JURNAL HENTPB PESnÎNDIPEA UITIINQEJIOP NATBPAAE UH ESAKTE, " A¹' , 1 m toate luase .ie. ' ?l '' PedițiealS de Ilpofesop Doktop Sft.iift Eapain. JK-40. (Ans.i întîie) l>»k»pcmtî. OktoniBpie 22, 1856. Konpindepe: Kimia iui eieaua. — Colibris iui nasipca-msskii.— O iniimnjiape k'snS luapne sumtopS. KSMLi mi BIEAIțA, Aptiko.iH.ia I. ■ Natspa kape ne înkonncoapE ni se npe- zinte ks atîta fpsmssege mi persaapitate, în kîts opî înkotpo ne apsnknms okiî ka s’o ob- sepBEms, snipitsas nostps TEsemte satisfak- gisnea nea maî nspE mi nea maî nepfekte. IrisE -fie-kape din noi ape sns nsnktg de Be- depe naptiksaaps mi indinidsans, din kape ossepBE asmea. Amatopsas sneneaopă fps- moase aae natspeî ossepseazE o napinE ks aaiiî okî mi întp’snS aats skonS, de kîts sns Natspaaists kape fane stsdiî de Istopia Nats- pa.aE ne anests kîmnS, mi iapEinî tots în- tp’snă aats mods OBsepseazE aneste kîmniî sns niktops de neisayispî, kape Boemte se npezinte ne o kadpE aneaste napte a nsmîn- tsasî. Dap mi în sfepa mtiinijeî sînts difepite peșisnî ksatisate de difepiijl koaasopatopî. îm- nspnipea askpspiî, anests npinnins kape a înaintats indsstpia, în ziaeae noastpe, aa sns rpads ama de înaats, a npodsss mi nporpe- se imense în askpspiae mtiinijifine. Fie-kape oms de mtinijE îmî aaepe aksms o pamspi naptiksaapE, adikt: snsas se oksn'B ks sts- dis.as fopmeaops fiingeaops (Istopia Natspaat), aatsas kaste se deskonepe aepi.ie esistinrjeî aae Natspeî în șenepe (fizika), ne kînds iap — 314 — aigii seoksnăks nepuetapea^ matepiei din kapelsîntă fekste toatei’iskpspiiffiy* dakfi m- neasts¹ mătepieîⁱ e' komnsss^de^Sitd!! matepii saă ns. Aneastb din spmE mtiingEMse> nsme- mte 'Kimie. y oim-me. ;U f-oUsho>;iî ■' ? Oniekts.is nostps de astEzi Ba fi mtiinga Kimiei, ks dînsa ne Bornă oksna nena, ns a fane ainl snă tpakfată komn.ictă de Kimie, ni a:Tdă; jektopiiopă’; nostpii. kîte-Bâ idei'. npinni- naie-ddsnpe aneastE mtiingE!admipasiiE,.;ka- pe; a fskst în timnspiie ;modepne nporpese mapi întinzînds’mi aksmă infiffinna saassnpa tstsiopă iskpEpiiopă omenemti, în arpiksits- pi>, în-indsstpie, în komepgă, în medininE mi mai în toate mtiinneie ■ ini apte.ie. Sînts snii kape as zisă: „Kimia este o mtiingE kape dEpîniE“; adikE kînds Kimistsiă soemte se mtie din ne e komnsss sns kopnă, tpesse se fEpîme, se nimineaskn mai nainte anests kopns. Kînds s. e. Kimistsiă Ba se mtie din ne eiemengi este komnssE, ana, a- tsnni o deskomnsne mi Bede. kE e komnssE de doE feispi de aepe sas raze (Hydrogenu mi Oxigena); dap dsiiE aneastE onepagisne, Kimistsiă ns mai ape în mîna sa anE fisidE kape stinge foks, ni doE raze asîndă ksaii- tEgi ks totsis difepite de aneie aie anei, sa înkE sns (Hydrogenu) e foapte anpinzEtopă. Asemenea onepagisne se nsmemte ana.iisz (de- skomnsnepe sas desfanepe). Jskpapea nea mai npimitiBE a Kimiei este anaiisa; npin a- naiisE Kimistsiă deskomnsne o matepie kom- nssE mi apatE matepiiie npimitiBe din kape e komnssE; dap aneste matepii npimitiBe nots fi . mi eie komnsse, mi desfskîndsie Kimi- stsiă, dE neste ante matepii ne. kape nsmai noate■.■■■.se vie deskomnse, anestea sînts neea ne eiă nsmemte e.iememfi sas kopni simnii. Ks kîtă mtiinga Kimiei ÎnainteazE mai msită, ks atîtă ÎnainteazE mi nsmEpsiă eiemengi- lopă. Aksms Kimistii ksnoskă 61 de e.ie- menni. Dintp’ânemti: eiemengi sînts komnsse toate oniekteie matepiane ne se afiș ne nE- mînts, ; în aeps, în. anE mi kiaps în sînsjă nEmîntsisi. ț Anemtiyeiemenglnșaăap tendingE sas o nisnepe ka se se îmnpesnej snsis ks aitsis, întokmai ka snii oameni soniairi.il, kn- popa ie niaks a tpEi -în .sonietate mi peia- gisni intime ks ajnil .idap 'ns sinrspatiul mii isoiagkMiKîndsadoii eiemengit Jsei komBins (se snesks) snsnă ks âitsiăynnpodskă shăskom- riss& ks ksaiitEgi 'nsoi t mi: kape neste. kS¹ to- tsis: aităLfeiă; de kîtă.ffie-kape sdin: eiemengi! npimitiBirikînds > epas isoiagi. Ana.;s.. e. este snă kopnskape. ape.' ksaiitEgi. ks; rtotsiă di- Bepse:'d’a.ie .eiemengiiops. konstitstiBiy idksige- nsisi mi .idpogensislaîn napte. Dap fopga na- tspaiE‘)kape .iskpeazE în kopnil simnii: mi i siierate’a;se?komBina snsis ks-aitsis,rse nsmemte affinitate; >S. e. kînds ams risss Bins întp’o stikiE destsnatE întp’o kasE kâidE mi s’a fEksts ogets akps, aneastE akpitspEknpo- Bine din afiinitatea kape esistE; întpe10, s’a skimBată? Aneasta se esmikn în modsis sp- mEtopă: Fiindă. kE, mai nainte,. Biaga ■ a; ginstă sîngeiei în , soisgisne; ea, i’a îmniedckats ka se. ns se dnskomnse-,) dap dsiiE ;nie;ca¹ semită din domnia niegei, p îndațE a’vkEzstă ,’ssb in- fisenga Kimiei mi s’a stpikată. EatE m’snă altă esemnis! Snă soă tpEemte msigi ani uri ■— 315 — kapnea .isî ns se stpikE, dap dsnE ne a’aă teiată, neste nsnine zise. kapnea isi. i se stpi- kE mi se îmnste. Dei’ie ns s’a întîmniată a- neasta în totă timnsaă kîtă- a tpEită sosiă, ksnî kapnea asî a fostă esnssE în kopnsaă asî aa o kEidspE msată maî mape de kîtă a- neea în kape s’a stpikată aksmă în nsgiae ziae? P’sșnsnssaă este ks,.maî nainte, nste- pea nieneî a- îmnedekată infasinneae kimine ka se : ns askpeze assnpa' ■ anestei kapne nie d’a ns- se stpika. în panoptsaă anesta ^ Ci- cero ks dpentă ksnîntă zine:„ssfaetsaă pîmE- topsasî îl sepBE ka ss ns se îmnste kapnea asî;“ adikE de ini anestă animaaă n’ape np’snă ssfaetă -îrigeaentă , dap totă este o fiingE în- ssfiegite, ;kape fane ka matepia kopnsasî SEă ss ns fie ssnsss aegiaopă kimine ka aneea s- neî fiinge neînssfiregite. Dap nîns.aa oape-kape rpadă mi n.ianteie aă O BiagE naptiksaaps kape se asnte ks .ie- giae kimme.' jiS. e. snă nonă de stpsrspe kontă nersspită psmîne dsane, dap îndatE ne înrss- peinte nineș-Ba BOBsaă ks Bîpfsiaks.isî |ini ese o mikE kEtime de zeams, totă konpinssiă stpsrspsasî s’a akpită, fiindă ks a emită din sfepa; Biegeî j a Benită în kontaktă (atingepe) ks aepsiă mi a kszstă ssb domnia aegiiopă kimine;; kape nepăj se se akpeasks. K’o aite okazishe Bornă da maî. msate esemnae desnpe aneasta. Dap ne este Biaga? rIe este aneaste ’nstepe mistepioasE kanauiiE a se .isn- ta ks legile kimine kape sîntă atîtă de ns- tepnine? Noî ns mtimă; atîtă nsmaî mtimă ks Biaga-este în. stape a npodsne nimte kom- Binagisnî, a-fan6 nimte npodskte ne kape noî oamenii ins nstemă se ie npodsnemă în fa- Bpiniie îmi laBopatopiiie noastpe kimine. Kimistsiă BEzîndă kE omsiăde mi este kananiiă a npodsne în fanpineie de Kimie maî toate feispiie de minepaie komnsse, nî- ue mi kiapă diamantă; -ks • toate astea eiă nse stape a npodsne nenă mai mikă fipă de iapBE, saă neiă maî mikă animaaă Biă; de aneea a îmnspgită Kimia în dosE sekgisni, adikE: în Kimia opraniks mi în nea anopvanik^. |LIea dintîiă se oksnE ks mtiinga npodskteiopă kaszate npin iskpapea Biegeî sneî fiinge op- ranine (sneî mante saă animaaă), ne kîndă nea de.;a dosa se oksnE ks aegiae kimine op- dinape? mii f genepaae kape domneskă în totă pernsaă. minepaaă mi kape npodskă nimte npodskte, ne kape sîntemă în stape a ae npo- dsne mi noî în faspiniie mi aasopatopiiae noa- stpe. : , „■ '■....... , Este o ksestisne foapte imnoptante, adi- ks: ;;Oape icgiie Biegeî sîntă ks totsaă aită- feaă de।kîtă legine Kimieî, saă nsmaî modi- fiate întp’snă modă naptiksaapă? Aneaste kse- stisne a dată aokă aa o dessatepe foapte ma- pe întpe oamenii de mtiinge, mi nini ns s’a pesoanată nîns aksmă; noate ks nini ns se Ba pesoaBa nini o date, fiindă kE Biaga fiin- geaopă opranine este snă mistepă npofsndă imnenetpaBias. Ama mi opigina Biegeî. Noî nedemă ssnpafaga nEmîntsasî nainE ks nensmepoase fiinge bîI, asîndă fie-kape fopma sa deosesite, xotepîte, fie-kape ns- skîndă nsmaî din fiinge kape îi seamEnE, a- dikE din HEpingi. S. e. din ssmînga de rpîă ese totă d’asna rpîă, dap ni’iî o data opză saă OBEză, Baka fatE totă d’asna snă BÎgeaă, iap ns o kanpE saă o oae, mi i.a.t. Ama dap ni se npezinta ksestisnea: daka nedemă aksmă kE taps seminge ns esă naante, ka mi tapE nnpingî ns naskă animaae, ksmă dap aă emită naanteae mi animaaeae neae dintîiă? Daka fnpn BakE ns e Bigeaă, ksmă s’a ffi- kstă Baka xiea dintîiă? Eate iap snă mistepă nentps mtiingE. întp’adinsă zikă „nentps iiiti- imps,“ kE’iî nentps omsaă peaipiosă, pe.iipis- nea a pezojBată aneaste nposiemE, ks dos ks- Binte mapi, adikE ks kpedinița mi ks kpea- qisnea. Noi oamenii kpedin’iiomi zinemă: kpe- demă kE Atotă-nstepniksaă a kpeată-toate fi- inne.ie bîî dinnimikă; npin nstepea sa ssnpa- natspaiE , a fnkstă ka Baka nea dintîiă se easE fspE nnpingi, înss a?-opdonată ka în Biitopă snă asemenea animală se easE nsmaî diutp’aitsiă asemenea isi. Este adeBEpată în- se, kE kpedinga oksnE în noi o aite sfepE ks totsiă disepsE de kîtă aneea a nepnete- pei mi' a meditagisneî: Simgipea noastpE mo- paiE, rEsemte 'satisfakgisne în aneaste kpedin- gE SBBiimE , ne kîndă inteiigenga noastpE ka- 316 — pe «iepe 'npetstindea ratiinijB hs kpedinijB, ns e msaijsmitE a aîKbinje?aaosnă’xbtapăni'. nri'iaainaan- te. Ile aneaamî nBmîntă rai sna? aînrBuaata kpeskă rpîă kape ne dș BiajjB niijnaanta aas- pe (stramonium) foapte otpBBitB . kape ne dB moapte. AmîndoB ssră a’ieaeainl sskspî din nBmîntă kape în rpîă se skimsă întp’snă. npin- uină de BiarjB nri în aaspe se fakă snă npin- ’rină de moapte. 8nde asemă. snă aprsmentă maî fpsmoss kB kiapă naante.ic<.aă BÎagB?: a- dikB: kB kopnsaă aopă întokmai ka kopnsaă snei fiinne înssfaeijite, ape faksatâte d’a skim- sa nstpimentsaă kape ’aă npiimenite f din i as- mea estepioapB rai a ini’a însumi dsns snă modă naptiksaapă konfopmă ks natspa: saă A’iea- stB înssraipe (assimiaan>isne) este pssinsasi, tonazsasi mi neaopă a-ăate i>netpeiu npegioase kare ssntă ama de dopite •de"■ kstpe■ nnoi;) oamenii, mi j mai ■ ksiî șdâins de kstpeî dameae noastpe. Dap tiasspea-mssks mi kdâiBpii ns ; se, îmBpakă în aneasts -îmBpsksmin- te stpsasnitoâpe nsmai în ziaeae deosesite de sep- sape ;ini ..de'isaaă, ni totă d’asna ns:esă din anea- sts toaaets eaerants mi Borats p . în , toatn, Biaga aopă . ns se mînmeskă nini o datss ks nsanepea dsnsr nsmîntăj\fiindă::ks eae; netpekă Biaga în a- epăpsBspîndă ;din. faoape în faoape,:,,deaektindsse opi ks rsstsaă dsane aaă. anestopănnaante admipa- mae, .op! ronindă: n’akoao aate insekte mini, kape ■ se; jgină întpe aneste faopi esotine, d’o mspime nekomsns în kaimeae noastpe. Ksni nsmai în. kaimeae tponikaae neae mai kaade aae Amepinei ■ se rsseskăaneste jiasepi. In- -tp’aneste gepi tponikaae eae emirpeză înkoa- ne înkoao, spmîndă kspssaă soapeasi, aers- •nîndsse în aepsaă nspă aaă anestei kaime, sn- de zefipsas ;\dsane ssfas aină ssstă snă fip- ■mamentă azspă mi snde Natspa sepBeazs („o npimsBaps etepns. Kolibris în Amepîka. ni Indienii din Amepika, îsbîhî de stpsas- nipeă mi de: foksaă koaopiaopă anestopă na- sepi, ’i-a.dată nsmipea de „pazeae soapeasî.- Isnanioaii ae nsmeskă „ tomîncos “ (fiinge mini). Intp’adesspă ns¹ noate! nine-Ba ss’mi imagine o nasspe atîts de miksmi atîtg de gentias în toate nspniae el de kîtă aneasta. Hio- ksaă aopă este asemenea snsi akă foapte fină, okii aopă . sîntă dsos nsnkte stpsasnitoape, neneae aopă sîntă ama; de - deaikate în kîtă nape ks sîntă tpansnapinte, ninioapeae aopă nini ns se Bsdă de mini ne sîntă , mi nass- pea nini o dats ns ae întpeBsinneazs, fiindă ks, npeksmă amă zisă, snoaps totă mepeă, snă SBopă penede mi ne întpepsntă; nsmai noan- tea penasseză kîte-Ba mo- mente nsindsse ks ninoa- noapeae ne pamspiae ne- ae mai mini aae apsopi- aopă; kîndă ssopă skotă snă sromotă ne seams- ns ks aaă snei poate mini kape se mimks k’o is- geaas mape, kîndă staă n’o faoape, psmînă kîte- Ba momente nemimkate, în kîtă.noate nine-Bâ ss kpeazs ks sîntă moap- te, ne spms îndats ssopă k’o isgeaas mape întoc- mai ka o ssgeats mi se dskă aa o aats faoape. Ama netpekă eae Biaga aopă SBspîndă din faoa- pe în faoape , asia atin- rîndsae ks ninoapeae neae deaikate,. înss bs- rîndă în intepiopsaă aopă ainma aopă nea foapte sssgipe, fsksts în fopma snsi kanaaă fină desnspgită în dsos, snpe a se deaekta ks matepii animaae saă. Begetaae kape se a- fas în sînsaă aopă, fsps ka sș stpine n’a- neste faopi deaikate mi fpsmoașe în kpemte- pea aopă. n-. Binaritatea t anestopă nașepi mini e neBa deosisită, dap mi -kspaacsaă mi îndpszneaaa aopă sîntă eștpaopdinape. De msate opi eae — 318 — roneskă n’aate nasepi kape sîntă de dos-zeni de opi mai mapi de kîtS eae, se aineskă de dînseae mi se siaeskă ka sn ae noapte în a- epă, mi ne kîndă nasepca-msskn rneade astă- feaă ksaape n’o nasepe mape, o nioknemte mi o ssnsps ks nioksaă ssă, apstîndă aa a- neasts okazisne o fipe foapte pea; de msate opi. se asnts kiapă îritpe dînseae ks o fspie mape. Dap mi psndapea ns e siptstea adpă, ksni, kîndă s’anponie d’o faoape mi Bszîndă ks este nemtescits în kîtă ns noate skoate din- tp’însa nstpimentsaă ne snepa, atsnni se ss- nspă mi de nekază psnă ks nioksaă aopă foiae aneste! faopi Bemteadte. De aa kpenssksaa diminegei nîns aa emipea soapeasi, skotă k’snă raasă ssEnipe stpirapea de „șkpenă, skpenă." Dsns emipea soapeasi, se pisineskă mi spmeazs fie-kape dpsmsaă ei, netpekîndă toate . Biaga aopă în sinrspstate. Nsmai kîndă sosemte npimsnapa, anestă timnă aaă amo- psasi nentps toate fiingeae animaae, atsnni mi aneste nasepi seinsnipă mi eae de aneasts do- pings de tendpege mi de atpapepe,]atsnni snsnă Boiastopii ks ae-aă Bszstă npesnmaîn- dsse nepeki n’înă aokspiae smBpite mi petpa- se, akoao în anestă tbte-ă-tete tpecse nerpe- mită ss’mi komsnine sna aatia simnimcnteae deaikate de kape e nains inima aopă nea mi- ks; dsns aneste koiiBepsagisni deaikate, se anskă a fane kșiBsaă aopă kape este ama de deaikată mi de gentiaă ka mi toats fiinga aopă, mai ks seams masksasaă askpeazs msată aa . kpnstpskgisnea anests! ksifiă, kape îaă fop- meazs din fipe de Bsmsakă kape ae rssenite în difepite naante ne kpeskă akoao, ne kîndă estepiopsaă ksiBsasi îaă supe k’snă feaă de rsmi aininiosă ka ss ns noats ss nstpsnzs aneae naoiaopă în anestă naaată kape îaă a nperstită nentps-npogenitspa aopă deaikats. - Totă anestă ksisă ns e mai mape de kîtă o jKsmstate de kaiss, akoao femeaa densne doss oas aase de mspimea sneî mazepe mini. A- mîndoi nspingii kaoneskă aneste oas în mi- niatsps 12 ziae, aa a 13-a zi ese snă nsiă, kape ns e mai mape de kîtă • 6 mssksains. In timnsaă neaă dintîiă kîndă nsii sîntă înks foapte desiai, msma aopă nsne aimsa ei în dsaneaga faopiaopă mi o skoate înaintea nsi- aopă kape Bins mi ssră aneasts dsaneags ds- ns aimss mi ama se nstpeskă. Natspaaimtii mtiă aksmă de 24 snene de nasepi-msmte.. Colibrii (Trochillus) sîntă nimte nasepi ka- pe seamsnă msată ks nasepiae-msinte, fiindă ks mi eae sîntă mini (de mi mai mapi de kîtă nasepiae msmte) mi foapte fpsmoase. Unii din Natspaaisti aă kaasată nasepiae-msinte ks Ko- air.pii întp’o famiaie. Intp’adeBspă togi kîgl aokseskă în kai- meae kaade aae Amepinei, npeksmă mi togi kîgi aă Bizitată mszeeae de Istopia Natspaas în Espona, a asstă okazisne a admipa deai- katega fopmei mi marnifinenga koaopiaopă a- nestopă fii npisiaipiagi ai Natspei în kaasa na- sepiaop, kape kîndă SBopă nap’ ks peaaizeză fassaa, kape Bopsemte desnpe kîmnii fee- pine ks diamangi, posine mi tonaze ssspindă în aepă. Scopsaă aopă este snă askps foap- te deaikată, nstemă zine kiap noetikă; ksni mi eae SBopă ka aaBineae din faoape în faoa- pe snpe a ssge nektapsaă neaă dsane: din- tp’înseae; anoi în snopsaă aopă skotă snă ss- netă semsnstopă ks ssnetsaă aasineaopă kînd SBopă. Kîndă aneste nasepi se petpară în- tp’snă aokă semi-osskspă snpe a’mi kasdi a- koao din fipe de Bsmsakă moaae, miksaă aopă ksiBă seminipksaapă, atsnni se nape ks snă kspnsne anpinsă sBoapS' în întsnepikă, ama de Bie mi de înfokats este-koaoapea neneaopă aopă. Nsmai masksas este atîtă de opnată din mîna Natspei, iap femeaa ape koaopi foap- te simnae. Aneasts îmnpejKspape o rssimă ns nsmai aa Koainpii, ni aa toate neae-a-aate na- sepi, saă nstemă zine, mal aa toate animaae- ae, adiks: ks femeaa e msată , mai nsgină fpsmoass în înfsgimapea sa estepioaps de kîtă masksas. Dap mi întpe masksai, nsii ns sîntă nini o dats ama de fpsmoml ka nei kpesksgi. Ama-dap , ks dpentă ksBÎntă, zine snă Natspaaistă: „In pernsaă animaaă, Nats- pa a dată sekssasi feminină o nozigisne mai infepioaps de kîtă aneea a sekssasi masks- aină mi eksaas ks aneea a nsiaopă masksai înks- nefopmagi.“ Se Bede ks aneasts idee de eksa.iitate a femeaei ks nsii masksai ne- — 319 — Bîpsnim, a adssă ne snii leijisiatopl omeneratl în timnspiae tpekste aida ini sekss.isi-femi- nină omeneskă : 6 nozinisne.. infepioapE ’ie.isi masksiină, i dîndă ne femee ssb tsteia (enitpo- nia) BEpBatsisi.; Jepistil npintp’aueasta as de- kiapată kE femeea pEmîne în toatE BÎana ei sns koni.iS; însE auesti leijistl as sitată kE înrpanoptsiă pensisi omeneskă Natspa a fE- kstă o: esuengisne mape, adikE ne kînds aa toate animaieie infepioapemasksisiă e mai îmnodonită ini mai fpsmos de kîts femeia, ia oameni din kontpa, sekssiă femeeskă me- pitE întp’adeBEps nsmipea de „sekssiă fps- mosă“ kape îi dEmă. Sns Antponoioră a fE- kstă o .OEsepBanisne jKSStE kE, ks kîts sns nonsiă e mal uiniiizată, ks atită sekssiă fe- menină ia dînssiă e mai fpsmosă de kîts ueiă masksiină, din kontpa Bedemă .ia nons.ii se.i- Batiui kE femeile, lopă sînts foapte spîte, ne kînds BEpBajjil sînts fpsmoini întokmai ka în perns.iă animală. Aina;dapi ks kîts ne Bornă niniiiza mai msită, iks,iatîtă> sekssiă neiă fpsmosă Ba anea sns tpismfsi mape mai assnpa noastpE în pa- noptsis ' fpsmssejiei mi amaBiiitEgei. TpcBsc se ne pesirnEms ia aneasta! Dap se ne în- toapnemă ia Koiinpii nostpi. Natspaiistil mliă aksms lOOi.sneije disepse de KoiiBpi.. In A- mepika femeile nsptaă mai i’naintei ia; speki KoiiBpi mopgi atîpnani în loks ■ i de inepnei; ks toate kE mi în sneie iiEpI. din Espona da- meie nopts întpe nepi koiiBpi mini mopnî în- mipanî dpentă opnamentă. S’a ’iepkats a akii- mata KoiiBpii Bii în Espona, însE n’aă pesr mită, kE’ii în sksptă timus togi as mspits. Se Bede kE Natspa se .onsne îndpEzneiei noa- stpe d’a tpansnianta aneste fiinge admipaniie în kiimeie noastpe, snde ni’ii ueps.is, niul aepsiă, ni’ii HEmîntsiă se Bede kt ns sînts demne a se Imnodosi ks aueste iiasepi, me kape Natspa ie-a destinată a kommekta ka- dpa fpsmsseijel suni neisațtiă. în kiimeie tpo- nikale fepiuite ks npimEBapa lopă etepnE, ks uepsiă lopă totă d’asna senină mi înkîntE- topă, mi aepsiă totă d’asna îmBEiSEmită ks napfsmspiie ’ieie mai deiikate mi ’ie.ie mai ssase. EatE ka mi tendinna noastpE d’a pE- stspna opdina natspeî,। rEsemte îmnedekEpi sepioase mi insspmontaniie. O intlmn^ape k’suS uuipne svnidopu. . Dintpe toate animaieie, Bedcpea ueiopă ne se nsmeskă.pentiiii (tEpîtoape), npodsue assnpE-ne oanepsisne mi o antinatie mape. A’ieasta se esniikE lesne, fiindă kE întpe a- ’ieste animaie se rEseskă mai ks seamE msi- te otpEBite, a kspopă msmkape este mopta- ie nentps. noi. ■ Dap întpe toate a’ieste animaie, ueie mai pemapkasiie sîntă mepnii, mi întpe auemti ’ieiă mai pedstasiiă este mapneie ssnE- topă (crotalus, crotale). Auestă inapne tpse- mte în Amepika, snde este ks dpentă ksBÎntă snaima tstsiopă fiinjjeiopă Bii, kEui msmkEts- pa isi npodsue în nsjjinc ope mi kiapă îniis- jjine minste o moapte sirspE , de kape msm- katsis nsmai noate skEna niui întp’snă kină. Auestă mapne d’o .isnpime de snă stînacenă mi de rposimea snsi npajjă de oms, ape iîn- te koada sa, snă pîndă de ineie țapi înaripa- te ka mEtEniiie, mi kîndă mapneie se tîpa- mte, aueste ineie se loseskă snsiă de aitsis mi skotă snă ssnetă naptiksiapă, npin kape IIpoBidcnna sine -fnkEțoape a Bpstă a ansnija de denapte sosipea anestsi inemikă aiă tsts- lopă fiinjjeiopă bîî. Toate animaieie ne kîmnă kîndă audă a’ieste ssnetc pedstăBiie, daă fs- ra de se asksndă snde notă. qcu'. /i întp’o razetE de kspîndă s’a panoptată o întîmnaape a snsi Esponeană k’snă mapne ss- nntopă în Amepika, mi fiindă kE ns, e fEpE intepesă aueastE întîmniape, de aueea o ns- nemă aiul. . ' •: întp’o zi, ziue aueia kape a asstă anea- stE anentspE, mE npesmBiamă. sinrspă înso- rită d’snă kîine aiă meă de Bînată în Pen- sylvania (Amepika) lînrE pîsiă Susquehaunes, — 320 — kîndS d’o data ras noraeneskă ks kîineae meS înnene a astpa întp’snă nodS ks toteaă nap- tiksaapă, tots atonii asdă mi sns ssnetă nap- tiksaaps. Ms sită mi Bsds anpoane de mine ka aa 30 nanii, snă mapne ssnstopă de ras- pimea snsi stînacenă, ksakată aînrs snă tpsnkiă de apnopS doBopîts. în momentsaă dintîiă m’amă snepiatS foapte tape mi amă psmasă înkpemenită, înss adskînds’mi aminte ks aiestă animaaă pedutaniaS se afaa de mine aa o de- nsptape de 30 nanii, în kîtă ns noate ss ms rnsniue fsps neste, mi nitiindă ks ns e oni- neisaă anestsi mapne a roni Biktima sa, de aneea amă psmasă ainiratită, iaă nsmka în- kspkats ne o ijiiieams în sninapc, nsindsms în noziijisne d’a nstea okia anests animaaă, ksni papă se întîmiias snsi oms a anea oka- zisne. ss’as onsepne în nipksmstanija anaaors. Illapneae zsnea întinsă ne nsmînts; din timns în timns skotea ssnete nstîndă koada sa nea ineaats, ne kînds okii asi epas aii în- tării ne mine. Aksms ams kstezats mi ams fsksts ka aa 10 nanii. înaintea mapneasi, kîi- neae mes a înnensts a astpa mai tape, nap’ ks a npsts a ms înkpedinna ka ss ns ms esnsis aa sns nepikoaă ama de mape. Illap- neae nap’ ks de fpiks a îndoită kopnsas ssă în fopma snsi apkă, a înnensts a Bate tape ks koada mi a’mi apsnka o sitstsps înks mai fikss mi mai înfokats. Aksms ams apsnkats o neatps ainrs dînssas; niapneae Bszînds ks se nperstemte nentps dînssas o asuts sepi- oass, a pidikată kansas aa o însaiiime ma- pe întokmai ka kînds apă fi fostă rata de asnte. Aksms ams kstezats mi m’amă anpo- niats înks ks kîm-Ba nanii în kîtă distanga întpe mine mi eaă psmssese nsmai de 10 naini. Hlapneae a înnetată a ssna, pemîindă ainimtită ks toteaă, n,iindă kansas în sssă mi afaîndsse în nozinisnea d’a ms sspnpinde mi a se apsnka ne mine întp’snă momentă de ne- ateniysne. Ns noniă deskpie sitstspa asi nea kpsnts assnps’mi în timnsaă anesta. Okii ssi stpsasnindă k’snă fokă infepnaaă mi k’o fs- pie înrpozitoape ginteigi ne mine, m’aă ns- tpsnsă întp’atîța, în kîtă amă psmasă kîte-Bft momente nekananiaă d’a ms mimka întokmai ka sns napaaizată; atsnnl ams, înijeaesă ks este adesspată kîndă se zine, ks toate anima- aeae Biktime aae ancstsi mapne sîntă npinse npin sitstspa asi kape ae înkînts, ae înkpe- meneinte în kîtă nsmai notă fsi,ii rai dcBÎnă spada asi. In totă timnsaă anesta, kîineae mes a psmasă ksakată aînrs ninioapeae meae sp- aîndă mi tpemspîndă ks totă kopnsaă ssă. Eă aksmă Bpîndă a ms foaosi d’aneasta o- kazisne paps, amă înnenstă ss ipită (asmstă) kîineae assnpa mapneasi, dap kîineae npin instinkts n’a Bpstă'ss se mimne ka ss atane ne mapne. Eă Bszîndă aneasta , amă xots- pîtă a jneptfi kîineae (kape totă epa BStpînă iui n’a nststă ss ms sepne rasată), a’amă asată mi a’amă apsnkată kstpe mapne, în kîtă a kszsts aînrs dînssas aa o distanijs d’snă ni- niopă. IHapneae aksmă se pctpaije, înnene a ssna tape mi întp’o iKsmstate de minstă de- sfsmsps o napte mape din kopnsaă asi, din tsptipea nipksaaps în kape epa asksnsă nîns se apsiiks assnpa kîineasx mi’aă msuiks aa niniopă; dsns aneasta niapneae se petpaije din noă înkoaonindă kopnsaă ssă. Dap toate aneste ânaintspl mi petpaijapl, n’aă ninsts nini sns minstă, mi ks isn,eaaa snei sspcni- a în- naintată rai iapă s’a petpasă. Aksmă m’amă rpsnită, amă asată nsmka în mîns, amă tpasă nine assnpa asi, aaineae ’i-a intpată în kană, mi dsns snă minstă, niapneae epa îmnsmkată mi mopts. JIa aneasta okazisne amă nszstă iapsrai ks este adeBspată aneea ne se zine desnpe moaptea rpanniks a mapneasi ssnstopă, în kontpa BÎeijel tenane a inepniaopă din kaime- ae noastpe, aae kspopa Esksnî taiete se miinkă înks rasată tirană (ijspansaă zine ks se raiin- ks nîns aa sfinijitsaă soapeasi) dsns ne a’a omopîtă nine-Ba. Ba înks aosindă nine-Ba n’snă mapne ssnstopă k’snă Bsnă tape în sni- nape, îndata moape. Dap kîineae, 30 minste dsns msinkstsps, epa moptă rai smfaată ka tosa. Tinorpaî’ia naniona.TB a asi loces PomanoB mi Komn.