JURNAL HEWPB PESniNDIPEA nnUNJEAOP NATOPME HH BSAKTE în toate kiaseje. PediyeatS de Ilpofesop Doktop Ifi.iift Eapam. J?. 25. (An».l iutii») Kskspenitl. Is.iie 1-i», 1856. IConpi'idepe." ’/e ne imeaus o eatpa de kipusnnl anpinmt.— Keslionl arpnkoje.— Komsnikaniunl uitiinidfiue, iml. ME NE ÎNBAIH> 0 BATP1> DE KT>PB8NI AnPINIUI. Aptiko.Vi.iS II. în aptiKo.iBJ» 1-i» am» Btzst» Kt o Batpt de KtpBBni anpiniui ne îinBaijt m».it», foapte in».it» desnpe istopiea ntmînts.iBÎ; ne npesentt în ima- pinaijisnea noastpt seKsaeje tpeKSte foapte de- napte de noi uii K»m Natspa a .iKKpat» atsnqî în aKyisneie saje țrirantpie de npodsKjjifine ini de dtptntnape. Dap aK5m8 Borna af.ia ne ne îm- Baijt o Batpt de KtpsBni anpinmi în panoptsj» fenomenejop» Natspei aKtsa^e, în panopts.18 Je- puop» fiisiqe mi Kimiqe Kapi se întimnat în toate zijieje mi Kiap» în tot» minatBj». Noi anpindem» KtpBsni mi ei apds. St ob- sepBtni» aK»m toate fenomene.ie qe ni se înft- jjimeazt aKsmS. Bînt n’am anpins» KtpEsni ne Batpt, ei a» fost» sns -iBKps mopts. o rptmadt de nimte o- EieKte minepa.ie nerpe, peqi mi ftpt niqi sn» semn» de aKtisitate. 8ns an», doi mi Kiaps s»te de ani Ktpssnii ap» nstea pemtnea ama ftpt st se SKimse k» qe-Ba, niqi în KBajitate hiqi în Ktltjjime. Dap K»m» am» anponiat» de rptmada de Ktpssni o SKintee de fon», Kiap» »ns miK» a.i»met» (Kispit») anpins», eatt Kt sqena s’a sKimBats k» tot»j». KtpBsnii a» înqenst» nap’ Kt a înBia; în fie-Kape — 194 — mînată SKinibă rnuoapea dopi, din iierps se faKă poini, pomi-Bineui nînB 4a ajeă. O f.iaKipB jb- qitoape ini foapte mimKitoape, o înKomjioapi; aeeaste fjaKipi SKiniBB în opî-ce minata fop- ma ei. Kîndă ne anponiemă ce-Ba de dînmii, aazimă enă sromotă naptiKajapă, Kîndă anpo- niema mina de dînmii simjjims o KB.idapi mape. Kape este KaBsa tstajopă aeestopăefeKte ? ,4c npincină noă a intpată în KBpEBiiii Kapi npodsKB toate aceste fenomene? Fizicii antici as zisă: acestă npincină este foK8.iă. FoKBjă a intpată în KtpBsni mi a fT>K8tă kb apdă, adeKB kb npo- dsiiB toate aceste SKiirmBpLf pemapKanije. Ama dap fizicii antici aă pfcrapilăts" foi;a.i8 na ana e.ie- mentă, Ka o fiiniji matepia.n Kape KomBinîndase K8 ms.ite adte jBKpapî matepia-ie (jBKpspî imfja- masije) npodsKă fenomenală apdepiî. De a'ieea Bedema jia fiziyil antici kb BOpsesKă de natpa e- jemente aje .lamil, adeKB de nBmîntă, aepă, ani mi foKB. Ms.ite seKBje a tpeKBtă ne Kîndă teopiea antiKB de natps elemente a pemasă în toate na- tepea eî. în toate seKBjeje de mizjoKă,^de mi toate jitepatspa mi KBjtspa KJasiKB epaă nipB- site. teopiea de natps elemente a pemasă în onoape. Kb penamtepea Kimiei, sas si zîkb maî Bine, kb namtepea adcBBpatei Kimii. ja incenKtsjă tim- napijopă modepne. teopia de natps elemente a risită sfîpmitsjă eî, kbcI atancî s’a apitată kb nsmînt8.iă este Komnasa de o msjijime de minepa.ie eap ns e.iementă, kt, ana este Kom- nssi de doăe ejemente: OKsiyena mi Idpo- șenă, eap na ejementă; asemenea mi aepBJiă na e ană e.iementă, ii este Komnasă (eap de doăe ejemente: OKsiyenă mi Nitpoyens), dap fo- K8.I8 na e ni*n ejementă, nicî Komnasă, mi na e Bpe-ană Kopnă matepiajă, ni namai o jBKpape, ana npocesă Kiniină. Nismicitopajă acestei teo- pii noae epa Lavoisier. Kansjă arestai orna ma- pe nape a KBZBtă ne emafodajs tepopisms-iaî în ansjă 1793, acestă nană, zîkb, a nisKOcită acea- ste teopie modepns a foKbJbi mi kb dînsa toate Kimia modepnt, aeeaste mtiiniiB Kape îmspB- ijimeazB aKamă toate jsmea matepiaji, Kape a pefopmată societatea omeneasKB, a OBlpansă în toate jBKpBpije omenemti mi îmi întinde domnia sa omninstinte din zi în zimal imul». Noi ama zisă mai sas kb foKS.iă na e nici e.iementă nici Komnasă, qi namai o jBKpape KiniKB. Dap ce este aqestă npocesă KimiKS? Lavoisier je-a apilată. Dane qe s’a Bizată kb aepsjă este Komnasă de doăe ejemente, «m>jă Osiijenă mi ajtsjă Nitpoyenă, Keea pesojBjiianil npoBjemeî: „qe este foKsjă?''¹' s’a risită. Eate asm: Lavoisier a .isată o BBKate de tiniKea, a idntepit’o mi a nss’o întp’«nă qi.iindpB de fepă sine înnisă din toate nipHije; a KÎntepită mai ne spini totă cijindpsjă, mi anoi a nssă a- cestă qijindps în foi;ă. Dane Kîtă-Ba timnă ’jb a SKOsă, mi iisinds’jă ja Kîntapă n’a risită nici o SKimBape în rpeslate;. dap dane qe a desKisă ci- jindpb’jă întp’o napte. îndate cijindpajă a KÎnte- pită mal mBJtă; anoî sKOiiindă aKamă tinineaoa, a BizBtă kb s’a sKiniBată (fiKÎndsse oKsidă de tini- • Kea), anoi Kîntepind’o eapi, a BBzstă kb a kî- mtirată În rpestate, mi kb adaossjs rpeateijii ti- niKejiî epa toKmaî eKBajă kb adaossjs rpesteaiî cijindpBJBî dsne qe-js a desKisă. IJeniBJB jbi Lavoisier îndate a risită esnjiKapea aqeslsi fe- nomene , adeKB kb npin । înKBJzipe, tiniseaoa a înrinită o napte din aepă qe epa Konpinss în ci- jindps mi ks aceasta s’a înrpesiată, de aceea aepsjă cijindpBJSl s’a finstă mai papă, npin sp- mape dane ce’jă a desiăsă a intpată aKojo aepă ne din afapB mi tomnai atîtă KÎtă a înrinită tini— Keaoa. Ilpintp’aceasta, Lavoisier s’a înKpedingată kb, Kîndă snă Kopnă se înnuzemte în foKB mi apde, atenei se KomEini kb enă ejementă Kape se afjB în aepă, adeKB kb OKsipenă. Eate mi snă aată esnepimentă KonfipmatiBB nentps aceaste teopie, Kape noate opi-eine sb’jb faKB: Sb ea ană naxapă rojă, sb jineasKB ne fendsjă naxapBJBÎ o Eșuate miKB de .ismînape sBEijipe de eeapi, s’o anpinzB, anoi sb pestoap- ne naxapsjă nsinds’jă ne o fapfepie na npea adînKi mi amnjate kb ani. Easnepimentato- pajă Ba onsepBa anamă doăe qipKamstanne in- tepesante, adeKB totă JOKBJă Konpinsă de naxapă ne fapfapie, Ba fi asKată, de mi îmnpețiiBpajă na- xapajai este ans, anoi din minată în minată jb- mina jamînBpii anpinsB în întpsjă naxapaKei, se Ba sjbeî mai maită nînB Kîndă ja stîpmită se Ba stinije kb totajă, mi in minatajă acesta Ba intpa ana în întpsaă naxapsjBi nînB ja oape-Kape în- — 195 — nijnime, ne nîndă nîn’ aKsmă ana din fap- fspie n’aă iiBtstă nitpsnde nîni în întpsjă na- xaps.isî Kape este esiuinapea aiestopă fenomene KomnjiKate ? Eata. esnjiKapea: Aeps.iă din naxapă ani- sîndă 'ne faplspie, ronemte ana na si ns intpe aKO-io. dapdsneie.ismînapeaapzînd, a înrinită oksî- țiensjă aiestsi aepă, npin spmape aepsjă s’a pi- pi tă, npesisnea (anisapea) sa s’a îmnsninală, npin «pmape ana de din afapi aă nststă si mtpsnzi în întpsjă naxapBJBi. Dap .iBmînapea anpinsi a KeJtsită din minată în minata mal ma.ita oKsiijena din aeps.iă Konpinsă în naxapă, de aieea neanîndă ne spmi destsjă oiisițienă nentpa a Konlinaa npo- qessjă apdepii, f.iama mi jsinina sa s’aa saibită mi ja sfîpmită s’a stinsa kb totsjă. Asta este nii Kaasa ki, Kînda astanimă sssă rspa fejinapsj»! Kape KomaniKi kb aepsjă de afapi, atarni JBmînapea anpinsi în fejinapă se întsneKi din minata în minata mai rasată nîni Kînda se stimje, khi npin- iins.iă înniepii fjamejops .lamîmpei, adeKi oksî- yenB.18 aeps.i8l Konpinsă în aiestă joks înKisă, s’a KeJtsită npin apdepe, mi npoiessjă apdepii nsmai noate si se spmeze. Ama dap, aieste esnepimente as nponata ki foKS.iă n8 e ajta ni- miKB de KÎtă npoiessjs KimiKă Kape se spmeazi KÎnds se i.omnini ană Kopna imf.iamaiâjă kb oksî- țiens-iă aepsjsi mi ki Kîndă OKsiijensaă jinsemte, ataniî I'okbjb se stinue; de aieea snde ns e aepă aKOjo na e niii foKS. (Ba spma). K^estiuni Agpiko^e. n. INSEKTEJE BITIMITOAPE. Opdins.iă. Xruropterr mi llymenopiere. Snejja Ephemcra din firapa 30 este din ieje mapi; mipimea ei este d’sn nojiiiă Qianr saă yo.is), KopnajB jopă e rajnena mi oaKema în .latspije saje, Ape tpel fipe janții mi oaneme în Koadn sa. JapBa el (30. a) e rajseni ne naptea din ainte a Kopnajai el, ini ape nete mi BcpțiI oaKeinc ne BBpti. AnendiKsjejc Kape jc Bedemă în firspi, ns sîntă iiinioapejc el. ii sîntă nimic oprane npin Kape ssf.il aepă în am, snde se nins asiisnse în napi mi ra.iepii meprîndă dpenlă în aiosă. Amă zisă mal ’nainle kî, în sneje jjipî ladancpije a- qestopă inseKte sîntă întpeiîBinnale ks fo.iosă in arpiKB.itapi. Myrmecoleon fornncarius (lir. 30. b) saă J6BJ8 fspni'iijopă mi Hemerobius perla (cmcrobe) se aseamini msjtă în panoptajă fopmel .iopă mi mai ks seami a apinejopă jopă Kapi npesinti. o jțesitspi de sîti ama de fim în Kîlă seamini kb jjesitspeje ieje mai fine. Kapi aă emită din mîlnije ohibjbI. InseKta nepfeKti seoapi seapa dane npada ei; ape mipimea snsî nojiiiă, de ko- joapea oaneme, însi nentsjă e rajeenă sssă, a- pineje din ainte aă nete ajse miii. Dap o lip— KBmstanni instinKtiBi foapte Kspioasi risims Ja japea aieste! inseKte (fir. 30 c). JapBa aiea- sta este KapniBopi mi se nstpemte de inseKte iniii ini mal ks seami de fspniii din Kape ssiie smezeaja npin rspa ei lea tape. Dap aieste jap- Be nenstîndă a se miniKa jesne din joks, tpeBBea st moapi de foame diiKt Natspa ns je-apă fi în- ssf.iată snă instinKtă npin Kape îmi npinde npada întp’snă modă foapte inyeniosă; adeKi ea sâni în nisiiiBjă ie.iă inipslă, saă în ajtă-feaă de m- mintă moa.ie. o raspi în fopma de nîjnie (fir. 30 d) ne spini se asKsnde în fsndsjă anestel nspl a- mtentîndă k» piedape nîm Ba Ktdea Bp’o inseKti în aiestă mină npeiininiă ne Kape ea ’.iă a fi- i;«tă, Ki'il îndati dsne ne o fspniKi a înienstă si Kazi, atBnii ajsneKi nt nisină mi K-ade nîm în fsndB.iă nîjniei snde o amteanti japBa sîmje- poasi Kape o tpație kb Kjemteje rspii mi’I ssție sîmjeje a.iBă Kape. ’.iă ape. Dap întîmnjînds-se Ka BÎKtima, dsne Kidepea el, Kistîndă si sitane, alaml japBa o ameijemte npin BoaBe.ie de nisină Kapi .ie apsnKi ne ea. Modsjă kb Kape japsa aieasta sâni zisa raspi, este eapimi Kspiosă. Dsne ne a esaminată nimînts.iă snde Boemte s’o faKi, îniene a însemna snă qepKă Kape se Ba — 196 — notpiBi ks mipimea intpipii nLin iei sa.ie; ne spini nsinds-se înisntpsjă aiestsi nepus ini întpeBsin- gînds sna din janeje saje Ka o sâni, îniene a șina, nsindă tot» în aiestă timnă o Kitigime de nisins as»npa Kans.isi jsi nii npintp’o SBÎKnipe a- psnni aieasti rpestate afapi aa mapginea lep- ksjsî întp’o deneptape de Kîte-Ba degete, spmînds a ji»Kpa tot» întp’aiestă modă înBÎptind»se îmnpe- gi»pBj» nspei, nîni Kîndă o siBÎpmamte. Kîndă rpoana e rata, ape dosi degete ini acsmitate în diametps mi anpoane sns degetă în adîniime. Dap daKi sspta aiestei ntinii se stpiKi npin Bp’o întîmnaape, mai ks seami (Ka totă de sna) ds- neKidepea snei inseKte, atsnii aapBa apxiteKti se rpisemte a o dpege. Kîndă sinîndă, din în- tîmnaape, Ba da neste o niatpi mi nap’ k’ apă mii ki aieasta Ba stpisa totă SKons4ă ei, atsnii se ansni ks siringa d’a se înKipKa ks aieasti neatpi snpe a o nstea apsnna afapi denapte din lepKEjă ntiniei. Anoi simgindsse ki ns e în stape d’a aiKsnge jia aiestă pessjtată, nipisemte aieasti jsnpape îmensti mi îniene întp’snă aită jioks mai foiositopă nentps snons-is ei. In opdins.iă aiesta esisti snă genă de in- seKte nsmte Termite sas fspniii a4Be Kape eapimi sîntă foapte Kspioase nentps instinKlsjs jopă de apxiteKtspi mi de soiiani-ritate, anoi snde esisti, adeKi în gipLie tponiKaje a.ie Afpiiei mi Ame- piiei, sînts snaima oamenLiops; khî ie minînKi moBi.ae.ie, xalne.ie mi toate JSKpsptie ie aă în Kasi mi ne Kîmns, afapi nsmai de netpi de Kase Kape je 4asi nemînKate. <5neje îmi fană KjidipI de nisins ini de mmîntă raJBenă ne Kape 4e moae ks snsma din rspi. Aieste KJidipi as fop- me Koniie, aiKsnră ja o înijgime de 10—12 niiioape mi as în întpsjă jopă omsigimede ie.is.ie ie sepB» dpentă JOKsinge. K.iidipLie Tepmiteaopă sînts ama de țapi, Kiniii snă animală ns noate si 4e dipînie mi Kiapă omsjă, ks rpeă je stpiKi npin instpsmenteje de fepă! Kijitopsjă Anrjeză Smeathmann ziie în pa- noptsjă aiestopă inseKte (ne Kape 4e-a ossepsată înss-mi în Afpisa) ieie spmitoape: Tepemiteje tpiesKă în soiietigi mapi mi instinKtsjs zopă de KJidipe Ka mi de stpiKiiisne tis aă nsmai Kîndă sîntă în stape de japBe saă de mimfe dap ns de in- seKte nepfeKte. JapBeje 4opă sîntă miii (asîndă nsmai o 4sngime:de 3—4 .linii), ie-Ba ajBimoape Bitîndă în ra4Benă, aă snă Kans potsnds mi mase niiioape, insesta ape natps apini. Femeja in- sestei e ms.ită mai mape de KÎtă masKBJS, aon- ge 4a mipimea snei acsmitigi de degetă mi este Mini de oai. Feme464e sîntă nsmite so4dagi, Kiii e4e sîntă însipiinate ks anipapea soiietigii în Kontpa snsi ataKă stpeină, e4e se gină totă me- peă 4a intpapea K4idipei mi ataKi, msmKÎndă ks rspa jopă tape mi asKsgiti, ne opi-ie anima4ă Kape Ksteazi a intpa aKo.io, mi nsse 4asi din aiestă atașă Kiapă Kîndă .ie psne iine-Ba în bs- Kigi. Inemiiii 4opă iei mai pedstaBi.ii sîntă fsp- niii4e noastpe. Opdinsjă Hymenopterelor se distinge npin KapaKtepe4e spmitope: InseKte4e aiestsi opdină (s e. ajsine, Besni, fspniii mi i. 4. t.) aă Kîte na- tps apini neeKsa4e Kapi sîntă tpasepsate npin ni- mte Bine fine Kape se desnaptă în fopmi de pa- mifmagisni adeKi Ka snă apsopă ks painspi.ie saje» Aieste apini sîntă nsse înKpsiimi sna neste ajta ne sninapea animaisjsi. Ja sne.ie snege mi ge- nspi, feme.ie.ie n’aă apini. Tspa jopă e fiKSti snpe a însuma, papă mi Ka si ssri ssKspue Man- tejops, (s. e. 4a a4sine), Toate aă Kîte linii okî, adeKi doi Komnsmi de msjgime de făgete Kape se afji 4a amîndoi 4atspije KansjBi mi tpei oki se af4i ne fpsntea ,iopă. Aa femeje, Kopns.iă se tepmini de din dipită ks snă fejă de aKă Kape je sepBi a înnspi nimîntsjă saă jcmneje snpe a nsne ukojo, ne asKsnsă, oaue .iopă; însi ja sneje dintpe aieste inseKte, aKSJă nostepiopă .ie sepBi dpentă apma pedstasiji ks Kape msmKă, pmesKă mi olpisesiiă Kiapă ajte animaja, kiiî .ia aieste inseKte otpiBitoape, ai;s.iă aiesta e rojă ne din întps fopmîndă snă Kanajă, Kape se afji în KomsniKagisne ks o wandsji (iîjki) Kape snoate Benină (matepie otpiBiti), anoi Kîndă aiestea însumi Bp’snă animajă saă Bp’sns omă, atsnii rispemte întîiami-dati Kapnea ks aKSjă mi ne spmi Bapsi în pana fiKsti, Beninsaă din r.iands.n npin na- na .is.iă aKS.isi, anoi aiestă Benină intpîndă aKsm în sînge.ie anima jsjsI însumată, îjă otpiBemte mi Kiapă îjă mi omoapi Kîte odati. în aiestă pîndă se afji mi azBineje mi Besnize; npin spmape nu- mai femejeje aiestopă inseKte sîntă îri stape a nisiima npin ans.iă nostepiopă, dap ns npin rspa — 197 — jopă, npeKsmă îmi imagini oamenii de pîndă. Insenteae din opdinsjă auesta sînts ssnsse sneî metamopfoze KomnjeKte, adeKi esă din oai în fopmi de Bepme sas japsi, se si;imi;i ne spmi în nimfi (în roroame) din Kape ess .ia sfîpmită Ka inseKte nepfeKte. în genepe, toate aueste me- tamopfoze se tepmină întp’snă ană, nsgine se tep- mim în tpel am. Oai.ie jopă sînts potsnde, dap din japne. sneje as niuîoape (sa omida) mi a.i- teje ks ue.ie dsne spini se jjină în întps.iă bc- getaje.iopă, sas în Kopusjs a.itopă inseKte (pără- site) sas mi în «le.isje; în i;azs.iă auesta, japBejc sînts nstpite de Kitpe inseide.ie din snejia nsmi- ti: edbKitoape sas dorn (ș. o. .ia a.n;ine mi fspnrn). Acesta opdins Konpinde o msajjime mape de inseKte, Kape sînts d’o imnoptangi foapte mape în eKonomiea Nalspel. îine.ie miantinoape mi foapte mînKiiioase fană de msjte-opî iiarsee în- semnate arpiKBjtopsjsî, kihî îî minînKi 4emns.iă din apcopi-ie nidspiaops mi noamejc din rpidinL Dap a.ite.ie dinlp’înseje sînts fojositoape s. e. in- seKta sape faie npin msmKitspa eî în fpsnze de stejKaps roromi de «iepnea.ii, sas ajEina Kape ne di miepc, sas mi a.iteje npin «lipKsmstanjja ki minînKS mi niniiicsKB inseideae Bitimitoape. Aiiol npin admipaBUSâă jopă instinids de souia- suitate mi de jSKpape Komsm mepiti insesteje a«iest8Î opdins d’a fi KsnosKste mi slsdiate. Noî ne Boms mipgini a ensmepa nsmai Kîte-Ba dîn tp’înseje adeKi: Tenthredo pini sas Biesne.ie de moaitfs, e de mipimea sneî msmte, feme.ia (fir. 31) ape o jsngime de 4 .linii, e de Ko.ioape raiBeni, nsmaî Kans.is mi nimte nete ne Kopnsjs jopă sînts nerpe, dap inasKBJsas (fir. 31, a) e maî mină, nerps, asîndă o nati a.isi sssă ne Bspti. Kaneteae nerpe mi niuioape.ie raasene. JapBa (fir. 31 b) e de 1 '/, Jiinie .isnri, ape 22 de nimoape, e ra.isenă-oaKemi ks nete nerpe neste nriioape.ie Espnîî. Dap roroama eî (fir. 31 c) ape o jtsngime de 5 mi rposime de 2 jinii, de fopma snsî spuiopă, de Ko.ioapea «lensniii sas a.iDi înKiss. Aueasts insekts este sna din ne.ie mal ez- vtomztoape nentps nzdspi, mai ks seami nentps nidspije de spadă, mo-iitfs ini fe.ispimî de apsopi ks aue. JapBa el înuene a mînKa aue.ie din ansjă tpeKstă, ne spmi minînKi ue.ie npoasnete, anoî mi msrspiî mi Kiapă Koatiâe apsopuopă. Ea se apati de doi opi ne ană, în Maiă nîni. .ia Isnie, anoî mi maî tîpziă în Asrsstă nîni .ia mizjOKS.iă .isî SenteniBpie. Kîndă sînt tinepe, .lapBCAe tpiesKă Kîte 50—80 îmnpesm, dap ne spini se piși— neică neste totă apsops-is. A«ieste japBe aă de- Bastată în hiaî ms.ite pîndspî o ms-igime de ni- dspi în nopdsjiă JJepmaniei.— SoBOjanil din ni- dspi, BeBepiije.ie, kbkejs mi aate nasepî sîntă ine- mi’iiî .iopă Kape .ie ronesKă. —- Adsnapea japse- jiopă, a roromi.iopă mi apdepea jopă e mizjo- K8.iă qejs maî bsiis a se suma de dînse-ie. Dap .iSKps nspiosă! a'iesle anime.ie mim Kape în sta- pea de .iapBe sînts ama de mînKiuioase, Kînds s’aă fiKstă inseKte nepfeide, etanul ns minînKS niui de Ksmă, de mi aă rspi mi oprane demînKape! O snegi din aueste inseKte (Tenthredo mo- rio) este inemiKsas uejă maî mape a.iă npsni- jopă; feme.ia nsne oawe ei în fioapea npsni- jopă Kînds înfiopemte auestă apsopă. JapBa Kape se faue din os, intpi ks rspa sa în npsne KÎndă sîntă înKi foapte miuî, ai«rî minînKi ea mîezsjs npsnei, se înrpame mi npodsue Ka npsna fiinds ncKoanli, Kade din apsope. Dsiic a«ieea, japsa ese din npsna Kizsti ne nimîntă, aKo.io se desBoa.iti mi deBine inseKti nepfeidi, atsnui ese, mi în .isna .isî Isnie, înKon- gioapi SBspîndă ne apropii înfiopigî, maî ks seami Kînds e senină, dap KÎndă e n.ioiosă rnaede as- Ksnsă; asta este mi Kassa de «ie se faKă ms.ite npsne KÎndă aă fostă msjite n.ioî în timns.iă în- fjopipeî aopă, kihî atsnuî s’aă apitats nsgine din aueste inseKte Bitimitoape jopă. 0 ajti sneni de Tenthredo se gine ne nani mi ne panige mi .ie nimiuemte. Japsa auesteî inscicte e nearpi ia niKspa, de jsngimeade */₂ gojă. în Anrjia topnă ane de Baps ne nani Ka si se SKane de aueste inseKte. Sirex fjigas saă Besne.ie spiamă din jemnă (fir. 32); feme.ia ape o mipime BapiaEi.ii (de 1 */₂ jjojă), Kans.iă mi nentEjă eî sîntă nerpe, aă doăi nete rajEine în dipitsjă OKijopă, Kopnsjă ei se tepmim ks snă rimne, mi afapi de aueasta ape ne Espti întp’snă .iokb snă snină nerps nentps nsssaă oaiiopă. Ja masKBjs Espta e pomie. Aueasti insenti se gine în mdspî de spadă — 198 — mi mo.iitfă snde japsa el (fir. 32, a) tpiemte din .lemns.iă aqestopă apsopi,- însi je njaqe si se pie mai mB.ită în jemne moapte adeKi în ap- Eopi t'biapi (s. e. în stînatini de jemne rpimidite în nidspi) de Kîtă în jemneje apsopijnpă sil. De msjte-opi se întîmnji ki : nsindă qine-Ba o ESKati de jemnă de spadă în foKS nii Kîndă jem- nejie de spadă intens si apzi, îndati ese de a- ko.io sn Biesne mape Kape faqe snă sromotă sss- pîndă. Oms.18 de pîndă se snepie atsnqi imapi- nînds-mi ki aqestă animajă s’a fiKBtă din fosă dintp’snă modă estpaopdinapă; noi uitimă aKsmă adeBipita opipina aqestei inseKte snepietoape. Jap- Beje aqestsi Biesne Kape se pine în matepia jem- nsjsî ffiKÎndă aKOJO nimte rajepii, stpiKă de msjte- opl mosLie noăe, kimI Ksmnipîndsje qine-Ba ns nitie ki în nisntpsaă jemnsjsi se afji japBe Ka- pe ne spmi rispesnă jemnsjă moBijejopă ini ess, nri eati moBijije stpiKate. De mi aă snă bkb saă snină, totă ns pinessă ne omă kb aqestă oprană mi în aqestă panoptă sîntă inoiente. Biesne napazite (Ichneumones) fopmeză ea- pimi ană nsmepă mape de snepe. । Anteneje jopă qe.ie ssEpipi, tpemBps totă de Bna, apine-ie jopă fopmeză nimte desemne de qejs.ie; sneje n’aă niqi de KBmă Bine ne apinl. Femeje aă snă ană nentps nsssjă oauopă Kape, ja sneje e foapte jsnră. E.ie nană oaue jopă în oaue japBejopă ini a ajtopă inseKte. Aqeste oai aje Besnijopă napazite se desnojtă în oaue saă Kopnsjă ani- ma.iejopă snde sîntă densse, desină japBe rpase, fspi niqioape, mi se nstpesKă ne Kostsjă rpisi- mel mi Kiapă n’ajă opranejopă animajejopă în a.iă Kipopa Kopnă se af.ii. Totă KpesKÎndă astă- fejă, nimhesKă 4a sfîpmită kb tots.iă Kopii8.iă a- nimaas.isi în sînsjă Kipsia aqeste napazite netpeKB o Bieapi ama de eroists, mi animajsjă moape. «lapBejie snop Biesne napazite medă nsmal KÎte sna întp’snă Kopnă, ne Kîndă a.iti-dati sate de aqeste napazite se rynă întpe Kopnsjă anal animajă. Sneje fașă roromi.ie .iopă Kiapă în KOpnsjă animajBJsi ninsită în Kapi se pină, ne Kîndă ajteje, Kîndă sîntă rata a deseni nimfe, nipisesKB Kopnajă anima.i8.iai mi ’ml faKă roroml afapi. Aqeste familii de Biesne napasite sîntă a- nima.ie foapte imnoplante în enonomiea Natspel, fiindă ki nofta jopă Kapninoape faqe ki eje mi- nînKă o msjpime de inseKte Bitimitoape mi nana stanul ja îmmsjpipea jopă neste misapi. Bopaqitatea aqestopă Biesne napazite este ama de mape în Kîtă nsnamai ki minlnnă fejs- pimi de japse mi de omizi Kapi tpiesKă ne sb- npafapa njantejopă, ni kb ansjg jopă qejăjsnră (qe se afji ne naptea nostepioapi a Kopnsjsi fe- mejei) nitpsndă Kiapă noadje apBopiJopă snde, npintp’snă instinKtă admipasuă simte ki se afji nimte Japse de ajte inseKte, rispesiis totă de odati kb aKBjă .iop mi japBa apEopBJSi asKsnsi în azijsjs ei petpasă mi nsnă în Kopnajă japsei oaue jopă. Kiapă qea mai mape napte din JapBa in- seKtejopă (Kipissmijopă) Kapi tpiesKă în noame mi seminpe (s. e. în rpîă), aă inemiqii jopă peds- tasui înfp’sneje snepe de Biesne napazite. Mb.i- pime de aqeste Biesne (ichnenmone) esisti în Natapi. în sinrspa JJepmanie, Natspajimtii aă de- snpisă nîni aKBm mai msjtă de nîtă 2000 snepe! Noi ne nomă mippini aiqi a ensmepa nsmal Ki- te-sa dintp’înseje. Ichneumon persuasorius (fir. 33) este o sne- pi din qeje mai mapi din Espona, Kiqi ape KÎte odati jsnpimea de 14 jinii, dap aKBjă nostepio- psjă ajă femejei nentps nsssiă oauopă este 1 ’/₂ mai mape de Kîtă toati insei'ta; e de Kojoapea nearpi kb nete rajBine; naptea qentpaji mi nopdsjă Esponei sîntă natpiea jopă. în firBpa noastpi se apati tpei aqe mapi în dossjă ani- majsjsi, însi nsmai qejă de aiosă Kape ese din Bspta animajsjsi, este adeBipatsjă aKă, ne Kîndă qeje ajte doăe sîntă doăe acBmitipi de teaKa a- KBJEi, tiiate întp’adinsă Ka si apate Ksm se afji assjă Birată în aqeasti teaKi. Ichneumon nemorum (fir. 34), este foapte fojositopă omsjsi, Kiqî este snă inemÎKă mape de omizi Bitimitoape KBJtspei apBopijopă de m- dspi mi de rpidine. Japneie jopă sîntă ama de miqî, în Kîtă tpiesKă KÎte 200 în Kopnsjă sne omide de fislspe! Nerpemită ki aqestă namepă mape de japBe amoapi ne omidi îiiki ’naintea desBOjtipii ei. O niati omidi de fjatspe în aiă Kipsia Kopnă se afji doăe sate de japBe de Ich- neumone KpesKBte mi rata ja desBojtapea jopă, nsmai noate tpii, o Bedemă ki înqcteazi a mînKa, pemîindă nemiumati ne tpsnKÎEjă saă ne fpsnza apBopijopă, ne nîndă japBeje napazite esă npe- — 199 — tstindenea din Kbpnajă ei, ini în minstajă Kîndă ess afapt, îiui faKă o roroamt de mtlase Kape o snoate în fipe saByipi din rapa jopă.— Msjjjime de Batoini mini (fir. 34) Kape anonepe omida ne- noponitT, (ne se afjt nsst ne o pamspt) sîntă roromije (cocons) aje anestopă japee, din Kape neste nanine zlie esă inseKte Ichneumone nepfeKte; în firspt Bedemă mi tpei din aneste in- seide nepfeKte în mtpimea jop natapaji. Ko-ioapea jopă este nearpt mi jsnitoape, ne Kîndă uinioapeje sîntă rajBine; înst, si na asemă miJt de Biata omidt Kinsitt mi niminitt de aneste inseKte napazite, Ktni ea ne stpii;i> fejapimi de apnopî kb ane.ie (Bpadă mi mojitfă) ftKÎndă aKo.io ntraui niapi. De a- neea Kîndă Bede nine-Ba ne Kîînnă saă în ntdapi o omidt înKonniapatt de msjte Batoae mini, a.ine saă ra.iBine, st na se rptBeasKt a Jie nimini, Ktni e.ie sîntă adeBtpată ftKttoape de Bine oma.iai, mi K8 Kîtă mai m».ite Ichneumone Bopă emi din aneste satoae, kb atîtă apsopii din ntdapije mi rptdinije noastpe Bopă fi mai bine ntzite. Cynipes Calicis saă Biesne din roroami de nep- neajt (fir. 35) o familie imnoptantt în opdina.ia in- seutejopă Hymenoplere, fopmeazt Biesne din ro- ronii de nepneajt. Namipea -iopă a npiimit’o din Kaa- za Ktn podsuă nefpanza ne Kape se ijină, mimaiKB seamt ne fpanza de steampă, nimte esKpesnenuc saă roromi (gallae). Aneste roromi. Biesneje jie faic în modajă spmttopă: femejejc rtapesnă fpanzeje saă ajte ntppi a.ie n.iantejopă kb aicajă jopă ne-jă aă în naptea nostepioapt a Kopnajsî jopă, mi nană aKOJO în raapt ană oă. Dane aneastt ptnipe, njanta se îmfjt aKOJO îmnpeijiapaj objbî, anea- stt îmf.itt8pt se nsmemte roroame de njantt (gallae), Kape aa difepite fopme mi mtpimi, da- ne difepite njante ne Kape esă mi Kiapă dane timnsjă anajai în Kape se fopmeazt. lIejă mai Bestită npodaKtă a.iă anestopă in- sei:te sîntă roromije de nepneajt ne esă ne ană fejs de steacapa (quercus infectoria) Kape Kpe- mte în Asiea miKt. Kîndă tae nine-Ba o ro- roame, o st rtseasKt de msjte-opi inseKta Ci- nips în întpajă roromii; e de mtpimea anei manili de Kast, de Kojoape oaKemt, kb o nalt mape stptjanitoape ne Basa tspiiii; Ebpta mi nienta-iă sîntă îmfjate, apineje sîntă tpansnapinte, dap ne naptea de amsă a BBpjjii se ossepseazt ană ană fina mi apKsită (KapEată) Kape se afjt asKansa întp’o îndoitapt. Ilînt anam se KanosKă namai. femejeje anestei snene de inseKte. Anoi mi în Eapona, mai kb seamt în Bnrapia, esistt ne ste-; aiapă (quercus pedunculata), o sne|jt de Cynips Kape npin aKS.18 ei (fir. 35, a) nane oatje sa.ie ne fandajă Kajinisjai snde Katt st east rinda; dane aneasta, se fopmeazt întpe rinda mi Ka.iiniă, o mast rpoast mi Bepde Kape ne sp- oit îiiKcmjioapt rinda din toate ntpglie mi o înBtjemte. în joi<8Jă rindel se fane anam snă fejă de roroame namitt pînzt. Knoper în jimsa (lepmant; fîr. 35 c npesintt o asemenea ro- roame. din Kape s’a jsată o ESKatt, Ka st Bazt nimfa nast în fandajă rorom I. Fir. 35 b, npe- zintt japna anestei inseKte Kape e ajBt mi stpt- janitoapc. Dap inseKta nepfeidt ese opi toamna opi iipimiBapa Biitoape. Dap pînza e rata Ja în- nenatajă jai SentemBpie mi atanni Kade din ap- nope. O pînzt Bsnt tpesBe st fie rpast mi stpt- janitoape Kîndă o ttemă. Kîndă pînza pemîne ms-ită timnă ne ntmîntă esnast ja njoi, atanni nepde din Bajoapea el. Dap mi ja noi în Po- mtnia npeKsm mi in Sepsia mi Eosne se rt- sesKă ne steaiapi aneste roromi namite pînze mi Kape sepBa tasanijopă ja aprtsipea nieijopă de BiB0.ii|je ja tajneje rpoase aje nismejopă. Besneje ne tptesnă ne tpandafipaj sejBatiKă (mtnemă) mi Kape npodane aKOJO nimte mamm, sîntă maipapi ja noi. O Biesne foapte fpamoast mi stptjanitoape este aneea nBinitt Biesna înfoKatt mi aapitt (chicsis ignita) Kape ape Kojopi stptjanitoape: Bepzi, ajsastpe mi pomii Ka foKBjă mi stpt- jsninde Ka metajajă. în zijeje Ktjdapoase aje nepii rtsimă adese-opi aneste animaje mini stîndă ne ntpeni saă sKîndspi bckî mi înKtjzindase ja soape; aă ană onineiă Kspiosa adeht întOKmai Ka KBKBjă întpe nașepi, mi eje nană oatje jopă în KaiEspi stpeine, s. e'. în ksib8 de ajBine mi de Biesni opdinapi. Aini Kîndă japca aneasta ptni- toape a KpesKală ne-Ba, omoapt ne naii sttnî- nsjai K81B8J8Î mi ese afapt. Formica cephalotes saă fapnijui Kă Kană mape (fir. 36). Fapnini-ie sîntă inseKte soniaje: sate mi mii de fspnini s’adană, tptesiiă mi janpeazt în Komnanie. Eje netpeKă o nieant petpast, a- 200 — delta se asKBndă în lemne iretpezi sas sse kojkî- ie apropiiopă, sbe metpi sas sstepane, aKoioîmi fân» todii mi raiepii iBnyi mi foapte pemate, înss îmi faKB mi Kisdipî mapi (fumicapia) fi- nale întp’snă moda foapte aptistiKS mi Bizisiiă a- fapi ne nimîntă. Tpei fejapl de indieide de fspniii esis- tl, adem: masKBie, femeie mi nestpe (adeni napî na sîntă niii de sensaja BipEitesna niii de ieiă femeesK»). Heie neatpe fopmeazi naptea iea mai mape a nonajanianil fspniiiiopă; e.ie sîntă totă de ana npezinte în fapninapia mi în- rpiacesnă nentps toate -laKpapue Ipesainiioase în Kojoniea fapniiiiopă, ne Kîndă fspniii.ie masKBie mi femeie se apatE namai ia timnapi xotipîte, esistînda atonii snpe a înmiim misisnea lopă de îmmaiijipea neamaiai lopă. Aieste fbpniii se îmnepeKeză ia o nepioadi xotzpîti a anaisî ' (Kape Bapiazi ia fie-Kape snejji) mi Kape ixine nsgina tirană, atonii esă afapi din fapniKapiă, SBopă în Kitijjimi imense, Ka naopi nerpi KÎta-Ba tirană în aepa îmnpeacapBiă ibî rai aKOio se îm- nepeKeazs, dane Kape, fspniiiie femeie se întopKă în fopniKapia Berna, snpe a denane aKOio oaiie lopă, saă ke emirpeazi mi fopmeză o KOionie noăi de fspniii. Fspniiiie neatpe, openam amă zisă mai sasă, sîntă însipiinate kb Kiidipea fapninapiaiai mi kb rpiacea fapniiiiopă masKaie mi femeie, npeKSmă mi na Kpeuitepea naiiopă din toate feiapiie, fie Etapa mi neatpe. Aieste diBepse isKpipi okbhe toati Biaija fapniiiiopă nestpe, de aieea sapa ie Bedemă totă de ana aKtiae, în Kîtă aKtiBitatea iopă a desenită npopepsian. (Ba spraa). K0M8NIKAIJI8NI IIÎTlîNJlIFiqE, MIHI. UpeysM mansskpise.topS mai înainte. Aksm kînd Imnpimepii.ie ssnts kanaci.ie a îmms.ini sns manss- kpintg în nsnins timng în mii de csemn.iape, ns rrs- tems se ne imapinsms kîtg de sksmne epag mans- skpise.ie înaintea deskonepipeî aptei admipasiae a Imnpimepiei. Dap în Istopis ni ti mă spmstoape.ie notiije kspioăse desnpe a'ieasta, s. e. ks Asiss IX, anests tipans kape, fr.ps sfia.ii a Bipsată sînpe.ie ne- ti>iieni.iopă sil, fsps ’iea mai miks onsnepe, n’a iretstg ss-rai îmnpsmste de .ia Eis.iioteka Akade- miei din Ilapisg mansskpissaă de .ia dokts.iă apass Rasis, nîns kînds Peye.ie n’a datg.sng amanetg d’o ssts Lnuis-d’or, anoi snpe a’nii npokspa aneasts ss- mj, a fostă silită a da amanetă apyintapiea sa de mass. A’ieasta istopis kape aksms ni se nape ne- kpeziEÎ.TB, este ks tots.is ’iitate de kstpe snii kpo- nikapi demni de kpedings. 8ns antă esemms de npeijs.Tă ’ie.is mape mi distinktă în kape a fostă a- tsn’iî kspjjrae mtiinnifi'ie, ne di. anekdota spmstoape. Kîndă sns Ka.iifs apans înisinrT.topis Imnspatsasi din Bizanijs a Bpstă si faks nane ks dînssaă, sna din kondiijisni.ie nsiei epa ka Imnspatsas ss dea Ka.ii- fs.isî snă esemnaaps din nestita kapte astponomiki nsmits: „A.imarestă/¹ Asi Ilto.iomeg panoptsjg aștpo- nomi.iopă mai nostepiopi: intimă ks kîndă ’ie.iCBps.is astponoms Kepp.ips, a mspită toati aBepea asi ne a is- Tinorpafia Nauiona.Tr. a -isî loisfă Pomanosfi mi Komn. sats, konsista în 22 taaepi (7¹ /₃ ra.lBcni) opokie mi doi ksmsmi. Eas a mspită din kassa ks: Bpîndă a Bisita ne msms-sa desnpe kape a aszits ks e noanaBi, mi neaBÎndks ’ie st nasteasks kipiatpisspei, ameps eap na kîte-na mine ne mosă, a pilită mi a mspits. Dap anekdota spmstoape apati kîtă sîntems de datopi kîte odati snei întîmnaipi opdinape mi nenpeBizste., Ama noBestemte Arago din naptea ’ieaeBpsasI Astponoms Tozeti ki: în npimmapa ans.isI1739, doktopil Aami mi Ne.i.ii finea snă demsns întp’snă oteas din Fao- penija. meprîndg ako.io aă ’Bpsts si’mî ksmnepe mi kîpnaiji ne dpsmă mi as intpată .ia sns Bikans. Anoi kîti a fostă înkpemenipea aops kîndă sitîndș- se sine, a nszstă ks kîpnatsas aă fosă înns.iits în- tp’o skpisoape skpiss de miiniae .isira.ii.iei. Indats s’a întopss .ia Biksnie mi fskîndă ’icp’ietapc, as rs- sită o kstie întpeari kape konpindea rasate skpisopi a.ie asi ra.ii.iei kstpe sns.iă din amilii ssi rai ne kape ne-a skpisă fiinds în înkisoapea inkeizigisnei dpents nedeanss de ne a kstezats st. ziks ks soape.ie sta rai nsmînts.is îmBis, adeks de ne a kstezats si des- konepe âdeBips.is rai a denspta din idei.ie oameni- .lops rpemaaeie Beki. Asts-feis skpisopLie .isi Taii- nei kape sîtng amade npeijsite aksms, snăkîpnats ae-a deskonepită.