JUBNAL nENTPB PESnÎNDIPEA UITIINIiEJIOP HATBPAffi IUI ESAKTE. în toate k.iase.ie. PediyeatS de Ilpofesop Doktop Ifi.iift I>apam. JS 30. (An»,i întîis) Kskspcnrti. Asrsstă 8, 1856. Konpindepe: MeleopMi înfokate.--- simiifitoape. --- KomsnikaUtimI uKiinip/irae mivt. METEOPE3E ÎNFOKATE. Istopia fenomene.iopă Natspei, ziqe «nă as- topă, este istopiea s«nepstijji«nLiops ie a domi- nată 4a defepite naiji8ni, tot» de odati mi isto- piea irnopanjjei (nepoziei) om».i«i în difepite e- no«ie ajie desBOAtipei saje. Istopia meteopejop» înfoKate în aepă este mai sneiiaâă, istopiea sBnepstijjisnuopă ome- neinti. Bizisnue înfoKate în aepă, s. e. Be- depea sn«i r.ioE» de fonă, apitînds-se s«s« în aepă, ZE«pînd« k« o i»jjea.iB mi JHmini mape sa» Ktzînd »os», napKE nade din iepă mi a.ite ase- menea fenomene, sînts panoptate de Kitpe tojji KponiKapiî mi istopiiii anti’iî mal în toate seK»- aeje; înși ne sîntă panoptate Ka nirnte fante fi- zice, ii Ka nirnte esenimente S8npanat8pa,ie Kape aă fostă tpimise din iepă snpe a an»ni_ia oa- mentiop» nirnte Katastpofe nefepiuite mi tepisue. Snă r.ioEă de foKă în aepă ansnija opi pessejie sinpepoase, opi enidemii mi o moapte rpozaBi de oameni mi 4. .i.t. Kîndă ja enona penamtepei lutiiniie.iops, oamenii aă înienstă a Kista nentps fie «ape fe- nomen» natspaaă, o Ka»zi natspaJi mi a nera esistenjja enenimentejop» ssnpanatBpaje mi mi- — 234 — pauanoase din natapi, atamî as nerată mi esis- tenija fenomenenopă înfonate panoptate întp’ană modă ssnepstijjiosa de Kitpe KponiKapiî antiii, ini jie a npÎBită ia minte faisne i.iazopiî întoa- mai Ka nnoaea de sînije sas de Bpoamte Kape a- semenea ne nomenesiă namiyii KponÎKapI. Aiii s’a apitată, Ka mi npetatindea, kb da- ns o Kpediniji sanepstiuioasi mi neste misspi, Bine an sientiiismă mi o neipediniji neste mi- sspi. ToKmai în timnapi.ie modepne, Kînda s’a niSKBtă mtiinija meteoponoijiKi, aieasti intimul Kape se OKani kb stadiană esaută ană tstanopă fenomenenopă Kape se apita în aepă, de atanii Natapanistii s’aă înKpedinyată, ki istopiine de rno- BspI înfoKate uii de ante Bizisni înfoKate în aepă npeKBm mi de nimte Kopnapî masiBe Kape nadă din Bizdsxă sas din lepă ne nimîntă, ki toate aiestea ns sîntă fasane, ii nimte fante peane; de atamî înioaie Natapanistană iena mai sientiiiă na mai a natală nera esistinya aiestopă feno- mene, mi misianea mtiinnei a deBenită a nsi KaBze.ie natapaje, dap na ssnpanatapaje inii sa- nepstiuioase, Ja aieste fenomene pape mi inte- pesante. OfisepBaijiani demne de Kpedinui desnpe a- semenea fenomene s’aă 'mantilă de atamî din zi în zi mal mantă, mi aieasti pamspi a meteoponoțiiei a deBenită foapte Kantisati mi foaple intepesanti. Ama dap soKOtesKă ki na Ba fi fipi intepesă nentps neKtopii nostpi a aszi lesa desnpe aiestea. lapna tpeKati a fostă foapte Eorati în Me- teope înfonate; anii aă zisă ki astea sîntă npe- ntipine anapiyianei Kometanai le.iai mape Kape s’a apitată întîiami-dati în ansnă 1356 mi Kape este si se întoapKi în anană 1860. Anoi snene din feno- mene ie s’aă apitată în anan aiesta în mai mante nipiji ane nimintansi, (s. e. na 7 lansapie mi na 3 FeBpaapie anană aiesta) aă fostă ama de pemapnaBine în KÎtă anii Metoponoiji .ie aă so- KOtită de estpaopdinape mi de nesizate nîni aKamă. Aieste enenimente aă dată OKaziane oame- ninopă de mtiinue, a esnane din noă ideene nopă desnpe Kaaza natapam a aiestopă fenomene în- foKate KBiiosKste sbbI namipea de meteope saă rnoBapi de foKa, Aerolithe, Uranolithe, Meteor- lithe mii.n.t. ‘ \ Alexandru de Humboldt ziie ki aieste fe- nomene sîntă npodase npin nimte mese Kopno- pane Kape amina în snajjisjă aniBepsanai înBÎp- tindsse îmnpeyiapană soapenai, dane neijea pene- pam namiti AtpaKjjiane (atpapepea Kopnapinopă anaia Kitpe antană). Kîndă aiesti Kopni, ziie Hum- boldt, aacsnră na mappinea estepioapi a aepa- nai nostpa, atamî se îniiinzesKă, naiesKă. mi a- noî înienă a apanKa în arosă bbkijjI mapl saă miii de netpe nerpe, nsiitoape mi fepBinyi. Mai toiji natspanistii sîntă anamă de nipepe ki aie- ste aeponite Kape Kadă din aepă ne nimîntă, n’aă opipina nopă în aepană nostpa, ii întp’ană nonă mantă mai sssă de KÎtă xotapsnă aepanBl atmosfepiKă. Ama s. e. rnoBBnă de foKă în aep ie s’a Bizat na Paris mi Geneve în ans.i 1811, a aBata o înwyime de 18 mine peorpafiie. A- noi anene din stenene Kape napKi Kadă noantea din iepe, aă întp’adeBipă o iayea.iT> estpaopdinapi; kiiI s’a oEsepBată ki Kadă dintp’o înmjjime de 60 mine kb o isjjeani de 24 mine întp’o seKandi! Anoi Kîndă ne adsiemă a minte ki aieasti ia- jjeani mape neKomani ne nimîntă nentpa Bp’ ană Kopnă, este toKmai iajjeana încîptipii nnane- tenopă în snajjisnă anisepsansi, atamî n’o si pe- fazimă ideea aienopă astponomî Kape npetindă, ki aiesti Kopni sînta nimte bbkijji pante dintp’o nnaneti mape Kape, npin Bp’o Katastpofi nepano- SKati, s’a fipîmată mi EBKiyi.ie psinenopă sane s’aă pisinită în snayiană anisepsansi ande amină pitnindă mii de ani, nîni iap npintp’ană eBeni- mentă noă, se anponie Kitpe nimîntă, mi dana a intpată în sfepa atpaKyianei nimîntBnai, atanii ne mai natîndă a se denipta de noi, nadă atosă ne nimîntă kb o iBijeam estpaopdinapi, s’anpindă în Kidepea nopă mi npodaiiă fenomenană de ae- ponite mi din aniji Kopni înfoKaiu Kape nap’ ki Kadă din icpă. Astponomană Olbers a npetinsa (în anană 1795) ki mante dintpe aieste netpe Kape ne Bina din lepă, ne Bina întp’adeBipă de na Beiinană nostpa ie.iă mai anpoane de lepă a- diKi din nani; kiiî în nani, ziie enă, se aiptă Kpatepi foapte mapi de BOJKanî, npin apmape e nosiaină ki nașa mi ante mase înfonate Kape ne apaniă Boniianil nanei, Bină dpentă na noi. Ho- — 235 — siEijitatea aiestei fante, o npiimenite mi Bestitsjă Laplace. FiziK8.iă Chladni (în ansj 1794) a fostă lejă dinții» Kape a KBnosKSiă pe.iagisnea intimi ne se afiș întpe rJOBspije de fosă mi întpe ne- tpe.ie Kape Kadă din aeps. Aiestă oms de mtiings din timnii modepni, a fostă ie.iă dintîis Kape a npo- nangată: „Ke întp’adeBipă netpe ini fepă Kadă din lepă ne nimîntă. “ Ama dap mtiinga a pestaBi.iită Rpedinga nonajapi Kape a firspată în toate Kpo- niie.ie de mai nainte „desnpe netpeje ne a» ki- zstă din iepă.t¹, Kiap în Phitarchus nsimă no- ijisne ke steje mi netpe Kads din iepă mi pîsjă antiK8 Egospolomos din Ejada este nsmită ama din Kasza snei netpe „Kape a Kizată din lepă în aiestă pî».t[- Dsne Chladni s’a OBsepBată msjle a.ite a- semenea euenimente. Eati ie.ie mai npiniina.ie dintp’înseje. Ja 16 Isnie ans.iă 1794 a Kizată JÎnrE opaniBJă Siena în TosKana. o neatpE din aepă, ja 13 Deneinupie 1795 snă asemenea e- Benimentă s’a întîmnjats jînri Wold-Cottage în ginstajă Yorkschire în Anr.iia mi .ia 19 Noem- Bpie 1798 a Kizat o neatpi mape din aepă .«în— te opauiaia Benares în India-opienta.ii. Anoi Sasangi fpaniezi s’as Konsinsă mi ei de esis- tinna snopă asemenea fenomen!, de Kîndă a ke- zstă în Fpanga o neatpi mape din aepă ja 26 Anpi.de 1803. Togi aiesti Kopni s’apită npetslindenea mi în togi timnii, în KÎts oamenii as OBsepBată o iden- titate în fopma mi în Komnozigisnea jopă uimi— ke. Sîntă totă d’aana potsnzi. aKonepigi d’o noa- JKE nearpE, KÎte odatE stpusiitoape Ka stiK.ia; în intepiopsJ jop se înfigiineazi o matepie de ko- joapea lensmie Komnssi de mai ms.ite sssstan- ge netpoase saă metajiie, KÎte o datE aBÎndă fopme de Kpistaje mini, de rjOEspi saă de Bi- ne mini. AfapE de aieste netpe meteopiie a Kizstă de msjte opi din aeps mi ESKigi de fepS mete- opiks. Aieste mase de fepă aă o Komnozigiane KimiKE anajora kb aie-iea Kape je risim ne ni- mîntajă nostpa, Kape ne npoBi ke mi ne ajgi Kopni lepemti domnesKă totă aieste jegi fiziie mi Kimiie Ka mi ja noi. Nsmai o lipKonstangi pemapKaBi.ii risimă Jia aiestă fepă meteopiKS Ka- pe ns o rssimă ja fepaja mmîntesKă, adiKE fe- ps.iă meteopiKă este în stape nsps sas ameste- Kats K’sns ejementă nsmită Ninejă. Anoi în sî- na.iă mmîntajBi ns rEsimă niii fepă nspă niii a- mesteKată kb NiKeja, ii totă-dasna amesteKată ks a.ite minepaje. Sinrapi Konsidepagisnea a- leasta e de aatansă Ka se Kanoamtems mi se deosesimă fepajă meteopiKS de fepajă nimîntesKS mi BEZîndă o masE de fepă nspă amesteKată ks Nihejă, nstem ziie ks oape Kape leptitsdine ke a- icastE masE de matepie este snă mssafipă ne ni- mîntă. Dap ieje mai KsnosKEte eBenimente de k£- depea fepsjai din lepă sîntă ieje apmitoape. Aa 26 Mai 1751 a Kizsts Ja Hrasina jinrE opa- ibejs Arpam (în Croatzia) o Bsicati de fepă foap- te mape, Kape se afli ansmă în Msses de Mi- nepajogie de ja Biena. O ajtE BSKati mape de fepă a Kizstă ja 17 Aupi.iie 1821 jînri La- hore în India; însE ieje mai Bpedniie de înse- mnată BBKEgi de fepă atmosfepiie ie as KEzsts ne nEinîntă, sîntă aiejea Kape se rEsemte jînrs opamsjă lenisseină în SiBepia mi Kape Kîntipe- mte 700 de Kijorpame (anpoane 700 de OKa), aieea din Olumpa jînri Sant-Iaro în Ameprna Kape KÎntEpemte 14,000 KLiorpame mi aieea din Durango în Mcksîko Kape KÎntipemte 19,000 KLiorpame! 8nii Boiagiopi BopBesKă d’o BSKati de fepă atmosfepiKă ie se afii kezeIe ne ni- mîntă jînri gepmspLie. pîs.isi Senerajă (în A- fpiKa) Kape ape o rpestate înni msjtă mai e- nopmi mi este npiBiti Ka lea mai mape BSKati de fepă atmosfepiKă ie esisti ne nimîntă. Humboldt ziie ks întpe nensmepoaseje ste- je Kape ni se napă ke Kadă din iepa, si noa- te Ka sneje se fie d’o matepie moaje Ka gejatina, mi dintp’aieasta ne Bornă natea esnjiKa fenome- ne.ie panoptate de mai msjgi KponiKapi din se- KO.ieje tpeKBte Kape npetindeaă ks KEte o datE aă Bizstă Kizîndă din lepă (aepă) Kitigimi mapi d’snă fejă de matepie moaje mi rajBens Ka sntă de jemnă. Se rasesKă rai aKsmă ja sneje Ms- sespi pemsraige ssKate de asemenea matepii moi meteopiie. Ama s. e. s’a apitată în ansj 1796 în Oberlausitz (Prusia) snă fjobs de foita, rai da- ne ie a Kizată ne nimîntă, a Jisată în spma jbî o matepie Ka sntsjă de jemnă. în ansj 1686 a Kizstă în Kspjanda îmnpesni kb zinads rai — 236 — xiptie meteopiKi. O nepnetape mai d’anpoane a apitată, ki aneste xîptii npoBină din niiute fipe de ii-iante ne Kape BÎnts.iă .ie a s«itS in sasă mi ne «pini aă Kizată atosă îmnpesni ks zinada. Aati da ti nade din aepă KitiQime imenși de DBjisepe Ka nenama; aceasta nposine din bcm- Kanii aKtiBi Kape sîntă în stape a apanKa «lenama jiopă -ia o deniptape de rasate mue mi Keapa de sate de ini.ie țieorpafiie. Dap desnpe .,njoi de naioasi mi de sînțje“ desnpe Kape BopcesKă KponiKapii semejiopă de mizjioKă mi Kape Kîndă se apitaă, epaă snalina oamenijopă, ansmă uitimă ki Kîte o dati o majgime mape de no- jenă (nsjiBepe) rajseni a.i» n.iantejopă se înaj- jji în aepă, fiindă ronită de Bîntă, mi dani ne se ipne ukojo Kîtă-Ba timnă, Rade atosă Ka njoaia, mi iati naoaia de nanoasi; dap desnpe njoaia de smye, amă zisă în ajti napte ki npoBine din nimte Kopni opranini pomii mi foapte mini Kape se sse Kîte o dati în aepă mi anoi Kadă xcosă. Toate aceste fenomene meteopine se dis— tinră de netpe meteopine mi de fepă meteopiKă în aieea ki: ieje dintîiă sîntă matepii -isate din nimîntajă nostp», pidinate de Bîntă in aepă mi iap Kizste acosă, ne Kîndă fepajia mi netpeie meteopine sîntă matepii Kape n» anapjjine ni- mînt»48i nostp», ii sîntă apsimate ja noi dintp’snă ajtă Kopnă lepesK». Hnmboldt ziqe, ie simjjipe K»pioasi mi naptiKBaapi ape fiemi-Kape din noi Kape sti înaintea »nei iretpe meteopine, imațji- nînds’ml ki aiestă Kopnă este neBa stpeină în — 237 — jamea noastpi nimînteasKi, mi ki npin eie a- Bems snă apramentă najnasLiă mi matepiajă, ki afapi din nimîntsjă nostps esisti în anisepsă mi ajjji Kopni matepia.il. Ilpin okîi nostpi Bedemă esi- stenija Kopnuopă lepemti, iap npin netpeje meteo- piie simuimă esistenya jopă. Aepo.iiyiî mi ajte mase meteopiie sîntă nimte KBpiepi, Ka si zmă ama. Kape manyină Kopesnondinya matepii întpe difepiyi Kopni lepemtl, ama de deniptaul «uSJ» de ajtsjă. Anoî sîtîndsne ja o neatpi meteopi- ki mi imayinîndane Kîte milioane de mije a stpiBitată nîni KÎndă a aatansă Ja noi, eati snă sswetă d’o meditayiBne adînKi mi sepioasi: „In- tp’adeBipă Natapa e npetatindenea Borati in noe- sie, în idei sBBjime mi adînil. Infinitajă se în- filjimeazi întp’însa npetatindenea !“ Fir. 11. Dioiiia musricapa (nuanța npinMIoape de muiate). ILIVXTE.IE SIMJHTOAPE. Simjjipea mi mimiapea sîntă în yenepe npi- BÎjeyiapije fiinuejopă animaje. Ilpin faKB.itatea simuipii mi miniKipii, animajB.ia deBÎne o fiinyi ssnepioapi, o fiinjji eze; n^ante.ie în yenepe n’aă aieste faKS.itinî animaje, npin spmape na sîntă fiinjje Bii. Ama dap natapajistii aă a.iesă aieste KapaKtepe; Ka KapaKtepe difepenyiaje mi distinKtiBe întpe pernsjă animaaă mi întpe per- nsja Beyetajă mi aă zisa: toati fiinjja opraniKi ie ape faKb’.itatea simuipii m’a miinKipiî, tpeBBe si se afie în pernajiă animaja, mi este o fiin- yi sie, ne KÎndă opi ie fiinyi opraniKi Kape Kpernte, se îmajjjemte, însi n’ape simaipe niii miniKape dintp’snă jokb în ajtajă, e Konpinsi în sfepa pernaJBi Beyetajă mi na e ființa Bie. A- ma este întp’adeBipă în yenepe; animajeje simtă mi se rnirnKB dani Boinna jopă jisepi, ne KÎndă njanteje n’aă aieste Kanaiitigi; însi sîntă majte esienuiani ja aieste persje yenepaje, mi xota- pajă întpe amîndoi pernspue ns e ama de Bine detepminată, npeKsmă îmi imayini iine-Ba aa întîea Bedepe. Bestitsjă Bonet, a zisă în rjsmi ki: este foapte rpeă nentpa ană natapa-iistă a faie distinK- jjisnea întp’o nisiKi mi o pozi (tpandafipă). A- leasti esnpesisne napadoKsi, ja întîea Bedepe — 238 — Konpinde o ossepsagisne foapte ®sstE Keapă mi adînKE, desnpe Kape ne Bornă înKpedinna Kîndă Bornă OESepBa poza ini âsupapea ei. Faga d’a— ssnpa foliopă pozei este asuitoape, .isstpsitE uii sepBindă Ka snă aKonepimă a.iă fenii de sos» Kape KastE KEtpe nimînts snde natspa a nssă o ms-igime de rEspe.ie mini Ka st noatE tpație s- mezea.ia Kape o nstpemte. Se înuepKEmă aiismă a sKimsa aueastE nozigisne, aceasta, dipeKgisne a pEmspiiopă, întopKÎndă pEinspue pozei întp’snă mod» Ka faga de acosă a foliopă Kape KastE ke- tpe nEmînts se fie întoapsE snpe «epă; namai de Kîtă Bornă Bedea ke fobie de sinemi Bopă în- iene a se niiniKa, întopKÎndsse KEtpe Koada .iopă întoumai Ka sus snîpne.iă. uii neste Kîtă-Ba timnă je Bornă rEsi tot» în nozigisnea nea dintîiă, a- diKE faga .isiitoape iapEmi în sssă, ne Kîndă [iea .i-a.itE fagE a foi.iopă n.iiiiE de rEspe.ie mini Ba fi iapEiirî întoapse atosă snpe a npiimi smezeaja ne se spiiE din nEmîntă. Ossepsagisnea auestei miuiKEpi apatE, ke poza ape snă fejă de simgipe, însE ne Ba ads- ne înKE o mipape iui mai mape Kîndă Bornă în- uepKa a SEdi aueastE pozE întp’snă a.ită joică a.iă rpEdinii snde d’o napte se af.iE snă nEmînts s- SKată mi de a.itE napte ana nEmînts smedă mi rpass, atsn'ii soma ossepsa ke pEtlE’iine.ie po- zii Kape s’aă întinsă din toate nEpgije eKsa.iă îmnpeiKspajis njantei, neste Kîtă-Ba timnă pEdE— nineje Kape aa fostă SEdite în nEmînta.iă ⁱie.iă ssiiată, se Bopa îndpenta KEtpe nEmînta.ia 'ie.ia rpass na Kîndă apă fi simgită ke în seqinEtatea jops se af.iE snă nEmînts faBopanUă nentps Kpe- intepea jopă. Se înuepKEmă aKSină, se SEUEmă snă mangă în dpsmsjă anestopă pEdE’iini Ka se nsmal noa- tE mepge totă ukojo în nimîntsjiă rpass, mi ks mipape Bornă Bedea ke aneste pEdEiini se ks- fsndă în acosă ne sântă mangă ineprîndă totă în- nainte dîde ja nEmîntsjă ieea-j-a.ilE napte se pEmîe în sniepE, Bornă Bedea ke în naptea JsminatE se sa fopma fpsmoase i;pista.ie i;a mi mai na- inte, ne Kîndă în naptea uea smepitE ns se Ba fopma nimiita. Aueste fenomene ne Bopă apEta doE nipKomstange foapte uspioase, adiKE: întîiă ke a’iests minepa.iă ape o simnatie ks .ismina soape.isi, npin spmape mi anestă minepajs ape daps.iă simnipei, mi ajă doLiea ke esistE o ns- tepe mistepioasE în a'ieste Kpista-ie Kape je fa- ue, ke eniindă din so.isgisnea âopă, se se fop- meze totă dane fopma .iopă npimitiBE. 0 simnatie msjtă mai Bie ks .ismina, ns- temă se zinemă o isiiipe a asminei ne apatE n.ianteje. In pernsjă Begetajă esistE doE Kjase de njante în panoptsjă tinins-isi înfiopipei jopă, adiKE: n-iante de zi mi naante de noante, întpe njante.ie de zi, adiKE Kape desrndă fiopije jopă nsmal zioa, ne KÎndă noantea sîntă înKise, a- semă în Kiimeje noastpe: zope.ie.ie (convolvulus) riagE saă fipfipiKa (mesembriantliemum) mi rasa- te aateje. Sne.ie dintp’aiestea ns înfjopesKă niui zioa Kîndă ns se apatE soapeae. Dap întpe fiopije de noantea (Kape fiopesKB noantea) nsmimă aiul: ts- tsnă (nicotiana tabacum) ks toate n.rante.ie din — 239 — familia jbî, rapoafa de noante (Lycnis noctur- na), fpamoasa de noante (Mirabilis jalappa, belle de nuit) mi pejiina de noante, adiKi bob feiă de Cactus kb fjopi mapi iui fpsmoase (Cac- tus grandiflorus). Keap ope.ie ziiei mi a.ie non- jjii sînts xotipîte nentpa înfiopipea fiemi-Kipia mante. bneie înfiopesnă dimineajia, aiteie ia amiază, iap aiteie dane amiază saă ja npesna- SKBja sepii. A'ieste ope sîntă ama de fiKsate mi de Kcmstante în KÎtă qeieBpajă Lenee a fiKBtă ană opojojiiă KOnuiBSB din fiopi, în Kape diBep— seie fiopi aă apitată opeie zi.iei mi axe noniiii dane minatsiă înf.iopipiT jopă. ILianta nsmiti fjoapea soapejai (Helianthus, tournesol) înBîp- teuite Kaneteie saje tokmai Kitpe soape, adiat dimineajia .ia Ostă, ja amiazi-zi ja Sadă mi seapa Kitpe Bestă. Biija jjine totă d’asna fajja de sbsb a foijopă sa.ie Kitpe soape. Ba.isamina siJEatiKi (Impatiens noii me tangere) înBuemte noantea fjoapea sa kb foije saje, nizindsje astă-feiă de fpirsjă nonijii. Ja manta Lutzernu noantea amîndoi foile jitapaje se kb.ikb «na jînn ajta mi a tpeea .ie aiionepe ne amîndoi. A'ieste sKimcipî perajate Kape aă apitată njanțeje, adiui kt» ja ope pemate desnidă f.io- pije jopă uii ja ajte ope perajate .ie îmiidă, Lenee kb dpentă KEBÎntă a dată aqestsi fenomenă Kspiosă nsmipea, de KBJKape mi de SKBjape saă de somnă mi de demtentapea njantejopă. Dbuc C. Fritsch. n.ianteje dopmă în jienepe 4 ope în 24, dap sîntă sneje Kape dopmă namai 10 mi ajteje Kape dopmă 20. Bea mai mape napte a fjopijopă se skojb dimineața mi se kb.ikb dam amiazi-zi. Ama dap natemă si ziqemă ki .ia amiazi-zi toate njante.ie sîntă demtente. ne Kîndă ja mieza.iă nonjjii mai toate n.ianteje sîntă kbj- Kate, însi na este niqi o opi ne zi în Kape si ns se afie KEJKati Bp’o fjoape. O n.ianti Kape qepe ană rpadă mape de Kudspi, nainda-o în- tp’ana mediă Kape na aiKBiijie ja rpadajă aqesta, njanta Ba pimînea adopmiti mi na se Ba de- rntenta. Ama dap fiopiie Kape qepă Kiidapt mape, pimînă înxise Keapă zioa Kîndă qepaiă e aKonepită kb naopi. Keapă mi njanțeje Kape KpesKă în ani aă somnaja jopă, de aqeea se- demă ki poza de ani (Nympbea) asKande noa- ntea fjopije saje de desBBtajă anei, mi dimi- neajja je pidini iapirni neste ani. Dap mi ko- joapea fjopijopă ape ană panoptă mape kb di- fepiteje ope aje zi.iei: s. e. fjopi.ie de dimi- neana sîntă mai toate rajBene, ne Kîndă qeje de dane amiazi-zi mi de noante sîntă ajBe. Ja amiazi-zi se demtentă mai toate fiopiie pomii, ne Kîndă ja miezsjă nonjjii se demteanti papă o fjoape pomie. O qipKomstaniji admipaBiji a desiionepită Botanistii modepni în panoptajă siămBipii Kojopil fjopijopă în difepiteje ope aje zijei; adiKi s’a apitată ki de maite opi, o manii ape peraiată o ajti nojoape seapa mi o a.iti Ko.ioape ja a- miază mi iap a.ita dimineana. Eati snpe aqe- stea KÎte-Ba esemiue. Este ană fejă de naist (Hibiscus mutabilis) Kape e ajui dimineaija, pomioapi ja amiazi-zi mi seapa ape KOJoapea de pozi. ILianta gladiolus versicolor ape fjopi Kape dimineajja sîntă oaneme ne din afapi mi rajsene ne din niantpa, mi seapa sîntă Bio.iete, a doa zi dimineaija iap sîntă oaiteme, fjoapea Brunfelsia este întp’o zi ajsi mi rajeeni, dap fjoapea Cobaea scandens în toate zijeje se SKimii din nepde în ajsastpi, mi ama sîntă mi maite alte njante Kape în iiapsa d’o zi SKimsi KOjoapea .iopă întp’ană modă foapte pemapKa- bLib. Eati dap simnatia mape Kape nianteie aă kb JBinina soapejai! O aiti simnatie întpe jamina soapeiai mi fiinyeje Bejietaie, s’a ossepsată mi ia odoapea Kape sneje din mante o snoate. Fiemi-nape mlie ki mai toate fjopije odopante na desBOjtă odoapea jopă întp’snă modă ensaiă în toate o- pe.ie ziiei. Ama s. e. mtimă ki fjopiie Levcoie aă seapa o odoape mai fpsmoasi, Biopeieie de noantea aă odoapea jop qea mai miKBti tonmal ja miezB.iă noniiii, ne Kîndă aiteie sîntă odo- pante mai kb seami ia amiazi-zi saă diminea- ija , ea înm aneie din fjopi SKimBă kb totală Ksa-iitatea odopei jopă noantea. S. e. este o fioape în Mcksîko namiti aKOio Angel de dia y punta de noche (snă îmjepă zioa mi o na- toape noantea), Kape zioa ape o odoape ssaBi mi foapte njiKati mi noantea nete foapte tape! Dap afapi de simnatia nentpa jamini, n- simă ia aneje mante mi aite spme d’o simijipe I foapte pemapKaBiii. Ama sîntă majte fiopi Ka-* — 240 — pe npeBBdă mai Bine de KÎt Eapometpsjă sKimBBpije aepsjsl ini Benipea njoii. Fjoapea raiBent Ca- lendnla arversis (grand souci) se desfane Kîndă lepsjs e jimnede mi Bestemte fsptsna îndoinds mi foije Ka Kîndă ap» boî a se aKonepi. Din Kontpa, o fjoape din Sisepia (Sonchus Sibiricus) se inuide noantea Kîndă npeBede nentps a doa zi «ns tirană fpsmosă nap’ kb apatB npintp’sns somn» jînimtită kb este sirspB de timns.iă ne Ba Beni. Sns rpadă msjtă mai mape mi mai admi- paBijă de simijipe ne apBtă sneje njante Ksno- SKBte S8B nsmipea de n.iante siuiyitoape. Este o snegB de tpifoi nsmitB Hedysarum gyrans. A- ueastB; fjoape ape naptiKBjapitatea kb din ieje tpei foi aje saje, ieje doB jBtspaje mi mini se miuiKS neîncetat» în sssă mi în atosă (mai kb seamB ja amiazB-zi Kîndă e Kajdă). Kînds 8na se sse în sssă, ajta se kbjkb jkoss, mi în totă timnsjs aiesta foaea din miacjOKă se mim- kb în dpeanta mi în stînra, nap’ kb Ba sb faKB ană Komnjiments Kîndă ja sna Kîndă ja ajta. SîntS ajte njante Kape as o simuipe mi fa- KBjtatea miniKBpii îhkb întp’snă rpadă mai mape. Apsopii K8nosK8ni S8B nsmipea de SajKÎmă sas Accacia kb rimni ajBi (mimosa eburnea), aje KBpopa foi sînts foapte dejinate mi lipea jesne a fi stpiKate npintp’o njoae, de aieea natspa je a dBpsits o npesimijipe nentps njoae mi apBtîn- dsse snă nsopă în aepă d’assnpa Jopă, nsmai de Kîts s’anponie foije ana de ajta Ka ojaneje a- KonepiniBJBi, astă-fejă în Kîts ja njoaea nea mai tape, ana tpeie în kosb Ka neste sns aKonepimă. Dap rpadsjă ie.is mai admipaBijă de sim- ijipe mi de mimnape îjă rBsimă ja Bestita njan- tB Mimosa pudica saă pnminoasa (fir. 1). Aiea- sIb njantB ape simnipea estpaopdinapB kb, Kîndă^ ană omă se anponie Boindă sb nse mîna ne dîn- _sa, de sine se denBpteazB mi se petpajie, adi— kb îmi tpajie foije înanoi! Asemenea miniKape se ossepBB ja aieastB njantB Kînaă o nsne ii- ne-Ba întp’o tpBsspB Kîndă sniBJB, atsnii njanta nap’ kb se snepie mi se miKmopeazB tpBrîndă mi foije KBtpe tpsnKiă. JînrB namila njantB sensitive (simgitoape) Kape demteantB în noi o mape admipagisne, e- sistB mi njanta nsmitB Dionea muscicapa (Ksp- sa de msmte, BezI fir. 2). Foije aiestei njante sîntă fBKste Ka nirnte jBdiije, kb ană aKonepimă, Kape noate sb se Îhkîzb mi sb se desKizB • noa- ntea întp’adeBBpă KBtiije aiestea se înKide mi se adsnB aKOJO snă fejă de zeamB dsjie Kape npo- Bine din tpansnipagisnea de noante a njantei. Kîndă se apatB soapeje assnpa opizontsjsî, jsdi- geje se dessidă, atsnii o msjgime de msmte jaKome dsne dsjieajja ie se afjB întp’înseje, se adsnă, dap Ksmă s’a nașă o mssKB ne aKone- pimsjă JBdijjei, îndats fipije ssEgipi Kape se a- Îjb ne mappinea aKonepimsJBi, se petpară, aKO- nepimsjs Kade K8 o isjjeajB mape assnpa jBdi- gei, o înKide mi totă de o dats apsnKB mssua îndpBznitoape în nBsntpsjă JBdijjei snde este îne- KatB în fjsidsjă ie se afjB aKOJO. Ama dap ne- deansa JBKomiei aiestei msmte este moaptea ei. Kînds o jBdiijB s’a aranjată kb msmte moapte, atanii, de rpestate, Kade mosă mi sepBB na o ma- tepie de înrpBmape nentps njanta Dionea, Kape ajmintepjea n’apă fi natsts pesmi în JOKspije BSKate snde natspa a nas’o. Ama dap moaptea insultei este Kasza Biegei a aiestei njante. Snde rBsimă o apmonie mi o npoBedingB mai admi- paBijB de Kîts aiii? Oape natapajistii n’aă dpe- ntate KÎndă zîkb kb stsdisjă natapei desnonepB întp’însa majta mai mapi mi mai admipasi.ie mi- paKBje, de KÎtă irnopanga ’mi-a nststs imagina în seKSjeje Bapsape, Kîndă oamenii aă BBzată npetatindenea namai minsni ssnpanatspaje, dap niii o datB o JBKpape fiziKB mi natspajB? K0M8NIKAUI8NI IHTIINIJIFFIE MWl Bo.ikansjiS Sangier. O dBpBHBnape tepiiâ.iB a fbkstS Bojkansaă ne esistB ne insaja Celebs (India nostepioapB) de aa 2 nînB aa 17 Maptie ansasi a- nesta. Ile kîndă gBpanii de akoao askpa fBpB sfia- jb ne kîmnă, eate kn no.ikans.iă a înnenstă a fane isEsknitspî tepiniae mi a apsnka imense kBtBgimi de ant neste a'icmti nenoponigi > în kîts asia nsgini aă nststă sb skane. Totă d’o datB Bojkanraă a înie- nstă sb apanne netpe mapi kape aă dspBmată totă ’ie aă rBsită ne dpsmă, nsopi nerpi de ’iensniB se ssia în aepă în kîtă întsnekaă asmina zisei mi snă sparană tepimă ssfoa mi a despBdBiinată togi ap- Bopii, a -pBstspnată kase mi a înrponată ssb psi- ne.ie aopă mii de oameni. Mai msată de 3000 de oameni aă mspită aa aneastB okazie, dintpe kape anii aă fostă apini saă fepgi, aagii omopîgi npin ne- tpe Boakanme, iap ne aagii sparansaă ’i-a apsnkată în mape mi ’i-a înekată. Inssaa aneasta kape nînB aksmă epa o gaps înfaopitB, aksms este o deseptB sinrepatikB mi înrpozitoape. Tinorpafia Nanionaai. a asl losifa PomanosS mi Komn.