lînrt aite ka- lamittgi fizine mi mopaie. kape natspa a tpi- miss assnpa oameniiops în nsmigil tpei ani, a tpimiss assnpa lops mi diisnisis aspsisi. Kape dintp’anenitia as mai msitt dpentate? Aneasta ns intpt in kadpsis anaiisei noastpe de aksms, de aneea st ne întoapnems ia istopia aspsisi. în ansis 1852 s’a deskonepits o nsot gapt aspifept; asta este Asstpaiia, adikt în naptea Opientait mi Mepidionait a anestsl kontinents întpe opameie Sydney mi Port-Phi- lipp. Dsnt ksms se, zine, nortgia Asstpaiiel în asps o st întpeakt n’aneea a Kaiifopniel, dap opi ksms e sirsps kt aneastt gapt o- ksnt aksms sns loks în panrsis dintîis ais gepiiops aspifepe ne ntmînts, ne kînds Bpa- ziiia kape a oksnats mai nainte panrsis neis dintîiS, aksms oksnt asia panrsis ais na- tpsiea. Afapt din nsmiteie tpei kontinente (Asia, Amepika mi Asstpaiia), neie-i-aite dsot (Es- pona mi Afpika) noseds nsgins asps, Afpika înst mai ape înkt kîte-Ba miniepe de aspS de oape-kape imnoptangt, mi se mtie kt komep- nisis ks nsisepea de asps e întpeginsts de msigi sekoii în Bestsis Afpinei de kttpe Ne- rpii de akoio. Baioapea anestsl asps Afpi- kans s’a stimată nînt ia 5 milioane fpanni. Dap în Espona se rtsemte peiatins nsginS asps în ntmînts, adikt nena în Snrapia, Ba- nats mi’n Tpansimania, Isnde aspsis se rtse- mte în miniepe de apșints, mi în Freyburg în Saksonia, snde iap sînts sneie miniepe kape koupinds asps. Mai tots aspsis ne se skoate din ntmînts în Espona este nsise- pe saă nisins aspifeps ne se rtsemte în sne- ie pîspi Esponene, adikt în Fpannia, Bsks- Bina, Tpansiiania mi MoidaBia, mi kiaps ia noi în sneie distpikte sententpionaie aie gt- pii, snde „Aspapii" fopmezs o kiast de oa- meni ksnosksgi în tots timnsis mi kape se oksns ks sntiatsis nisinsisi aspifeps ne’is rtsesks în pîspiie aspifepe. Este însedepats kt aneste skîmBtpi mapi în panoptsis npodskgisnei ansaie aie aspsisi, tpesse st skimBe ks timns mi Baioapea sa genepait, mai ks seamt în panopts ks ap- gintsis, aspsis tpesse st se eftineaskt din ne în ne mai msits, sas ks aite Bopse, ap- gintsis tpecse st se sksmneaskt, mi noate kt în Espona panoptsis aspsisi kttpe ap- gints Ba aacunge ia nponopgisnea de 119 ksm este în Opients (JKanonia) în loks de 1115 ksms epa nînt aksms. Dap mi în panoptsis aktsa.w de 1115, se apatt kt aspsis este — 325 — sns metais pe.iatins maî eftins, adiks maî nsgins ksstats de kîtă appints.is. Ksi se Ba nspea aneasta sns napadoksS, ss’nii adsks nsmaî aminte ks, kiaps .ia înnensts.is anestsi seko.is, kstimea aspsisî m’a appints.isi, kape se af.ia în mîîniie oameniiops, epa eksaas ks 1:52, adiks asps.is epa de 52 opî maî paps mi maî nsgins de kîts apgintsis; ks toate anostea, Ba.ioapea peiatins a asps.isi kstpe apijints epa nsmaî npeksms 1:15, adiks as- ps.is epa nsmaî de 15 opî maî sksmns de kîts apțiintsas (sns dpams de asps aBea o Ba.ioape de 15 dpamspi de apțrints); Ba ss ziks dap ks aspsas, dsns papitatea sa de atsnni, în .ioks ss fie de 52 de opî maî sksmns de kîts api.iints.is, epa nsmaî de 15 opî; de sn- de npoBine aneasta? fiinds ks apgintsaS este sns metaas maî fo.iositops oameniiops de kîts asps.is; din apijints kspats se faks fc.ispimi de oniekte de apte mi de nskss, în .noks ks din asps kspats nimenea ns noate ss faks np’sns BasS sas Bp’sns a.its asemenea oniekts de iskss, de aneea appints.is a fosts tots d’asna maî ms.its ksstats de kstpe oameni, de kîts aspsas mi o naptc mape de appints ne se kîmtirase din nsmînts, epa konssmats de kstpe appintapî nentps sksie, adiks: nen- tps a konstitsa sns kanita.is mopts mi nein- tpats ka moneds în nipks.ianisnea komepnis- .isi, ne kînds maî tots aspsis s’a întpessin- nats nentps fanepea monedeiops; de aneea monedele de asps în .ioks d’a fi de 52 de opi maî pape, mi npin spmape mai sksmne de kîts ne.ie de appints, epas nsmaî de 15 opi maî sksmne. Anoî kînds ne adsnems aminte aneea ne ams esnsss în aptiko.is.is 1-is, adiks: ks din zi în zi se dsks mai ms.it o kstimi de appints din Espona în Asia, de snde ns se mai întopkg, o ss înjie.iears fie-kape, ne katastpofe mapi în panopts.is .linsei appints.isi amcpinna komep- nisas BiitopS a.is Esponei, mi înks daks sta- tele Esponei ns Bops .isa mssspiae konse- nantie a îmniedeka întp’sns mods dipekts sas indipekts aneasts csnoptanisne estpaopdina- ps a apțcintsasi din Espona, atsnni Ba a- jKsmje sns timns snde sns sfanrrirs Ba dene- ni o papitate, ns nsmaî în mina amn.ioiani- jops kînds îmi npiimesks .leafa ,iops ka a- ksms, ni în toate kasene iisB.iine. Atsnni noa- tc ks Ba aiKsmje o enoks în kape sns sfan- nirs Ba fi nsstpats în kaninete.ie de kspiosi- tsnî antine, întokmaî ka dinnii anima.is.isi Mamsts antideasBians, kape mi e.is epa o da- ts, iap aksms ns maî esists. KIMIA IUI BIEAIțA. Aptiko.iK.iK II. în aptiko.is.is 1-is ams Bopnits neBa de- snpe nstpinisnea anima.ie.iops, tpesse ss Bop- sim aksms maî ne ,iaprs desnpe anests fe- nomens genepaiS în pcrns.is anima.is. întp’adeBsps ns este în natsps sns a.its fenomens maî admipani-is mi maî pcnepais de kîts anestâ în toats .ismea opraniks; ksnî ns nsmaî anima.ie.ie, ni mi toate mante- le se nstpesks. Inss snpe maî nsns înneie- gepe, Boms Bopsi de o kams-dats nsmaî de nstpipea anima.ieiops. Kimia mi fisionoțtia modepns as psBspsats o .ismins mape assnpa anestsi fenomens ne- înneiess nîns aksms. De kînds esists oameni as mînkats nîine sas kapne, iaps ns netpe. Dap nimeni n’a mtists de ne ns noate omsis ss msnînne mi netpe? de ne nsmaî din nîi- ne mi kapne se fane sinije iap ns mi din netpe? ksms se fane în kopns.is oms.isi din mi- ne, sînpe? mi de ne kopns.is oms.isî kape este în stape a fane aneasts skinmape mape, de ne ns este e.is în stape a fane mi din ne- tpe, sînțre? Kimia modepns a esmikats toa- te anestea. O ss dsmș .lektopi.iops nostpi o miks idee de aneste pessitate fpsmoase a.ie iskpspi.iopg sestitsasî Kimists Liebig. Kimia opraniks, adiks pamspa anestei mtiinge kape se oksns ks anaaisa fiingeiopă — 326 — opranine (mante mi animaie) a rssită ks, kop- nii tstsiopă fiinneiodă opranine sînts fsksiji nsmai de tpei sas natps e.iemenni, adiks: din oksipens, idpopens, kapsonă mi nitpo- țienă; anests dsns spms, ais natpsaea Cle- mentă este konpinsă mai ks seams în kop- nsis animaieiopă ini linsemte mai ia toate manteie. Dap anemti e.iemenni ns esistă în fopma lopă npimitiBS în kopnii opranini, ksni aitmintpeiea toate manteie apă fi nsmai ksp- nsni amestekaiji ks ans (ana fiinds o komni- naijisne de oksipenă ks idpoyens), iap ani- maieie n’apă fi aită nimikă de kîts kspnsnii amestekaiji ks ans mi aeps (ksni aeps.is e- ste o komsinauisne de nitpoijenă ks oksiijenă, npin spmape întp’sns kspnsne nsrată în ans ss- tspats de aeps, se afiș îmnpesnate kîte na- tps eiemenijii npimitini kape konstitse kop- nsiă animală). Din kontpa nedems ks ns e ama, nedems ks animaieie sînts nesa mai msată de kîts nsmai kspnsni amestekaiji ks a- ns mi aeps. De ne ama? Fiinds ks anemti eieinenni ns sînts konpînmi în kopnsiă op- ranikă ka c.iemcniil simmi, ni ka nimte kom- ninanisni opranine naptiksiape ne kape Ki- misti ie nsmesks ripiiiuinl mediaifl ai kopniiop opranini; anesti npinnini sînt nei spmstopi: «.insmenă sas amsms de os kape se afiș ns nsmai în os, ni mi în toate nspijiie snsi kopnă animală, na înks mi ’n toate manteie. Ile lîn- rs ainsmens esists în kopnsiă animală (iap ns Bețretais) sn aită npinnin nsmit fir.pină. Fispi- ns.iă nstemă ss’iă kîmtirsmă din sînpeie a- nimaieiopă în mods.is spmstopă. Kînd se sibnoade sîmjeie snsi animală (sas snsi oms) Bis, ss ns’i isssmă ka ss se înkiepe, ni ss’.i natemă ks o nsia, ne spms ss’i Bspssmă npintp’snă fiitps (xîptie de stpekspată) mi tspnînd ans neste dînss.i, o ss Bedemă atsnni ks se skspije din fiitps sns fisidă poms ka sîmjeie, anoi tspnînd mepeă ans, fasidsiă stpi- kspat Ba deneni mai aică nsns ksnd în sfîp- mită se Ba stpikspa sns fisidă a.mă ka ana, atsnni sitîndsne înssntpsa fiitpsisi Bornă rs- si akoao ka nimte tsenei aini; asta este fi- Bpinsaă skos din sîmje. Ai tpeiiea npinnins mediată ne se afiis în kopnsiă animaieiop este kaseinstâ,. adeks snă npinnină kape se afiș în spînzs, în lanteie înkierată mi îil ssnije. ITpinnins.iă ai natpsiea este zaxaps kape esists în kopnsiă manteiop ka mi ai animaieiop, asemenea mi npininsi aininniiea adiks rposimea, kape esists ia animale în fopms de sntsps saă seă, dap ia Bepetaie în fopms de snts (s. e. snts de lemnă, snts de paniijs, de mirdaie, de ină m. n. i.) Dap npinninsi aiă maseiea este amiMns saă skpo- seaia; înss aneasta esists nsmai ia mante mai ks seams ia neie nsmite nepeaie (rpîă, sekaps, opz, obsz, nopsinn in. n. i.) kape konstitss mai ks seams matepiiie aiimentape, Beți etaie, aie nonsiiiop saă Bskateie dsns kîmiiă. în kopnsiă animaieiop ns esists amiionă. Kimia opraniks modepns a fskstă mi o aits deskonepipe fpsmoass kape tpense s’o intimă snpe a înijeieije nstpipea fiinijeiop opranine. Kimia a deskonepită ks sînt în natsps nimte kopni kape aă o identitate kimiks mi o neidentitate fiziks, adiks nentps kimistă a- nemtia ssntă snsis mi aneiami iskps, ne kîndă nentps fizikă sîntă iskpspi dinepse. S. e. skposeaia mi zaxaps sîntă nerpeniită în okii tstsiopă iskpspi foapte dinepse, ksni skposeaia ns se tonemte în ans, iap zaxaps se tonemte, skpoBeaia ns este dsine mi zaxaps e dsine, înss kimists deskonsindă zaxapsiă mi skposeaia, rssemte ks amîndoî anemti kopni ns nsmai ks sînt komnsnii de aneiami eiemenijl, mi kiap în aneieami nponopijisni. Ilentps ki- mistă dap skposeaia mi zaxapsi sînt snă sin- rspă iskps, dap nentps fizikă ka mi nentps toats ismea skponeaia mi zaxapsiă sînt dos iskpspi diBepse. Kiap razda kasii se onsne npetenijisnii kimistsisî, zikînd: ks ea nini o dats ns Ba nsne în kafea skposeais în lokă de zaxapă, mi ns Ba snsia psfeie ei kș za- xapă în lok de skposeais. Dap mi kimistsiă înssmi Bede ks anemti doi kopni as kaiitsijl fizine ks totsi diBepse. Ei Bede aksm ks mti- inija isi este în kontpazinepe ks fizikă. ^le ss faks eiă aksmă ? lats ne fane eiă, a insentată sns ksBÎntă ks kape Ba ss esniine aneasts kontpazinepe; anests ksBÎntă se nsmemte Izo- mepie. Kimisteiă nsmemte skposeaia mi zaxa- — 327 — pras kopni isomepî, ini zine ks natspa a apstats în anemtî kopni omninstimja sa ad- mipaBi.is, ksni npin aneiami e.iemennî ini kiap în ane.ieamî nponopijisni ea a mtists a npodsne difepinî kopni nsmaî npin modifikapea apan- țrements.isî atome.rop din kape aneinti kopni sînts komnsnii. Ss ns’mi imagine ninesa ks Bp’sns kimists a Bszsts Bp’o dats aneste apanyiamente modifikate, nini de ksm! înss aneasts idee este o inotezs (înkinsipe) nepsts ka ss ne nstem esn.iika aneasts kontpazinepe kspioass. Dap Kimists.1 ns nsmaî ks a apstats ks skponea.ia mi zaxapsis sînts sns feis de kopns kiraiks, ni mi ksms sîntems în stape a skinma întp’a- dessps skpoBea.ia în zaxaps ks toate ksa- litsijiie sa.ie nepste, adiks e.is a .isats skpo- Bea.is, a nss’o în ans ka.ids mi a tspnatg neste dînsa kîtena nikstspi de anid ssafiks (nitpio.is,) mi neste kîtena minste skpoBCMa s’a skimnats în zaxaps! Dap ns nsmaî skponea.ia, ni mi snsma din rspa snsî oms sas animais skim- bs îndats skpoBcaia în zaxapă. Tokmaî aksm o ss nstems înnc.iepe fe- nomens.i nstpipeî anima.iiaop mai ks seams aneiop kape se nstpcsks de Beijetaic mi kiap a oms.isî ne msnînks nîîne. Ka.1s.1s s. e. kînd ia în rspa sa opzs sas nopsums, ia o adens- pats skponeaas, fiind ks toate nepea.1e.1c sînt n.iine de fsins, adiks de skponea.is, înss, îndats ne ka.is.is a msiats opzsas ks snsma din rsps, atsnni din skponeaia aneasta s’a fskst zaxap; npin spmape de aa rsps nîns aa stomak, opzs.i kaasasi s’a skimnat în zaxap. Anoî fiinds ks zaxaps.i este so.isbî.i în opi ne f.isid, de aneea se tonemte în f.iside.ie kape esists în kopns.i anestsî animaas, se amesteks ,ks sim.ie.ie asi mi îa nstpesks, sas neas nsjjins îi ds ksadspa sa intepiops nepsts nentps manninepea Bieiriî, în aoks ks, daka opzs.is ap fi psmass' skposeaas, kape este o matepie nesoasBÎas în faside, n’ap fi intpats în nipks- aanisnea ssnije.isî mi n’ap fi nststs nstpi a- nima.1s.1s. Ksni dsns o persas ijenepa.is kape esists în natsps: nsmaî matepiiae soassiae nots ss intpe în nipks.iairisnea ssinjeasi snsî ani- maas, snpe aa nstpi sas a.is omopî. Opi ne' otpaBS, mskap nea maî Bioaents daka ns e soassias în kopns, tpene nsmaî npintp’înssa, ese ks eskpementeae mi ns noate ss’î faks ninî sns pss. De aneea s’a Bszsts ks oa- menii kape as înrinjts Bsksnî de apams sas kpeiijapî, n’as nsirită nimiks, mi kpeigaps a emits ks eskpementeae, ne kînds aaijiî kape as înrmits kstimî mini de kokaeaas (apams komBinats ks oijets) s’as otpsnits mi as ms- pits; aneasta nponine fiind ks apama metaaiks ns e soassias în kopnsas nostps ne kind ko- kaeaaa e soasnias. Tots aneste nponedspi se sprnezs kînd sns oms msnînks nîîne, kaptofî sas aate as- kpspi fsinoase mi maî ks seams kînd jjspansas msnînks msmsaira asî, ksnî toate mînkspiae fsinoase skimns în rspa omsasî npin snsma sa (saaiBs) skponeaaa aop în zaxaps. De aneea nedems o nipksmstamjs intepesants ks, kînd omsa msnînks, sas kiap kînds ape nofts de mînkape, îî Bine msats snsms în rsps. Aneasta este o askpape instinktins a natspeî, kape a fskst ks tokmaî atsnni se npodsne msats sa- aiBs (snsms) în rspa omsasî sas animaasasî, kînd ape mai msats tpeBsimjs de dînsa, adiks kînd anima.1s.1s (sas oms) msnînks askpspi fsinoase ka ss fie skimnate npin snsms în zaxaps snpe a’.is nstea nstpi. Aksm am esnaikatS ne denine în kopnsas nostps nîînea kape o mînksms. în aptikoasaS spmstops Boms esnaika ne denine kapnea mi rpssimiae ne mînksms. K0M8NIKAIJI8NÎ II1TIINHIFPIE MWÎ. Anenis rniBnepe a panopta astezi o fante ka- pe atinpe ne sns.is din konfpariii nostpi neî stimam. SsE-însemnats.is în ksaaitatea sa de mediks, ns noa- te aits-feas de kîts se BskspB a ședea kt Espona mBLiizate, kape mnr> de snB-zi n’a Bpsts sb mtie ninî de esistenija jjBpii noastpe, aksms ape intepesS a spma mi nporpesc.ic mtiinyifine kape se faks aa noi, de mi kams înnets, dap tots se faks. — 328 — Fanta desnpe kape Bopsimă^ este nea spnii- toape: Bazeta Snitaaeaops nisiae mi miaitape din Ha- pisă din ⁶/ₗₛ aae kopentei N° 123, konpinde aniT>- psnta poaanisne a D-asî Doktops N. Tspnesks de- snpe dose onopajjisnî ne a fckstă D-asi aini în ka- .nita.TB, în asni.ie tpekste, aa kape a fostă mi aaijî medbri inuitanî; din aneste onepagisnî, sna mai ks seamt este din neae mai însemnate mi intepe- sante. Aneaste onepagisne s’a fikstă aa sns koniaă miks niskstă ks ani în kans (idponefaas, adiki ks kansaă foapte mape mi nains ks ani). Amipsnteae anestei oncpaniî intepeseză nsmaî ne oameni de mtiingi, npin spmape ac tpekă ks tenepea, nomeninds nsmaî ki D. Doktops Tspne- sks, dsni ne a dats nens kansasi ksniasasî, mi ’i a skosă mai aa o oka de ani în dosi pîndspi, a întpodssă în nisntpsas kansasi o soasjjisne de iodi- ni, întp’o nponopgisne ne a sokotits D-asi de ks- Biingi, inmektînd’o k’snă raistips. Dsn’aneasta, ka- nsas koniasasi a înnenstă a se mikmopa asts-feaă în kîts dsni 23 ziae a nenită mai aa mipimea fipeaski dsni misspapea fikste Idaps înaintea D-aopă Dok- topi Apsaki mi Bssi npotomediksaă. Pezsatatsaă a- nestei onepanisnî aa aneaste natimi rpozaBi mi netemidsite a siegiaopă koniî, este snsas din neae mai noponite; nentps aneasta razetapsas Fpannezs s’a rpiBits de a nsnaikat’o în neae dintîis koaoane ane Foaei saae m’o komnapeazi k’o aate asemenea onepagisne fikste în Amepika sententpionaai, mi o risemte mai ssnepioapi mi foapte Bpedniki, ka Eipcagiî de mtiingi s’o iea aminte. D. Doktops Tspnesks Ba mai nssaika mi aate onepagisnî aae saae, papi, fskste aini; de aste-date însi, amă sokotits de ksBiinni, d’a nssaika npin îKspnaasas nostps ne nea de mai sssă, snpe onoa- pea Xipspșiei în nimîntsaă nostps. PedaktopsjiS. Hatpia Tioamejtop noastpe. Mai toate noameae kape sînts ama de komsne aa noi, ne-as Benită din nimte kaime foapte deniptate, însi ks timns s’as akaimaaisats aa noi. Mepnetepiae istopine fikste în panoptsaă natpiei noameaops noastpe, a dată spmi- toapeae pessatate: Kaisejie aă Benits în Espona de aa Apmenia în timnsaă îmnipatsasi Asrsstă. Din Itaaia aă Be- nits aa Provence (în Fpannia) mi de akoao în toa- te Espona. • lIipeiiiejte neaeBpsaă Lucullus din Poma a a- dssă aneste noame din opamsas Cerasonte în Pon- tus (Asia) aa Itaaia, mi dsni opamsaă, natpia aop, ae-a dată nsmeae de Cerassus, de snde npoBÎne mi nsmeae aops de nipeme în amica Pomîni. Fstsijte as fostă ksnoskste mi nagisneaopă an- tine kape ae-a nsmită Cydonia, fiindă ki natpia a- nestsi fpskts e opamsaă Cydonia în inssaa Creta. Anestă fpskts epa konsakpată diurni tenii Benssă. Ksatspa asî ns s’a pisnîndită npea msată, npeksmă ksatspa neaopă-a-aate fpskte, fiinds ki mi foaossaă asî e foapte mipijinită. Smokine.ie, natpia anestopă fpskte e Asia mi nopdsaă Afpineî, epaă ksnoskste aa Ispaeainî mi aa Eaenî atsnnî, kape ae-a ksatinats msats, nstemă zinc ki smokineae epaă fpskteae aopă neae maî ko- msne. Pomaniî as întpodssă smokiniî mi în ssdsaă Fpanneî snde pesraeskă foapte Bine. Smespa, sniî Botansti npetindă ki aneste noa- me npoBÎne din msnteae Ida, de aneea o nsmeskă rubus idaeus. Duzii, natpia anestsî apnopă foapte npeniosă nentps ksatspa mitaseî, este Kina, de akoao a Be- nits aa Neanoai mi aa inssaa Mopea în Eaada, mi de akoao aa noî. Dap aa fineae sekoasasî aaă 15-aea aă întpodssă ksatspa aopă din Itaaia în Fpannia. Inssaa Mopea ’mî-a asats nsmipea eî de aa dsziî neî msagî ne kpesks akoao mi kape în aimca aati- ni se nsmemte Morus. JKSșr* SsBtă-însemnatsaă di în ksnomtinga tstspopă amatopiaopă ne Bopă Boi a asista aa aekgisniae sa- ae rpatisă ne ape si tpateze desnpe Psychologie mi Esthetique: doi pamspî foapte intepesante din plii- losophia npaktiki. Anestă kspsă Ba înnene de Ds- mineka Biitoape aa 18 Noenmpie de aa 10—11 ope de dimineagi mi Ba spma persaats în toate Dsmi- neniae nîni aa npimiBapa Biitoape. I. Eapam. Tinorpa«ia nanionaai a asî loce* PomanoB mi Komn.