JTJBNAL nENTPB PESnÎNDIPEA IDTIINgEW NATBPAdE JUI ESAKTE, în toate k.iase.ie. Pediyealti • de Hpofesop Doktoț» Eapam. Jfâ 3î. (Aiis.t întiis) Sskspemti. Oktomnpie 1, 1856. Konpindepe: Imapine sssiektiee komn.iementape uii ko^iopl kontpaste. — Instituie.™ Fi.ianlponi'ie modepne în Espona. Imagine WEiektiee komiLiementape mi kojopi kontpaste. KîndS okiî nostpi BsdS oape kape oniektS, imayina anestsi oniektS se zsrpssemte ne mem- spana (ne.iina) nsmita petins, kape ksntsrae- mte intepiops.18 okisasî nostps mi kape este foapte simnir.i.i'B nentps imnpesisnea .isminei. B’ani sitats Bp’odato în nssntps.is instpsmen- tsasi nsmits kamepa OBsksps a fotorpafsjsi ? kîndS Bpea st skoate noptpets.is snsi oms, kîndS oms.iS s’a amezatS înaintea instpsmen- ts.isi, ne o stikis ne se afiș în nssntps.is instpsmentsisi, se desemnează oms.is ks toa- te neje-j-aate oniekte kape î.iS înkonacopS, înss în miniatsps nri pestopnatS; asemenea rai în merncpana simiiiBi.iT> a okis.isi nostps se desemnezs toate OE>iekte.ie Bizisiae din ,is- mea estepioapn, înst în miniatspt mi pe- stopnate. Aneaste ksnonitimpB este pessatatsas msj- topS însepktpi mi esnepienge fizine, desnpe kape ns nstems ss BopsimS aksmS mai ne japrS. . Dap s’a mi OBsepsatS ks, kîndS Bp’snS osiektS Bizini.Ts a npodsss în okiî nostpi oape kape simnipe, aneasts simiiipe fee mai spmea- zs kîtS-Ba timnS, de mi OBiektsaS matepiaaS kape a npodsfe’o, nsmai esists. Eats snS es- — 290 — nepimentă siniiias mi konfipmatisă nentps a- ’ieasta: sn nsie cine-Ba snă kspBsne anpinsă mi sE-aă gie n’snă cepkă ainimtită în mînn în- tp’o kasE întsnekoasE, atsncî Ba Bedea ns- mai sns nsnkts așminosă, adekn nsmaî akoao snde e kEpssneae, dap dakn na înnîpti cepksaă ks o isgeaaE mape, atsncî în aokă d’snă nsnkts asminosă Ba Bedea sns nepks asminosă. Kape este esnaikagisnea acestsi fenomenă? Esnai- kagisnea este cea spmntoape: Kînds înnîp- temte cine-Ba sns nepks ks o mape isgeaaE, atsncî imnpesîsniae npodsse în okii nostpi din Bedepea acestsi knpssne în difepiteae asî nosi- gisni, sekomBinn întpe dîriseae mi fopmeză o ainie cipksaapt kontinsatn. Snpemaî bsiieîiihc- aepepe sn ne sîtEmă .ia fir. mi sn ne înki- nsimă kn aksm se afaE knpBsneac în nsnktsa A . c * b * a w w ‘ " -.33 O * j = mi okiî nostpi îaă BEdă în A; aceastE im- npesisne ne pnmîne de mi neste ‘/₂ seksndn knpBsneae npin înBÎptipea iste a ’iepksasî s’a stpsmstată din A aa B. Ilpin spmape kînds kEpnsneae aaamnss na B face în okiî nostpi o imnpesisne nosE, anoi fiindă ks imnpesisnea Beke din A ns s’a stinsă înkn în okiî nostpi, de aceea a’ieste dosE imnpesișnî komsinîndsse, npodskă în noi imnpesisnea snsî apkă asmi- nosă A B, anoî kîndă isgeaaa înBÎptipei ’iep- ksasî Ba fi ama de mape în kîtă o îimîptipe nepfektE se Ba SEBÎprai în ⁱ/ₗ ₀ dintp’o seksndE, atsncî kîndă kEpBsneae sa aacsnpe na G, sim- gipea npodssE din A ns Ba fi înkE stinsE în okiî nostpi mi ni se Ba nEpea ks Bedemă snă apkă. Eatn mi snă antă esnepimentă: se ossep- Beze cinc-Ba sine întp’o fepcastpE esnssE aa asmina ziaeî, kîte-Ba minste neîncetată mi ne spmE se înkizE îndatE okiî, atsncî totă giindă okiî înkimî Ba Bedea fepeastpa asminoasE; a- semenea kînds s’a sîtată ’iineBa rasată tirană întp’o fepeastpE mi îndatE apsnkE okiî n’snă nepete osskspă, i se Ba nEpea kE Bede ne nepeteae acesta desemnatE fepeastpa asminoasE. Eate mi o aatE sepie de imagini sssiek- tiBe: Kîndă s’a sîtată cinena în soape rai în-ț datE a apsnkată okiî ne snă nspete aiBă, a- tsnci i se Ba nEpea ■ ks Bede snă diskă cip- ksaapiă de mspimea soapeasî, dap nerps, de- semnată nc.irnpetc.re ceas aass. Dap dakE dsne ce s’a sîtată ’iineBa .ia soape mi îndatE înkide okiî, atsncî i se Ba nEpea ks Bede ne snă fsndă nerps desemnînds-se imaginea h.ibe a soapeasî. Ksm nstemă se ne esnaikEmă aceste fe- nomene kspioase? Eats ksm: Tpesse se intimă kE toate opraneae noa- Stpe se saEBeskă kindă askpeză rasată întp’o dipekgisne; mi opi ce imnpesisne kîndă asp- mată n’snă oprans kît-Ba tirană, opransaă s’a osicnsită. ks dînsa rai deBine nesimigisias nen- tps aceastE imnpesisne saă escitaments; aina dap rai petina, adekE meraspana Bedepiî în o- kii nostpi se saEnerate kîndă este ms.ită timns esiissE imnpesisnil asmineî, mi nsmaî este sim- gisias kîte-Ba minste nentps .isminE, npin sp- mape naptea petineî kape a npiimits imnpe- sisnea .isminei soapeasî, pEmîindă nesimniBi- .ie nentps aceastE imnpesisne, de aceea kîndă db’nE ce s’a sîtată cine-Ba .ia soape, rai in- datE ’mî apsnkE okiî .ia sns iispete a.mă, naptea petineî kape a BEZstă mai nainte di- sksaă a.ină rai asminosă aaă soapeasî, ne maî fiindă sininisiiE nentps asmina a.iBE, Bede snă diskă nerps ne nepete, dap kîndă înkide okiî ks totsaă, atsncî nenpezentîndsse nici o koaoape, pEmîne în okî, ka snă ssBenipă aas imnpesisneî peaae rai oniektiBe, imagina sș- siektiBE a disksasi soaapă aans. Tots npintp’aceastE esnaikanisne Bornă înne.icge de ce kîndă intpEmă dintp’o saigE asminoaSE întp’o kasE semi-OBskspE, ns Be- demă akoao nimikă iui ne aonimă de skasne rai de ceae-a-aate oBickte ne kape ae întîa- nimă în dpsmă; dap dsnE ne amă psmasă în kasE kîte-Ba minste rai ne-amă. oniunsită ks aceastE semi-OBskspitate, încenemă a Bedea sine toate oBÎekteae ’ie se afas în kasE, în- kE ne mipEmă în noî înșine de ce n’amă be- zstă nimikă kîndă amă intpată? Aceasta iapă npoBine ks în saiga asminoasE, okii nostpi! — 291 — aă fostă esnsmi snei asmine eneppi’ie, aksmă întîanindă imnpesisnea snei asmine mai deni- ae, s’aă sasnită ini nsBBdănimikă în aneaste semi-onskspitate nins kîndă iap s’a onimisită mi ks a’ieaste asminB denias, mi atsrmi sîntă în stape a distinpe difepiteae oniekte mi în a’ieaste semi-onskspitate. O aate sepie de. imagine ssEÎektiee koM- pate, este înkB mi mai intepesanti nentps sts- dis.iă nostps: Mai sssă amă zisă ks, kindă s’a sitată nine-Ba în soape kîte-Ba minste mi îndatB ’mi apsnkB okii n’snă nepete aană, Bede akoao snă diskă potsndă nerps : de mspimea soape- asi. A’ieaste nats nearps ns se skimsB în- dată în aană, ni din nerps se fa’ie BÎnBtă, din BÎnBtă tpe’ie în poms, din poms în Bepde, din Bepde în raanenă mi tokmai din raanenă se fa'ie aană, adiks se nepde mi se amesteks ks aaBeana nepeteasi. Dap kîndă ne-amă si- tată kîtă-Ba timnă aa soape mi îndate înki- demă okii, atsnni ni se nape, anîndă okii în- kinii, k® totă Bedemă imapina aanB a soape- asi, însB dsne kîte-Ba seksnde a’ieaste ima- țdrie aanB desine raanenB, din raanenB desine ne spms Bepde, din Bepde tpe’ie în noptokaaiă, din noptokaaiă în poms, din poms în BÎnBtă mi din BÎnstă în nerps, adiks se steppe mi se nepde în fsndsaă nerps kape se npezinte totă d’as- na okiaopă nostpi înkimi. Ama dap asmina aanB mi nekoaopats a soapeasi este în stape a esnita în okii nostpii imapine sssiektiBe koaopate. Mai komnaikate sîntă imașiniae ssniekti- Be koaopate kape se tpară dsne Bedepea o- siekteaopă peaae koaopate. Ai’ii se apate îm- npemspapea intepesante: Kb ni'ii o date ko- aoapea imaijinei ns seamBnB ks koaoapea o- Biektsasi din kape se tpape, ni nsstpeazB totă d’asna koaoapea sa komii.iim.ent apt. Tpense sb esnaikBmă aini ne Ba sb zikB koaopi komnaimentape? Fiziuii modepni mtiă aksmă ks asmina aaBB a soapeasi este komnssB de tpei koaopi npinninaae, adikB aanastpB (BÎnBtă), raanenB mi pomie, kîndă toate se îranpesnă fopmeză o asminB aanB; dap kîndă se îmnpesnă kîte doB, fopmeză koaopi komnaimentape. S. e. kîndă se îmnpesiiB BÎnBtă ks raanenă, npo- dskă koaoapea Bepde; kîndă se îmnpesnB BÎ- nBtă ks poms, npodskă koaoapea Biopeael (sioaetă) mi kîndă se îmnpesnB raaBenă ks poms, npodskă koaoapea noptokaaie, ama dap: Bioaetă, este koaoapea komnaimentapB a ra.mens.isi. ' Iloptokaaiă, este koaoapea komnaimentapB aanastpsasi, mi Bepde, este koaoapea komnaimentapB a po- insasi. Kb’iî : Bioaetă -J- raaBenă — aanastps -f- poms raa- Benă — aană. Iloptokaaiă 4- aanastps = ra.menă 4- poms 4- aanastps = ansă, mi Bepde 4- poms aanastps -f- raaBenă + po- ms =aană. A’ieste komninanisni de koaopi ns se fop- meză nsmai în oniekteae peaae, dap mi în 0- kii nostpii. S. e." sns nikfopă kîndă Ba sb întenimeze koaoapea Bepde, amestekB koaopi aanastpe ks raanene mi npodsne Bepde, dap mi okii nostpi sitîndsse aa koaoapea aanastpB mi neste nsijine seksnde aa koaoapea raane- bb, nînB kîndă ns s’a stinsă înkB efektsaă koaoapei aanastpe, atsii’ii ni se Ba nspea kB Bedemă snă oniektă Bepde. S. e. aă asată o poate de xîptie BBnsite msmstate aanastps mi jKsmstate raanenB mi aă înnîptit’o foapte iste, atsn’ii s’a Bszstă ks imnpesisnea amestekate npodssB npin a’ieste dos koaopi, îmnpesnîn- dsse în simn,saă Bedepei noastpe, aă npodssă simijipea de koaoapea Bepde. Astă-feaă s’a onsepBată mi aa koaoapea noptokaaie mi aa nea idopie. . ■ Dsn’a’ieste esnaikagisnl Bornă nstea în- geaețe mai sine fenomeneae imapiniaopă ss- nîektise koaopate. Adiks kîndă okii nostpii aă onsepBată kîtă-Ba tîmnă oape-kape koaoa- pe, s. e. poms, atsn’ii s’aă sasnită nentps im- npesisnea anestei koaopi, npin spmape sitîn- dsse aksmă aa koaoapea aans (kape npeksmă mtimă este komnssB de Bepde mi poms) ns noate sb simgB imnpesisnea de poms kape e konpinsB în aanB, npin spmape koaoapea aa- — 292 — st i se Ba npesenta ka kînd epa Bepde. Asemenea mi snă o mă kape s’a sitată msată timnă aa snă OBiektă noptokaaiă, apsnkîndă în data okii ne- ste snă aată OBiektă aass, i se Ba nspea ki e aasastps, mi snă omă kape a OBsepsată msată timnă koaoapea raasens ini a ostenită okii sm nentps aneaste koaoape, apsnkîndă okii aksmă neste sns OBiektă aaBă, i se Ba nipea ki este Bioaetă. Eati o 'lipkomstanrii kspioasi! Okiî no- stpii komnsnă mi deskomnsnă koaopiae oBiek- teaopă natspei! Koaoapea aass nsmai esisti nentps okii osteniiji de sedepea snei koaopi, kini atsnni okii deskomnsnă aaBsaă în amîn- doi koaopiae saae komnaimentape mi simte nsmai koaoapea komnaimentaps kontpasts nen- tps kape ns s’a ostenită nîni aksmă. Fie-kape din noi noate si se înkpedin- neze de adeBipsaă anestei teopii npin spms- toapeae esnepimente simnae: Si se site nine- Ba npintp’o fepeasti seapa kîndă ansne soa- peae ne opizontă, mi dsne ne s’a sitată kîtă- Ba timns aa aneasti sneni înfokati, si’mi a- psnne okii aa nepsaă aanastps, ’i se Ba nipea ki e Bepde. Kîndă nine-Ba s’a naimnată msată ne kîmnă întp’o zi kîndă nepsaă e akonepită ks nsopi aasi, noate si ossepseze ki dsiii ne s’a sitată msată aa Bepdeaija kîmusasi, «- psnkinds’ffli okii kstpe neps, nsopil i se sopă nipea ki sîntă pomii. Kîndă o dami s’a îmspskată aa snă saaă ks pokie aanastpi (xasaie) mi kîndă asminspi- ae din saaa de nană ns apdă Bine, ni das o koaoape raaseni, atsnni pokiea ns Ba nsstpa koaoapea sa aanastpi, ni aneasti koaoape komBinîndsse ks asmina raaseni a asmînspi- aopă, Ba fane ka tstsaopă si se napi ki po- kea e Bepde. O mipape! o si ziki aektopsaă. Oape ko- aopiae ns esistă în natspa estepioapi mi în OBiekteae saae, ni esistă nsmai în okii nostpi? Oape opransaă Bedepei noastpe este kpeato- psaă tstsaopă koaopiaopă asmii? Ama este întp’adesspă! Heaespsaă Newton a zisă: în tpei modspi infaseazi paza asminei assnpa oniekteaopă bîzî- Biae, adiki opi ki ssnpafaga kopnsasi assoap- se (înritc) toate pazeae, atsnni kopnsaă se înfsnimeazs ks koaoape nearpi (ainsa asmi- nei); saă ki ssnpafajia kopnsasi ns ansoapne nini o păzi, atsnni kopnsaă se înfsrjimeazs ks koaoape aass (asmina nains); saă ki ss- npafajja kopnsasi aBSoapse o napte din păzi, mi atsnni kopnsaă este Bizifiiaă ks koaoapea komnaimentapi a neaopă înriijite. Dap npe- ksmă ssnpafajja kopniaopă noate ss assoapBi o napte a pazei asminei, ama mi opransaă Bedepei noastpe noate si fie nekanaBÎaă d’a npiimi imnpesisnea snopă koaopi, atsnni Be- demă osiekteae ks koaoapea aopă komnaimen- țapi; de aneea opranizagisnea indisidsaas a fie-kipsia din noi, detepmini modsaă npin kape eaă Bede asmea. Asta este mi kasza ks admipsm» komnoziijisnea mi fineijea koaopi- aopă aa snii niktopi ks o deosinipe mi ae ns- mimă Ito.iopits.is tasMspuop^, ne kîndă aaiji niktopi, ks totă penisaă aopă nentps desemnă, totă ns sîntă în stape a npodsne anestă ko- aopită, fiindă ki opransaă aopă nentps de- stinkjiisnea koaopiaopă ns e ama de fină mi de apmonikă ka aa nci-a-aani înzestpan.1 de aa Natsps ks o deosisits fineni de simjjÎBi- aitate nentps neae mai fine nsanije de koaopi. Ama dap penetimă aini aneea kape amă zisă mai sssă adiki: ki fie-kape din noi Be- de asmea dintp’sns nsnktă de Bedepe napti- ksaaps, nentps ks fie-kape noapte koaopiae asmei în intepiopsaă okiaopă sii. Omsaă saasă mi nstimamă de rsaninape sede toate askpspiae raanene; kiapă iapna dsns kîmnă mi nepsaă senină i se nape raanenă, ne kîndă aatsaă rpasă aBÎndă o msanime de sînție ka- pe i se spks în kană, fskînds’i okii pomii sa» sîmjepomi, eaă Bede toate asmea ponrie nap’ ks sts în foks. Astă-feaă ne kpeemă noi înmine asmea noastps Bizisias. Din nsiji- ne koaopi fsndamentaae kape Natspa a npo- dssă, imajjinagisnea noastps este în stape a komnsne nensmepoase nsange. Jskpstopii în mosaikă în Poma destinră 70 de mii de ko- aopi , mi toate aneste nsange sîntă nsmai Ba- piapisniae neaopă tpei koaopi fondamentaae! Ks dpentă ksBÎntă dap aă zisă fiaosofil, ks toate fpsmsseneae asmii pezidă în noi; — 293 — ksni npinninsiă fpsmssegii este apmonia în di- Bepsitsni. Dinepse imnpesisnî kape n’aă în- tp’înseie nini snă panoptă de apmonie, ns noa- te ss fie fpsmoase, dap nine e în stape a npegsi mi a distinge nine imnpesisniie apmo- nine de neie neapmonine? Nsmai o fiings in- terigents. Ama dap toats fpsmssegea snisep- ssjisi este sazats ne npezenga omsisi întp’în- ssiă; adiks daka n’apă fi fostă omsiă în xsme, i- dea fpsmssegii n’apă esista. Oape nstpess- imă noi ss fimă mîndpi, nentps ks ns nsmai ks noî sîntemă kpeagisnea nea mai fpsmoass a Natspei, ni sîntems întp’însa irîns ia snă rpadă oapekape mi kpeatopii ipsmssegei! Ad- mipasiis konnikgisne nentps aneia kape este oms în adeBspatsiă simgă aiă anestsi ksBÎntă ssb .rimă! Institutele Fiiantponine modepne in Enpona. (Spmape). Toate imaginile snsimîntstoape aie isi Danie în a sa „dinins komedie¹¹ în deskpie- pea Infepnsisi, se Bede ks ie-a isată dintp’sn snitai de nessiii de mai nainte.—întp’sn koig s’a Bszstă o fiings npoBiematiks, aBÎndă nena a- semsnape de omă, dap mai msită d’o fiaps, fiindă mai msită desnoiată de kîtă îmspskată, aptiksiîndă Bopne omeneinti, dap fiindă le- rată ks langspi de fepă ia rîtă, întokmai ka snă kîne fspiosă; nspsiă îi este snîpiită fio- tînds ka ia fspiiie mitologiei; ape oki de omă, dap în ksststspiie lopă se Bede nena înrpozitopă, de snepiată mi infepnaiă! — Din- tp’snă altă koigă iats ks ese snă riasă a- sksgită kape nstpsnde de snaims toate oase- le noastpe: anestea sîntă stpirspiie snsi ma- niakă fiindă Bststă, ks skonă de a’i skoate nessnia npin lOBitspi de sstae! rIe assspdi- tate! xIe rpemais komniekts! — Kîndă poa- teie deiikate aie maminil noastpe admipasiie kape ne ds ideea mi îngeiennisnea, s’aă mstată din lokspiie iopă, npodskîndă o kon- fssisne în ideile noastpe, ksmă dap noate ss ’mi înkinsiasks nine-Ba, ks npin sstae mi 10- sitspi se Bopă nsne ia loksiă lopă înanoi? Te peiagisne nsixoiogiks esists întpe nimte kpeepi stpikagî mi întp’o nsea saă snă lângă? —-Este o persis genepais, ks toate sminti- piie sîntă npodsse din nenoponipi, fie peaie saă imaginape. Omsiă se smintemte kînds îiă atinge o nenoponipe npinits, nenpesszsts, ka- pe îiă niminemte ssb nstepea sa anssstoape (nenoponipiie peaie), saă kîndă îmi înkinse- mte ks este nenoponită, nepsekstată mi ro- șită de Bp’o soapts fatais mi Boitoape de psă nentps dînssiă, mskapă ks este înkon- •/Kspată de toate kondigisniie snei esistinge fepinite (nenoponipe imaginaps), npeksmă se întîmnis ia oamenii esaitagi saă amsigiomi kape nini o dats ns sîntă msigsmigi de no- sigisnea lopă, negiindă în seams aneea ne aă, mi dopindă a asea aneiea ne ns notă a- tinge. Ama dap smintipea este totă d’asna fpsktsiă nenoponipi!; ksm dap ss noats rîndi nine-Ba a Bindeka nenoponipea npin nenopo- nipe? (npin sstae mi alte asemenea tpatamen- te napsape). Din kontpa, fiindă ks snipitsiă smintitsisi este o dats disnosată a’ini imagi- na ks este nepsekstată de soapts rai de oa- meni , ks nosigisnea *isi în aneasts isme e- ste o nosigisne esnengionais, anoi nerperaită ks snă asemenea tpatamentă nekssenită nen- tps snă omă îngeientă, îiă Ba mannine în a- neasts idee rpemits; mai ks seams, nentps ks, kîtă de smintită ss fie snă omă, n’a nep- dstă ks totsiă faksitatea d’a nsstpa o imnpe- sisne mskap konfssiats de esenimenteie kspo- pa este esnssă în toate ziieie; de aneea, opi ne smintită ape nimte momente nesa mai is- minoase, în kape aneste imnpesisnî i se în- fsgiraeazs ks o mape Bioinisne. Ama dap e- ste nposată npin teopie npeksm rai npin npak- tiks, ks snă tpatamentă ks siis mi ks sstae, întspenite nessnia mi ns npodsne nini o date — 294 — o BÎndekape; de aceea se esnaikt pezsatatsas foapte tpists ce s’a apttată în snitaaeae he- Bsniaopă dsnt. sistemsaă Bekis. Sînts nimte magisni ksnsgint niBiaisagisne dap ks admi- pasiae șimtimente mopaae ntskste, kape Be- .nepeazt n’snă omă smintită, ka n’snă OBacets sakps, ka o psint tpistt a snei UM&pimi stin- se mi dtpîmate! Acemti oameni nerpemits . ks as șimtimente mai deaikate mi mai nosiae de kîts aceia ce ma.itpateazt smintigii. • St. ne sittmă aksmă ceBa.în ntsntpsaă snsi aziaă. modepnă nentps smintirii!. Ilozijiisnea aoka.it a snsi aziaă de smin- tim este sns nsntă d’o mape imnoptangt. He- ae mai nsne din aneste staniaimente sînts ns- se afapt sas aînrt napiepiac kanitaaeaopă ne- aopă mapi. Aneasta ape sns foaosă îndoită; fiinds ks ne de o napte aziasaă. afaînds-se isoaată, ns ptmîne soanaBii esnsmi aa tipiei- pea. Beniniaops kspiomi ne s’apă nstea sita tots mepeă din kaseae aops aa BoanaBi;. mi , anoi, ns este în asme snă askps mai nefaBO- pasiaă nentps soanaBii smintigi, de kîts o a- sernenea indiskpenisne de oameni stpeini; dap mi ne de aatt napte, stasiaimentsaă afaînds- se afapt dimopamă, noate st se sskspe d’o mape întindepe aokaat, npeksmă îi este de tpeEsingt nentps deoseniteae saae dcnendenne, npeksmă nomă Bedea. — Anoi kapaktepsas ao- ksasi snde se katdemte snă aziaă de smin- tiri, tpense st fie asată în de anpoane kon- sidepagisne, fiindă kt ns nsmai kt tpense sb aint snă aepă stnttosă, ant ssnt mi desțs- at, mi toate kondigisniae igienice nepste aa toate neae-a-aate snitaae; dap tpesse se se a- fae mi o apmonie nsixoaogikt întpe kapakte- psaă aoksasi mi skonsaă staBiaimentsas!. De aceea kîmniiae naane, monotone, ftpt Bapia- nisniae tepîmsasi, ns sînts npea fanopaniae nen- tps asemenea institste, fiindă ks monotonia neisapisasi npodsce, o șimgipe de osteneaat mi de spîmsne în inima npiBitopsasi, kape ks timnsaă îi napaaizt toate faksategiae mo- paae; ks kîtă dap mai ks seamt tpesse st se spmeze aneasta aa smintigi, a ktpopa e- nepțție mopaat este de sinemi foapte satnitt mi înkainatt a se napaaiza kspîndă! —Dap ne de aatt napte nini neisapisaă ks sneneae stanatine, de fopme fantastice, ks pîspi pe-, nezi ksprîndă ks sromotă, ks kaskade giran- tice, în fine, snă neisagiă ks snă kapaktepă d’o mtpime înrpozitoape ns este konBenasiaă nentps snă asemenea ameztmînts, fiinds kt npisipea anestopă snene rpandioase, esnitt în inima npiBitopsasi nimte simgipi înaate, nimte imagini esaatate; anoi în snipitsaă saasă aaă smintiniaopă, dsn’o asemenea esa.itanisne, sp- meazt mai totă. d’asna o denpesisne mi ’aă napaaizt. In sfepa Bienii mopaae, npeksmă în nea fisikt, nstpiments tpense st fie totă d’asna notpiBită ks opransaă kape aă npiimemte; da- kt nine-Ba apă da snsi konias de nîgt, în aokă de aante, fpintspt ks Bină snpe a’aă nstpi mai nine, îaă Ba omopî. Ama dap adeBtpatsaă kapaktepă konse- nasiaă snsi neisapiă nentps snă aziaă de smin- tigi, îaă Bornă rtsi în nimte aokspi snde na- tspa înftgimeazt imagini Bapianiae dap ns gi- rau tine, mi Snde aneste Bapiagisni se desBoată [înaintea npiBipii noastpe d’o maniept dsa- ne mi rpadsaat, dap ns npinite; snde gapi- na fopmeazt o kadpt fpsmoast, kape npods- ne în inima npiBitopsasi o simgipe de satis- fakgisne intepioapt, mi de o nane ssfaetea- skt. în adeBtps, o asemenea npiBipe este kîte o datt sinrspt în stape de a Bindeka o inimt ptnitt. Aini snipitsaă nostps pessfat snă ptnassă nspă mi o fepinipe nepeaskt, fiindă insnipats de Bcdcpea askptpiaopă admipasiae mi apmonioase aae natspei, manifestînds-se în mii de mii de aktiBittgi difepite , dap fiinds toate dipigiate npintp’o nstepe kpeatoape sni- kt, Ainea ni se apatt mii de mii de fopme opraninej de aa faoapea admipasiat ne deski- de kopoana sa aa aspopa ptstpitoape, nînt aa fastspeae neaă fpsmosă kape pesfipt api- iiiae saae de aspă aa soapeae de miazt-zi, fiindă în toate stptasnipea ani ksaminantt, kîndă Bapst assnpa ntmîntsasi snă oneană de asmint. Aneastt kadpt : admipasiat a na- tspei snde Bedemă nensmepoase fiinge spmîndă fie-kape misisnea sa xottpîte, sskspînds-se fie-kape de esistinga sa detepminatt ftpț am- Bigisrie, ftpt insidie mi koaizisne; ne smnae — 295 — de idei .ic snel peaițrii • dsx’iî, rcrine de mînrîe- pe mi de snepanij'B; ateiviî omsa» sita de .isnte.ie saae mi. de ssfepinnexe saae, ktpopa a fosts esnssS în mizaoksiS tepBsptpiaops Bieuiî kape ’i-a psntS inima fekînd’o BO.inaBB, tspnatB mi kofsziatK Arii în npesenna snipi- hi.isî etepns a.iS. ■gniBepss.isî, kîtS de mraî uri de piziniae se apBtS intpiipje asinii,; .ibii- te.ie mi amBinisniae efemepe, kape ne smn.ie inimiae ks amBpBnisne mi ks misantponie! Aini omsis npiBÎndS mi admipînds apmonia natspeî, isseiiitc adeBripata sa nozigisne. în mizaoks.is sniBepss.isi, adiks ka meniBpsis ne.is mai npogioss în aneasta isme,. ka ko- ni.is.is ’ie.is mai isnits întpe a'iestî fii ai na- tspei ne’.is înkoiUKoapE nskspînds-se de fepi- mpea aops. Oms.is dap ’ml-a rssitg diadems.is rie a nepdsts, adiks penaossis ssfietesks, o- dixna inimii, inte.iiyinya mi simijs.is pe.iipioss ks axe sa.ie tpei koxoane admipasiie kape sssijine xsmea mopaxn adiks: kpedinița, sne- panița iui issipea (kapitatea)! Dap o kontemnxaijisne nasÎBB, mnkaps kîts de nxsksta apu fi, tots n’aps nstea oksna . snipitsaS oms.isi msats timns tapn a’as osteni; fiinds ks Biana omsasi nepe o Bapiaijisne în âkgisniae saae; de aneea mi ’n azixexe smintijjr aops as ksstats a npokspa Boananiaops o oks- naijisne BapianiaB nentps fie-kape smintit, notpi- Bits ks okșnanisnea sa de mai ’nainte. IjBpansas rssemte akoao kîmnspi de apntsps; nentps memtemsrapi se afas akoao toate feaspiae de ateaiespi; nismipii, kpoitopii, timnaspii mira., mi rtsesks oksnaijisni în deosinite ssai de askps (ateliers). Mai toate osiekteae tpeBsinnoase nentps staBiaimentș se nperstesks kiaps în. staniai- ments sinrsps, mi nsmaî npin BoxnaBiî stafii- aimentsasi; fiinds ks: nea mai mape napte a snrintiijiaops sînts monomaniani (adiks aBÎnds nimte idei fikse, rpemite nsmaî întp’sns nsnkts*); *) Ama s. e. amă netpekstă ope întpepi ks sminti- iji dintp’sn staBEiimentă «•sps a ksnoanite nea mai miks spms de depanțtementsaă inteaițdnijei aops nînt am atrns koapda saaBS, adiksideea fikss a aopă, atsnni ams nszstă ks sine ams de aneea sînts foapte sine în stape a îmnaini deosinite sapnini daka sînts dipiijiaiii de oa- meni înneaenni mi înBEijaiii aă o asemenea administpanisne. —; Smintigu din kxasexe eae- Bate aae sonictenii (jismini nensionăpi ks ma- ta). îmi as înk'Bnepi.ie aops, sonietaiiiae aops, kopidoape, saae de BÎxiapds mi. BiBxiotenexe aops,. snde sînts oksnaiji toata zioa ks esep- nigiiae. țrimnastine mi ks o aektsps de kspni foabsitoape, în fine, ks feaspimi de askpspi konBenaniae nentps rpadsa edskanisnei aops.—- în stasiaimenteae neae mapi din Fpanna mi din Șepmania, se ds ne ans șnsas sas don Ba- aspi mi feste mszikaae; însi se înrjeaețe ks afapn din nepsonaasas sanitajjii,: nsmaî smin- tijjii fopmezs nssaiksas anestopS ărisimpi.. Dap mi afaps din aneste ziae de stpBttopî kape sînts papî, Biaija de toate ziaeae a smintits- asî se spmeazE întp’o manieps eksaas mi ap- monilta, timnsas fiinds oksnats d’o aktiBitate nporpesiBE mi persaate, opeae saae de pe- kpeaniSnc fiinds konsakpate aa naimBașpi în ■ ' H. ' • ’ . a fa’ie. Se Bestemte desnpe aneasta o ariekdo- ta komiki., dap adeBtpate, desnpe Imnepato- psaS losif I: E.iă a nizitata întp’o zi, inkornito, o kasn de smintirii. Dsh'b ’ie a ansta o ,wnrrB konBepsaijiBne ks sns.i dintp'înmii, mi nerisindă aa dînss.is ninî o spmos de smintipe, s’a mipată de Tie se af.rn anests oms ani., Tots întp’aseas- . ta sa.ii> s’a roșită mi sns aats oms ks kape Imnepatopsas a ansts iapumi o asnro konBep-, sayisne, mi nerosinds ni’ii aa a’iesta Bp’sns semna de smintipe, s’a mipata mi. mai msats, sa înlro a mi Bpsta a demoni ne doktopsas sni- taasasi; dap din întîmnaape, în kspssaa kon- ' Bepsaijisnii, întpeunida Imnepatopsas ne neas . d’as doiaea smintită, ,;de. ne se afan semnală dsmitaae aiul, de Bpeme ne ns e neBsnă ? ams Bopnită msats"ks dînssaă mi’mi a pssnsnsă foape Bine.“ — „Da," zise smintita.as, „eaă este în toate askpapiae saae paijionaBiaă, afapi nsmaî d’o idee fikss, adikt îmi imapins ks' este Imnepatopsas’ losif? — Atsnni Inmepato- . psas în rasmai pssnsnde: „noate ks eaă es- te întp’adeBspă Imnepatopsaă losif!“ — „Ksmă. se noate ?“ pssnsnse ks fspie nesansiă , „ne kînd că sînts Imnepatopsj^Iosîf^ k.tsn.'Aaatjia.t Imnepatopsas ks amîndoi Bemniî aă fostă mO- nomaniani, anîndă amîndoi o idee pea (fikss). — 296 — kopidoapeie fpsmoase, sas în eieranteie rpB- dinige de fiopl, sas în kîmniiie niBkste îm- npeicspsiă staBÎ.iimentsisî. Keste iisgins timnă toate stapea fisikB mi mopaiB a Bo.inaBi.iops mBptspiseskă de fasopsiă anestei infisinge fekoBtoape de sine a staBi.iiments.isi. In ade- B'Bps este aBia de kpezstă ne pess.itate estpa- opdinape npodsne anests tpatamentă mopais (traitement moral) ais smintigiiopă! Toati. siia este nBpBsite. D. Konojii din Jondons în stasiiimentsiă ssă de ia Aneeaă (lînrB 21on- dons) snde se afiB 1000 de smintim, n’a în- tpessingats de ms.rni ani kamiso.ie sas a.ite instpsmente de si.iB. — Kînds se întîmniB de se adsne în stasiiimentă Bp’snă maniaks fspiosă, îiă nsne întp’o ne.is.iB (odsins) deo- sesite, ksiitsmite ne din nBsntps npetstinde- nea ks sa.iteie moi (pady room); ako.io fspio- ss.is noate sb dea sns kspss lioepă fspiei sase, noate mi sb stpige dsnB n.iaks.is SBă, fiinds 1Ksnsă ia finită mi Boiă sb daă lektopiiops mei iiosaga kB, fBkîndă snă bo- iaics în Espona, sb ns site a sizita aziieie modepne nentps smintigi. Sssenipiie kape ’I Bopă pBmînea din aneste Bizite, îl Bopă fi ne- sitate nentps totă d’asna. Tinorpasia najjiona.’B; a .iai loce« PomanoB mi Komn.