JURNAL HENTPB PESHÎNDIPEA inTIINIJEAOP NAT8PAAE mi ESAKTE, în toate luaseje. Pedincatâ V dc \ Dpofesop Doktop 86.ii?» liapain. Jfâ 27. (A 116.1 iutii») l.skspemti. Is.iie 15, 1856. Konpindepe: Desnpe În/Asiiuui nuthpMop. — Kscsttisnl Agpikoje. — Komsnikanisnl luliinuifive mini. Desnpe inf.i5iniia 1iT.d5pi.10p assnpa Mneze.iii mi fepti.iitT.iiii HT,uiint5.T6i. Meteopojoijiea sa» mtiinna fenomenejops fi- siue «ie se spmeazi în aep», aieasti uitiiniji ks totsis modepm, ne-a desniss o .ismini mape a- ssnpa JSKpspuops ie se spmezs in toate zue.ie. întp’adeB7>ps, Meteopo.iors.is ns noate st> xoIe- pasKi mai ’nainte ini st ziirs: în zioa KStape Ba n.ioa sas Ba fi sns Bînts opr senin», npeKsms fans Kaiendapistii nostpi Kapi detepminezs maî ’nainte toate opejie mi minste.ie ans.isi, nap’ ki ap» fi jsats napte în Konsi.iis.i8 neps.isl. Anoi Kajenda- pistii ns mepitezs mai rnsjt'B Konfienjji KÎnds Bop- EesKs desnpe deKpete.ie lepsjsi, npeKsmă ini îKsp- muistii KÎnds BopBesKS desnpe intenijisnea Hani— netejops nmiîntemti. Dap mtiinna ns se oksdi ks uiapjatanismsjs nini ks esaijepaijism. Meteo- po.ioqiea ns se r.iopifieaz'b a ziie: în zioa KStape BapiaBijs, senins ks bjoI, a dosa zi Ka.ids dap dimineana sns fpirs simuitops; nimte fpase Kapi se penet» mai în toate feue.ie Ka.iendape.iops, îns$ Meteopo.ioyiea KastE a fane isniji OBsepBaijisni snpe a Kîmtira mtiinna Kondiaisnuop» atmosfepiqe a snei ijipi, adeKE sî rntie Kape infiisinije țjeo- rpafiie mi .lonaje detepminezs rpads^s KKidspii ne domnemte Bapa în aneastî» gapt mi rpadsi» — 210 — fpirsjsi -icpnii. Ea doEÎndemte st mtie Kîte zue de n.ioaie, an» neste an», ape natape napi, uii Kape este aKOJO Ktttuimea de n.ioi, ans neste an», Kape Kade ano-io ne an»? Kape Bîntspi Kon- stante domin» aKOJO? Kape adsKs ssiitiisne ini Kape smezea.it ? Anoi mtiinds toate a'iestea, mtiinpa noate st xottpasnt rpadsjs mi nsajita- tea feptliittpil snei ptpi. mi în panoptsjs acesta KOinEÎnîndsse ks ajte mtiinpe Natapa.ie, desine de sns a>K»top» mape mi nstepiim» nentp» toate în- tpenpindepije arpiKOje. Eatt «ns esemnjs: mtiin- pa SotaniKt apatt Kt Bina 'iepe o Kjimt »nde sapa domnemte «ns rpada mape de Ktjdapt de mi eapna fpirsjs a®»npe anojo ja »ns rpad» mape:, ne Kînd» in ptpije »nde Kt.idspa n» a- iKBnpe Bapa .ia bob rpadă însemnat», kb toate Kt eapna niii fpirsj» n» e mape, anojo Bipa ns pes- niemte mi na ese Bina sanS. Meteopojopiea Kom- EÎnînd»se aKBma kb EotaniKa xottpamte Kt, s. e. în Ipjanda snde Kt.id»pa n» aacanpe Bapa niii odatt ja rpad»J» 28, mtimp» Kt mi eapna fpi— rajs na aîKsnțe aKOJO .ia rpada.i8 20°; anojo în zadapS ap» njanta nine-Ba Bipe, Ktil na Ba peami; stparspii apa npodsie opeta eap na Bina, ne Kînds ja noî în Pomtnia de ini eapna fpirsja aaisnpe Kîte odatt ja rpadaj»—25°, dap fiinda-Kt Bapa Ktjdapa aîKamje de ms.ite-opi .ia rpads.is 24 nînt .ia 28° de aieea Biiae noastpe se EBKBpt de stpsrspi d».ni mi KBJtopii EaKxajsi, se de- jeideza kb an» Bina ebub. Imnoptanpa Meteopo.iopiei este imenst, Ktil na e o pamapt de Bp’o înlpepindepe arpiK0.it mi Kiapa indastpia.it Kape st na deninde de pessj- tate.ie meteopojopiie. Ajtt-datt Bornă șopti mai msjt» desnpe aieasta, dap în aptiKOJSja npesinte Borna da o npoBt Kîta de imnoptantt este nitiinna aieasta nentps o Kestisne sonia.it Kape ja npima Bedepe se nape Kt e foapte denapte de dînsa. Kestisnea soiia.it desnpe nape noptimB ansins este lea spmttoape: oape este de fojoss Ka st ttem» mepe» ntdapLie napi se af.it în domena-ia nostps, Ka st KÎmtirtma jokbj» jops nentpa a- rpimtapt (Kajtspa lepeajejop») mi tots deoda- tt jemneje jops nentp» fota mi KonstpBKpisne ? Sînta înKpedinpats Kt aszinds iine-Ba aieasta, o st se mipe: Kama se noate Ka st fie îniit Bp’o îndoea.it .ia aieastt întpanape? mi Ba ptsnande Kt nerpemitB tpeBBe st ttems ntdapi-ie Kîta se noate de ma.it». Aieasta Bedema Ja noi mi în npaKtiKt în toate zi.ie.ie. ^ine ape o ntdape, se sLieuite s’o Bînzt ja întpenpinzttopii napi în nBpini’ani o taie. Dane KÎte-Ba timna nt- d»pea s’a ftKBts neBtzstt, a tpeKBts npin kouib- pi.ie Kanita-iei, mi ama tpeKS ntdapije noastpe, ana dsne ajta, npin tonopsjss ttetopsj»! k» o peneziiiane estpaopdinapt. IIponpietap8.i8 nerpe- mits Kt ape sns fo.ioss momentana de aieastt onepapisne, dap st ossepBtma aKBms daKa ns- sjiKB.is, peapa miniapă ejsînss-mi ape din aiea- stt npoiedspt sn» fojoss dapatij» mi statopnins? St Bedems aKams dai;7> ttepea ntdapi.iop», ftpt sistema, ftpt lipKonsneKpisne nentps Biitopa, n’ape mi inKonBenienpe mi Kiapa nepiiioje mapi nentpa peapa ande se af.it aieastt manie d’a ttia nt- dapi ftpt sistema mi Ka.iK8je. înainte ks KÎpi-Ba ani, Bestitsja Natapajists A-iensandps de Xsmsojds epa ieja d’întîis Kape a zisa Kt: npin rojipea ptpijop» mi mai kb sea- mt a Bîpfspijops inanpijops de ntdapi ie se afjt aKOJO, o st esc tpei mapi inKonBeninpe nentpa penepapianije Biitoape adeut .linsa de matepii KomssstiEi.ie, jinsa de ant mi eBenimente eje- mentape nenopoiite. St esn.iiKtmB aieasta: l-ia. IIpin ttepea ntdapijopa ftpt sistema, ese jinsa de matepii KomEsstisije, Ktil o nțdape na Kpernte KBpîndB ja sns jok» Kînda oniBJB o taie, în tpei, natpa ani taie sna orna o ntdape, ne Kînda întp’o sstt de ani ea Kpernte ja jok», fiindS Kt atama jinsemte amspa mi apnopii tinepi Kapi imens st ess, se desBOjts ks o mape rpestate. De aieea în toatt Espona ttepea ntdspijops se spmeazt kb sistem», adent ntdspea este îmntp- pitt în 60 de ntpni sa» seKsiani. întp’sn» ana ns e nepmiss a ttia mai insjts de KÎts o seK- jjisne, adent apsopii iei mai sttpîni jtsîndă ne iei tinepi, din Kape onisj» n» noate st aist niii sns fojoss nentpa fons, im st KpeasKt. în asta moda ntdspea n» se isnptBemte niii odatt, Ktil KÎts taie ne d’o napte, Kpernte ne d’ajtt napte ja joks mi npin spmape toatt soiietatea ome- neasKt ns noate fi ameninpatt de jinst de Kom- ssstisije în Biitop». 2-jea. Jinsa de ant. Eatt ie ziie Xam- — 211 — BOddă desnpe aneasta. Fpsnzeje apnopi-iopă esajă (skoIb) o HiBJijime de amezeajt, adent Bauopă de ani. Aneastt amezeajt pemîne în aepă, uii Kîndă Bins BÎntspi, o ptsnîndeiute in difepite di- peKjjisnî; anoi Kîndă aneastt amezea.it s’a a- danată în aepă npea m8Jtă, atanni n.iot. Dap afapt de aneasta apsopii, npin smapa aopă npoteaieză ntmîntsjă d’o Ktjdapt npea mape, npin spmape faKB Kt ntmîntaja na nepde atîtă din amezeaja sa de KÎts Kîndă apa fi esnasă jeininei soape.iai. De aneea în ntpije snde sîntă ntdspl, isBoapeje ns se 8S8K8, pîspiae rapră naine de ant, ini kb dpentă KBBÎnts utpansas Kape ape Kimnajă sta în Baae, npiBenite mânjii Beninanî Ka adsKttopi de ane nen- tps Kîmnajă asi. Dane ne Xamnoads a ftrată aneste ousep- Eajjianl desnpe peaayianiae intime ne csists întpe ntdapi mi isBoape, msajil s’aă oranată kb anea- stt nestiane foapte imnoptantt nentps pensas b- mana, Ktni nerpeiuită omsaa se afat aini întp’o aatepnatint foapte ijenantt, adeKt ne d’o napte îmmBaijipea oameniaopă ne ntmîntă, îi siaemte a Ktata st mtpeasi:t snauisja destinata nentpa kb.i- tspa nepeaaeaopă ne ntmîntă, npin spmape a SKÎniBa ntdapi mi aate jorapi neapanije, în i;îm- nspi de nepeaae; anoî ne de nalt napte ‘i se înftiiimeazt oninianea asî Xamaoadă : Kt ttie- pea ntdspiaopa amepinijt a asini ntmînlsaă, npin spmape amepinut oinaaa de ainsa ansi onieată (ant) ftpt Kape ns noate st esiste. — Msanî din Natapaaimtî aă adanală pessatateae oEsepBayiani- aopă ftrate snpe anestă sKonă în difepite jitpi aae ntmîntsaaî. Eatt sneae dintp’înseae: Baaea Aragua în Arnepina mepidionajt a apttata ană esemius foapte rapiosă nînt .ia ne rpadă deninde îmmajjiipea iui înmsuinapea anei, din îmmBJjjipea mi îmnsuinapea apsopijopă. A- neastt Bade este npetBtindenea înnonijiapatt de manijT₅ snde se af.it o insjiiime de isBoape mi de nîpae, Kapi toate se sKBpra acosa în Ba.ie mi fopmeză ana daKă, Kape n’ape srapțjepe ni namai npin esa.ianisni de Banoape de ane din toate zi- jejie, SKoate npisosajă mi ama pemine în erai- diaps. Anoi s’a oșsepBata Kt din anaaa 1555 Kînda ’j-a desnonepita Oviâdo nînt ja ansjă 1800 Kîndă ’d-a Btzstă XsmBOjdă; anestă jara a sKt- zsta din nisedBdă jbl kb ninni saă mase ninioape mi s’a petpasă din majspije sade kb mai msdte mi-ie (anrjeze). Aneste efeKte pemapnaside, togi Boiapiopii de KontpiBae da ttepea ntdspidopă ne s’a spmată în anestă dOKă neKontenită, în aneste tpei seK8.ie. Dap Kîndă da înnenatsdă seKOdBJBî aKlsadă, pesBedBdă de indenendinijt a înnenstă în Arnepina mepidionadt, Kape a npodssă Kt jBKpi- pide arpiKOde s’aă ntptsită mi kb ede îmnpesnt mi ttepea ntdapidopă în Eenefinisjă arpiKBdtapei (snpe a Kîmtira jokb) atanni ntdapije tinepe aă înnenstă st KpeasKt; de atanni înKoa în rapsă de o acsmttate de senodă, .laradă din noă s’a mtpită mi a KpesKată. în Marmato eap în Arnepina mepidionadt în IIpoBinjjia lopayan , s’a oasepBată dsne ttie- pea penede a ntdapidopă, o SKadenijt mape a pîspijopă în Kîtă. în doi ani mopide dsne pîspi n’aă mai natală st amEJe mi oamenii Btzîndă Kt kb toate Kt Ktttjjimea njoidopă na s’a îmnsjji- nată, ana s’a îmiiapinată întp’atîta, s’ aă snepiată mi aa stpirata: lIe st fanem Ka st na nep- demă ana? Snpe nepKape, aă ftKBtă o jepe Ka nimini st ns tae Kîijl-Ba ani apsopii din ntdapi. lUi eatt Kt înnelsjă kb înnetadă ana a înnenstă st se îmmajjțeasKt mi pîspije aă în- nenată st KpeasKt din noă. Ja Rio-Ianeiro (Kanitaja Bpasijiei) s’a os- sepnată o nipKBinslanyt anajort. Asemenea ob- sepBauisni s’aă ftKală mi ja Madeira Kape, ja desKonepipea ei epa o yapt foapte feptidt, ne Kîndă aramă, dane ne s’a ttiată aKOJO o napte mape de ntdapi Kape o anonepea, Kdima anestei inssje este msjtă mai asKatt mi feptijitatea ei niBdla mai najiină sânt Ka atanni; Kiapă Scorri- dos, snă pîă naBirasidă de atsnni, aramă s’a as- Kată. Btzîndă aneasta, Iloptarezii aă dată aramă opdine Kt na e nepmisă nimajai st tae apBopii Kape se afjt în Beninttatea isBoapedopă mi na- HBpidopă. Ilînt da ne rpadă apsopii sîntă Kanasiji a ada aepajă npin esajagisnea de amezeajt Kape ese neînnetată npin fpanzeje jopă , o Bedemă ja BestiuiI apsopi nopomi din insaja Ferro (ana din inssjeje Kanapine). Anesti apsopi sîntă totă de ana înBejijji intp’ană nopă fopmată de 8- mezeaja aepajai Kape o atpară Kttpe dînmii, a- noi înrită aneastt amezeajt ama de iste, în Kîtă — 212 — îmnpei,ii8p»jă tpanniajBi jopă Ksppe tot» de ana o Kitajjime mape de ani aa Kîndă ap» topna ci- ne-Ba mB.ita ani ne apeopi. Anoi' fiind» ki ne d’o napte apsopBjă înrite ani, iui ne de a.iti napte atpaije Banopi sas asspi de ani din aepă, de aceea acemti KBpionrî apsopi se înfiijimeză nap’ ki stas în mîzjoKBjă anei KasKade de ani întp’snă aepă njiiia de naopi rpomi. în ijeapa aceasta, apeopii acemtia fopmeză nentps jokbî- topi, issoape neîncetate ini sîntă foapte npeijaite. Eati aici »nă esemn.1» nini .ia ce rpadă apso- pii sîntă în stape a esepsa o infisiniji asanpa smezejil aepsjsi. Olandezii Kîndă aă jsată în nosesisnea .iopă inssjeje Phlippine, din eroism», aă taiată aKOjo o mwyime de apnopi npeițiomi (de Ksiuioape, de SKopijiuioape m. c. j), k» aKonă d’a s»i npe- jibjb acestopă aptiKOje Kistate în E»pona mi Ka- pe je Bindeaă n»mai ei sinrspi (în mononojă). 8nă efentă immediată ajă acestei JBKpipi sapsape mi eroistice epa, ki mima admipasui a aces- topă inssje fepicite mai ’nainte, s’a stpiKată ne Bpmi k» totsjă mi o BSKicisne nessnoptaBiji do- mina aKOJO. De Kîndă s’a îmmBJuită taepea nidspijopă în Provence (în Fpanija), s’a îmms.iuită ai;o.io mi emipea sparanejopă însocite de neatpi (rpindine). De Kîndă fpsmoaseje mdapi ce înnoponaă mai ’nainte msnijn din Tirol, s’a stinsă npin to- nopsjă oamenijopă, de at»nci mima cea d».ice de mai ’nainte din nopd»jă Itajiei, s’a adiorată k» o Kijdspi mi o BSKicisne nenjiKBta. Bedemă dap de aici ki stapea Beyetaijisnei »nei pipi, in- fisinijeazi mi assnpa mimel pipijopă înBecinate! Tipojsjă infjsinijeazi as»npa Itajiei! în desepteie cejie nisinoase din AfpiKa, n» n.101 nici odata, nici aKOJO »nă apsopă este snă OBieKtă neKsnosKBt». Anoiîntp’adeBipă,cefojosă apă adsce n.ioaea aKOjo ? LIe admipasiji IlpoBediniji! Nici o niKitspi de njoae n» Kade în zadapă ne iiimîntă! (lepnianiea în timnsjă J»i Tacitus a fostă aKonepita neste totă, de nidspi nemippinite. Kîndă citim» în acestă a»topă desnpe mima (lepmaniei de atsnci, aafsnpe a ne imapina ki citim» des- npe desKpiepea mimei SiBeriei', atîtă de asnpi a fost» atanci K.iitna în (lepra ariea. Aici aK»mă ciBuizajjisnea a îndajcită mima înnuzindă tem- nepatspa npin taepea anei nippi a aceiopă ni- d»pi pirantice ce aKonepea atsnci neste misspi toata ssnpafajja IJepmaniei dînds-i mi o sme- zeaji neste misspi. Dap mi jjipije K.iasice din jsmea antiKi Konfipmez» aceasta fanta. ; în timnsjă Domniei Ispaejiyijop» în Ilaje- stina, aceasta napi. epa sine JOKsita mi fepiciti „»nde Ksppea pîspi de jante mi miepe“ (npeK»m» zice Eimia). Amină Ilajestina a deBenită o mape nsstie, nsnsniai nejomita dap mi mima jokbjbI s’a sKimEată KBtotsjă snpe piă; namai netpi, ni- sină, ană nimîntă nepoditopă mi o Kijdspi ne- sanoptasm risemte Boiayiopsjă în aceje jonspi, mi din mipimea sa de mai ’nainte ’i-a pemasă namai maiestatea nenopocipei mi s»Benipea no- piei saje din timnspLie tpeKate. Dap Kaasa de ce s’a înpistaijită întp’atîta mima Ilajestinei, este inBazianea sapBapiJopă în mai msjte pîndspi, a- daKîndă deBastajjiani npin fepă mi foK», atanci aă omopîtă ne .lOKaitopiî ace.iei pipi mi aă despi- dicinată fpsmoaseje ei nidspi. De Kîndă s’aă taiată nsdapue Kape, în tim- nspi.ie antice aKonepea manteae Ida^ s’a nepdată plajă Pomanidop, de Kape BopBesK» Aatopii cei BeKî. Anoi mi în toata Ejada Bestita în antiKi- tate nentpa majpimea de isBoape Kape noseda, aKBmă aceasta peapi ape o mims asKata mi is- Boapeje ei s’a îmnajjinată, de Kîndă aă taiată ap- Bopii Kapi npotesea» aceste isBoape. Bajea ne jînri pîajă Tiber, aupoane de Poma Kape, dane noBestipea jai Plinius, a fostă odata Ba.iea cea mai fpamoasi din j»me, fepi- cita în dapapije Natspei anoi mi denopata K8 na- jate uii ajte fpsmoase jBKpspi aje ciBijisagisnei, aKBmă o nsimă de totă nsslita mi anonepita K8 tpiste psine în Kape domnemte o tacepe de moap- te, fiindă ki nici o spini de BeyetaijiBne n» se Bede, nici ană rjasă de Bp’o fiinyi Bie na se as- de aiiojo. Kassa acestei saimBipi mapi este, kb dane ce s’a demeptată aceasta Baje ’naintea se- KBjijopă d’a fi joKainua oamenijopă, mi apsopil aa jinsită, atanci jinsipea de arnepi a ronită ni peptie, s’aă deniptată mi SK»mneje nmitapl de pooi mi de njoae, mi ama s’a SKimBată o gapi de E8K»pie întp’o saje de moapte! 3-.iea. Esenimentejie ejiementape denîndă — 213 — eap nînB ja sns rpads de npezinija sas de an- sinna apBopijopă. OBsepBajiisnl penetate as a- pBtată, kb în u'bpue n-Bdspoase, nsnsmai kb poăa Kade mai ks npisosă mi njoaea mai desă, anoî mi niatpa (rpindina) mi sparane mapi se întîm- hjb mai papă. în aieste jjBpi, e-ienlpiiitatea ae- psjai este mai modepatB, de aieea niii fsptsni ks tsnete ns s’apBtă ama dess; dap dsne ics’aă taialb n’bdspi.ie, sparane, rpindini mi ’neKBiiani s’aă apBtată mai dess. în panoptsas ’neKBiisni- .iopă Kape seiBesKS adese-opi în jjBpije desnoiete de nBdspi, AjeKsandps de XsmBOjdă, esnjiKB a- iestă fenomens în modsjă spniBtopă: Kînds sns mante este aimnepits ks apnopi mi tsfe, atsnii KBtBiiimea de ani Kape Kade aKo.io Kite odatB npin n.iolie penezi iui țapi, ns se SKSpye îndatB îkoss ja noa.ie.ic msntejsi, kbiî apropii mi tsfeje fopmezs sns ztrazs natspajă în Kontpa aiestsia; de aicea mtKaps kb opi kîIs de mape apă fi kb- tBjiiniea de anB ii femeaa ainemte oat- .ie sa.ie Ka ana ineaa îmnpemapsaa msrapi- aops mi pamspi-iops tinepe, anoî aapBeae Kape ess, stpiKs nomii; oatae acestopa fastpi sînts ai- nite ana de aats npintp’o matepie Kaeioast Kape face Kt nici naoiae iepnei ns noate st ae des- aineasKt. Phalaena noctua (fir. 40). Ja noi aceastt insentt e papa, înst în naptea nopdint a Esponeî arpiKsatoph se tenis de dînsa Ktci noate st ame- pinye peiioate de rpîs mi de seKapt. rsBepns.i8 PssesKB a xotapit o npemie nentpe aceaa Kape Ba apata mizaoKsaa ceas mai sirspB npin Kape noate SKtna arpiiisatopsas de a'iests inemiKB pedataciaS. Phalaena pomana (fir 42). A'iests fastspe fpamoss e BinoBals Kt mcpeae.mi nepeae noastpe se amnac de sepml. Femeaa acestsi fastspe nsne oatae saae în asna asi Mais în faoapea mepi- aops mianepiaopg, snde, neste neste nsuine ziae ese o aapBt (Bîepme) i;ape pemîne în întpaaB no- m8J8i nînt înaintea malspittnii asi, (Kînda ns s’a Konts îniit) mi Kape face Kt aceste noame Kada npca de timnapia din apsopi. în natpa stntt- mîni aapeae acestea as sfîpmită Kpemtepea aopa, anoî ess din noame mi faKS nimte jjesttspi aase de mttase în Kpenttspiae KOHtiaopa de apeopi mi aKO.io se asKBnda. Dsne Kîte-Ba ziae ess fastspi nepfemji, nans oatae aop în noameae mapi mi mai ks seamt în mepii cei mai nsni, de snde se desBoats înnt mai msate aapse (Bepmi) de Kîts din qenepauisnea întîea. (Fir. 42 a) apatt o bb- uatt de mtps kb aapsa întp’însBas. Ksptneniea Kptnttspiaops de apsopi de nomi npimtBapa snpe a nimici ksIebjb inseKteaopă de airnao mi nimicipea noameaops stpiKate, BOpă a- jKSta msats în Kontpa pesnîndipei acestei inseKte. Phalaena pyralis (fir. 41). Aceastt snejjt mi msate aateae ssops .ia asinint Kînds o Btda, mi s’apsnKB Kiaps întp’însa. Aceastt sneijt miKt tptemte ne mepi snde face KsiEsas ei (fir. 41, a) ne naptea de ;koss a fpsnzei înBtaindsse aKoao întp’o pesttspt ajEt din Kape inseKta nepfeKtt ese în asna asi SentemBpie Phalaena granella sas inseKta (rîprtpijja) de — 216 — seKapi ini rpîă (fir. 43). Aqeasti inseiti este nepiKbJOasi nentps marazii de seKapi uii rpîs; se apatii în jsna jbî Maiă, Isnie mi Isjie; feme- .ia nsne atsnqi oaue sa.ie în coasele de rpîă mi de seKapi; JapBeje tinepe înnspesKS soaseje de rpîb, îneuindă mai msjte soase ks jjesitbpa jopă, mi astă-fejă sînts în stape si nimiqeasKi msj- jjime de rpimezi de seKapi mi rpîs. In Jsna jbî Asrssts iui Sentemnpie japBa se nsne ne ni- ponii marazieî, denine nimfa mi pemîne aKOjo toati eapna, iap npimiBapa desine fjbtspe. O a.iti snejji de rîpripiiji este Ținea py- rophagella (fir. 45) Kape se jjine mai kb seami în rpîs, adeni se jjine în întpsjs eobeje! mi mi- nînKi toati faina dintp’înssjă ne Kîndă ne din a- fapi ns s’apafa niqi o spini de aqeasti stpiKiqisne. Mîzjokbjb qejă mai senă d’a SKina rpîsjă mi senapa de aqeste inseKte, este deasa BÎntb- pape mi Kspiijenie, anoi nenstînds SKina niqi a- tsnqi, si maqine rpîsjs mi senapa de faini. Phalaene crinella sas mojete dexaîne (fir.44) JapBa aqestei inseKte se jjine în nostass mi nja- nome fanate kb nips de Kai mi în sjini ne Kape ie stpiKi; inseKta aneasta se onsepseazi ssspînds noantea în zi.ie.ie de napi în Kaseje oamenijopă anponiindsse de jsmînapea anpinsi, ne Kîndă zioa made .linimtiti în dsjanapije de xaine mi în a.ite lOKspi ossKspe, japBa ei îmi faqe o Kasi qijin- dpiKi de matepii jînoase sas nipoase snde se jjine; ea faqe în nostans KÎte odati rajepii jsnjji, din intepsajă în intepsajă faqe mi nspi mi ama npinidemte nostaBbjă. Nsmai eapna ns se îm- msjijemte. Aepișipea xainejopă, sa.iteje.iopb mi sjmijopă mi sitaea ks nseje, ne sKani de aqe- ste inseKte npimditoape. Phalaena alucida sas fjstspiie de mi- qems (fir. 46), 'ape apini rajsine, dintpe Kape qeje din dipită as tpei nene miqi. Ile mizjo- kbjb apinejopă din ainte as o jentspi pomie; japseje ei sepzi mi nipoase se ijină ne miqems (fir. 46 a) mi ne tpandafipii din rpidini Kipopa je minînKi noBoqii mi msrspii mi ama îi stpiKi. Papilio machaon. sas Koada pîndspejejops (fir. 48) e rajsină kb o rapnitspi nearpi ja map- jjine, apineje din ainte sînts nitate ja mapjiine; janijimea jsi e de 12 Jinii mi jappimea de 38 jinii. Vanessa antiopa sas mantaoa de acaje (fir. 49) e de Ko.ioape oaKemi kb o rapnitBpi rajsini mi ks nete Binețe înaintea mappinei estepioape; .ibn- ijimea jbI e de 11 Jinii mi jippimea de 34'" Dap întpe fjbtspii de KpenBSKBje manjjinemă. Sphinx atropos sas KanB.is de moptă (fir.47), apineje saje din ainte sînts nerpe-oaKeme ei- tîndă qe-Ba în rajsină, apineje din clipita sîntă rajsine kb dosi .leritspi Inerpe, Jbnpimea e de 2" */₃ mi jippirnea e de 4", dap qipKsmstanija qea mai Kspioasi ja aqestă fjstspe este ki ne sninape noapti snă desemnă Kape seamint în- tOKmai ks kans^S snsi omă moptă; asts-fejă Na- tspa e njim de apte, de fpsmsseije mi d’o in- Benijisne admipasiii a apmoniei Kojopijopă mi a perBJapitlijii desemnejopă ja aqeste miqi Kpea- tspi aje ei, qe se nsmesics fjstspi. K0M8NIKAUI8NI mTIINHIFUIFL MIlII. IlapafinsjiS vii fotopensjiS, aptikojie noSe de m~ minape. Sne.ie din deskonepipi.ie ’ic.ie mai fpsmoase aje kimieî modepne, este deskonepipea napafînsjBi mi a fotoțensjsi de kspBimi fosi.il. Fotoijcns.is este snă fe.iă de sntă kape seamsns ks snts.iă de semnă, dap napafins.is este o matepie so.iids mi an- si intokmai ka snepmannets.iă. Amîndoăe konstitse snă aptiko.iă foapte ssnă mi eftină nentps .ismînspi. O jsmînape de napafină apde de dosi opi mai js- minosă de kîtă o .ismînape de seă. Daki ne ads- semă a minte, ks scs.iă, qeapa mi sntsaă de .iemnă se sksmneskă din zi în zi mai msată, o ss admi- psmă kimia modepns kape a rssită matepii noăe de .ismînspî skoînnds-.ie din kspBsni fosi.ii kapi se a- fis în kstsjjimi imense în nsmîntă. Ama dap ne- rpemită ks Tjcnepanisni.ie niitoape Bopă anea .ismî- nspi ms.ită mai fpsmoase mi rasată mai eftine de kîtă noi. Dap ne skamatopis admipasi-is, d’a skimBa kspBsni în snepmanijetă! Tinorpafla Najjiona,is a .isî loisfS Pomanosă mi Komn.