JURNAL HENTPS PESUÎNDIPEA niTENgE^OP NAT8PAAE UH ESAKTE, în loale luaseje. Pet/inealS dc Ilpofesop Doktop Ifi.iift liapam. 28. (Ans.i iutii») Kskspemti. Is.iie 22, 1856. Konpindepe: tfparanMe. --- ÎLian ta Cactus tn nafpia eî.--- Desjipe infjitîinUia nsdupijiopS as&npa kjiimei Jioks^l. îiP AVANELE. Aptiko.isj I. Noi BopeimB de KpiBijjs iui de aAte Bintepi țapi, mi ziiem Kt ssnts sparane; dap întp’ade- Btp» ns uatpia noastpi, niii Espona ns e na- tpia sparanejiop. Ns din Bedepe, ii din aszipe Ksnoamtems ustepea pedstaEi.i'B a auestops feno- mene aie natspei, Kape se aptts în naptea nop- diKTi a mtpii At.iantiie, sas. în mapea IndiKt, sas în mapea Kinezi. Dap ns nsmai aieste fe- nomene mapi în sine ssnts intepesante nentps noi, ii iui stsdiijie oamenuops în panoplii ks a- lestea, mi pess^tateje ja Kape mtiinga a awsnss dsni o lepietape neîntpepsnte de 30 de ani, ssnts foapte intepesante, iui însi» d’o mape im- noptanui npaKtiKi. Me este si s sparans ? 8ns sparans este o miniKape foapte iste a aepsjisi; aieaste miuiKape axsime KÎte o date ja o nstepe estpaopdinapi iui neKpediBiji. Eate iesa esenin.ie: IJenepa.i8.i8 Baudrant noBesteiute d’sns sparanS ie s’a întîmn.iat8 ja 26 Isaie din ansjs 1825 în inss.ie.ie Basseterre mi Guada- loupe, Kt a asBÎp-iită tpei tsnspî din ieje mai mapi (ks ris.ie.ie de 24 fsnjji), mi K’a apsiiKats o SKîndspt rpoasi d’o. jsnijime de 37 niiioape mi — 218 — d’o jijjime de 9 niqioape kb o natepe ama de estpaopdinapB. în Kîtă în SBops.is ei, SKÎndspa a nBtpsnsă snă apBopă najimiepă ne anea o rpo- siine de 16 niqioape! Snă asemenea enenimentă s’a întîmn.iată mi .ia 2 Aarastă 1837 ne inssje- ,ie Antille. via 4 ope dane amiazi, KBnitansjă de noptă de .ia Portorico a ananyată Kinitani- ,iopă de KopBBii Kape se afiaă aKOJO, kb tpe- BBe sb se nperBteasKB nentpa ană aparana mape; însB toate nperBtipi.ie Jiopă as fostă în zadapă. Din 33 de KopBBii Kape aă fostă în noptă, nări «na n’a SKBnată; în opama.iă St Bartliolome a- npoaiie de noptă, aqestă aparană a pestapnată 250 de Kase; dap înKB mai tepisLia aqestă aparana ’mi a apBtată fapia ,iaî în opaiuajă St. Thomas; kbmi aKOJO pâine de 36 de KopBBii astanaă in- tpapea noptajai, mi aiqi BÎnts.iă a asnîp.iită tanapi kb ria.ie.ie de 24 de fsniii, a dBpBmată mi o napte din foptepeije Ka Kamă apă fi fostă BoniEapdatB. 0 KasB mape in aqestă opamă a fostă despsdB- qinatB din temelie? mi BÎntB.iă a naptat’o dpentă mi a nas’o iapBini dpentă în miz.ioKSjă anei nie- ije; dap a.ite Kase mapi aă fostă asBÎp.iite mi pestapnate kb aKonepiuieae în acosă. O desKpiepe foapte intepesantB de ană apa- rană mape ne dB Ko.ione.iB.iă Reid, rsBepnato- pa.iă din Bermudas. Napajjisnea jibi Konpinde imnpesiani.ie bî! mi npoasnete a.ie aqestai eneni- mentă mape, qe nerpemită a .iBsat’o în inima tata.iopă Kape aă asistată .ia aqestă sneKtaKoaă tepiEliă, adeKB ja sneje din qe.ie mai fapioase aparane qe s’aă apBtată în inssia Barbados jia 10 mi 11 ABrastă din anajiă 1831. EatB kb Koniemă întpearB napaijianea KO.ionejE.iBi Reid: „Ja 7 ope seapa, ziqe eaa:. neps.iă epa senină mi aepa.iă jinimtită, însB aqeastB jinimte n’a ninată inai ma.ită de Kîtă nînB .ia 9 ope sea- pa , Kîndă atanqi a înqenată sb saf,ie ană BÎntă desnpe nopdă. Ja 9 ’/₂ ope s’aă apBtată fă.njepe în denBptape .ia opizontă KBtpe Nopdă-Ostă mi Nopdă-Beslă, ssf.iBpi întpepsnte de BÎntă ameste- Kate kb o n.ioae niBpsntB s’aă spmată nînB .ia niezB.iă noniiii, în timns.iă aqesta tepmometpBjă a KBzstă jia 23° R. Dsne inezajă noniiii ană snentaKo.iă rpandiosă s’a npesentată .lOKaitopuopă din Barbados. ’leps.iă riBpea kb epa ană foKB de .lamina fa.n,iepe.iopă neîntpepante, mi ană b- parana fapiosă a înqenată sb ssfie de .ia Nopdă mi Nopdă-Ostă. Dap -ia o opB dane mezajiă nonjjii nparansjă a sKimBată dipeKuisnea sa de .ia Nopdă Ostă KBtpe Nopdă-Bestă; totă d’o datB mi fapia .iei a KpesKBtă ja ană rpadă mai mape. In tim- nsiă aqesta peijianue sanepioape a.ie aepajiai e- paă neînqelată înne.iite în foKă. Dap .ia 2 ope de dimineayB, ap-ieta^ă BÎntaiai a aatansa .ia ană rpadă în Kîtă ns noate qine-sa sb’jb desKpie. Jeitenantă-Kojone.iă Nickle, Komandanta.iă pe- pimentajiă ajă 36-.iea, a stBtată sas apKSjă a- snei fepestpe în Kata.iă de atosă, mi bpjetsjă Bparansjai a fostă ama de mape în Kîtă n’a as- zită kb BÎntajă a dată ®osă aKonepima.iă anei Kase! Ja 3 ope fapia Bîntajai s’a îmnBjjinată qena, ÎnsB din timnă în timnă Benea SBÎKnitapi (isBBKnipi) țapi a.ie BÎntajsi, atanqi fs.Hiepe.ie în- qetasepB, mi o OBSKapitate de snepiată anonepea opizontajiă. Sb’iui iniaijine qine-Ba aKamă, ziqe Reid, sqena spmBtoape: „în mizjoKBjă aqestei obsks- pitBiji adînqi, KBiidă din sas8.iă aepajiai nspea kb KBdea din qcpă meteope înfonate, bne.ie fi- indă foapte mapi mi aBÎndă fopme potande, po- mii Ka foKb.iă, mi Kîndă aă aamnsă acosă kb o iaijea.iB estpaopdinapB, jsmina jopă s’a fBKBtă a.iBB kb o janipe esjBisantB npiimindă o fopmB e.iintiKB, mi desfBKÎndsse s’a înfBjjimată Ka ap- pintBjă stpBâaijitopă mi f-iaidă, saă sb zîkb mai sine, Ka pispue aimnezî de appintajă Bis. Bîntsjă s’a nis- iată dane aqeste anapiijiani, sromotajă qe.iă tape a.iă BparansjBi s’a SKimBată înlp’o mapmaipe pe- datasijB mi maacestsoasB, mi fs.njepi.ie Kape, nînB .ia meza.iă nonjjii stpBjaqeaă opizonta.iă, .laqindă în zirzaxă, ansmă ’mi aă îndoită nstepea jopă kb o aidiBitate mipaKsjoasB mi Ka monstpe înfonate SBspaă kb o isjjeaiB neKonpinsB kb min- tea întpe iisopi mi nBmîntă, naopi nBpeaă kb se SKimsasepB intp’o BatpB înfoKatB Kape înBÎptea Kase-ie mi tpimetea KBtpe nBmîntă apanKBtspi de fjaKBpe, ne Kape nBmîntsjă ania atinsă de eje, je înanoia îndatB kb o nstepe îndbitB KBtpe qepă. Bnă minată dane aqesiă sneKtaKOjă înrpozitopă, ană sparană nsoă a înnenstă sb sănie de KBtpe Bestă kb o fspie tepiBi.iB, dBpBmîndă totă qe rBsea în dp8in8.iă sBă, Kase.ie qeje mai teraei- nine s’aă KJBtită din temejiDe ,iopă, mi Keapă — 219 — sanpafana namîntaaai s’a natpeniapată! Kp.iet8.i8 anestai aparană a fostă atîtă de mape, mi sro- motsaă tepÎBÎ.18 a.iă naseaopă pestapnate, de sate de mii de Ripimizi Kizîndă acosă; în sfîpmită napKB o aame întpeart nidea în pâine; toate a- neste sromote infepnaae ne nT.niîntă, aă fostă ama de Konîpmitoape în nîtă ns s’a aazita nimină din isBannitape.ie tepisi.ie a.ie tanetajai Kape a spaată în ’iepă. Mine n’a Bazată aneasta, na noa- te st. aiBt o idee desnpe anestă encnimentă! Ja 5 ope dimineana, aparana.iă s’a .linimlită nentpa Kîte-Ba minate, mi tomnai atanni a natală nine-Ba a aazi mii de Kipimizi Ktzîndă ana da- ne aala din aepa ande aa fostă ninate KÎIă-Ba timnă npin natepea aparanaaai, mi atanni s’a m>- pată kt> napKs ii.iot, kb nupimizi! Ja 9 ope, pe- Boaaiiianea e.iementapt s’a stBipinila mi s’a fa- nată din noă timna.iă fpamosă, atanni tomnai, zine Reid, amă KBtezată a eini afapa. Sneida- Koaaaă ne s’a înfaijimată anamă înaintea oniaopă mei, a fostă Kîtă se noate de rpandiosă mi de sanaimă. Iloptaaă mi o mape întindepe a mapii aă fostă aiionepitc i;a namepoase₍ pâine, de uko- nepimaptie Kaseaopă apaniiatc iiîna ano.io, d’o majjiime de nopiEil snapte ini de nenamepoase nații, sâni mi natoac de mi p fa pi Kape iiă emită opi din icopir.ii.ie snapte, saă Ka aparanaaă da- ne ne a dapamată inaraziije dane aa maja, a a- panijata denapte mipfapiae .iop. Namai doi ko- P’bbîI a pimasă stîndă dpentă, ne Kîndă toate ne.ie-.i-a.ite epaă opi neanate ,ia o napte, saă pastapnale K8 totala. Saindama ne Bipfaaă tap— na.iai Katedpaaei, Kape a sKanată de dapanana- pe, mi aitîndama ;i;osă, amă Bazata ană opizontă imensă luina de pâine. Knă opamă ne epa a seapa în f.ioapea sa nea mai fpamoasa, aicamă desenise o desepta înrpozitoape, fapa nini o ap- ma de opdină, nini Keapă de Beijetauiane, Kani nauini apBopi rporni Kape mai pamasesepa în ninoape, aă nepdată toate pamapLie kb fpanze-ie aopă; Keapă namînta.iă epa nerpa Ka nîp.iită de fonă. 8nă fenomenă Kapiosă Kape a însoiiită a- nestă aparană epa, Ka ana n.ioii ne a Kazată în toata aneasta noante tepisua epa sapata; ne ap- ma ’mi amă esnjinată anestă fenomenă, adena: aparana.iă tepiei-is a pidinată în aneje jonapi la- ■lazaptie mapii nîna .ia o ina.iijime de 70 ni- noape, mi de aKOJO .ie-a naptată în aepă mi .ie-a apana-ată denapte în fopma anei n.ioi. în .laKapi de o denaptape de Kîte-Ba mi.ie !aă ma- pită toijl nemții din Kaaza anei sapate de mape, Kape aparana.iă a Bâpsată ano.io.u i în npesenua anei jante de e-iemente ama de tepisi.ie, natepea ' omeneasna nerpemita Ka na noate sa fana niiniKă. : Dap eata mi ajte esemn.ie: Ja 10 OKtom- Bpie din ana.iă 1780 ană aparană tepisuă s’a în- fspiată ne insa.ie.ie Maptinine, a omopîtă 9000 de oameni, namai în opama.iă St. Pietre (ne a- neste insaje) aparanajă a omopîtă 1000 de oa- meni mi n’a casată nini o Kasa nedapîmata; a- ko.io a apnată mi ta.iazapi.ie mapii nîna .ia o îna.iiji- me de maute ninoape, Kape tîpîndase ne asnată, a înrinilă întp’ană minata 150 de Kase ks .lonai- lopii .iopă ne s’aă af.ială ne ma.ia.iă mapii. în opamaiă Fort-Royal s’a dapamată atanni sisepiKa nea mai mape (Kathedrala), 7 ajte sisepini, 1400 de Kase mi snita.i8.iă kb 1600 de B0.inaBÎ. în St. Lucia ande aparansjă a omopîtă 6000 de oameni, a asBÎp.iită mi o Kopasie mape sasă în aepă mi a apannat’o kb o natepe tepesLia kt>- tpe snita.iă în icîlă j’a dapamată. în opama.18 St. Vinccnt a pimasă din 600 de nașe namaî 14. De insajeje Leevand aparanaja a snaptă zidapi d’o rposime de 3 ninoape mi a apanKată rjoange de 12 faniji .ia o denaptape de 420 ninoape. Dintp’o f.ioti-ia kb 5000 so.idaijl fpanijezi Kape s’aă af.iată atanni în nopisii, aă pamasă namai 6 KopaBiî kb Kîle 50 de sojdaiji bîi, neje-.i-ajte Kopaaii na eKinawajă aopă s’aă fanată neBazste. EBenimente în aepă, anaaoye kb ne.ie nami- te ne s’aă întîmn.iată în insaaeae KonlihentBJBl nsoă, esistă mi în ane.ie din jiepiie tponiKaae a.ie Kontinetaasi Beniă. S. e. nparaneae nape s’apată Kîte o data ne mapea Kineza (ae ns- mesnă anoao Trifune), na sântă mai nsnină pe- datasiae. întpe aateae Bornă nita napajjianea aai Meyen d’ană aparană Kape s’a isită aa 6 On- tomspie 1831 în npOBinjjiiae mipyiname aae Ki- nei mi a omopîtă în timnă de 4 ope, 20,000 de oameni. - (Ba apma). — 220 — IL1AATA CACTUS IA IIATPIA EI. Statsa, miKaps iea mai Epuianti, nepde naptea iea mai fpsmoasi a efeKtsJsi si», Kînds a fost» mstati din joksjb ei opipinaps, Kînds n»- mai ape qeps.is niii soapeje ei, neisapisjs mi toate îmnpeatspipMe în mizjOKBJ Kipopa aieasti npodsKgisne aptistiKi stpi.isiea ks efeKtsj» ei ie.is mai admipasi-is. Asts-fejs se spmeazi mi ks fiopije fpsmoase esotiie Kape je KBjtiBims noi 4OK»itopii Kaimejops temnepate în rpidim de iapna (serres): KÎts de fpsmoasi si fie fopma jops, KÎts de epuianti Ko.ioapea jops, tot» ns nots .ja noi în stpimtoape »nde jie jjinems, Ka si desBOaxte efeKteje jops întpegi mi admipasue npe- Ksms faK» în natpia jops Kînds KpesKS ssets ie- psjs jiseps, înKonpispate d’o natspi rpandioasi mi înKîntitoape. Aieasta Kape am» ziss si apati ja toate njanteje esotiie, dap mai naptimaps ja njan- teje din familia nsmiti Cactus, Kape în natpia jops se apits ks îmnpeyispipi ks totsjs napti- K».iape, mi soKOtims ki jeKtopii । nostpi Bops fi msjusmijji a ne spma în KiJitopia ne Boms faie ks dînmii în natpia Cactului. Ilatpia Cactului e mipijiniti. Nsmai în ge- pi.ie KiJdspoase ane Amepiiei întpe 40 °j. B. mi 30⁰ j. M. este natpia jsi. în aieste pegisne d’o întindepe de 70° jigime, risims o npoBin- gie nsmiti Noi-Mcksîko, Kape se s«e nîni ja 5000 niioape neste rojf».i8 de MeKsiKO mi Kape aacsnge ja Santa-ft, 4a o înugime de Keap 7000 niioape neste mape; aieasti npoBÎngie este mai ks seami natpia cactului. Aiii în mizjoKSJS s- nsl neisagis opnats de nidspi de fejspimi de snege fpsmoase de nini sas moaifti, aiii risims o Bongie mape de difepite fopme de Cactus. Aiii ni se npezinte sns Cactus de mipimea s- nsi apsops de 5 mi Keaps de 10 niioape (0- puntia arborescens Engelm). E.is este pemar- KaBus npin imnpețnspapea kb pamspeje sa.ie sînts tots de sna ssuate miKaps KÎts de Bepde mi de fpapeds si fie tpsnKisj». Ks KÎts înain- tim» mai msjts Kitpe Noi-MeKsiKO, ks atîts ni se înfigimeazi fopme nsoe Kape se nsns în jo- ksjs lejopB.BCKi, mi aiestea faK» joks iapiurî a.itopa mai ne spmi. Anoi este pemapRaeiis ki sneje snene, s. e. Mammilaria Schiedeana Ehren- bergii se. afji aKOJO în natpia jops în mai ns- gine Kitigimi' de KÎts se afli în Espona în rpi- dini KBJtisate npin apte, ne KÎndg tot» d’asna risims njanteje în Kitigimi mai mapi în natpia jops de Kîte în joKspi snde sînts K8JtiBate npin apte. Kînds am» aacsns» în KiJitopia noastpi sp- mînds pîsjs Rio-grande nîni Ja desepta nsmiti lordano dil Muerto, .ia xotapeje slatsj»! Texas, atsmi K8 o s»pnpizi mape Bedems nentps în- tîiami dati Cactul girantiKS nsmits Echinocac- tus Wislizenii Engelm, ajs Kipsia tpsmd» a- pe o înugime de 2—4 niioape mi aJKsnqe Kîte o dati ja o rposime monstpsoasi de mante ni- loape în lipKonfepingi. Dap mi snejja nsmiti Cactus Tuna L. a Kipsia pidnini este întpe- ssingati în Mcksîko Ka o pemedie, mi aje Ki- psia fpsKte fopmeazi anojo sns aptiKOjS de mîn- Kape, se apati aiii în iea din spmi opi în so- cietate K» n.ianla Kgpioasi nsmiti Agava ameri- cana Kape eap8 Kpernte nsmai aKOJO în Amepi- Ka, mi desnpe Kape Boms Bopni ajti dati. A- Ksms ams aatsnss ja Chihuahua snde ne afiums ne Ba.ispi adînii în mizaoKSjs msmji.iops ijiran- iiii de o înugime de 6000 nîni ja 7000 ni- loape. Aiii d’o dati Bedemă o ms.iijime de sne- ce diBepse de Cactus foapte pape mi foapte K8- pioase. O msjjiime de snege de Cactus, de Ecchinocactus, de Opuutia, de Ecchinocereus mi de Mamillaria, sna mai Kspioasi de KÎts ai- ta, sna aBînds o fopmi mai Bizapi mi mai ne- Komsni njantejopS de KÎts ajta. Aiii este ade- Bipata natpie a njiantei Cactus. Aiii este jo- K8J8 npiBUipiats snde Natspa a a.ies» nentps a Kpea aieste njante Bizape mi nensmepoase în difepinga snegejops aops. întp’adeBips, Natspa n’a nststs si riseasKi o Kjimi mai h-oneenasLn nentps difepite fopme de Cactus, de k MeKsiKO, Kni paps se n- semte o ijapi mai Borati în Bapagisni-ie fopme- jop8 de msnte, în Bapiauisnije tipîmspLiep» Ka mi în Bapiagisniie Kjimatiie Ka MeKsiKO. MeKsi- Kanii Keaps îmnapts gapa .wps în 3 pegisni di- Bepse: iea dintîis nsmiti Terra Caliente (gapa — 221 — Ka.idi) Konpinde Biiie meKsiKane nîm> ja o în- ; ni.iyinie de 3000 ni'ioape, snde sfinte nidspi de ste®ap8, aBÎnd» o temnepalspi de mizjOKb de 12° nînt -ia 32° R. Akoko e pepisne mi de njianta de EsmBaKb, de Indiro, de tpestie de zaxaps, de Kafea mi d’o msjpime de fpsute tponiKaie. Pepisnea a doa e nsiniti Terra tem- plate (papa temnepati.) Kape aacsnpe de .ia pe- pi8nea de m>dspi de steampi nîm> ia nea de nins (mojifte), adeKi de o Inupime de 3000 j nîni ja ssma de 8000 ni’ioape. aBÎnd» o tem- nepatbpi de mizioKS de 8° nini ja 24° R, mi în aneste pepisni KpesKfi înKi> fpbKteje tpnni’ie. Oap pepisnea a tpeia nsmiti Terra Fria (papa pene) se întinde din pepisnea n’bdspijopâ de nins nînn- ja pepisnea zeiiezii etepne, adeKi de Jia ibupiinea de 8000 nînt ia inupimea de 14,000 ninoape neste nÎBejsJS mipii. aBinds Bapa o lemnepaispi de 12° R. Akojo mima seamini ks nea din Espona, aKO.io pesmemte KbJtspa ne- peajejops, a noaniejops din Espona, a Kapto- fi.iops. ano! mai toate fiopue Kape ar risimti r: hînmspLie Esponei. se apils iui aKo.io. în toate aneste pepisni se af.is njante de j Cactus. Nneje dinlp înse.ie se sse nîm ja înn- unea de 11,000 ninoape, snde pimîne Keaps Ile stînra tirsril ne tpsnkis;r8 apcop«zxi Qpuntia, in dess.iS fpbntea firspeî; în dossai. ași BedemS stîaui de Cereiis, mi in dossaS asi ntdspî etepne de Palmiere. toati iapna în fjopiie jops. Mai ks seami sne- jjeje Mammillaria ssnts în anestb Kazs. Boia- wopii jasds, mai în naptiKBiaps, anapiuisnea a- nestopS mante Ka sns opnaments mape a.is uei- sapisisi. Eati ne ne zine Epennepr în panoptsjs a- nesta întp’sns jimnapis fpsmosS mi noetins: Ja stînni nerpe sas aaee, jînn upinistii mi msniil penezi Ka zidspue pirantine, aKoio în mizjioKbJb snsi neisapis d’sns KapaKteps rpandiosS mi st>a- — 222 — EatiKb, xpesKb ueje mai fpsmoase fopme de Cac- tus kb Kojoapea jopă Bepde mi fpayedi, sas auonepite kb rimni de difepite KOJopi fpamoase, kb BBKete de fjopi de fopme mi de KOJopi foap- te Bapiastie mi admipasije ja Bedepe. Intp’sne- je- de aieste bei adîmI, în mizj0K8.iă njante- jops Efopsiajjee (janteje K8K8j8i), ande nopto- Kaje.se KpesKb de sine în nidspi, Ka ja noi rin- da, bnde din smoKini suEatiii atîpni fjoapea pirantiKE a bnei njante, Solandra, mi bnde de de- SBBtbJB fpbmoasejopă njante esă isBoape de ani Kajdi, mi mai acosă înfjopesKb Kb fjopije .iopă abpile Kîmnbpi imense de KbKbpasă mi tpestia de zaxapă se sbe ja o înuyime de tsfe mapi; bn- de jeyioane de nanaraji mi de ajte nasepi stpi- jsiitoape mi mai kb seami de mini Kajinpi epi- jianiji, Kape Ka dianiann.ii mi pasinii npeuiomi bninjb aepa kb SEopajă jopă, mi bnde npiBÎn- topije SKiniEb aiestă iieisațiia feepiuă întp’o saji mape de Konieptă; aKOJO se apati mi fopmeje ueje mai fpamoase de Cactus, mai kb seami snena admipaBiji nsmiti Mamillaria Humboldtii Kape este Ka o napi mape auoiiepiti de nirnte snf.iitbpi Ka Kane-ieje miii mi ajue Ka zinada, mi în fiemi-Kape se afji o fjoape pomie Ka ps- EinBJb uejă mai fpbmosă. Dap jînri Mamillaria se af.ii mi sneua de Cactus nbmili Ecliinocac- tus platyacantlius de o înunime de 12 mioa- pe mi de o rposime de 4 niioape în diametpb, aBÎndă fjopi stpubiitoape Kape pimînă totă a- najă înfjopite. Dap mai admipasije de Kîts ue- je nbmite nîni aii, sbntb snejia de Cactus na- miti Cereus. Eje se înfiuiineazi Ka apiopi ții— rantiuî, aBÎndb ană tpanKiă mi o Kopoani, se- minîndb Kb nirnte Kandejaspi yirantiii Kape as sbte de pimspi bnde se nană Jbmînipi. Sns Cc- reus Bizbtb de denapte se înfiiiimeazi Ka sna kojosb virantiKb întoimiai Ka ană bpiamă mape mi rposă sti în mizjOKbJb bnsi neisayiă susa- tiKb. Eati ie ne panoapti nentps dînseje Boia- JKopsJb Heller din Biena. Ejb ziie: Ja njatoaja înajtă din Pueble ja înujjime de 7000 niioape se nsemte una neisațiia foapte pomantina aKonepits de Cereus. în timnajă njoijopă, asti gapi Ka- pe semina nîni aKamă kb o desepti nisinoasi, s’a sKimEats întp’aiiB KÎmnă anonepită kb o îm- ■ EpiKiminte Bepde, fpayedi mi Bese.ii, toate Kîmniije sântă n.iine kb KbKbpsză (nopsmEă), rpîă. opză mi boeb. Aiui Boiaatopsjă Bede zopejeje ieje mai fpamoase (Ipomea truncata), ană fejă de mană kb fjopi fpsmoase (Agremona Mexi- cana), njante kb teii (Cassia), naptofi kb fjopi fpsmoase. Anoi fejspimi de’ Jucca mi de Cac- tus, întpe Kape mai kb seami snene.ie de 0- puntia (Cactus în fopma de o napi taptiti mi kb rimni, sneua nea mai oEiunsiti ja noi în Ka- se.ie oamenijop) Ecchinocactus, Mellocactus (în fopma ansi nenene), Mammillaria mi Cereus. Akojo Kîmnspije jjipansjbi sbntb înrpidite K’snă fejb de Cereus Kape ape fopma snbi stîjnă kb mase KOJuspi (Cereus hexagonus). Jînri fjo- pije ieje dajii aje aiestopă njante sântă totb d’asiia adsnate mimezi de Colibri iui a.ite na- 1 sepi fpbmoase mi KÎntitoape. Akojo esisti mi sneija yirantiKi de Cereus (C. giganteus), ajă Kipsia tpairniă în fopma de stîjnă a®snție .ia o îniJijime de 70 niioape, a Kipai lipKonfepinai ape 4 niioape, fjopije as mipimea de 4, mi fpbKteje sa.ie jbiițiime de 3 jjojspi! Dap mi sneje sneije pirantiie de o Opuntia se afjă a- kojo, aBÎndb o îniJjjime de 20—30 niioape, ffindb fiKbte de aptiKbjajjisni OBaje mi Bepzi Kape daă o mîiiKape dejiiioasi, iui ne Kape tpiemte mi inseida nsmiti Cochenilla din Kape se sKotb o KOJoape pomie foapte fpamoasi uii foapte stimati. Ama dap Natspa a îmnpeănată aKOJO ks marnifiienija njantejopă Cactus în fe- japimi de fopme, mi atijitatea jopă npodssi npin namila inseidi. întp’adesipă întoumai sa fpsmoa- seje poze ne as rinmi, ama mi o majaime de Cactus, în KÎtă Kaii susatiii Kapi în BSKiuianije tepisije ie domnesKb ukojo Bpîndb si sea zea- ma dsjie ne se afji în aieste fpbKte npejjioase, sbntb sijiiji npin instinKtb a suoate mai nainte rimnii din fpsKteje aiestea Ka si nb’uii pmea- ski rapa, mi papă se întîmnji ki ana Boia®opă si KUitopeasKi auojo Kijape fipi si se pi- neasKi niioapeje Kajajai sia de Kitiijimea lea neste misapi de rimni de Opuntia mi de Mello- cactus Kape aKonepi dpbmspije. ■ Dap tepminîndă, na natema tpeie kb Bede- pea doi îmnpeiKspipi Kapioase Kape s’aa apitats ja Cactus, adeKi toate aieste njante Kipnoase mi rpase KpesKb toumai ne nimîntsjB ueja mai — 223 — asnată, iejă mai nisinosă mi iejă mai sipaKă în n.ioi. Natspa admipaniji, a mtistS a SKoate din aiestă nimîntă ssKată o njanti rpasi njini d’o zeami dajie întp’o Kitinime mape Kape sep- BTi Boiaatopijopă dpentă dejeidape npegioasi în Kîmnspije asKate mi apse ano.io de apmina >iea mape a soapejsi. Dap a doa îmnpe/Kapape kb- pioasi ie o risimă .ia Cactus este Ki Kîndă tpanKiaja rposa din Ccrcus se Besteaieiiite, a- tanii Kapnea .isi se îmnBte întoumai Ka Kadase- paja snai animajă mopta. Aieasti lipKonstanjjs mistepioasi, a pimasă nîni aKamă ană mistepă nentpa Kimisti. Nerpemits Ki natapa m’a pesep- Bats majte mistepe Kape n’a Bpată a ie diBajra Keapa lepietipiiopă noastpe lejopă mai zeloase iui jaminate. Natapa pimîne tota mai sanepioa- pi de KÎta omajă! Desiipe mf.i6in.Qa nrb(16pi.iop6 asxiipa kiiniel Aok&irî. Nagianije antiie iieapă aa KanosKata inf.ia- inna cine-fiKitoape ie aa njante.ie asanpa K.ii- mei, npin apmape uii asanpa fepiiipei oameni- jopă. întp’adeBip ns ne natcmă onpi d’a admipa institagianiie mi gepemoniije pejigioase aje jopă, Kape, întp’ană modă adîiiKB, nonpindă aieasti idee. Ama Bedema Jia dînseje Ki toati nidapea a anată zeitatea ci, toati daincpaBa a ansta tem- n.iBja siă, opaK8.i8.i8 siă, anoi uii o iiingi sni- pitaaji Kape o npoteaiea în Konlpa tonopajai oa- meniiopă. Fie-Kape apsopă Kcapă, a fostă pe- sneKtată Ka o fiingi sanpi. Astă-fcja Bedema K’sna adîni;a pesneKtă ne BencpaBi.ia.ia Bitpînă Calo în Poma, ks ic gepenionie pe.iigioasi ma- pe mi K8 ie pariiiani s’a adpcsată Kitpe Kpea- topa, mal nainte d’a îniene si tae ană apnopă, Ka Kîndă s’aps fi apitata perindase de cptape înainte d’a siBÎpmi aiestă aKtă saKpi.iei.ii8, înni— nainds’mi Ki K8 tiepea apsopiiopă, oms.iă Bati- mi nimîntajă! Ama mi este întp’adeBipă. Desnoepea ui- mîntaasi de apcopi, î.iă stpiKi; adeKi înpiatige- mte Kondigisnije K.iimatiie a.ie nimîntajBi. Ka si ne KoiiBingemă Ki ama este, tpeBae si Konstatiins pejagisnea ie esisti întpe per- najă Bepetajă mi întpe perns.iă animajă ne ni- mîntă. Anima.1e.1e pesnipă neîmetata npiniinsjă Biegei (oKsigenă) din aepă, dînda’i înanoi razajă namită Aiida KapsoniKă Kape este nepesnipaEiiă, adeKi ană animajă pesnipîndă aiestă rază, moa- pe de îneKiiisnc. Bepeta.ie.ie, din Kontpa, înrita saă pesnipi npin fpsnzeje ,iopă aiidsja Kapno- niaă ie se afli în aepă, dînda înanoi razajă oKsipena; aiestă npoiesă se spmeazi ja njante , mai kb seami zioa; npin apmape daKi ne d’o napte aepa'jă si stpiKi în tota minataja mai msjtă npin milioane de animaje Kape tpiesKa ne ni- mîntă , ne de ajti napte si îmsanitigeazi din minată în minată mai majtă npin Kitigimea imen- și de OKsipena Kape esajeza (sKotă) mijioaneje de apsopi Kape se afja ne nimîntă. Pessjtatajă aiestopă jaKpipi KontpadiKtoape a pernaja! ani- majs m’aiejai Bepetajă, este eKsijispBjă etepnă ajă razejopă Kape Konstitae aepajă atmosfepiKă. Nsmai npintp’aicasti întoKmipe natapa a fosta îh stape a manijine atitea milioane de animaje uii atîlca mii de ani ne nimîntă, Ka si na moapi de încKiiisne din stpiiiapea aepajai, Eati ană efeKlă admipanijă a admipasiiii apmonii a Nats- pei. Ama dap daKa oms.iă npin nemtiinyi saă aBiditate se rpisemte a desnoia o ijapi sas mi mai ma-ite, din nidspiie ie esistaă hkojo, ne- rpemita Ki în aieste ijipl s’a stpiKată eKaijinpBjă aepsjai, s’a îmnaginată întp’însajă npiniinajă Bi- tajă (oKsipenă) mi s’a îmajnită întp’însajă npin- iinajă nepesnipaniiă, omcpîtopă (aiida KapsoniKă). Majte esnepienpe aă npoBată, ie infisinge mapl aă njanteje asanpa Siiiitigii mi natimi- jopă omenemti. Eati aneje dintp’înseje: în opamsjB Ispachan (Kanitaja Ilepsiei), domnea mai nainte nimte natime enidemiue mi nestijengiaje, nimte fpirapi nepinajoase; dap de — 224 — Kînds oamenii as îniensta a sidi aKoao ne toate saiijiae ini npin rpidinî apsopi Platani, natimi- ae acestea as îmetats.. în toata antiKBtatea, Epintaas epa ijeapa nea mai fepiiita mi SBnBtoasB. «Ia nii’sna astops antiKS ns se afaB menjjionape de lisme (peste) opientaae sape a aaesă ne Epintă dpentă na- tpia sa , ni nsmai de KÎndă Kaatapa antiKB s’a dsss din Epintă mi din aate ijBpi opienta.ie, mi de Kînds inBazisniae penetate de atîtea opdii sap- sape, în pesseaeae aopă as fanstă mi sns pes- seaă stsnids ks natspa, taindă tom apnopii fep- ti-iî ne as rBsita în Epinta mi în opientă în penepe, de atsnii lisma a îmenată sb se apate. Poma, ne Kînds epa Kanitaaa asinii, anea Kaima nea mai sBnstoasB, dap de Kîndă s’a fi>- KBts limitipisas aamei antine, de Kîndă Eapnapis- maaa mi OESKBpantismBas as sKimsats nBmîntsaă ieaă mai feptiaă în nBmîntaaa ieaa mai stepiaă, de atanii Poma a deuenit» pezidenna fpirapiaopă peae mi Keapa moptaae, m'i aepaaa napa mi bî- BifiKBtopa aaa aiestai nBmînta Kaasiss, s’a SKim- sata întp’o „area cattiva“ i;ape amepinijBi ne opi ne stpeina Kape doapme Bapa imnpeaîapsaa Pomeî, a fi ataKata dopminds de nimte fpirspi moptaae. în Pomarna (o npoBinijie din jjT>piae nana- ae) domnea asemenea ne fie-Kape ana fpirapiae enidemiie; anoi de Kînds rsBepnsas de aKoao a opdonata de s’a sBdită nEdapi întp’aieste aoKspi, enidemiiae fpirapiaopă as nepdata msată din în- tindepea mi pistatea aopă. Aneasta lipnonstan- ijb ape o Baaoape mape mi nentps noi aiii. întp’adeBBpă, mi aa noi în Pomania, infas- inija nBdapiaopă este foapte înnedepata. *Ie ma- pe dinfepinijB este întpe naptea mepdionaaB mi întpe lea-a-aata napte sentemtpionaaB a IJ'Bpii Pomanemti! sas dane Ksms ziie pEpansas întpe msnte mi Kîmnă (saparană). lIe fpsmoase Bapie- taiji, ne Bepetaijiane sorata, ne SKimsBpi naB- KSte de deaaspi mi de bbî, ne înfBjjiraeazB di- stpiKteae noastpe nsse snpe miazB-noante, ne Kînds în distpiKteae de aa miazB-zi, sitsate în Baaea ne o înKoniKoapB pîsaă DanBpii, ne mo- notonie ! Ileapa este sns Kîmnă nemBppinită! nap- K’aps fi o masB pirantiKB, fapB apnopi, taps sm- Bpe! fină oieană de eapsB se înftijimeaz'B OKi- aopă BoiajKopsasi. Se Bedemă aKsms Konstits- jjianiae Kaimatine Kape se panoapta aa aieste difepinije! în distpiKteae de msnte papă se în- tîmn.iB rpindina, lepeaaeae dane Kîmnă se stpiKa (se msnesK») foapte papa, ne Kîndă în distpiK- teae de Kîmns, toate aieste esenimente nenaB- Kate se întimnan foapte dess, anoi mi Biteae ne Bină de aa msnte aa Kîmnă, se EoaiiBBesKă, (mai ks seam-b d’o EoaaB înmiita aa nipans Kipieană sas Kipieară). AfapB de aneasta, Keaps sbhb- tatea nssaiKB a oaineniaopă apata aa noi o în- semnata difepinita în aieste difepite Kaime; a- deiit în distpiKteae desnpe miazB-zi (de Kîmnă) totă d’asna npimBBapa mi toamna domnesKB eni- demii întinse de fpirspi. Aieasta Kaaamitate na— e.hkb e nanina KsnosKata sas mai niii de Kamă în distpiKteae de miazB-noante (de mante). ; în steneae desepte din naatoaaa lentpaaă aaă Asiei ande medă opdii sapsape Taptapiie mi HepKeze Kape tpBesKa o BiaijB nomadB, aa Kape Kaatspa apnopiaopă na e KanosKBta, toKmai în a- neste stene desepte s’a desBoatata Boaaa ica mai tepisiaB aa Biteae Kopnate, adeKB lisma site- aopă Kape d’aKoao s’a pisinită KBtpe anasă, a a- acansă mi aa noi ande a omopîtă sate de mii de Bite, însB, aaKps pemapKaniaă, în distpiKteae de KÎmnă, Kape aa nînB aa 8nă rpada KOndijjiani meteopoaopiie anaaoape kb steneae Asiei fBpB smEpe mi fspB nBdspi, tosmai aKoao, zîkb, a- neasta natimB enizootiKB s’a desBoatata întp’ans rpads rasata mai mape ini fspiosă de KÎts în di- stpiKteae de mante. n Pessatataaa aiestei esnozijjiani este kb ks lea mai mape lipKomsneKuiane tpesae sb sp- mBms taepea itadapiaops, kbiî aamintepeaea o sb amepinijBmă yenepayianeae Biitoape ks apniB- toapeae Kaaamitaiji, adeKB: Jinsa.de KomsastiEiae. «linsa de anB. Sparane, netpe mi îneKBiiani. SsKBiianea mi nefeptiaitatea nBmîntaaai. înpBBtajjipea Kaimeî în țrenepe, mi Emipea soaaeaopă enidemiie (nentps oa- meni) mi enizootiie (nentpa animaaeae dome- stiie). Eata o sepie de Kaaamitaiji Kape noate sb ne npodaKB taepea nBdapiaopa noastpe în npi- bb mi fapB sistema. Tînorpafia NagionaJit 3 loisfs PomanosS mi Komn.