JURNAL EENTPB PESnÎNDIPEA UITIINgEIOP NATBPAJIE IUI ESAKTE, în toate k.iase.ie. PediijcalS de . ' . Ilpofesop Doktop Ift.iiă Ilapani. 38. (Ansa întii») Kskspcinti. Oktonmpie 8, 1856. Konpindepe • Caise?n-iS ne insuM Islanda. --- EkMnsa-.vmapn ti>!n.is de ,ta l-ii ; Oktomepie. --- Komsnikaițisni w.liiraiip,iie miuî. HE INS&JLA ISJ iMki. C>n6 inipakfi.ift aaă Natopei. SssS în gspiae noaape aae nopdsasi, aiu- ri inssaa rpoenaanda, esisti o inssai isoaa- ti, nipisiti în mizaoksas oneansasi noaaps, d’o mipime nsmai de 1400 miae nitpate mi kape se nsmemte Islanda. în aimsa rronsai- aopă de akoao, nsmeae de „Isaanda “ Ba si ziki: inssaa de rians; întp’adeBips aneasti inssai e mai neste tots ansas înkonsKspati de msnni de riagi mociai kape npimiBapa mi Bapa Bins de kstpc noasas nopdsasi, de kitpe aneasti napte a nimîntsasi, domensas negei etepne, mi se norops kitpe kaimeae mai mepidionaae kape sînts mai nsnins pirs- poase, mai nsnins pedstasiae, mai nsgins inemrne teteaops fiiniieaOpS Bii, de kîts kaimeae noaa- pe. Nsmai foapte nsgini ksastopi as Bizitats nîns aksms aneaste inssas; ksni, de nri Is- aanda fopmeazs de aa ansas 1380 o napte din peratsas Danimapnei, înss nsmai de ’iinni opi ne ans naeaki din Kopenhaga (kanitaaa Danimapnei) o kopasie a rsBepnsasi kape miz- aonemte komsnikagisnea ofiniaai întpe Dani- mapka mi Isaanda. Ama dap Isaanda e ijeapa nea mai isoaats în .Espona, nap’ ki fopmea- — 298 — ze anant-rsapdia kontinentsisi nekis, esnssE¹ în miziokms nepikoieiops ne domnesks în domensis oneansisi Atiantiks mi mai ks sea- în pegisniie noiape. Ultim» dap foapte nsgins desnpe Islanda, îiise ’ieea ne mtims este atîts de intepesants mi de pemapkasiis, în kîts mepitE a fiksa nentps snă minsts a- tengisnea noastps kspioasE. . Hatps nipkomstange naptiksiape rnsims ia aneasta inssiE, adiks: gepmspiie eî sînts d’o fpsmssege admipasiiE întokmaî ka nsnk- teie ’ieie mai fpsmoase din inssieie Apraine- larsisi Tpeks, dap în intepiopsas eî esista Boikani tepÎBiii, pîspî imnozante mi isBoape kape das neînnetats ans fepsinte. Aneasta geaps ape sns kapakteps meian- koiiks mi d’o sepiositate adînks mi maacestoa- se. So.is.is (nsmîntsis) anestei gepi apate npetstindenea opișina sa; ia opi ne nass ne fane Boiancopsis akoio, msenite nEmîntsis a- konepits d’o iaBE nearpE (Tracliit), npodsk- tsis Bo.ikani.iops antini stinini ako.io de mii de ani kii aneasta irbe e ama de Bekie în kîts din nearpE s’a fskstS în sne.ie lokspi pomioaps. Dap msngii d’akoio sînts ne BÎp- fspiie lops psngi, apstînds fopme fantastine mi înrpozitoape ia Bedepe, fiinds ks mani- fests mspimea nstepei destpsktise a eiemen- teiops tspBspate ne a domnits mai nainte ne aneasta inssiE. Anemti msngi sînts npetstindenea roi, fe- ps Bp’o spmE de Begetagisne; anoi mi kiaps ne ia noa.ic.ic msngi.iopS nEmîntsis e akone- pits în ms.ite nokspi ks Bande imense de ni- sins kape e iap sn8 npodskts BoikanikS; d’a- inî înkoio kEiEtopsiS Bede nsmai kîgi-Ba rnsmki kpeskînds ne anests nsmînts stepiis. Monotonia npodssE npintp’aneste kondi- gisni ase nEmîntsisi de ako.io, este modepata nena npin temnepatspa aepsisi de ako.io ka- pe ape naptiksiapitatea (întokmai ka în Ilep- sia) a npodsne o iiszisne ontiks în kîts bo- iasKopsisi i se nape ks Bede toate OBiekte.nc mal anpoane de dînssis mi .ia o distangE mai miksde kîts sînts în natspE. Ss ’mi imagine nine-Ba nBdspi i- mense mi dese de mesteaksnl mi de sE.riii, însB kape ns sînts mai mapi de kîts snineie de rpîs .na noi, aitepnînds ks kîmnii mane, întinse, akonepite de sspseni kape ks rpes mi papg asia se sse ne ssnpafaga soisisi ako- nepits ks nisins rainens kape se înneninemte ne de o napte ks iziaze Bepzi mi ne de al- ta napte ks msngi isoiagi girantini akonepigi în toata niBpimea lops ks o zsnadE etepns mi ne Bîpfsis kspopa ia o înE.igime de 5000 sas de 6000 ninoape ess fiame BOikanine în- rpozitoape kape d’akoio tpimits pazeie lops înfokate nins ia întindepi foapte densptate, în kîts pegisniie infinite aie oneansisi noiaps sînts iisminate noantea de aneste fanape ss- Biime dap tepisiie kape înBEiesks tots opi- zontsis întp’sns beis poms înfokats d’sns as- nekts înfiopstops; SE’ini imagine nine-Ba, ziks, toate aneste snene în întpegimea iops mi o sb aiBE o idee, ne imnpesisne mape fane assnpa omsisi sns BoiamS în Isianda! Dap ne kontpastS mape ks intepiopsis anestops msngi! Ile din afaps sns fpirs no- iiaps, tepiniis, etepneis, în kîts ns nepmite nini snei fiinge înssfiegite, nini snsi fips de manta ka se esiste akoio, ne kînds în inte- piopsis anestops msngi apde sns foks tepi- bîi8 mi etepneis kape fane din timns în timns nimte epsngisni BOikanine destpsktiBe apsn- kînds afaps iane fepsingi, snde toate meta- leie mi minepaieie sînts în stape fisids, ;nri a knpsia ksidspn este atîta de mape în kîts gine kîte o date msigi ani nins se psnemte! Askps kspioss! In nentpsis Esponei ns esi- sts aksms nini sns noikans, ni nsmai ia a- mîndos estpimitegue saie. Kstpe Ssds mi nopdS se rssesks aksms Boikani aktiBi, adi- ks ia ssds BczsbsiS mi Etna, iap ia nopds sns pînds de Boikani înfokagi kape se afiș în inssia Isianda, inssia nea mai ssntem- tpionaiE a Esponei. Boikanii nei mai im- noptangi ne se afiș ne Isianda, . sînts nei spmEtopi: Skaptar, Hekla, Eyjaffjalla, Tend- fjalla mi Snaefell. Dap pîspiie de anE fepsin- te, kape ess dintp’anemti Boikani ia epsn- gisniie lops, as desastats Isianda în mai msite pîndspi. Ns nsmai iaBa, ni mi kstpe- mspeie tepiBiie kape însogesks epsngisniie — 299 — Boikaniue as ESiCBepsats aceasta inssit de msite opi. Nsmai npin epsnnisniie penetate aie Bsikansisi Hekla, s’a întîmmats 24 de kstpemspe mapi în Isianda întp’sns intepsaiS skspts, deiaansis 1804 nînt .ia ansis 1846! Dap kstpemspsis ktpsia a fostS esnsss Is- landa în ans.is 1783 ia epsmjisnea BOikans- asi Skaptar a fosts ama de rpozaBS în kîts a întpeksts toate kstpemspiie kape s’as Bt- zsts de kînds este ntmîntsis. Ja anests ks- tpemsps s’a desastats iieapa nînB ia o întin- depe de 20 miie peorpafiue, a nimiuits toate spmeie de ksitspt ne aueaste inssit, a o- mopîts 100 mii de oameni, 190 mii oi, 28 mii kai mi 11 mii de Boi. Eate ne kontpasts esists întpe fpirsis estepiops mi ktidspa in- tepioapt aie msnjjiiops piranti’il din aueaste inss.it! Dap anests kontpasts ns se mtppinemte nsmai ia difepinija temnepatspei, ui mi în pa- noptsis fenomeneiops aksatiue ne se aptts în aeps.is d’akoio, domnemte sns kontpasts imenss; ktui npetstindenea, nsmai snde sînts ntdspi dese ako.io se fopmezs pîspi mapi, ne kînds în Islanda, de mi ns esiste niui o nt- dspe ks apnopi mapi, ks toate auestea se a- fit ne aueaste inssit o ms.in.ime de pîspi, dintpe kape sneie sînts foapte însemnate. In mizioksis snsi glasieps (ncmete) de ia o în- ntiiiime de 3000 ninoape, ese pîsis Thjorsă kape e ama de lats ka mi Dsntpea anînds ant aiBt ka lanteie mi dekopînds neisațrisis fantastiks de npin ’mnpemsps ks o sandt de ant ksprttoape aist mi isuitoape ka ap- pintsis. Ns nsmai aneste mipaksie ie-a kon- sepBats Natspa nentps aueaste inssit esen- nionait, ui naptiksiapitatea nea mai kspioa- st kape rtsims akoio, este msigimea de is- Boape ks ant fepsinte kape ess din anests iitniînts înriegats, akonepits tots d’asna în în- BeiimsiS de iapnt. Aueaste naptiksiapitate este atîts de admipaniit în kîts sinrspt me- pite ka st fauems aksms îmnpesnt ks lek- topii nostpii o niimnape (nerpemits imapinapt mi ftpt keitsia.it) npin aueastt neapt estpa- opdinapt. IsBoapeie ks ant fepsinte se aptts ssb natps fopme în Islanda, adikt: opi kt aneie lops ksprs linimtits (Laugar), opi kt ane fepninijl saps din ntmîntS npin nimte xassze pirantiue din timns în timns (Geyser), opi kt aneie auestea sînts înktpkate ks msitS auids kapr.oniks (ka BopBessis nostps), în kîts sînts în stape st îmBtts n’sns oms kape Bea din- tp’înseie, opi kt disoiBs ntmînts nerps npin kape tpeks mi npodsks nimte lakspi mine de noniois. Dintpe toate ueie mai Bestite mi ueie mai admipasiie sînts nimnitoape sas Tai- sepe. Dap dintpe aneste dsne spmt, ueie mai Bestite mi mai Bizitate sînts Paisepeie kape se afiș ia o dentptape de kaie d’o zi de opamsiS Reykiavie, kanitaia Isiandei. întp’o Baie foapte fepti.it, deskist kttpe mape, stptBttste de mai msite pîspi mi ko- ponatt de mai msirji msnn.1, în ais ktpia fsnds se afit BOikansis pirantiks Hekla, mi msiiii a-iiji msniii aisi înseiigi neste tots a- nsis ks ztnadt, akoio es8 mai msits de kîts 100 isBoape kape apsnks ant fepsinte; înst tpei dintp’înseie sînts ueie mai Bestite mi ueie mai mapi, kape sînts ksnoskste ssb nsmipea de Paisepsis ueis Bekis, Paisepsis ueis nsos mi Sțpoks. Paisepsis uei§ Bekis este ueis mai imnoptants din toate, de aneea se istmS aksms osteneait mi st’is Bizitems! Paisepsis este aksm8 în penaoss. Ns- mai npintp’sns nsops miks de asspi kape se afiș neste dînssis, afitms snde e loksis isi. Ftpt sfiait nstems st ne anponiems de dîn- ssis, înst tpesse st tpenems mai nainte ne- ste o moBiit de mapmspt de koioape nens- mie mi netedt. Aneaste moBiit, Paisepsis în- ssmi a npodss’o, ktni aneie saie sînts în - ktpkate de kaikaps (Baps) mi kînds ana se eeanopeazt, ptmîne sns denozits de mapmspt sas kaikaps fins mi neteds. Ne-ams ssits ne BÎpfsis anestei mosiie, mi aksms ni se înft- Tiimeazt Paisepsis înssrai, adikt sns Basins de fopmt OBait (ka sn8 os mape) ais ktpsi diametps neis mape ape 56 ninoape, iap neis miks 46 ninoape, ne kînds adînuimea sa e- ste de 4 ninoape. Dap în mizioksis anestsi Basins onsepBtms o raspt pttsndt kape se — 300 — de kspiositate: aa rspa faastei ne snde s’a nepdstă ana Basinsasi întp’snă modă ama de penede mi de mistepiosă. Dap st ns ztBO- Bimă msată în anests Basins sskată, ktni aa- mintepeaea nstems st ne apdemă ninoapeae ks ana fepsinte kape se sse din nsoă în faas- tt mi kape în nsjjine minste iaptmî Ba sm- naea Basinsaă. Dsnt aneasta înnene a se a- nponia momentsaă în kape Taizepsas se Ba aptta în toate maiestatea sa, O isssknitspt înrpozitoape mai tape de kîtă a tsnsasî ini kape ijine anpoane snă minstă, Ba ansnija sosipea anestsî momentă soaeneaă. Ana sasi- nsasî se afat întp’o pesoasijisne tepisiat, nri smnae Basinsaă atîts de msată, în kîts ksp- pe iosă neste mappiniae saae. Dsnt kîte-Ba seksnde, întokmaî ka o pakett înfatktpatt aa snă fokă de aptifirjă, ama se sse ks sromotă o ftmie de ant nînt aa întajjimea estpaopdi- napt de 90 nînt aa 100 de ninoape, aBÎndă o rposime diametpaat de 10 nînt aa 15 ni- noape! Asia aneastt ftmie a aacsnsă aa ai- miteae (xotapsaă) întaijimeî saae, kîndă o a doa mi a tpeia ftmie totă d’asemenea mtpi- me mi nstepe o spmeză, sa înkt sne-opi o întpekă ! Aksmă Bină msate aate ftmiî maî mini, sneae meprîndă dpentă în sssă, aateae spmîndă o dipekgisne kspnt saă aatepaat, însonite de nsopî rpornî de asspî kape înse- aeskă toate aneste snene ssBaime mi înrpozi- toape! Aksmă anemă snektakoasaă neaă maî rpandioss înaintea okiaops nostpi! IJapina a- neasta kape asia ks kîte-Ba minste mal nain- te epa ama de ainimtite mi de nanifikt, a- ksmă e nttpsnst de sromote infepnaae nri tepiniae, komnapaBiae ks sromoteae a o sstt de maminî de Banoape kape se snapră mi Ba- noapeae aopă skană ks ksnosksta aopă nste- pe deBastetoape mi ks sromotsaă aopă sntî- mîntetopă kape ne nttpsnde de fpikt mi de tepoape. îKoksaă anesta ijine nînt aa 10 mi- nste. De kîndă noi ptmînemă înkpemeniriî de snaîmt mi de mipape aa 30 saă 40 ninoape denapte de aneastt fîntînt pirantikt, ea s’a ainimtită din noă, aneae eî s’aă atsats înarosă din nsoă mi neste 2 saă 3 - minste iap snă penassă assoastă mi nanifikă ni se înftiji- nsmeinte faaste, asîndă uns diametps de 6 ninoape. Diametpsaă anestei rtspî. se mikmo- peazt în jkoss din ne în ne maî msats în kîts faasts npiimemte fopma konikt întinzîndsse în ntmîntă nînt aa o adînnime de 70 ninoa- pe ! Ama stemă aksmă înaintea snsî aakă fepninte kape a emită ne ssnpafaija ntmînts- asi apsnkats sssă din mistepioase netpe înfo- kate ne se afas în sînsaă ntmîntsasî. Dap niBeasaă anei anestsî aaks ns e tots d’asna aneaamă, ktni neste nsijine ope sasinsas Ba fi msată mai naină de kîts aksmă, în kîtă a- na na ksppe afapt neste mappiniae asi. In- tokmaî kaînaintea snsî aeă dopmindă, ama ne afatmă noi aksmă ainimtini mi ftpt sfiaat în- naintea anestsî epos întpe' isBOapeae ntmînts- asî. Dap neste nsnine minste snena se sa skinma. Aksms aszimă o isssknitspt ka d’sns tsnă; în minstsaă anesta, ssnpafaija Basinsasi ainimtite nînt aksms, înnene a tpemspa mi se miinkt ks o mape isjjeaat înkoane mi’nko- ao; tots d’o date din rspa faastei (din mizao- ksaă Basinsasi) sape ka dintp’snă xassză ant snsmoast nains de ntraini de aeps; dsnt kî- te-Ba minste, aneaste mimkape a înnetată mi ssnpafana Basinsasi iap s’a ainimtits ka mal nainte, atsîndă ka sns sssenips de aneaste snent nsmaî sns stpats de anspi kape îiibc- aemte Basins. Oape noate st’mi imapine ni- ne-Ba ks ncoksaă Taisepsasi s’a tepminată ks aneste mimkspi? Ns, nini de ksms! ni asta a fostă nsmai o mikt intpodsknisne aa aco- ksas neaă mape kape se Ba spma neste 80 sas 90 minste anpoane. Ktni atsnni se Ba aszi din nsoă o isBsknipe tape ka d’sns tsnă, msats mai tape de kîts nea dintîiă, ana din Basins se Ba mimka ks o isgeaat mai mape mi xasszsas din faaste se Ba ssi aa o înta- jjime de 6 sas 8 ninoape. Iap dsne aate kîte-Ba minste mi aneastt tspsspape s’a tepminats te kînds aoks snsi panassă din nsos, na înkt atsnni o napte mape din ana Basinsasi se Ba stpekspa npin rspa nentpaat sas faasta sasi- nsasî mi se Ba nepde ne akoao în sînsaă nt- mîntsasî; aksms sîntemă în stape a îndptzni mi a intpa kiapă în nasinsas kape e mai ks totsaă sskată mi a apsnka o sîtetspt naint — 301 — ineazt ne raizeps.is peBO.isgionap# nînt a- ksm# nii neste toata neapa kape îaS înkon- acoapt, xaBBzspiae pirantine s’aS ftksts neBt- zste, Basinsa# anei s’a mikmopatS msat#. A- stezi FaizepsaS Ba ptmînea în aneastt aini- mte, dap mîîne iap Ba peînnene acoksa# stS admipasia# mi tepiniaS, npeksmS a’amS Bt- zstS asia înainte ks kîte-Ba minste, saS ka st ziks mai sine, kape m’a fopgatS a’aS de- skpie în kaBinetsa# meS mi a’aS npesenta fi- rspaaS. Dap întp’adestpS, zikS BoiaHcopii, nini o deskpiepe npin Bopse saS firspî, ns noate st esnpime maiestatea raizepsasi în momentsaS aktiBitaijiî saie! Ns mai nsgin# pemapkaBi.it mi imno- zantt este mi fîntîna (raizepS) nsmite Stoker de mi n’ape nini snS sasinS, asîndS nsmai o raspt d’sns diametps de 9 ninoape rai în miz- aoksaS asi o faastt kape ns meppe iosS în dipekgisne dpeantt, ni kspBt. Kînds Stoke- rul este în penassS, ns apatt nini o nipksm- stangt pemapkaBi.it, ni seamtnt ks opi ne isBopS opdinapS, dap kînds este în aktiBitate, atsnni apsnkt nimte ftmii de ant msatS mai înaate de kîtS raizepsa#, mi anestS acokS Sto- kenil îaS spmeazt de dot opi în fie-kape zi. înst eaS apatt in’ o a.itt nipkomstangt foap- te kspioast, afapt din nepioade.ie aktiBitagii Faisepcjie nc inss.ia Is.ianda. saae OBÎnnsite în toate ziaeae. Opi ksmS, kindS apsnkt nine-Ba în f.iasta asi o neatpt sa# o Bskatt de ntmînt#, nsmai de kîts înnene io- ksa stS. 8118 BoiaiopS zine: „Am8 BpstS st înnepkS mi amS apsnkatS în faasta asi kîte- Ba Bsktjji de ntmînts nerps mi amS ainten- tatS kîte-Ba seksnde. Dsne aneasta ns s’a a- pttats nimikS; kiapS fepsepea anei în adîn- nimea faastei nentps sn# minstS a înnetats. Dap dsii’ aneasta, snS tptsnetS tepiniaS a în- tpepsntS .liniratea yenepa.it, rai dsut dînssaS a8 eraits din adînnimea anestei fîntîne ks o isgeaat estpaopdinapt o ftraie de ant nea- rpt ka nepneaaa rai a aacsnsS aa întagimea monstpsoast de 130 ninoape! îmnpesnt ks aneastt apsnkttspt de ant, fîntîna a apsn- katS nînt aa o întagime imenst rai Bsktgl de ntmînts kape ae-amS apsnkatS întp’înssaS rai kape aS kaszatS ka ftniieae de ant st fie nerpe ka nepneaaa. AnestS iokS esnitat# npin Boinga noastpt, a ginst# Bp’o 15 mi- nste nînt kîndS s’a ainiratitS ks totsa8.“ Afapt de raizepS rai Stoker ne kape ’i am# nsrait# aini, se mai afat în Isaanda mi nînt aa o ssta de raizepe sa# xansze nats- paae mini, înst aae ktpop# jKokspi ns se spmeazt în demensisni ama de mapi, ks o manifinengt araa de fpsmoast ka aa neae ssss nsmite. Dap tpesse st nomenim# aini mi sn8 raizepS kape apsnkt nopoiS fepsinte, kape se afat ne Isaanda aînrt msnteae de nsnoast de akoao. AnestS raizepS aas ktpsi nasin# no- — 302 monosăape snă diametp» de 10 nicoape, ne- încetat» apsnkn nimte fsinii de nomoaă nerps fisidă mi fepsinte nînn aa îns.niimea de 10 sas 15 nicoape. Ams npezentată aektopsasi sna din ce- ae mai admipasiie scene aae Natspeî. Eas a admipat’o mi a pnmasă înkpemenită, dap kpeză ks ns na fi de npisosă a asea mi oapeml- kape esniikaijisne panionaBins assnpa acestsl fenomenă rpandiosă. Snpe aceasta Bornă cita a- ceea ce a zisă npofesopsas Bunsen kape a Bizitată Isaanda în ansas 1846, desnpe Isaan- da mi raizepeae saae. Eas zice: aneae kape se afas în npofsnditatea nsmîntsasî sînts msats mai kaade de kîts kntenimea de ans din fsn- dsas raizepiaops kape stas neste aceae ane ssBtepane fepniniji mi ae anasn în raosă. Dap aneae din npofsnditate sînts anssate mi în sssă mi apsnkate afapn (dsne aepea esns- se aa deskpiepea nsgspiaops aptiziene înN°36) atsnci aceaste ans fepsinte eraindă afaps în pepisnea ssnepioaps, se peceskă mi se skimsă în Banopi de ans kape as ksnosksta aops ns- tepe anssEtoape foapte întinsn, npin spmape apsnkă ks o mape eneppie toate aneae kape se afas neste dînseae mi npodskă fomieae maacestoase de ans kape ams deskpisă mai ssss mi kape se înaaiis din raizepe din tiran» în tiran», adiks kîndă s’a fopmată în npofsn- ditatea aops atîijea Banopi de ans ka sb noa- te pidika mi a apsnka afapB aceste kstegiml mapl de fBinii de ans. loan Mueller, npofesopă aa Freiburg', Bpînds a nposa adeBBpsas acestei teopiî, a fskstă o maminB npin kape a npodssă rai- zepi aptificia.il în miniatspB! Eate s’a apB- tată kB teopia este adeBBpate! AstS-fea» mtiinga a esnaikat» fenomensas raizepiaops; ea a densptată Boaasas miste- piosă kape a akonepită atîiii seksai, acests fenomen» estpaopdinapă. Ustepea demonikB a raizepiaops kîntate de kstpe Skaadi (no- eni antici) Isaandiel s’a d»să mi a fskstă aok» snei aepl fisice nestpBmstate. Dap sb ns’nn imapine cine-Ba ks npintp’aceasta, noezia rai- zepiaop s’a nepdstă. Nsmai mistepsas fass- aos» s’a nepdst», mi daks ap» fi tpsită rai aksmă Skaadi, mi aksmă în Isaanda ap» fa- ce noezii sscaime assnpa raizepiaops de a- koao; înss în aok» d’a ceaenpa în aceste noe- zii odice nstepea demoniaops kape ns esistă, aps ceaespa admipaBiaeae rai etepneae nstepi fizice ne kape Kpeatopsas Atotă-nstepnikă ae a întokmită în infinita Natsps ce a kpeată, ka ss konaskpeze sna aînrs aata în cea mai mape apmonie, ka ss ancste sna aatia nentps manginepea asmei. Nerpemits aceasta este o askpape rasat» mal ssBaimn rai rasat» mai noetiks de kîtă askpspiae destp»ktÎBe, ne ka- pe iraapinajiisnea oameniaop» BapsapI în se- ksaiae tpekste ae-a kontpinsits demoniaops înrpozitopi, innentanl totă de dînraii, ks skonă opi ka se snepie, opi ka ss înineae oamenii. Astponomii rai kaaendapeae a» ansnnat» aceaste ekainss ks toate naptiksaapitBiiiac ei, mi npeksmă a» ansnnat» ama s’a mi întîm- naat» în peaaitate. Snpe fepicipea noastps, în noantea de aa 1-iă OktomBpie (4sni noantea snpe Mapiji) epa foapte senină rai snektatopii kape aă aBstă k»piozitate ini pssdape a ob- sepna aceaste ekainss, aă asstă okazi»ne d’a admipa sn»aă din fenomeneae Natspeî, kape kîndă s’apats e totă d’asna foapte intepesantă rai mal ks seams foapte înkspapeantă nentps de au l~iS OktMiwpw. omsaă de nitiiiinn, knci îi apate ksmă nitiin- na cea mai ssnaimB ne kape a insentat’o sni- pitsaă omeneskă, adiks ratiinna Astponomiei este adeBBpate, rai ks ns sîntă eponate pe- ssatateae acerați! ratiinije, kape se oksns ks cepsaă rai ks steaeae ași dennptate de noi d’o densptape infinite, rai npin spmape ks kape ns nstemă acea nici snă kontaktă ma- tepia.iă. Ks toate acestea, astponomii kape aă kstezată a detepmina kspssnă kopni.ropă ce- peniti rai a npesedea toate CBenimente.ie kape — 303 — nots se se întîmnie ne fipmamentBis azsp§, as apEtats ks aneastE mtiingE este adeBEpatE iap ns e Bp’o adsnEtspE de inoteze imaipnape. AitE datE Boms tpakta mal ne laprs ke- stisnea ekiinseiopS soapeisi mi ase .isnei, a- ko.io BomS esniika npin ne modS astponomiî nots se kaiksieze mi se npesazE ekiinse.ie Biitoape, înss aksmă ne Boms mEppini a pa- nopta desnpe ekiinsa .isnapE ne s’a BEzsts în noantea de ia 1-is aie isnii kopente Ok- tomspie. Ja 10 ope mi 27 minste (timnsiS Bie- nei) a îimensts o ekiinsE isnaps, adikE ib- na a intpats în smspa nEmîntsisi kape îm- niedekE ismina ei a Beni nînE ia okii nostpi. Ja 11 ope 17 minste isna epa întsnekatE nînE ia jKsmEtate, .ia 12 ope (ia miezsis nongii) epa mai toatE asksnsE în smnpa nEinintsisi, în kîts s’a BEzsts dintp’însa ns- mai o napte foapte mikE. MinstsiS atesta a însemnată tokmai msmEtate timns.iă kîts gi- nea aneastE ek.iinsE kape a fostS maî totaiE, (kEHÎ a pEmasă ania */, ₂ napte a disksisi is- napS Bizini.iS). Tokmai sa 'icsmEtatea timns- isl ekiinsei este mi minstsis isnei n.iine, a- dikE atsnni nEmîntsis onsksps se nsne în- tp’o linie dpeantE întpe soape mi isnE m’o întsnekE. Dap dsne anests minsts ekiinsa a înnensts a se mikmopa, mi înnets, înnets, a înnensts o napte maî mape a disksisi isnaps a fi bîzîbîis. Ja 30 fninste dsne 12 ope is- na apatE sns disks întsnekats ia o napte în- tokmai dsnE ksms epa ia opa 11 mi 17 mi- nste; ia opa 1 mi 33 minste ekiinsa s’a tep- minatS ks totsis, adikE isna a emită din pe- ijisnea smnpei nEmîntsisi. AneastE ekiinsE epa BiziniiE, în tots timnsis kîts a ninstg, în naptea OknidentaiE a Asiei, în Espona, în Afpika, în Ppoemanda mi în naptea Opienta- ie a toatei Amepinei. Fiinds kE ekiinsa isnapE konsistE în anea- sta, kE isna kape npiimeinte ismina ei de ia soape, intpE în pegisnea smBpei nEmîntsisi kape îmniedekE pazeie ei d’a Beni nînE ia noi loksitopii nEmîntsisi, de aneea isna se întsnekE nentps togi loksitopii nEmîntsisi ia kape isna în momentsis întsnekEpei saie se afiE neste opizonts. Ama dap togi loksi- topii nEmîntsisi ia kapii înainte ks 3 ope (de ia 10 ope mi 27 minste nînE ia 1 opE mi 33 minste) epa opa de noante, npin sp- mape isna neste opizontsis lops, togi anemti oameni as nststs Bedea aneastE ekiinsE, ne kînds ia loksitopii aitops nEpgi de nEmînts ia kape în anea opE epa zi, ia ei aneastE ek.iinsE n’a fostă BizisiiE, (ksni nini isna ns epa sizifiiiE ia ei, fiinds kE se aflase atsnni ssntă opizontsiă lopă). O ekiinsE isnapE este în sine ns nsmai sns fenomenă foapte intepesants nentps opi ne snektatops, dap este mi d’o foapte mape imnoptangE nentps astponomi, kEni ie sepBE dpentă kontpoiE nentps kaiksieie lopă atîts desnpe denEptapea isnei de nEmînts, kîts mi desnpe mEpimea ei.* Anoi mi nentps xotEpî- pea adeBEpateiops distange a doE lokspi ne nEmînts, ekiinsa isnapE este d’snă mape a- mstopă, S. e. kînds dos lokspi ne nEmînts se afiș ssb aneeami lEgime georpafikE, însE r । ■ j [ \ CI ui * Nota. Ilentps anei kape as noijisni e.iementape în nitiinna geometpiei, Boms da ai'ii o mikE esn.iika- nisne în ne mods ek.iinsa .isneî noate ss sepBe snpe a dctepmina ini a mESspa npintp’însa distan- na nunei de na iiEmmte. Se ne imaginsms ks din doi oBsepBatopi ne amîndoE smisfepe.ie nEmîntsisi, uns OBsepsatops în Amepika A se sita .ia .isnE în minste js'kînds ekiinsa a înnensts, atsnni o se bbze isna C ssb steaoa D. Tots în aneste timns snă aits OBsep- Batops B în Kina (denEptats de neis dintîis ks 180°) se Ba sita ia nuna C iap în minstsis kînds ek.iinsa ei a înnensts mi o s’o BazE ssb steaoa E. Amîndoi OBsepBatopii/ de mi sînts denEptani s- ns.te de a.its.is ks mii de mi.ie ijeorpafine, tots sînts sirspi Iîe as OBsepBats amîndoi .isna întp’- sns minste, ksm, npeksms ams ziss, îmiensts.is ek.iinsei .isnape înnene nentps tots HEmînts.is în- — 304 — deniptate sns de aats în dipekgisnea kitpe Estă miBestă.; Este înBedepats ks aoksaS ka- pe e nssă mai kitpe Opientă, Ba Bedea în- nensts.iă ek.iinsei maî tîpziă de kîtă aTie.ia kape se afji mai kitpe Bestă, fiindă ki, kîndă e ia Biena 10 ope seapa,.aa noî kape sîntemă maî Opientaii, e mcazi-noante tpeksti. Ama dap înnenstsaă ek.iinsei asnape kape în- sene întp’adesipă nentps totă nimînts.iă în- tp’snă minată, na fi BiziriaS aa Biena aa 10 ope 27 minste, aa noî ka o jKsmitate opt mai tîpziă, adiki.ia noî snă opoaopiă persaată dsne mepidiansaă nostps, Ba apita atsmiî 11 (anpoane miezsaă noimii). Anoî nstemă pedsne difepinga întpe opoaope aa difepinna distanijeaopă de asnpime (întpe Estă mi Bestă) tp’snă minstă. Hpin spmape an omă aksmă snă tpisnriă a knpsî razn A B este diametps nnmîn- tsasî, ne kîndă aatspeae A C mi B C însemnea- ză distanjja asneî de mmîntă. Mspimea anemtil sase e ksnoskste, fiindă ks intimă ks ape 1760 mi.ie peorpafine anpoane, anoi mi snrisaă 'A O B e ksnoskstă, knnî e eksaaă snrisasî D O E ka- pe nstemă mssspa npin opi ne instpsmentă kape ne apate apksaă distanjjeî ne uepă întpe amîndoi. steaeae D mi E. Ama dap fiindă ks npin mtiin- ija Tpironometpieî nstemă mnsspa toate aatspeae snsî tpisnriă kîndă intimă mnsspa sazeî saae mi a snsî snriă, de aneea ai’ri mtiindă mssspa Ba- zei A B mi snrisaă A O B kape este în dpen- tsaă nazal, de aneea afiismă mi asmjimea amîn- dspopa aatspiaopă AC mi B E, adiks distanjja asneî de nsmîntă. fiindă ki nentps fie-kape difepingi d’o opi ja nsnktsaă de meazi-zi, kopesnsnde o di- stanti de 15 rpade saă de 225 miae georpa- fise). Ama dap kîndă doî ossepBatopî Bopă ossepBa eksaktă sns.iă aa Biena mi astmă aa Bskspenitî minstsaă înnenstsasî ekainseî în amîndoi anoste aokspî, nsmaî npintp’ anoste OBsepBanisnî, Bornă mti ki Bskspemtiî se a- fas ks 115 mine anpoane saă ks 7 '/₂ rpade anpoane maî kitpe pisipită, fepi ka si a- Bemă tpeBsiniii si misspimă ks aanjjs.iă mi ks stînacinsaă aneasti distangi dpeanti de aa Bskspemti nîni aa Biena. Eati în ne modă ekainsa asneî noate si sepse oameniaopă dpentă peometps, dpentă kontpoai nentps adenepipea distanijeaopă a difepiteaopă aokspî ne ssnpafaga nimîntsasi. Ja aneste ekainse s’a apitată o nipksm- stangi ksnosksti de maî nainte, adiki ki disksaă asnapă întsnekată, ns e nerps, ni pomiopă ka apama; asta este efektsaă pes- fpînpepeî pazeaopă asmineî kape nposină din soape, nitpsndă atmosfepa nimîntsasi mi se fpînră aînrs BÎpfsaă konsasi osskspă, fopmată de smspa nimîntsasi. Hepsaă, npeksmă amă zisă mai sssă, a faBopizată asti-dats ossepsagisnea anestsi fe- nomenă, mi anei kape a’aă Bizstă Bopă ni- stpa ssBenipsaă asî kîgî-Ba ani, nîni kîndă iapinrî o ekainsi totaai a asneî Ba fi Bizini- ai în kaimeae noastpe. KOM8NIKAIJI8NI Desnpe noiutiea de nopsnm întokmito ne inssjia Ceylon, skpie Boiamopsaă K. Grâul ks în Biposaă pedaktopsasî a razeteî „Colombo^ ne ese în ka- ntto.ia inss.ieî Ceylon, a BBzstă nopsmBî kape aă adssă Bește de aa noptsaă nsmită Point de Galle, kape e în komsnikajjisne ks Espona, întp’snă timnă sksptă de 1 % ope. Kîndă Bopă sb întpecsinnezc nopsmBî dpentă mesațepî de nomtie, îi tpimită na Point de Galle ks.doB zi.re nins ns arnsnpe ako.ro Banopsnă de. aa Espona, însă tpense ss’I ipimijin inTiiNijiFiqE mhi. întp’o koaiBÎe deskonepita, atsnnî nopsmBU OBsepsă mi m’adskă aminte de dpsmsaă ne aă fekstă, anoî dsne ne skpisopiae aă ascsnsă aa Point de Galle ks Banopsaă niindă din Espona, ae iaă mi ae aeră aa ninopsaă. nopsmsiaopă mi ae daă dpsmsaă, kape SBopă a kasn aa sogiiae aopă dopite ks o isneaan mape, nsptîndă skpisopiae aa adpeseae aopă mi ns se pnteneskă ninî o dată ne dpsmă. Eate snă e- semnas fpsmosă de sns instinktă de nepnteuipe aa snă animaaă! Tinorpa$ia naijionaas a asî loceș PomanoB mi Komn.