JURNAL HENTFB EESHÎNDIFEA U1TIINUE.WF MATKPAJE im ESAKTE in toate k.iascje. PetliyeiilS de Hpofesop Dokfop Bft.itâ liapam. Jl?. 29- fAiiîi.i intîiă) Kakapeintî. A»r»st» 1-iă, 1856. •Konpindepe: Mape, seintnîndă ks jsmea noastpt ntmînteasKt în Bapiaijisnue ini n.ienits- dinea fopme.iopă a.ie fiinjje.iopî> opraniqe qe esistă aiiojo, iistemă Keaps ziqe Kt mapea e mai bo- rata în fopme de Kîtă ntmînts, mi msnnii ssb inapini ssnts ms.its mal yirantiqi de Kîtă msnijn tcpestpi. Eata Kîte-Ba esemnjie: .lînrt inssja St HSlcne snde se află stînqi mi a.ite pesqiBe nepiKb.ioase nentps naBirajjisne, Kanitansjă fpe- ratei fpanqeze Venire, a rtsită în mape o adîn- qime de 14,555 niqoape. Ba st z’ret o adînni- me cKsa.it ks înt.ijiimea ijirantiKt a insnle.isi Montblanc Kape este qejă mai inaptă msnte în Espona. Dap Kanitans.is Ross în KtJttopia sa îmnpeaispsAB ntinîntbJbi, a rtsită .ia oqeans.iă qe.is mape .lînrt no.ib.iă Ssds.isî, Kt .ia o adîn- nime de 27,600 niqoape Iotă n’a dată de fsnds! Adett daKt în fsnds.is aqeste! mtpl s’apă fi rt- sits msnteje Dasvalaghiri, ’ie.iă mai mape msn- te d'assnpa ntmînts.isi. ini neste Bîpfsjă stă s'aps fi nașă uestits.is msnte Sinai, tots ns s’apg fi KsnosKBts ne ssnpafajja anei. Kt aKo.io esista o aslă-fe-iă de mast țiirantift a msnnijops în sîns.is oqeans.i8i! Dap este m’a.ite qipKsmstanne pemapKaBi.ie! ’line ap» Kpede Kt oneansjs este snă npin- qină mai staBliă, mai neminiKttopă mi dapaBliă, de Kîts Kontinenls? Kb toate aqestea, mtiinija yeo- .loijiei modepne a iiposată Kt aneje oqean848i sînts staBi.ie ini: Kt Kontinentbjb e mimKttopă, adeict Kt oqeanbJK n’a SKiniBată niBejsjă sts de KÎndă esista ntmînls, ne KÎndă Kontincntbjă a ssfepită de atsnqi difepite pidiKtpi mi KBfăndtpi, npin spmape a sKiraBată în mai msnte pîndspl nise- .1848 stă. Tots veo.iopia dt npoBt, Kt din Kasza aqeste! nestanijitani a Kontinent8.i8i, de mb.itc op! as emită din sînsjă mtpii ntpu,i nboe a.ie KontinentB.ibi, ne Kînds ajita data s’as Kbfsndats ssb mape. în panoptb.ib aqesta e de aiKbnsă st qiteză aiqi Kt Nosa-Chandt sas Asstpajia Kape în ,10Kb st fie o iiapt nost, npeKsmb m’a imajiinats aqei Kape a desKonepit’o, din Kontpa, este aKBms npoBats, Kt Aastpa.iia este sns i;ontinent8 înșe- lată Kape din zi în zi se Ksfsndt mai msată în SÎH848 oqeans.ibi. F8nds.iă oqeansjBi qeJBÎ mape sas mepdio- na.is, se sse mi se Ksfsndt pemalb .ia timnspi xottpte. Aqeastt fanta foapte pemapKafii.it e npoBatt «Ksmă .ia i,ieojoții. 0 dame naptÎKBjapt mi mipaKOJOast este .ismea sss niapint. ImayinaniBnea noastpt rtse- mte aiiojo o infinitate de sqene ssB.iime mi în- Kîntatoape. Ile fsnds.iă aqestopă asisapi înrpozi- toape esista stînqi monstpsoase saă pâine de ko- ptBii mi de Kadasepi omenemti, ne Kape oqea- n84ă a înriuită în fapia .i«I; snă tsnă d’o Kopa- sie mLiitapt este înrponată în noinoas sbBina- pin jînrt o .itdijit npeijioast n.iint de OBieKte de jibKsă. Mii de nemți s’aă amezată în naKetspî miine de jjesttspi de mttase Kape oamenii je aă adssă de Ja India ja Espona, iie idndă ja snă ajtă jouă, qete de milioane de snarnEpii (ha- rengs) ssntă ronite de monstpoase Baaene mi de pedstaBue Requine. întp’adeBtpă fsndsjs o- qeans.isl este snă rendez-vous ijenepajă; aKOJO e marazia infinita snde se află adsnate toata msjjjimea osieKte.iopă Kape s’a nepdstă din ste- pa Kontinents.i8i, Ktzîndă în sfepa oneans-isi. NeKaiiii do atîtea mii de ani, aă aKO.io mopmîn- ts.iă jops Komsnă. Ton! epoi! mtiitapi de ja bc- stite-ie Bttajii naBaje aje E.ieni.iopă ks Ilepsie- nii, nînt .ia Bttajia de Tpafa.irapă mi de Na- . — 227 — eapin». aKO.io se înttinesKE. aKo.io netpeKs in- finite seKb.ic, Ktm tols ue a kizsIs in fsnds.18 oieansiisi, ns maî Bedea .ismina zi.iei. Oieamsjs este limitipis-is ’ie.is mai Basts, ’ie.is mal țiirantins, jb maî infinits. St’nii i- maijine uine-Ba i;îte milioane de nadanepe de fiinije cii zaKb oko.io rptmiditc sne.ie neste a.t- teje în neiibinepoase stpate Ka in nimte Kata- KomBe imense! Moaptea ape de .iBKps ms.its mai msjts în permis mtpii de Kîts în pems.is lepestps; kt>mi ano.io nauea este sns .isups neKS- nosKbts. NenBmepoase.ie liinne bîj i.ape IpiesKb în doniens.is mtpii, intis nsmai de xmfspi ini de omopbpi, toate tpi.esKii mto.io întp’o .isnti sîn- Oepoast mi etepnt. Eiinne.ie 'ic.ic npea mini nap’irt ssntb insnipate de o spt infinits ini le- pisijt, sna Kitpe a.ita: înst ns tpense st sitims irs. în domeiiBJb oueans.isi npinmiiBj's Konsepmpei Bieiiiî este moaptca. adeKt: datt fiinne.ic ma- pine ns s’aps minim ana ne a.ita. n'aps nstea SBBsista. Dintpe anima.ieje mapine 'ic.ie sîmje- poase mi monstpoase în mtpimea .iops. i;îte o datt sns indinids npiiiideiute întp’ans mirists o penepajjisne întpean. de fiinpe mapine mim ks Kape se nslpeuite. .la fienn-Kape înriuipc, Ba- lena nimiiemte milioane de Coneliylie (simiii) mim iismite Clin; ne d’a.ilt napte niiî de na- pazite mini mapine tptesi;s ai;o.io în Kopiis.is ansi animajs mape. Dap aneste .isnte simjepoase. a- ’ieste Kiti.iii lepiBi.ie Kape se spmeazi în do- mens.ib o'ieans.isî neînietats. se spmeaz.t uko.jo în ttiepea nea maî KOnm.iCKlt. Nim o stpirape de uipsinut. sas de am.ie ns s'asde în snarjis- plie imense a.ie oieans.isi. Eipbitopb.is minînm>, ftpt esKJamape de iisKbpic. mi r.ipbitb.is e mîn- Kats de Bis ftpt esK.iamape de dbpepl He Kînds toate aneste s’iene sînpepoase mi tepici.ie se sp- meazt în fbnds.is mtpii. ssnpafaya ei e jinimtiti iui ns apatt niii o spmt BiziBi.it de a'iests do- menii yirantiKb mi etepnejs, de aneastt nptnastie luint de ainjisni mi d’sns peste.ib Kontinss. Dap, .ibKps Kspioss! De iui aieaslt .isntt neîntpepsntt jiine mii de ani. domenb.is oieans^si ns s’a rojits de fiinije bîî, 'ii din itonlpa, inapea înftnimeazt mi aKsms naptea nea mai admipa- Ki.it mi nea mai r.oratt a Kpeajjisnei: tOKmai a- ko.io ciami este penpezentatt npintp’o eKsice- panjjt (npisoss) mi o Bortnie de fopmt, .lînrt Kape. toatt natspa Konlinenta.it se apatt nap’Kt aps fi monotoni mi mtpțiinitt. Nsmai în mape rtsiniB fiinue anima.ie în toate dimensisni.ie nosi- slie: de ja infbzopii (anima.iK8.ie) Bizitlie namai npin miKposKons, Kape tptesKB mii mi Kiaps mili- oane în risnine mKitbpi de ant, nînt ia Bajena mi a.iiii «lelaiieî (i;ini) ks Kopnsplie ,iops d’o mt- pime imenst de 70 mi de 100 de mioape! Anoî nim o peijisne a o'ieans.isi ns e desnsiatt de fiinue ini. ano.io ns rtsims lipKomstanya Kape o rtsims .ia Konlincnls, adeKt i.t în i;.iime.ie fpi- rspoase mi uo.iape. nBintpsjs indiBide.iops animaje iui Kiaps nsmtps.is siiejie.iops se îmimnineazt: din Kontpa în oueans. de .ia stîmie.ie din Spitzbergen (.iînn> uo.is.ib nopdii) nînt .ia mapea de Feuer- land ( .lînrt no.is.is ssdil.) rtsimb tols aieeaiui Kortnie de Biaijt mi de Bapiaiiisne a fopme.iop animiue. In K.iime.ie neae mai fpirapoase snde ns maî spemle nim iapst iie ntmîntb Kape tots d’asna este înrepals mi Kiaps spsbjs apKtÎKS st siiepie do l’pirs, auo.io mapea no.iapt e j;oratt în • ii.imitc Conferve mi ne ssupafaiia mtpei ro- nesKs p.ensmepoase.ie nete de anima.ie mini u.iine de eneppia ideneî mi de dopinne anima.ie. Ana mtpii este .linmede mi iispt. mai ns- pt de Kîts opî ic ant de isnoape. înst st a- pate maî tols d’asna uo.iopatt, iiindii Kt e na- uani.ri, a npiimi difepite KOJopi, de difepitc o- iiieKle Kape se af.is înlp’însa sas îmiipeiKbps.ib știi. (Snde, mapea ns e npea adînKt, aiiojo a- palt no.ioapea fsnd?;.isi si>s. mi Kîte o datt a- neste Ko.iopi deiiins admipaBMe de fpsmoase. a- Ko.so fsndb.is mtpii e aKOuepits de mtpyeans sas a.ite zoolite. infszopiî sas a.ite anima.ie mapine ks Ko.iopi iipi.iiante. Aura s. o. în iniz.ioi;s.is mt- pii no.iape. Kapea ape o i;o.ioape azspie (a.rna- stps uepesKs). oko.io se nede o tandt de aut nepde de KO.ioape mts.iinie. Aseme: ea esistt .lînrt ntpmbplie mtpii Apasine o sandt de ant Bepde. i;ape este auia de sic distimdt de ue.ie a.ite ane a.ie anestei mipl Kape e de Ko.ioapea a.itastpt. în kîIb. uite o dett o Kopauie mepye aismitate în ant Bepde mi assmttate în ant aj- uastpt. Fpsmoasa mapea-pomie din California, ape Kojoapea sa npoBenitt din nimte infszoph pornii Kape se af.it aKO.io în Ktttnime imenși ne fsndB.is — 228 — mipii, upeiismă mi Bestita mapea-pomie din A- paBia (ro.if8jă apasmă) siiimn no-ioapea sa de ja poins desnisă nîni .ia porns Ka sim.ie.ie d«m Kitiijimea mape sas mint a .lOKbitopijopă mapi- ni Kape aii aKOjo o KOJOape poiuie. Dap JÎnn ins8Je.ie Meldive, mapea e nearpi totă din Kas- xa f8nd8.i8i siă , ne Kîndă în ro.if8.i8 din Girinea (AfpiKa) totă din aieasti Kaszi ana mipii 6 iu- bi Ka janteje. Bestitb.iă Kanitans Ross a fiKbtă în mapea nojapi lepietipi desnpe adîniimea mipii. Dane qe a aatsnss .ia fsndă ja o adîti'iime de 6000 mioape, a sitosă (ks Koapda misbpitoape) ni- nite animaje bîl Kape Ipiiaă în aieasti adîn- qime.; Ba Îiikb ultimă aramă kb Keapă .ia o a- dîniime eK8a.ii ks înuuimea msniiijopă nostpi qejopă mai yirantiii, tpiesra nenamepoase nete de fiinije animaje nii’ii Bpuiante, Kape de msjte opi se sse toiimai nins ja ssnpafana mipii mi npo- dsra aKOJO fenomenb.iă ranosrală sbeb nsmipea de fosfopesuemța saă .isuipea mspii. Anoi toate a’ieste fiinue Bii mini asia Bizi— Bi.ie, as oparane.ie mimKipii, faKă|Ki4itopu mapi, 8niB.iîndă atîtă de iste, în Kîtă Ba.iena qe je rone- mte e sliiti a înainta ke ibjiea.ia anei KopiBii de Bauopă Ka st noati st .io aîranri! Ue sneK- taKOjă! Ba.iena imenși de mipimea anei inssje fapindă iste Ka si npinzi nimte animale miii asia BizisLie, înfiuimindb-se Ka nimte niKitspi ,.iini- qoase Ka niftia. în yenepe nalemă ziqe kb mai toate ani- majeje ie tpiesKă în ani, sântă mirpBtoape; KBii dintpe toate animajeje niqi ana ns amui ama de msjlă, de iste mi de pemată Ka nemteje. NiKiipi ns se apati apmonia întpe do- pinjje-ie omsjsi mi în dapsplie natapei, întp’ană modă ama de nepfeKtă Ka în panoptcjă mirpa- nianei nemtejopă. Eati qe ziie Schleiden de- siipe aqeasta: Makarella dejinati KUitopemte în toni anii Kitpe Sadă, ne Kîndă fpsmoasa Sar- dine iiukb ese în toate npimiBepije din mapea Meditepani meprînd KBtpe anssă, mi toamna eapă se întoapqe KBtpe pisipită. Mop8n8.iă (Accipcn- ser huso, Esturgeon) Kuitopemte în toni anii din mapea EajtiKB KBtpe Sadă intpîndă în Pină nîni ja Kojonia mi StpasBbpră, dap mi din ma- pea Nearpi se KOBoapi atsnqi mai KBtpe Sadă întpe Dsnipea: noastpi meprîndă nîni ja noapta de fepă (repdană) mi odaie în Hapa-PomineasKi KaBiepajă iejă mai njinată. Bete mapi de nemți Salmo (Saumon) KuitopesKă în toiji anii în pîa- pije Eaponei, saindase anojo din KaiBajă jopă în mape, mi fopmîndă în KBJBtopiije jopă nimte jinii tpianria.iape. în KOJijBJă tpianriajai se af.n KondsKtopsjă Bandei Kape este ană nemte Bitpînă, natepniKă mi esnepimentată în aieste Kuitopii; toati sanda î.iă apmeazi: Kîndă daă nestpe Bpe ană zirază saă a.iti îmiiedeKape, sapă ne d’a- sanpa mi mepră înainte ks o isijeaji foapte ma- pe mi persjati. Nenamepoase mijioane de Ha- renge (sramspii) se noroapi în toiji anii npi- miBapa de ja Nopd Kitpe Sad, emindă din rai- B8J saă natpia jopă neKanosKSti nîni aramă, mi noropîndase în mapea AtjantiKi Kitpe Sadă, în- si na tpeiă rpadajă 45 mai Kitpe Sadă. Aie- ste Kojonii mirpitoape sântă KÎte o dati ama de imense, în Kîtă Konpindă în mape ană snajjiă de 5, 6 mije jsnra mi 2, 3 mije japra, mi sântă atîtă de îndesate ana jînn ajta mi ana ne- ste ajta, în Kîtă Kîndă apanKi ’iine-Ba în miz- .lOKBjă anei asemenea Kojonii de Harengs Bp’o janie, janiea na Kade iKOsă îi ani, mi pimîne dpentă mi jjinlaiti în Kapnea Harengelor Kape ’i-a întîJiiită ne dpamă! Ka si aBemă o idee de- snpe Kitiuiinea KOBÎpmitoape de indiBide de Ha- renge Kape se apită ne fie-Kape ană, e destajă Ka si ziiemă kb de mi nenamepoase Kitijjimi dintp’înseje sântă mînKate mi npniBdite npin pe- dataBiji Requini mi o mbjjjime de nasepi pini- toape, totă se npindă ne ană o mie de milioa- ne de Harengs Kape ’i sapi mi 'i esnoapti nen- tpa minKape, anoi afapi de aiestea, ajte mijioa- ne mopyi apanKarji ja uipmapije mipii, sântă întpeBainjiaiji aKOJO nentpa înrpimapea KÎninii-' jopă de apitapi! Dap npeKamă majQimea animajejopă mini în mape este lesa estpaopdinapi neKomani ja Kontinentă, ama mi mipimea aniimuejopă ina- pine este iapimi estpaopdinapi mi neKomani ne Kontinentă. Kni anima.iajă Koritinentajă saă te- pestpa, qejă mai mape, adeii Ejefantsjă, a- 5K8npe asia ja a qiniea iiapte a mipimei Baje- nei! lIe ssntă ipoamteje yestoase ne «siată? Nimte animaje miii ne Kape omsjă Je kujkb k» — 229 — ninoape^e, dap în mape IpiesKă spoauite jje- stoase niB/its mai mapi de KÎts «ns i;oă iui Kape KÎntipesKB mii de fsnni! Dap KÎte mii de mili- oane de anima.ie pirantine namile .ici de mape. KÎini de mape mi Bani de mape. tpiessă în o- neană! N«mai JÎnn inss.ieje netpoase de .ia nia- pea nojapi mepidiona.ii> npindă ne fiemi-Kape ană snS mijiionS de aneste anima.ie mapi! Dap n« n«maî sîns.iă o'ieans.isi. ni mi aep«.i« neste dînssjă e mină de Biajji. Kt>'h afaps din nemții SB«pitopi (s. e. esox esocetus saă iiilsim si;b- pitoape ni'i.i j i;apc se sse din mape SBSpindă sbsb în aepă, ssntă nen«mepoase 'iele de nasepi Ka- pe siiopă în pepisni.ie aeps.iBi ne înKomjioapi mapea. Nsinips.iB .iop« este alîtă de estpaopdi- napă, în Kîtă esKpemenle.ie (sa.iira) .iopă a fop- mală inss.ie mi mânjii de ană nimînlă foapte po- ditopă Kape se ««menite Guano mi Kape este imnoptats aKBină în Espona în s«te de KopiBii ne ană, dpciită nea mai i;sni matepie de înrpi- mapea KÎmn«pi.iopă. (leorpafii modepni aă Ka.i- K«jată ki în insB.ie.ie de Guano se af.n> aK«m« matep'uuă de înrpiniape ncnlps I sste doimii de ani! Dap si ne întoapnemă .ia f«nd«.iă o'ieanB- .i«i. Amă zisă mai s«să i;i ape msnjn, bt>Î mi aate ’iipKomstanue amuoapc ks ane.iea a.ie koii- tinenlsjsi, Kini aicojo esisti, i;a mi ne imnîntă. deseple nisinoase, pîspi fopmîndsse din isiioape ks aut ds.i'ie Kape esă din KpinilBpLie fsnds.isi mipii, anoi mi nidspi mapi mi dese, is.iasspî de nis'iiBiie iui rpidini imense aitonepite ks fjopi de KO.iopi ms.ită mai spi.iiante mi fpsmoase de KÎts f.iopLie tepeslpe. Dap, .isnps nspiosă. toate aneste neisajjispi sBsmapine ks toali fpsmsse- nea .lopă. sîntă fopma'e nsniai de doi ijenspi de inante nsmite Algues mi Fîicciis. saă iapna de mape. Numai aneste doi ijenspi de mante fopmeză mdspLie ssBinapine, is.iasspî kb iapei ama de mape în Kîtă se sse KÎte o da- ti nîni SBsă ja ssnpafana mipii, fopmîndă aim- .10 Ka nimte inss-ie Bepzi, Kape înmea.ii de m«.i- te opi ne naBiratopi Kape .ie iaă de ins«.ie so- jide, mi anponiind«se aK040 Bidă ki Kopasia jops s’a înKspKată întp’o amestesitspi de tpe- stii, din Kape kb rpeă noate si easi. Dap a- nesle doi ijenspi de mante sântă atîtă de sera- te în sneiie, în Kîtă daă fsndBJsi mipii «ns as- neidă ama de Bapiasliă mi de fpsmosă, Kini ko- jopi.ie jopă ssntă ama de stpusnitoape, n«mi- psjă mi mipimea .10 pă ama de esopbitante, în Kîtă sianiBă f«nd«.iă oneans.iBi în rpidini feepine mi faiîB-ioase. Anoi npeKBină ne ssiată pamsplie mi fpsnze.ie apsopi.iopă ssntă opi întp’o mimia- pe tpemspitoape, Kîndă snă zelipă d«ane tpa- iiepsi pepisni.ie aeps.isi, opi ki sîntă apsnKate îiiKoane, Îiikojo kb o fspie mape, Kîndă ssf.n snă BÎnlă tape, asemenea mi apsopii sse mapini simtă inf.isinna Bparane.iopă mapi, Kîndă spji kb ns- tepea .iopă tepiiii.il ne ssnpafaiia mipii: atsnni se mi înlîmmi ki sparans.iă despidinineazi a- nesle n.ianle din jokbjb stayisnei aopă, Kape a- Ksmă n.istesKB pilmindă ne snapispue oneans.isi mi KÎte o dati BÎntB.iă sas a.ite Kasze îmninn- toape. apsimă aneste u.iante -ia jiipinspi foapte deniplate. Difepite siiejje de Algue se af.is în dife- pite pci,ii«ni a^e oneanBJBi mi as aKO.io xotape- .ie .iopă mipyivinile dsne difepinna adînnimei mipii mi a .nijimii yeorpafme. In țienepe s’a oiisepBală ki Alguele se afli în Kitiijimi mapi snde mapea hb e mai adînKi de Kîtă natps-zeni de stîir-Kinl. asemenea s’a ossepsată ki în amîn- doi o'ieanc.ie no.iape (Kitpe Ssdă mi Nopdă) se desnoa.iti Alguele ne.ie mai yirantine, Kini a- atBnrs .ia mipimea monstpsoasi de ninni s«- le de ninoape, adeKi ja o înijyime de 2 mi 3 opi mai mape de KÎtă apsopii neî mai în- na.ini ne esistă ne nimîntă. *Ie.iă mai uestită fe- nomenă în anestă panopts este joks.is în mapea AUanliKi nsmilă Mapea de Saragosa întpe in- ss.ieje Azores mi Antille. Anestă joks se în- fiijimeazi Ka o rpidini mape mistindă în mix- jOKs.iă o'ieans.iBi, întindepea .isi este ama de mape în Kîtă Columbu .ia întîia KiJitopie a sa .ia Ainepiiia s’a înme.iată mi ’mi-a imapinată ki anestă jokb Bepde este o inss.ii, s’a anponiată de dînsa, ini s’a Ksfsndată atîtă în anestă no- mo.iă de mante în Kîts a pitinită anojo tpei zi- .ie nîni a emită. Kîndă ia nine-Ba o asemenea luanti, Algua, mi o OEsepBi sine, Bede ki apati nimte fopine fpanante mi admipaBlie. Adeui aneste n-iante mapine ns sîntă ajtă nimisă de Kită nimte mese — 230 — peaatinoase (im niftia) însejiite întp’o ne.ie tape, îmnippiti în pamspi nepers.iate ue as ne ki.iie- tie.ie ,iops niiute adsnitspi sas rpsne de fpsnze. Tpsnsis.is n.iantei este sscijipe mi ssnats; e,is Kspînds se Beiuteareiute mi încape, ne Kînds n.ianta tots spmeazi Kpemlepea ei fipE mappine. 8ne.ie sînts manriasbe, aateje sînts întpeBsin- uate în inediuini, s. e. lichen Carragen sape Kpernte în mape jînm. Ipjanda mi Kape este o pemedie iipeusiti în natiini.ie n.nmîni.iops; din— tp’o a.itE sneij's de Algue Kape Kpernte în ina- pea IndiKi, pondspe.ie.ie de .ia India (Balanga- na) faKs nestiteje .iops Ksinspi i;ape sînts sns aptiKo.is de inînKape foapte de.iiuioas't iui foapte SKsmin>. Dap în mapea NopdiKE Kpernte o Al- gue dsjue din Kape skoIs sns fe.is de zaxaps. Mapea no.iapi mepdionaps este natpia A.i- veaops ue.iops mai piranliue. Ako.io în mizjo- i:s,is slî .ui.iops de riapr. Kpernte o snopi de a.i- pe ks BEuiiui (maropyrus vesicnlosa) Kape a- iKsnpe .ia .isnpiniea monstpsoasi. de o mie de uiuoape! Fpsnzeje ei apati. Ko.iopi ispiMante de nspnsps sas de Uarmoisin. anoi lie-Kape foae ape o Btuiih-i npin Kape este uoptali. ssss ne ssnpafaua mipil. Dap .lînn. inss.ie.ie Falklands esisti o algue Kape seamim. ks sns noins în pauopls.is fpsnzei iui a.is fpsKle.iops. Afapi de aueste nensmepoase siiepe de al- gue. Kpeiiile ne fsnds.is nupii sns fe.id de ts'ri de mape ks fpsnze pomii mi îni>pepite. Al- guele mi .lEntsuLie fbpmeazi niuite nidspi în- tpepî iui dese în fsnds.is mi>pii, snde apnopii sînts nsnri nepors.iats. sas kt> fopmezs ne fsn- ds.is mspii nimte a,iee dpente mi foapte pers- .late. Kape sînts iiiKsnpispate de KÎmnii pomii Ka foKS. în line în mii de nsanpe de Ko.iopi Ba- piaslie stpi.isueuite fsndsjs mipii; toate koao- pi.ie i;pi.riante sînts npezentate ne fsnds.is ouea- ns.isi, KT'ii ns nsmai iuante.ie mapine mi o ms.i- nimc de animaje miui mapine (moasmui, zoofite iui anejide din mape) sînts îmsp'BKate ks ko.io- pi.ie si:sps deusptats din sedepea noastpe mi snde Kiaps paze.ie soapc-isi asia he- tpsnds. O adsnape iiamfiKi de skoIuI de mape, de Sirene mi de imui de mape nășim ne sns-is din izjiazspije aspite uri inapiue ue fsndsas iue- piî; in mi®.ioi;sjs ii.iT.uepei jops inouente, se a- patî. tepiBi.is.is Carcharias (Requin) ks okîi sr.i sniimînt'stopl mi topi fsrs. Asts-fejs de asszs de nstepe uri fpiKi, domnemte iceapS uc fsndii.is mipii. A.ili>-dal'i. nomă apita npin ue miz.i0KS o- msjs a af.iats toate aueste sⁱiene ne se spmea- zi> ne fsnds.is o'ieansjsi. ApdkoASJs II. .IsnLie în Kape sparaneae se apits mai a- desea opî în oueansjs At-iantiKs sînts: .isniae .181 ABrssts. SenteniBpie mi OutoniBpie. O pe- nisti, de sparane Kapi s’as apitals în auests o- ueans de .ia ans.is 1675 niirs .ia ans.is 1837, adiuis în Kspss.is de 163 de ani. upoET, kl în limnsjs auesta s’a apttals ans neste ans, în .isna jsi Isnie I. în Is.rie 4, în AbessIs 17. în Sen— tenispie 11 uri în OKtonmpie 10, alapi de 6 sparane snde ns s’as însemnals .isnLie .iops. Din- tpe toate auestea 49 de sparane Kape s’as apB- tats în oueansjs ALiantiKS în timns.is de 163 ani, în uei dsne spmi 18 ani, adiKi. de .ia ans.is 1818—1837, s’as apitats 19 sparane! în panoptsas ispeaei spânine-iops s’a ob- sepBats kt. sparans.is ue a eiiiits în .isna .isi Isnie ansjs 1851. a stpein.tsts sns dpsim de 425 mi.ie yeorpaliue in 100 ope (ueasspi), adim, 4¹/₂ mije întp’o opi, eKsa.is ks ispeaaa opdinap's a jioKoniotiBei dsin> dpsmsjs de feps. 8parans.is din .isna .isi AbfssIs ans.isi 1830 a stpes'Btsts sns siiapis de 500 nri.ie peorpaliue în 150 ope, adiKi. 3 y? mi.ie întp’o opT,, daps sparansjs din Anrssts ansusi 1827 a stpeEitsts în 11 zLie o mue de 750 mi.ie peorpafiue, adm 3 mi-ie în- tp’o opî. SparansjK de .ia Sentenmpie, ans.isi 1804 a stpenT>tsts 550 mi.ie în 6 zi.ie, adiirt 3% mi.ie întp’o opE. Dap ue.is mai pedstaEijis — 231 — epa sparans.is de .ia Noenmpie ans.isi 1836 «ape ¹ a stpiEitsts 12 '/.i mi.ie veorpati'ie întp’o opi (k’o isjjeajn anpoane de 3 opi mai inape de Kîts a AOKomotiBei)! Dap miniKapea .sa potitoape a aJKsnss ja isijcaja eslpaopdinapi de 30—38 mije întp'o opi! Ejik a r.enits de .ia nopds.is Amepi'iii, a stpeBitsts toati .iipyimca oneans.ibi AtjantiKS, a aiKsnss .ia nipmspije Fpannei ini .ia Ostinda în Be.njia. snde a desKOiiepits mai toate Kaseje de înBe.iimspue -iopK. llltiinija modepni a desKonepils ki în fierni Kape sparans .se af.n doi, miniKipi, «na mep- rînds în .linie dpeaiiti mi ajita în .linie Kspi;ati sas polanisne: minmapea poți,țoape este ms.its mai iste de idts minmapea dpcanti. Ilarsiii.ie ’ie.ie mai însemnate npodssc npin sparane. iipoiiins mal ks scaun, din ssfLiapea sa potitoape npin Kape e.is este în stape a pidrna Keapii na— se.ie dpents în ssss. Fiinds ki, ami> mzsts in» sparans.ib este o masi de aeps asemenea snei Koaoane Kape si, îiiBiptenile inmpciKspsjis ei. mi îiiBÎptindsse. lot de o dali, inainteazi în .linie dpeanli, de aneea sînteins în stape a misspa mj diametpsjîi anestei Ko.ioane, iui eali ki> s’a rasits ki sparansjs Kapi* a ssfjats .ia Calcuta (Kanilajia Indo-Epitaniei) .ia 8 Anpi.iie ans.is 1833, mi Kape în Kspssjs de 4 ope a omopîls 215 oameni, a pinils a.ijji 223 mi a pestspnals 1239 Kase de nesitapi, a aiisls o dimensisne dia- metpajii de l/₁₅ dintp’o mi.n jicorpaliKE. Dap sparanbjis ne s’a apitats ne mapea Atiantiii în SenteniBpie ans.isi 1821. a aBsts sns diametps de 25 mue, ne Kînds sparans.is Kape a ssfiats în lansapie 1818 din Anmia nini» .ia Meme.is (în Dpbsia), a aBbts sns diametps de 41 mi.ie. Anoi sparansis din Am’ssts 1837. a aBsts sns diametps di* 175 mue yeorpafme! Dsni nep- netipue .isi Redfield < ste, ks ks Kîts diametps sparansjsl e mai mape ns Kîts nstepea mi isi.jea.ia sa sînts mai mini. Ilpin esnjiKajjisnea dali, aini desnpe spa- rane, o si îniiejiejjem kt tpessc si distimjem doi dipeKjjisni în opi ne sparans, adeKi sna dpeanti mi ajta potitodpe. lIea dintîia Ba pimînea tots aneea npin toate .lOKspue Kape se af.n ne ansa mimKipei sparansjsi (s. e. A mi B în firspi), ne Kînds nea potitoape Ba fi difepiti în opi ne nsnKts i;ape ns se af.n ne ansa aneasta, (s. e. în a.its Kins Ba ssf.ia în C de Kîts înD, opi din Osls Kitpe Bests opi din Best» Kitpe Osts). De aneea ne Boms nstea esiuiua de ne ^spna.ie.ie Kape pauopteazi din difepite.ie .lOKbpi desnpe sns sparans Kape s’a apitalii .ia dînse.ie întp’sns timus, difepezS în desKpicpea dipeimisnei sparans.isi, KindS ane- ste difepite .lOKspi ns si af.is ne ansa sparansjsi. Asemenea este foapte intepesants a stadia ninesa fenomenele Kape însoijesKS sparane.ie. BipKsm- slanjia nea mai pemapKaBi.il în panopts.is anesta ne apati r,apometps.is Kape ansniji ks Kîte-Ba ope mai nainle Benipea sparansjsi. Adini Kînds sa- pomotps.is Kade ks msjte .linii în nsiiine ope, atsnni e sirspb ki snS sparans Ba sosi. Ks KÎtS sparansjs si anponie mai ms-its mi nstepea .isi dcBine mai mape, ks atîts Bapometps.is Kade tot» mcpcs, mi si ssie toKmai Kînds sparans.18 a în- netats. Ama dap este înBedepats, ne instps- mcnls fo.iositops anems în Bapometps în panop- ts.is ansnnipei sparane.iops; anoi noate si’mî imajjine nine-Ba Kîts de npejjioss deBine anests instpsments nentps naBiratopi ne mape! NaBirato- ps.is Scoresby afjîndsse .ia 5 Anpuie 1819 în oneansjs apKtiKB ssb .nijime 70° 49 N. mi bi- zînds ke în nsjiine ope Bapometps.is Kopisiei sa^e a Kizsts ks 9, 29 .linii, a mtists ke sns spa- ranb na seni, a .isats mEsspi-ie Kssenite, mi ama a sKinats d’sns sparans tepici-is sape în nsijine ope ne spini întp’adeBips a sosits mi a ijinstâ doi zi.ie. O ajiti nipKomstanuE pemapKaBÎJi Kape upe— 'iede emipea sparans.ibi, mi Kape iapiini este sns ansnjjitops aas Benipeî jsî, este jinimtea Kom- n.ieti în aeps, ne Kînds sapometps a Kizstâ a- tîts de ms.its mi penede. Ama dap Kînds Borna simiji o dati o jinimte neoBinnsiti mi sitîndsne — 232 — jia Bapometps, o st Bedems kt. a kizkIb insRs ini penede, st uitims ki ne amepinu’b sng spa- rans. Ks KÎts «n« joke este mai denuptats de aKsa 8paran».i8i, ks atîta .liniuitea aepsjsi 'ie npeiede sparaim e mai inKOinn.ieta iui i;apometp8.i nade mai nBijins. lIea mai mape KBdepe a isa— pometp8.i8i Kape s’a OEsepBats dhit> aKsmg, este de 30 .linii, mi Kape a npeqedals sparaii8J8i Me- .181 mai tepiBi.iE. în țienepe 8parans.i8 este însojiilB de f«.nie- pe ini de n.ioî, înst mai totg d’asna n.ioaea în- uene KÎnds napometp8.i8 n’a a®8ns8 .ia nanKlajib K-bdepii sa.ie leiei mai KomnjieKte, ini nine neaps. Kînds Kapoinetpsjs a înnensts st. se sse iap. Dap ne >jep8 s’apalT, tots d’asna ană nsops mina ini nerps .ia opizonta (naBiratopii us nsmesKB okîsik BO848Î) Kape din Me în mc se sse mai ms-ita ne neps mi în nanine minate a înnejita tots opizon- t8J8, mi oparana.18 a înnenata jkokbjb st.8 tepieijă I mi infepna.18. K0M8NIKAH18NI IHTIINIJIFIME MHI. Nanisnl statistwe de .londonS. Jliste.ie ofima.ie ne.ie mai nsoe desnpe iioiiKjanianea aktsa.ii. a ane- • stei kanita.ie imenși., api.tă fante.ie spinstoape: Jlon- dons.iă, kape .ia înnenstsis anestsi seko.iă anea 1)58,000 .loksitopl, anea în ans.iă 1851 namT.p8.iS imens» de 2,3t>2,000 joksitopi. Din ans.iă 1841 riî- nT> .ia 1851, nons.ianisn.ia a kpeskstS ks 17 .ia S8- ta.; anoi daki. aneasta kpcintcpe na spina totă în anestă modă, în ans.ifi 1900 nons.ianisnea ^londons- ,i8i na anea li milioane .loksitopi/Kspna.is.is An- r.ieză „Clironicle“ fane ousepiiamsnea kt. în Jlondonă nsmai oamenii kape se nsmcskS Smists, Jones, Brovnes, Robirsoncs ini Tlioinsones se af.iă întp’snă nsni'Bpă ama de mape, în kîtă tpene neste nsnrBps.iă tsts.iopă .loksito'pi.iops ne.iopă-.i-a.ite kaiiita.ie, ataps de Ilapisă; asemenea ka.iks.ieazT. a'iestă mspmi.is ki. Biena ape mal nsninl .loksitopi de kîtă zlondonă ape s.isnî, mi ki. nisinapii, kîpnmapii, im.ne.iapii mi rpT.dinapii din Jlondons konmsns o iions.iapisne mai mape de kîtă toati. nons.iaaisnea kanita.ici IIps- siei (Bep.iinS), mi ki. nsmai sinrspi nismapii din Jlondonă sîntă mal ins.ini de kîtă tpi.eskă oameni în Fpankfoptă! EatT. snă opamă monstpsosă, însi, ,is- kps kspiosă, a'iestă opamă se ini>pemte înlci. din zi în zi mai ms.ită; din zi în zi ess ako.io sjiiijl nsoe, kape aintents joksitopii .iopă iiiitopi. TIe na deiieni anestă opamă neste o ssta de ani? Eati. snă npo- B.iemă kspiosă! 0 fantd nsixo.wyifio inkpesanto. Fazeteae ns- B.iine aă panoptată de 8iiT.-zi de o fanta foapte in- tepesanta în panopts.iă nsixo.ioi.iiei mi îKspidikgis- nei kpimina.ie. Eă zikă în pauopts.iă nsixo.iopiei, mai ks seaim. fiindă ki. apT.tă din nsoă esistenrja snei npesimnipi instiktÎBe .ia omă, dintp’snă modă neesn.iikaBi.iă iientps noi. Eati. aneste fante: 7ină amn.ioiată de .ia sne.ie din r.ispospi.ie sta- ts.isi din Biena, ne a anstă o feniee .it.szt. a kass, mezîndă .ia BÎspos.is sus mi .iskpîndă, îndata se skoa.TB zikîndă: „Sîntă simtă sb im, dsks a kasi., n8 mtiă de 'ie, dap nap’ ki> amă o npesimjiipe ki> snă iiepiko.iă mape mi. amepinn'B a kasi./* Biindă a kasn, eata k’i> isede femeea sa .tbszt., kape a .it>- sat’o în nată, ki> este îinBju.kate în îmBpi.kT.minte mi’.is npiimemte .ia smi., zikîndă: „Ai st> mep- ijemă afapt .ia n.iiniBape dani, npînză, însi. st. mtii ki. ’iji-anis rr.tits o masT. deosenită de bsiib , amă feptă o rîsks.iijjB foapte fpayedi. mi de.iikata. .ia inasT>.“ Amnaoiats.iă m.zîndă nizapepia anostei sue- ne, ki. ,iT.8za în .iokă st. fie în nată, este înmpi.- kati. konm.iektă, ne kindă¹' oi’.paza.iă ei e pom» mi anpinsă, m’a inkinxită kn ai'ii .I8kp8pi.ie 118 mepră kamă se kade. Ka st. se înkpedihijeze mi mai nine desnpe aneasta, s’a dasă în B8kT.tT.pie, sT.’mi ima- pinc nine-iie akrnnă ksină a pi.masă e.iă sti.inită de snahnT. kîndă a m.zbtă întp’o tinyipe mape koni.m.iă n8oă-ni.sk8tă kape tpi>ia înkr., însi. .iînrB dînsK.iă epa o oa.n. k8 am. fepninte. îînă ininsts mai ne spini., mama sa .fap fi feptă în am. fepr.inte, ki>’n a- ‘jeasta feniee a fostă atakata d’o fo.iie (nesanie), kape atak-i. kîte o data ne femeea .it>8/.t> , kape în i.iazianea simimpi.iopă sa.ie, a .isată ne koni.ia.iă ei dpentă o rîsk8.iin,T> fpai.iedi. mi a.ir.t, kape a npată ST.’.iă r'i.tcaski. .ia masT. în onoapea BT.pnat8.i8i eî. Ama dap doi. pez.B.itate hnnoptante ese din a- 'icasta fanta knpioasi., adeki.: I. Ne npoBB din noă esistennn 8iiei npesimnipi instinktiue aa omă, mi II. Ne nposT. din noă, ki. mi .ia nnii oameni kape koinită kpime onib'iide, ns înkane ni'ii o tks- dekata kpimina.iT., kT.’ii hk sîntă imnatasiai nentpa fante.ie .iopă kpimina.ie, fiindă ki> ei kîndă a ko- misă kpima aneasta, inteaiyenija -iopă neainepi. a fostă .ierata mi napa.n'zate npintp’o idee fiksT., saă o manie, saă o i.issinne a simii,8pi.iop8 ,iopă ’i-a aini.- rrită mi aă fT.kată kt aă .imită ană oniektă dpentă a.it8.iă, s. e. .ia femeea aneasta, o konpestisne a sîn- ije.ial kiitpe kană a npodasă iassisnea, ki> koni.i8.i8 ei i s’a nipstă ka o rîskn.iini.! Ama dap ns nsmai adeBT.pani smintim, nikeapă oameni ks i.issisni a.ie simyspi.iopă ini ssnsse nizisni.iopă amT.pitoapc noa- te st. komita kpime fi.pT> a fi demne de nedeansi. , kT.nl ns nosedă o imnstaBi.iitate jKspidikB. Tinorpafia Naniona.Tt a .ist losifă Pomanonă ini Komn.