JURNAL UPS FESnÎNDIFEA mTESBEMP N4T8MAE mi EMITE, în toate k.iase.ie. PediyeatS de Ilpofesop Doktop Is.sis Bapam. 32. (Ano întiis) Ksk»pcmti. Asrssts 22, 1856. Konpindepe: Infssopiijie, saS Mipdksjiejie Nalnpel întp’o mktfnp8 de am.— UepBSAs pens iui lanonezsJiS. Inf&sopiiJte, sau llipdku.ie.u¹ Șalupei întp’o uilioh>]io de ’ieiRitS a iipi’iene ks se af.is în mizsoksss s- nei natspi infinite în mspime, infinite în în- De kînds omsss a emitg din sapsapis- msss în kape epa kszsts în enonese dintîis ase esistengiî sase ne nsmînts; de kînds o- mss» a înseirets a întpeBsinga simgipise sase sa ’iena maî EsnS mi maî nosiss de kîtă ami kssta nsmaî nstpimentsss nentps kopnsss sss ka animassss; de kînds omsss a inneiists a nstpi mi snipitsss sss ks Bedepea, stsdisss mi admipapea fiingesops natspeî kape ’ss în- konacoaps, de atmmî domensss imensă asă natspeî s’a deskiss înaintea opizontsssî Bede- peî sase intesektsase, de atmmî omssă a în- tindepe mi în nenumspoase fopme de fiin- ije matepiase ne a npodssă. De aneea mi fizmiî antim as npoksamats infinitatea natspeî mi s’as ekstasiat în aksamagisnî de admipape nentps nsenitsdinea nemspșinits mi nensms- poass a fiiniiesops kape smnss infinitsss snagis ass UniBepssssî. 8niî, a kspopa intesipen- gs epa maî' ssusims mi maî nsps, s’as ssits mi sa ksnomtinna snsî Atots-nstepniks Kpea- tops asă anesteî totasitsgî de fiinge, de segî — 250 — nii de aktÎBÎtegi, a kspopă ssms o nsmimă Natspv. Dap: sasangii mi fizinii auti'ii, de mi as ksnoskstă mi ei infinitatea natspei m’a admi- pat’o, însi. ns noate fi nimokomriapagisne întpe ksnomtingese sopă mi întpe ase noastpe nese modepne. Opizontssă Bedepei noastpe e msstă mai nemBpipnită, mai infinită de kîtă asă sopă. Asm! întpejji insiziBise nentps dîn- mii s’aă fnkstă Bizinue ks toate fpsmssegese jopă înaintea okisopă nostpi, apmanî ks in- stpsmente oiithie, ks teseskoni mi ks mikpo- skoni kape opi ks ne anponie oniekte nenizi- bîjc din kassa densptBpii sopă koBipmitoape, opi kt ne mBpeskă imaginese OBiektc.iopă in- Bizinije ja oki roi nentps mikmopinga sopă. Ja aste okazisni Bornă Bopni de mipaks- sese neps.isi kape ne-a deskonepită tesesko- nssă, dap aksmă Bornă BopBi desnpe mipaks- sese kape ne-a deskonepită mikposkons.iă în nBmîntă, în aepă mi mai ks seaniB în aiiB. Anima.ie.ie mikposkonine aksatme ne.se mai Bestite sîntă infssopiijte. Kb’ii sîntă din- tp’însese snese kape asia aă mspimea de 2000 a snsi misimetps, dap nese mai mapi n’a- acsnră ia mspimea snsi mi.iimetps. De aneea toate aneste fiinne aă pBmasă neksnoskste nentps omă, nînB kîndă n’a asstă mikpo- skons în mînB. Natspa.iists.iă Leuwenlioek a fostă nesă dintîiă kape a deskonepită (în anssă 1675) întp’o omb nsinB ks ans de iLioae, snese din aneste animase kspioase mi se-a nsmită animalcula. De kîndă a emită aneastB esnpesisne, a dată în mai ms.ite pîndspi okazisni .sa fe.is- pimi de epopi. KbbI de atsnni nînB aksmă s’aă TBsită nimte medini mi fizini kape aă a- tpiBsită mai toate enidemii.se kape s’aă apB- tată sa oameni, sa esistenga snopă animalcule din aepă. Kiapă in zisese noastpe kîndă eni- demia xosepii s’a apBtată nentps întîiami-datB, snii aă npetinsă kn nposine din nimte ani- malcule naptikssape kape as emită în aepă, mi kîndă oms.iă se pesnips npodsne aneste natimi tepisise; asn.il meprîndă ks aneste ss- nozigisni mai denapte, aă npoiissă ka sb se ssosoazB tsnspi în aepă snpe a omopî aneste animalcule xosepifepe. EatB ne este omssă! Kîndă ns deskonepe kasza peasB a snsi fe- nomenă natspasă, ns noate sb se odixneaskB nînB kîndă ns insentB fesspiml de ssnozi- gisni mi de inoteze imaginape. Ledermuller (în anssă 1763) a fostă nesă dintîiă kape se-a dată nsmipea de animase infszopii, kBni se-a npodssă kîndă a tspnată anB neste ssBstanna animasB saă negetaiB (în simBa sâtinB ana tspnatB neste nena se keâ- mB infusum). Dap infszopiise esistă ns nsmai în a- semenea „infnseu aptifinia.se, ni mi în toate anese stBtste, în sakspi, nomoase mi rponi sm- nsste ks anB, esistă întp’o kBtBgime deose- BitB de mape, kiapă mi în anB ksprBtoape mi simnede ns sinseskă ks totssă. Anoi mi în sînssă mBpii tpBeskă infinite kBtBgimi de aneste animase mini. Dap mi în kopirii astops animase tpB- eskă infssopie ka napazite. Ama s. e. Enrse- znsă Read a rssită msste snege de infszopie tpBindă în stomakssă snei stpidii. Asnii aă TBsită mssgimi mi fesspimi de infszopii ne msmkii kape kpeskă ne akonepimspise kase- sopă, în dssanspi, în kasese oamenisopă, kiapă mi în tÎBimipă mi rsmi ks kape sîntă akonepite sisetese de BizitB s’aă rssită mss- nimi de infszopii, însB amopgite saă seniinate. Anoi kîndă toapnB nine-Ba anB n’o nsssepe a.iBB pasB dsn’snă Bisetă de BizitB mi o nsne sa soape, neste kîte-Ba ope sitîndsse akoso k’snă mikposkonă, o sb BazB o ssme întpea- ib mi foapte kspioasB în mimkBpi. De mi mssgi natspasimti s’aă oksnată ks stsdissă infszopiisopă mi aă deskpisă snă nsmBpă mape de gcnspi nri de snege d’ a- neste animase kspioase kiapă în stpskts- pa kopnsssi sopă, ks toate anestea, snă ma- pe nsmBpă de fenomene imnoptante în Biaga anestopă animase, aă psmasă nînB aksmă snă mistepă. Mai în naptikssapă a psmasă nînB aksmă modssă namtepii anestopă animase o fantB neesnsikatB. S’aă fBkstă mai nainte nep- kspi: aă feptă nimte matepii Begetase, ks skonă a nimini oaBse infszopiisopă kape apă nstea sb se rBseaskB akoso, ks toate ane- — 251 — stea, tspnîndă ne spmt ant neste aneste ma- tepii, s’a Btzstă kt ess infczopii ka totă d’a- sna. Aneastt nipkomstannt a ftkstă ne snii din natspaiisti a zine ki infszopiiie ns naskă din oat ka toate neie-i-aite animaie, ni kt nasks din sinemi, adikt sîntă npodsse ftpt ntpinni, ne kîndă aini natspaiisti as npe- tinsă kt nini aini ns esistt Bp’o esnennisne din persia genepait kape o rtsimă în totă pcrns.iă animală, adikt kt opi se animală e ntskstă din oatic npoBenite din ntpingii ka- pe ’I seamtnt, înst oatie infszopiiiopă sîntă d’o fipe naptiksiapt în kîtă nini feptspa ns noate st ie stpine, npeksmă amă Btzstă, mi nini leminspiie kape nină ani întpepi, ns notă st omoapc ne infszopiiie kape peîiiBieză ia opi ne okazisne. Dap opi ksmă, nponie- ma namtepii infszopiiiopă ns e pezoistt nînt aksmă. O aitt nipkomstannt kape a dată oka- zisne ia o descatepe mtiingifikt, este modsiă opranizanisnei anestopă animaie. Este îubc- depată kt ia animaieie kape sîntă atîtă de mini în kîtă asia sintă Bizisiie npin mikpo- skonă, opranisanisnca (ftntspa) lopă din nt- sntps este stîtă de deiikatt mi de mikt, în kîtă nepnettpiie mikposkonine în panoptsiă opranisagisnei intepioape a anestopă animaie, ftkste de natspaiisti în seksisiă tpekstă mi mai naptiksiapă în sekoisiă aktsaiă, aă a- îKsnsă ia pessitatsiă: kt infszopiiie sîntă a- nimaie simnie kape n’aă în kopnsiă lopă nini opraneie dipestisnei, nini aie nipksiagisnei mi aie genepagisnei (nptsipea). Ks toate a- nestea, aneastt ssnozinisne s’a apttată epo- natt mi neadeBtpatt. Ktni Bestitsiă npofe- sopă Ehrenberg de ia Berlin, npin nepnettpi- le saie admipaniie desnpe aneste fiinge mi- stepioase (ftkste în anii 1830—1835) a npo- Bată kt animaieie infczopii aă opranisme nep- fekte, stomakă, intestine (mane) mi n. i.t. Eatt ne miîKiokă simnis mi ingeniosă a în- tpessingată anestă sasantă. Eiă a koiopată ana în kape a nssă infszopiiie ne aă snă kopnă tpansnapentă. Anoi kîndă aă Btsță eie din aneastt ant koiopatt mi a intpată în stomaksiă mi intestinele iop8 kape koio- pindsse-ks koioapea anei, atsnni s’a desinats npea sine ssb mikposkonă fopma stomaksisi mi intestineiopă lopă, înftgimindsse koiopate ks koioapea anei. Astă-feiă a deskonepită a- nestă saBants kt sîntă infszopii kape aă mi mai msite stomane (infusoria polygastrica). Dsne Ehrenberg, aigi sasangi npeksmă: Meyen, Rymer, Jones, Siebold, Perty mi Dujardin s’aă ftkstă neieBpi npin nepnettpiie lopă assnpa infszopiiiopă. Infszopiiie se npezintă [ssb feispimi de fopme, sneie potsnde ka sfepa (nossiă) mi s’apttă nsmal ka nimte nsnkte mini înzestpa- te ks simgipe mi mimkape, nin’o spmt de Bp’o rspt ns s’a ossepBată ia dînseie, ne kîndă aiteie aă rspa mi stomaksiă komnii- kate, npeksmă amă zisă mai sssă. Eap ai- teie aă îmnpeacspsiă rspei lopă nimte fipe foapte ssBgipi kape ie nsnă totă mepeă în mimkape potttoape mi se înftgimeză întokmai ka nimte poate kape sîntă totă d’asna în mim- kape. Sneie tpteskă sinrspatine, ne kîndă aiteie tpteskă în sogiettgi (nete) linite msi- te ia snă lokă. Aiteie aă fopma OBait , iap aiteie aă fopma snsi naxapă de mamnanie saă a snsi kionogeiă; aneste dot snege ds- ne spmt opi kt nisteskă lisepă în ant, saă kt sîntă linite de manteie aksatine npin fipe isngi dpcnte saă snipaie. Eap aiteie se npe- zintă ka snă apsopă ks ptmspi; ia aneste fiinge, tpsnkisiă npezintt genepagisnea nea mai Bekie, iap pamspiie genepagisniie ne- ic tinepe. Aiteie seamtnt ka mepnii mini saă ka mtttniiie înaripate. Dap sintă mi infczopii kape seamtnt ka o naBtzt, saă k’snă nepkă potsndă, k’o se- mi-isnt, saă k’o isntpe mikt; aiteie sîntă lineape mi seamtnt k’snă Basă de mtsspt. Beie dsne spmt sîntă înBtiite întp’o geastt dspt de siiine mi sîntă indestpsktiBiie kiapă în fokă. Kiapă mii de ani kape aă tpekstă de kîndă aă ptmasă în sînsiă ntmîntsisi mili- oane mi siiioane de infczopii ntsțpate din e- noka antedeisBiant, sîntă aksmă în fiiingt, mi nestpikate. Kopnsiă mai a tstsiopă infszopiiiopă (aț ) — 252 — fapE din aneie Barate întp’o ijeastE tape) este moaie, mskosă mi tpansnapentă. Kînds infszopiiie as îmenstă se se a- pate întp’snă fisidă, atsnii se îmsijjeskă npin desnspgipea kopnsisi lopă, sas npin npodsk- nisnea msrspiiopă (ka ia niante) saă npin oaE, sneie naskă kiapă nsî nil; însE niaija snsi indisidă nine nsmai Bp’o kîte-Ba ziie. Ka se aiBE lektopsiă o idee desnpe mo- dsiă estpaopdinapă ais msigipei aiestopă mini animase, o se litEms aiii snă nasapiă din Bestitsiă onă aiă Domnsisi Ehrenberg: „Infszopiiie, ziie eiă, de nii sîntă ama de mini în kîtă sîntă inșiziBiie, însE koiek- jjisnea lopă e ama de mape, în kîtă kontpi- sse nînE ia snă rpadă mape ia fopmapea ssnpa- fenii nEmîntsisi. Sîntă gEpmspi mi inssie în mape fopmate nsmai de nesteie infszopiiiopă, anoi kîndă ne adsnemă aminte kE animaieie aiestea sîntă ama de miii în kîtă 41,000 mi- lioane ania ancsnră ka se smnis snajiisiă s- nsi no.iS ksBikă, npin spmape ka se se sm- me snamsiă snsi ninopă ksBikă tpeesc ssma de 70 siiioane (70 mii de mii de milioane) deinfs- zopii; snă nsmEpă ks totsiă înrpozitopă. Kînd ne înkinsimă kE sste de mii de niioape ks- siie de nEmîntă komnssă de infszopii esistă assnpa rionsisi nostps, ne nsmEpă Ba emi! „Ks dpentă ksBÎntă nstemă ziie, konti- nsE D. Ehrenberg, kE nikEipi ns Bedems o BianE ama npodsktÎBE ka aieea a infszopii- lopă. Snă indisidă infszopiă din snena Vorticella saă din snena Baccilaria noa- te se npodskE în 2 ziie 8 milioane mi în 4 ziie 140 de milioane indiBide! Dap snă indisidă din snena Gallionella npodsie în 24 de ope, atîtea indiBide kîni oameni aă tpEită de ia Adam nînE aksmă (snă Biiionă) anpoa- ne, dap în kspsă de 4 ziie aiestă indisidă a npodsss ssma koBÎpmitoape de 140 Bilioa- ne de indiBide!" JJesteie infszopiiiopă fopmeză aksmă ne ssnpa-fana nEmîntsisi nimte stpate imense d’snă nEmîntă tape mi netposă, în kîtă sîntă indestpsktiBiie mi kape Bopă pEmînea ka mo- mente etepne în seksieie Biitoape, kiapă kînds toate ieie-i-aite pnmsmine de fiinițe a- nimaie ssnepioape ne esistă aksmă, Bopă fi ' stinse de msită dsnE ssnpa-fana nEmîntsisi. De msite opi kîndă fanemă stikie din nisină, ie fanemă din infszopiiie kape se a- fis în tpînss; kîndă faiemă kEpEmizi din nE- mîntă kieiosă, ie fanemă din infszopii; kîndă satemă kpemenea ks oneis, Batemă infszopii- le; kîndă skoatemă fepă din sp’snă minepaiă din nEmîntă, îiă skoatemă din infszopii; kîndă noieimă appints ks tpineiă (snă feiă de ti- Bimips), îiă noieimă ks kadanepiie infszopii- lopă; kîndă BEnsimă kaseie noastpe ks nE- mîntă raisenă (oker), ie BEnsimă ks infszo- pii. Anoi kîndă snii din nonsiii desnpe mea- zE-noante mEnînkă snă feiă de &inE kape o skotă din msniji, mEnînkă nesteie infszopii- lopă. Infszopii sîntă upetstindenea, ne sskată mi în mape, în intepiopsiă nEmîntsisi mi sssă în aepă, de snde kadă de msite opi acosă kîndă hioe; întp’snă ksBÎntă snagisiă ismil noastpe e smnistă ks infszopii. Kiapă Linee a ksnoskstă ks totă Bapsiă (kaikapă) ne e- sistE ne nEmîntă este fnkstă din psmsiniiie- le aiestopă animale, aksmă nstemă ziie kE mi totă nisinsiă mi mai totă fepsiă ne esistE în sînsiă nsmîntsisl nponine din animale, a- diks din infszopii. Dap eatE mi șnă iskps mai kspiosă: Ehrenberg a deskonepit în intestinele infăzo- piiiopă nimte nEdski saă napazite kape tpE- eskă în eie, anoi mi în kopnsis anestepă he- dski saă napazite, a TEsită aite napazite! Mi- paksie neste mipaksie ne ne-a deskonepită mikposkonsiă! Sîntă înkpedinijată kE snii, nitindă ane- stea, se Bopă apEta snentini saă ns Bopă kpe- de de lokă, ne kîndă aigi lektopi ks mai nsijinE instpskijisne mi ks nsniiiE deiikategE Bopă stpira: astea sînts minnisni roaie. Domniiopă, toate anestea ns sîntă esa- pepanisni saă minnisni, ni fante deskonepite de oameni mapl, stsdiomi mi sepiomî. Kîndă ziie nine-Ba gEpansisi kE soape- le stE mi nEmîntsiă smniE, ijEpansiă Ba zi- ne: aiestă omă este snă neBsnă, dap noi zi- nemă: gEpansiă este snă irnopantă. Aiestă esemnis noate fi destsis de instpsktiBă nen- tps ms.nji. ; — 253 — ^lepnii.Vi penii mi Janonezx.ili. Nopdraă ini pens! Noi sîntemS osiuns- igi a npisi ne amîndoi ka nimte osiekte ne- senapasiie ini anemS dpentate. Hepns.iS penS (Cervus tarandus) nepsonifiazt în sine tot» nop- dsis. E.is este iste .ia fsrs, mi aneasts is- ijea.it seam'snt ks sparaneie sopeaje» anoi keapS mi koapneie sa.ie pirantiue asks- ijite rai dspe, ne adsue aminte de apnopi de spazi rai de mo.iifti ne kpesks în iitpiie nop- di'ie ks pamspi.ie lopS yiranti'ie dap asksgi- te mi dspe fspt fpsnze sraspitoape. Ks dpents ksBÎntS, ziie snS BoiancopS, kînds Bede uine- Ba în Janonia de denapte o uipeads de peni, i se nape kt Bede o ntdspe de spazi. HepcsiS penS oksnt în istopia natspa.it o nozigisne intepmediapt întpe uepBs.is no- UepsaAă penH (cervus tarandus) în Janonia. siiS (cervus elaphus) mi întpe uepEsis dame (cervus dama). Este mai nsjjins maiKestsoss ka ue.iS dintîis, rai mai nsijinS sinopS de kîts ue.iS de a.iS doi.iea, se deosisemte de amîn- doi npin .linsipea diniji.iopS kîinemti, înst ks toate acestea, pens.18 e fpsmoss mi nosiiS. Koioapea pensisi sMsatiks este uensraie, ks o Baprt înkist tpast ne sninape, rai se faue sapa înkt mai înkist, dap za pens domesti- nitS, koioapea neiei Bapiazt ka rai .ia ue.ie- i-aite animaae domestice. Kopnsis sts apa- ts o fsntspt nstepniks asîndS memspe ms- sksioase, de mi ssBiiipi, ape snS rîtS asnrg, snS kanS mikS, ks okii mapi. Anoi ne fpsn- tc noapts sns opnamentS de dot koapne, ka- pe ia k'Bn'btiLie jopS se .ispyesks npiimindS fopma snei sane. Masks.iii nepdS koapneae jopS toamna saă în isna jsî DekemBpie, iap femeia .ie nepde în isna isi Anpiiie sas MaiS rai o isnt mai ne spmt fatt. Amîndot sek- — 254 — sene skimBă ntps.iă în nsna .isi Isnie, nenea nopă kînds se anponie iapna deține o Maus rpoasT, kape npotețe niaga animans.nsl în kon- tpa fpirsnsi tepisină ne domnemte în aneste zone nonape. Astă-fenă e fekstă fisnă îsEită ană nop- dsnsi! Mîndpia msnninopă sti akonepiiii ks o ztnaet etepnt, opnamentsnă ntdspinopă sane mine ka odopî de pernint, sinrspa siiepanut a ncironinopă ne nokseskă ako.no! întp'ade- Btpă ns e de mipape kînds kiapă în timns- pi.ne nene mai antine, .noksitopiî din utpine nopdine aă apsnkată okii assnpa anestsi ani- mană kape snemte în sine întp’snă rpadă a- ma de însemnată nstepea mi fpsmsseijea, mi aă ktstată a’nă domestici. Dap mi o ante Bip- tste npenioast ape pens kape n’a fekstă ama de stimată de kttpe oamenii de akono; asta este sospietatea sa. Pensnă se ms.nrismemte ks foapte nsnină nentps nstpimentsnă stă. Ile msnnii nonapi nekontenită akonepigi de riaija kape a niminită toate Beijitanisnea ii.nan- te.nopă, akono snde kansnă mi ₍Bosnă apă ms- pi de foame din ninsă isnazenopă Bapa mi a fînsnsi iapna, snde kiapă oaea mai nsnint mînktnoast s’apă fi sskată de foame, akono pensnă tptemte mi se ms.nrjsmemte ks nimte msmki kape kpeskă ne ntmîntsnă apidă mi nepoditopă. Pensnă mi ktmina ne sineskă a admipa apmonia natspei în toate kpeanisnine sane. Ktmina, fiika ssdsnsi, ka mi pensnă, fisnă nopdsnsi, sîntă ftksni fiemi-kape nsmai nen- tps knima sa. în deseptene nisinoase ane A- fpinei snde nini sns antă animană n’apă ns- tea tpti, snde opi ne animană s’apă înrpona în nisinsnă adînkă mi apzttopă d’akono, saă kt apă mspi de foame ne rtsindă nini snă fipă de iapst Bepde nentps nstpimentă, ako- no natspa a npodssă ktmina ks tennine ei ktn- tsmite ks nimte nepninc kape îi înnesneskă smsnetsnă ne kanea nisinoast mi k’snă sto- makă kananină d’a konsepsa ant de Btstă nentps mal msnte zine m’a se asstina de opi ne mînkape înkt mai msnte zine. Ama mi în nopdă, pensnă este iaptmi animansnă senă mai konfopmă mi în apmonie ks natspa knimei, mi aini natspa a dată pensnsi o isncant ama ' de estpaopdinapt, în kîtă enă fsțre n’înă ne- meni adînsi d’o ztnadt moane în kape ka- nsnă s’apă ksfsnda ks totsnă, mi ne kînds pensnă fane snă kspsă de 20 mi 30 de mine ne zi, stomaksnă stă npiimemte o mînt de msmki kape kpeskă akono, mai ks seamt de msmki nsmigi ai pensnsi (Cladonia rangiferina) ne kape natspa ’i-a npodssă akono întp’o kttime mape mi, npeksmă se Bede, nsmai ne seama pe- nsnsi. Dap iapna kîndă o fsptsnt sopeana ne- ksnoskste în knimene noastpe, a apsnkată neste kîmniine din Jiaiionia msnni imenmi de ztnadt, în kîtă în întindepea nopă nea mape ns se mai Bede nini o spmt de msmki, mi pensnă în zadapă sânt ks ninopsnă stă în ntmîntă snpe a desrpona Bp’snă fipă d’anestă nstpegă, atsnni amenită de foame, se site ks întpistape na ptmspine de mesteaktnă mi de spadă înreijate ksraă staă tpiste mi ka ntpt- site de toate nstepine BÎBifiante ane natspei; jdap ns, natspa a înrpiacită mi atsimi nentps fii sti kape ’i-a esinată na finene ntmîntsnsi, ktni n’aneinti apsopi kpemte snă msrnkiă nap* tiksnapă kape dt mi enă snă nstpimentă nsnă nentps penă. Anestă msrnkiă (usnea plicata) se nsmemte akono în nimna Bsnrapt Jană, mi de na enă se tpaije kiapă nsmipea ntpil nsminds-o Zanonia saă lannandă (ijapa de .dană), mi întp’adeBtpă anestă Jană deiapna, anestă msrnkiă este de nea mai mape imnoptan- nt nentps Janonia, ktni pensnă apă fi ms- pită de foame iapna m’anoi ftpt penă o no- ksinrit de oameni în aneastt knimt apă fi imnosiBint. Ama dap esistinjja snei gtpi întpeiji ks sste de mii de noksitopi este Bazate ne esi- stinna snopă msmki. 3nde rtsimă o apmonie mai mape întpe oameni, animane, nnante mi kiapă întpe netpe kape esistă întp’o knimt? Snde asemă snă aprsmentă mai fpsmosă de- snpe snitatea kpeaiiisnci, adikt desnpe snita- tea opipinei mi a idei kpeatpise de snde aă emită toate nskpspine ne esistă, de kîtă aini? Ilînt snde aacsnră fsptsnene sopeane, kîmniine akonepite k’o ztnadt nonapt ontă — 255 — sas iiob nsnl ne ans, mesteaksni k’o adoape sansamikB, iiBdspi de moaifrii n.iine d’o a- doape peminoasB ini nsminii ssss msinki sm- nnsni ks amidon (skponeanB) kananins a ns- tpi sns kopns animans; nînB akono se întin- de mi peyisnea esistinjjei pensnsi; adiks o BandB ‘lipksnapB kape înkonacoapB toata zona no.iapB a iiBmîntsnsi mi kape konpinde Nop- Bepia mi Aanonia în Espona, nopds.is Sise- piei în Asia mi nspine no.iape ane nopds.isi Amepinei. Aini este natpia pensnsi. In seko- nsns ans 18-nea s’a întpodsss pens mi în Is- nanda. Akono anostă animans a rssită kondi- nisnl k.iiinathic ananoape ks auenea ane na- tpiei sane, kiapă mi msinkisnă din Is.ianda (cetraria islandica) Bestită în medi'iinB ka kon- sonanisne npegioasB mi finans a oameninopă oftikorai, kape este mi enă sns nstpimențs eknenentă nentps peni. De aneea anostă ani- ni ans s’a înmsnrjită akono în skspts tirană rai iBsimă aksmă nipezi de peni nînrB Bonkansnă Hekla rai nînrB xanszsnă natspană mi piran- tikă nsmită Geyser. Dap kîts de mape este BOtBijia a’iestopă itBpi in peni, se apata npin statistika data de Forester kape a rBsită în ansnă 1835 nsmai în Nopiiepia, în distpik- ts.iă de Drontheim, Nordland rai Finnenmarken ssma de 82,230 peni. Sb ne sitaraă aksmă liena na ksanitajji- ne npeijioase ane pensnsi ka sns animană do- mesiikă. Ni'ii zBnada, nini riana ns îmniedikn kspssnă nonă iste rai estpaopdinapă ană pe- nsnsi. Inima nsi cate ks kB.idsps în mincno- ksns fsptsninopă înrpozitoape, snde domiiiB sns fpiră atîtă de tepisină, în kîts înrians a- nspii omsnsi ne’i skoate din rsps; tokmai în mincnoksnă anestopă snene ssnBatfcie ini ame- ninnBtoape nentps opi ne fiinjjs înssfnenita, tokmai akono pens se afns în dennins sbub- tate mi sskspie; sa înks sapa kînds kiaps în anoste gspi nonape, soapene kape se ssie neste opizontă npodskîndă zine nsniji de mai msnte nsni neîntpepsnte mi ks dînsene înksn- zindă aepsns d’akono ; kîmnsnă se akonepe ks mii de fnopi fpsmoase în kîts Boiancopsnă sita ka sb afne_ nînrB nonă, imapinînds’mi kB se nniniBB în fepinitene ijBpI tponikane, tok- mai atsnnl kînds natspa s’a îndsnnits, pens fcpe din kîmniine nnine de BepdeanB mi d’o knndspB nnBkstB mi meppe mai kBtpe nopds întpe msnnii de akono snde dominB o tem- nepatsps mai pBkopitoape. Ns nsmai knnds- pa, dap rai o msngime de insekte, mai ks seamB de msmte sînyepoase s’apBtă atsnni mi kape ssnBps ne pens roninds’nă Bapa din kîm- niine nnane kBtpe msniiii nopdioi. întpe difepitene snene de msmte kape roneskă ne pens, sintă mai ks seamB doB kape înă ssnBps mai msntă. Anostea sînts s- na nsmita Oesfrus tarandi kape nsne oaBne nopă ne sninapea pensnsi mi anta nsmita Oe- strus trompe kape ’i nsnă oaBne în nBpi. Dap ‘ pensnă kape este denpinsă a ksnoamte de de- napte npezinija a’iestops menirii ai sbî , ksmă asde sromotsnă nops, fspe în dpeanta mi în stînra, însB msska tenane rai kanpiijioasB îns spmeazB în fsra mape, SBSpînds înkB mai iste de kîts dînssns rai ns’ns nasB nînB ns’rai nsne oaBne în nBpine nsi. Spmnpine anestsl akts sîntă tepisine nentps pens, atsnni se a- pata na dînssns o natimB (coans) nsmita na Aanonczi Kurbma. AdikB în noksns pBnits ese o smfnBtspB kape npodsne o panB foap- ta dspepoasB în kîts SBpmansns pens smsnB fspioss de dspepe mi se nsnta în fenspimi de snasme tepinine nînB esnipB. DsnB moapte, nenea nsi se rBsenite înrBspite ka o sita de msrakBtspine anestops insekte kape, ks rspa nops asksijita nri nsnrB msraks mi nBtpsnds rposiraea nene! pensnsi. Dap kînds penii fsră de msmte, Jano- ninzii sînts sinigi a fsși rai ei îmnpesns ks dînnrii; ksni sns Janonezs este o fiingB in- senapasinB de pensns sbs ; atsiuii toata napa deBine o desepte desnsiata de noksitopii ei. Eata dap în ne rpadă inf-iseniieazB o miks msskB assnpa șoaptei snei nBpi întpeți ks mii de noksitopi! Sns ants inemiks ans pensnsi este moi- na (desrens), dsne kape Bine sns ijeps sskats tapB zBnadB. KbtiI atsnni konita pensnsi ns noate .sb psnB stpata rpoasB de riagB ne a- konepe nBmîntsns, snpe a skoate de dessBtsnă — 256 — e Bp’sns nepikois, kondsktopsis intpB în a- nB mi toate sanda îiă spmeazs, niinds-se stpînsă snsiă deaitsiă in anB; kaneteie lopă îmnodosite ks koapne pamifiate stas emite afaps, în kîts de denapte seamsns ka o ns- dspe înotînds în anB. Nini sns sromots sas ginstă ns skots ia anestă nasapiă kpitiks snpe a ns fi atakanl de Bp’sns inemikă. Dap ne foiosă? asia a asusnsă ia maisis onsss, kînds lakahine, lakute, Tunguse mi o msi- gime de aite nons.ianisni kadă ne dînmii, se apsnks în isntpî ka sb’I roneaskB kiaps fi- indă în ans. Intp’sns minsts snena s’a skim- sats; tenepea nanifikB de mai nainte a fsksts loks snei tspsBpBpI sromotoase ka n’ sns kîmnă de ssteiie mi omsis Bînstopă kape npetstindinea noapte ks sine moaptea mi kap- napiă, kînds se afiB întpe aneste animaie a skimsats pîsis neiă limnede întp’sns iaks de sînpe npOBenitg din înncsnrietspa a miiiopă de peni. Ama dap se apate mi aini ka mi npe- tstindinea ks omsis este inemiksis neis mai pedstaBiis ais animaieiopă. Aneste ksistopii aie peniiopă sînts mi kasza ks penii ssisatini se întî.ineskă adese opi ks nei domestini, se îmnpesnă mi înmsi- geskă neamsis lops npezepsînds’iă d’a depe- nepa, npeksms s’a întîmniats ia neie-i-aite animaie domestine aie omsisi. De aneea a- ksms mskaps k’a tpeksts seksii de kîndg pens s’a ssnsss Boinnei omsisi, tots n’a nep- dsts ks totsis simgipea sa de indincdiuns mi de liseptate, npeksms o rssims mai ia toate neie-i-aite animaie domestine. Sînpeie lineps nipksis mi se momtenemte de ia tats ia fis ia anemti fii noiapi ai natspei. Ilpopenitspa lops ns e sns skiaBE sbhbsb mi menpisatg de stenînsiS sbs; din kontpa kaste din ne în ne ss nspsseaskE ne stenînă nri înks ss’i apate Bp’o miks nesansnepe, înss lanonezsiS e msigsmits mi ks aneasta, fiinds ks issi- tsis sss penă ’I apate ks n’a nepdstă ks to- tsiă indenedenga mi eneppia natiBB a kapak- tepsisi sbs. ei msmkisjs nstpitiBă, atenei mii de peni kadă mopgi de foame; snpe fepinipea Jano- neziiopă, aneasta întîmniape tpiste e paps. Snă aiă tpei.iea inemikă aiă peniiopă este isns; kînds înnaiă se apata, penală fs- pe, siiindă mi ne. siegii .loksitopi d’ako.io a skimsa Biaga iopă nanifikB întp’o BiagB no- mada ini ne.iinimtita. la anoste ksistopii si- mte ase pensisi se manifesta kapakteps.iă ani, nsteniă zine, ksa.iitBiii.ie mopaie mi Biaga sa snipitsaiE. Ilape ks ape o idee limnede de nepiksii.ie mi de npiBaiiisni.ne ka- pe îiă amepiniiB în aneasta ksistopie întp’o astă-feiă de napn neosnitaiiepE, penii nîiis ns înnenă ksistopia lopă, se adsnă în Ban- de kîte 200 mi 300, tpimită feme.ie.ie mi nsi! înainte ka o aBant-rapds, ne kînds masksiii se nsns .na sfîpmits.is sandei ka ss anepe mai sine familiile lopă din rspiie isniiopă kape ie spmeazs în penepe în aneste kEistopii- Kînd§ întîmeskă ne bb.iiiî, penii se aiiEpă ks kaneteie .lopă nene țapi, dap ks spinii se sats ks koapne.ie. înss paps se întîmniE ka sb îiitîineasks nine-Ba nsmai o nands ksis- topinds, ni msite înmipate sna dsne a.ita, eie ns mepră ne aneiamă dpsms, ni ne mai msite dpsmspi, ks skons ka sb ns Bie în koiizisne nentps matepiiie nstpitÎBe ne ie tb- sesks ne dpsms; întokmai ksms o apmadie de soidagi se desnapte în mai msite desnsp- gipi ka sb se noate îndestsna mai lesne ks npoBizisniie nepste. De aneea în nopdsis Si- sepiei nete de peni kBiBtopi oksnă o mppi- me de 3 nînB ia 7 mine peorpafine! la opi ne kBiBtopie noss spmezs tots dpsmsis fr- ksts în ansis tpeksts Kînds daă d’o ans ksprBtoape o tpekă în notă, înss ks o mape npekasgisne tpimigînds întîis ne nei mai ns- tepnini dintp’înmiî ka kondsktopii sandei snpe a nepneta mi a sniona loks.is. Kondsktopsis meppe înnets înaintea sandei saie, nei mai nstepninî îis spmeazs înnets mi ks kaneteie pidikate nînB aJKsnrs ia maisis anei, mi a- noi esaminezs isneaia pîsisi; BBzînds kB ns Tinorpafia Nafiionaas a .toi losifs PomanonS mi Komn.