JURNAL DENTPS PESUÎNDIPEA HITIINIIEjIOP NATBPAAE, mi ESAKTE, în toate luaseje. PediyeatS de Ilpofesop Doktop Ilapain. Jfâ 23. (Aiik.t iutii») E»k»peniti. I»nie 15, 1856. Konpindepe: Desnpe unitatea saS nMpa.iitalea pensMl mumii. — '/e îmsiHâtupi tpapemS dintp'o eatpz de kepssră atipinmi.— Komnnikau,innt tu.tiinitₜifiue.₉ miuL Desnpe unitatea sas if.i«pa.iitatea penK.isî sman». Kestisnea dara tojji oamenii ne esistT aram sînt» einiijî dintp’o opipine sa» n», este o nes- tisne foapte imnoptantT mi foapte KomnjiKatT, ziie lejecpaj» Antropograf Anrjez» Prichard. In- tp’adeBip» este destsi» de imnoptantT, raii de.ia ea deninde noEi.iimea opipinei. noastpe, de .ia ea deninde adeBTp»j» esnpesisnei „fpijjiei“ întpe noi oamenii. Anoi ne de a.itT napte este mi foapte KOinii.iiKatT mi SKaBpoasT; ktiî anei Natspajimti Kapi npetinds Kt difepiteie pase de oameni napi esistT aram», a» emit» din difepite opipine, sini» întp’o i;o.iizi»ne ra esnpesisnea Eieaiei Kape zme kt topi oamenii a» emit» dintp’o opipine, adera dintp’o nepeirâ (Adam mi Esa). Anoi ideea nj»~ pajisti.iops a mi frrat» Ka în Slate.ie-Snite aje Amepiiei, aieia din pasa ajBT (E»poneain>) Kapi ijins sKJaBi nerpi zira ra n» fara murale, raai ne- rpii n» sini» tot» oameni ama Ka mi noi ajBii, ra n’a» emit» k» noi dintp’o opipine, ni dintp’o opipine stpeinT. ■ Dap mtiinpa, ziie Prichard (de mi ej» în- s»-mi este misionap» Kjepiita.i») tpeH»e st fiT jisepT mi neatîpnatT de Kpedinpa peaipioasT. Kpedinija pezidT în inimT, ne uind» pezidenna — 178 — mtiinijei eînnanajanostpa, zile an ants Natapajistă. Ilpintp’o întîmnjape fepi*iitii, înnestisnea noa- stpi, npedinua mi mtiinga sînta în apmonie^raii «lea din apmt a nonfipmată, a«ieea ne ziie: nea d’ntîiă; înst st na-mi imațiine qine-Ba ra mtiinija Antponoyenia (asanpa namtepii omajBi) noate st ne înnpedinijeze ra oamenii as emit» togi din- tp’o nepente, im! aceasta este o fante tpadiijio- naJt; înst mtiinija ne asirapt ra toate difepiteje pase de oameni ne esiste anamă, n’aă opițiini di- fepite, ii Kt toate a» emită dintp’o opiyine. Ilentpa anitapi (adera aneia Kapi Kpedă ra toni oamenii aă emită dintp’o opivine) se npe- sinte o jdifiK8.itate mape nînda as a se nponanija desnpe opiyineă oamenijopă natajii mi npimitini ai Amepiuei. Kîndă Eaponenii aă desKonepită A- mepina, aă rtsilă anojo o ajte past de oameni (Indieni oiî'iidenta.ii) Kapi na seamtnt «a niii ana dintpe paseje KontinentajBi Beniă. Anoi aieaste npoBjemt se întepemte mi mai maJtă nîndă jatm în nonsidepaniane ra anemii Indieni nini n’aă na- tala st Bite ja Arnepina npin Oieanajă ne.ia mape Kape desnapte amîndoăe Kontinenteae, rani anei Indieni OKnidentaji sejmatini aa fostă mi sîntă mi aKBin foapte denapte d’a fi în nosesisnea mtiin- jjei naBirayiBnei i:ape sinrapt nepmite ansi orna «a st tpeara întp’o Kopasie, distaniți. însemnate ne mape. Ama dap dara Indienii oniidentajii, întp’adeBtpă aa emită totă dintp’o opyine kb noi, adera mi stptmomii jopă aă fostă ntsnBiji în A- sia i:a noi, npin ne mizjonă aa tpeKată oneana-ia mi aă Benits ja Arnepina na st se arneze aKOJO? mi namă se noate Ka dane aneste emirpajjiani, me- mopica desnpe Arnepina st se stinrt ama în jonsitopii KontinentajBi Benin, în nîtă a fostă de tpeBainijt na dsne mii de ani ană Kojbideb st o desnonepe? Enitapii aă rtsită mi aini ana pesnansa es- n-iinacijia. Dara ne alternă ja Xapta ntmîntajai o st rtsimă ra în nopd-estajă Asiei se afjt o stpîmtoape Kape se namemte stpîmtoapea jbi Be- ring. Aneaste stpîmtoape nape desnapte Asia de Arnepina, ape o Jtpjiime namai de nsijine mi.ie georpafine. Ilpintp’aneaste stpîmtoape, zină snitapii, aă tpenata oameni înaintea timnapijopă istopine din Asia ja Arnepina, rani n’anojo a fostă nosinijă a tpene mi kb jantpeje neie mini napi ne aa aneste najjiani stJBatiie. Dap mi mai ratpe sadă se afjt ană pîndă de insa.ie (insaiue Aleute) întpe estsjă Asiei mi Bestajă Amepinei; tpenepea întpe aneste insaje de ia ana ja ajta mi npin apmape de na Asia na Arnepina e eap ămape mi riosisi.it niapă în" jantpe mini, mai kb seamt nt în aneaste zont domnemte totă de ana o jinimte, ftpt Bîntă saă aparane, în nîtă Kiapă în zi.ie.ie noastpe, «filă niatitopă (Bîsjamă) Snaniojă a KBtezală mi a tpeKată oieanajă meprîndă din Ananajno (în Mensino) nînt jia Mani.ia (în Asia) întp’o jantpe mira! Kponinapii Kinezi ziua ra in seKOJBjă ajă 16-jea s’aă Btzată în raapdiea ImnepatopajaI Kineî, oameni na nejea în ko- joapea aptmei (Amepinani), ne nîndă ne d’aate napte mâini Boiajjiopi asirapt kb în Kajifopniea mi Mensino nîndă aă fostă desnenepite, s’aă roșită întpe Amepinanii sejsateni de aKOjo, niuite no- naji de pasa Maiaint napi tptesnă în sad-estsjă Asiei. în timnaplie noastpe anii aă mepsă în a- neaste dipenrjisne de idei mai denapte, adera npea denapte. Ei npetindă ra leartnajă ijena- jai smană a Ipecaită st fit Arnepina, adera ra oamenii npimitiBi s’aă apttată în Arnepina mi de anojo, totă npin dpamajă mai tssă esnas, aă emi- rpată ja nopd-estaiă mi ia ssd-estajă Asiei mi ama aă tpeKată din nontinentsjă noă aa nonti- nentsj Beniă, ne apmt, apmeie acestei tpansiijiani s’a nepdată d’îmnpesnt mi kb memopiea Amepineî. Dsne aieaste oninisne, nontinentsjă noă (Arnepina) este întp’aderapă iejă mai Beniă. Eaza oninisnei jopă este, ra, kb msjtă maijcsne n&temă ss ne imairin’Bmă ra oamenii npimitiBi din Arnepina aă tpenstă în Asia, fiindă ra ne âpamajă tpenepii jopă ja Asia aă întijnită njime dajii, de nîtă st ne imaaintmă nt oamenii npimitiBi din Asia Kapi s’aă ntsKBtă întp’o njimt dame, st ajeart tpene- pea jopă ja Arnepina npin nopd-estajă Asiei Kape ape o luimt foapte asnpt. Adaoră eap: ra da- ra omsjă a emirpată din Asia na Arnepina, de ve na desnonepipea Amepiiei na s’a roșită a- kojo atarnii nim ană animajă domestină din koh- tinentajă Beniă, ne nîndă mtimă ra aieste a- nimaje aă spmată nasspije omajai ne ande ens a emirpată? Din Kontpa Bedemă ra în Indostană din timnaplie neje mai antiue s’a KaatiBată no- — 179 — EatE Kîte-Ba esemnje intepesante mi fipmatiBe nesitpa ideea noastpE. Kojonistii 0- jandezi s’aa ÎmnepeKiata înainte kb tpei sate de ani anpoane kb femeije Otentoijijopă, JOKaitopii opipinapi de ja Kansja de sena snepanjjE. AieastE amestenape a npodasa aKOjo ana nonaja noa namită Griquas Kapi sînta axama în narnepa de 500 in- Bide mi J0K8esK8 o întindepe mape de nEmîntă. EatE mi an a.ita esemnja: Iloptapezii aa întpodssa Nerpi din Nirpiijia (Afpma) în Epazijia (Ame- piKa) mi i aa îmnepeKiata kb Arnepinanii (Indieni OKiidenta.il) de anojo, arioi dintp’aieastE ames- teKEtspE a emită sna nonaja noă namită Cafusos Kapi aa apinE de Nerpi mi de Indieni, adeKE ne.ica jopa e apEmie (na ja Indieni) dap fbn- tspa OBpazajai e na ja Nerpii, anoi lipKsmstanjja lea mai mape o rasimă ja nEpajă jop; keiI Ka- fasosa apatE în nEpajă jopă o adanape de na— paKtepeaje nEpsjai a amîndapopa pasejopă din Kapi s’aa npodasa, adeKE nEpajă jopă e ie-Ba Kpejjă (Ka .ia Nerpii) însE stE jjeanEnă mi denEptată de nană (Ka ja Indieni) în KÎtă fopmeazE o nepaKE KOjosajE îmnpepiBpajă Kanajai Kape aacsnye Kîte o datE ja o înEJjiime de 1 sas 1 '/₂ niiioape, în KÎta Kafssosa tpesae se se KspBeze Kînda Bopă se intpe în nopdeeje jopa din nassa majtajai nEpă Kape noaptE ne Kana! Dap nonsjă namilă Papuas Kape a emită din îmnepeKepea Majaijopă (kb nEpajă ueanEna) kb Nerpii din Asstpajia (kb nEpajă Kpejjă) aă o nepaKE de nEpă îhke mi mal KOjosajE, KEii aacamje ja o înEJjjime monstpsoasE de 2 '/₂ nînE ja 3 niiioape! Emipea pasejopă noae o astenia ocsepBa mai sine îhke mi întp’ană modă mal instpaidiBă ja animajeje domestiie. Rojamsa .ia KEJEtopia sa a doaa, a adasa ja Amepina mai toate ani- majeje noastpe domestiie (soi, Kai, nopil m.i.j.) | Kape na je-a rEsilă în AmepiKa Kînda a desKO- nepil’o ja KEJEtopia lea d’întîiă. Tpei-zeii de ani mai în spmE, nopiii întpodami în AmepiKa se înmajjjisepE întp’alîtă în Kîtă aa slpiiiată toate n.ian- tajjianije. Kojonistii ne mai fiindă în stape a-i ma uine ’i-aă ronita în nEdapi. Anoi aiemti nopil din nEdapi, s’aa sejBEtiiită, mi aă desenita ade- BEpata mistpeiji saa nopil sejBatiii, kb toate i;a- paidepeje jopă distinidise Kape-i deosisesnă de nopKBjă domestina, adeKE Jiină apenue dpenlă în pBmEB, Kape iManta, npeKBmă semtie, ape natpia ei în AmepiKa. ÎnsE, npeKam ama zisă, aieastE idee este o inotezE na majte ajteje. Dane aceste dirpesiani, st ne întoapiema ja Kestisnea noastpE desnpe snitatea saa njapa- jitatea opiyinei omajai. Dap înainte d’a intpa în aceste Konsidepaniani, tpesae si detepminEmă mai din ainte cine defîniijisnea anei pase (saa soia). Noi ziiema: pasE de oameni, s'Sa de nai m.i.j. Ue Ba se zîke dap pasE, ini ie difepinjiE este întpe pasE mi snejjE de animaje? EoIe Nalapa însEmi ne-a data aiii defininisnea nea mai acastE. Kînda doae animale sînta de difepite ijenapi, a- tanii Kînda .ie îmiiepenemă, na npodana nimina (esemnja ja aieasta ne-apă sepsi îmnepeKepea întpe țienaja soa mi i;a.iă, saa Kiap întpe bob mi oae); Kînda doae animale sînta dintpe ana pena dap de difepite snepe, olanii îmnepeKepea jopă e npodaKliBi), dap upodaulajă jopa na mai e npo- daKtiBa (s. e. îmnepeKepea întpe snepa itajia mi întpe snejja mirapa aă npodasă Katîpă, dap Ka- tîpaja na mai e npodaKlina); anoi Kîndă doae anima.ie sînta Konpinse întp’o snerjE, de mi sînta de doae BapietEpi saa pase, ÎmnepeKepea jopa e upodaKtiBE mi iipodaidaja jopa e npodaidins în infinita (s. e. difepite pase de coi, saa de oi KÎnd je înKpauimema npin îninepenepe, npodana pasc noăe npodaKtiBe în infinita). Ama dap nedema anaină în natapE în pemajă animajă niii o dalE Ka ana isastapdă (batard) de doae snejje se fiE în stape a npodaie o snejjE noăE; nsmai pernaja Beyetaja nepmite itîte odatE rpEdinapi- jopă a npodaie njante nastapde (hybride); însE namai .ia najjine sneije de njante mi Kiapă astea neste Kite-Ba ijenepaijiani se stinra saa kescîii- topiiă .ia tinaja jopă npimitÎBa. Se Bede, K8ma ziie Dccandolle, ke Natapa ape în sine tendinjia d’a nEStpa snejjeje Ka se na se amesteie ana kb ajta mi se na se slinrE. în npesinjia aieslsi fenomene penepaja în natapE, eatE «ie rEsima Kînda se amesteKE indi— Bide de difepite pase de oameni ana kb ajta: rEsima ke npodaKă pase noae mi ke aieste pase na se stinra. vIe ajta apramenta mai fpamosă mi mai fpanantă natem asea, ke toni oamenii de mi sînta de difepite pase, însE sînta tojji namai o snejjE de fiinije Bii! — 180 — Îs î anajă jopă a desenită mal rapră, fpantea mai BoatitE, mi KOJOapea nEpsrai s’a inerpilă mi fipea rai a desenită iste mi nepiraraasE. Aici aBemă «na aprsmentă fpsmosă ke domesticipea noprarai a fost» în slape a SKimna fopma fpsnn.ii mi a • HEpajBi sw, ne Kîndă o sejEEticipe noăE a fosta în stape a pedsce ne nopsă ra stapea sa npimitiBE. Dap na namai nopții, ci mi eoi în- tpodami în Arnepisa atsnci npin Ko-iamsa s’aă în- msjgită aKOJO ne spmE atîtă de nrajtă în KÎtă eap oamenii aă fosta si-iigi a-i tpimite în ntdapi an- de s’aă SEJSEticită nînE ra ană rpadă, în kîIb o sstE de ani mai în apmE (în seKO.isjă ajă 16-raa) KO-ionistii din Arnepina aă dEpsită aapnea Boirapă .lopă din nEdspi acejsia Kape îmi Ba da osteneaja a face Bînstoape dane dînmii, namai kb Kondi- jjianea a je dipai jopă nejea cera naijină! în Eapona o Baia di jante mi dane «ie a înjjtpKala saa i s’a tEiată Bijjeja, dap în Ame- piK-a ns e ama. Kîndă ana Bigeaă ara anei Baie s’a înjjT>pKata în Koramsia, namai de KÎtă se nep- de jantera de ja BaKE. EatE o infrainjiE a kjî- mei. JIa Kîine rasimă infraingera K-iimei întp’ana modă îiike mi mai Kapiosă. Kîinii adami din Ea- pona aa Arnepina mi Kapi s’aă se.iBEticită aKOJO în nadape, aa încetată d’a mai jEtpa mi aă înce- nată a ap.ia Ka janii! Dap KEgeii seraatici raagi mi nanii în societate kb Kîinii domestiiijji, aă în- censtă eap a jEtpa. Este o jjapE în India în Kape (npeKam a zisa Kiapă Buffon) Kîinii îmi nepda Koada jopă mi se SKimsE Kiapă în toatE firapa jopă astfe.iă, în KÎtă oamenii ajeaprE dane dîn- inii Ka dane ana BÎnată! Jlisiciie domestice a- dase din Eapona ra Amepina mi sejBEticite aKora în nEdspi, aă încetată a miopjEi, dap Kiapă mi jîna oirapă din Eapona, serasticite în AmepiKa, s’a sKiniBată întp’ana fera de nspă Kape se asea- rm>m> i;a m>pa.iă de KanpE. în penepe rasimă fenomensra fopniEpii pasejopă noăe .ia oae în- tp'ana modă foapte pemapKasijă; msjjjime de pase de oi Kapi esisti. anamă ne nEmintă, sîntă emite din nanine mi noate namai dintp’o pasE, îiise Epaniamentaja întpe difepite pase mi infjsingeje luimatice aă npodasă emipea pasejopă noăe koii- stante dintpe Kape aneje sîntă mi foapte npe- cioase. Dap nici ană animală domeslmă n’a npo- dasă alîtea pase noăe Ka KÎinera. Nenamepoase pase de Kîini esists aramă ne sanpafaija nrmîn- tajai. Dap aa toate rasimă o cipramstangE kb- pioasE ke, kb KÎtă pasa e mai domesticitE, kb a- tîtă se denEpteazE mai ma.it8 de a semEna ra jsnsjă; fpantea jai desine mai sojititE, inte-iigenga mai desBo.itatE, lEtpapea rai a denenită mai msjtă difepitE de spjapea ranirapă, mi ideea nponpie- tEgei mi a fidejitEgei se desBoajtE mai insată ra dînss.iă- Snă Kîine domestisă na Ba atașa nici o KatE tspma stEnînsrai seb, ne Kîndă 8nă Kîine sej- dsatira Kîndă Bine întp’o tspmE de oi, face ukojo deBastanisni sînțrepoase Ka mi ranara; asemenea stpiKEiiani face mi Kîndă intpE întp’o rapte nai- iie de nasepi. în gEpi.ie ciBi.iisate mi KÎinera OEsepseazE oape-Kape no.iitegE ansra KEtpe a.i- tsra, ne Kîndă în opienlă Kîndă mBjjjime de Kîini fbpE stEnîni Kapi aă raată nosesiane de o ajijjs, BEzîndă ke intpE ană Kîine stpeină ai;ojo, învene kb era o rantE sînțiepoasE mi-ra ronemte nînE ra moapte. întp’adeBEpă ie difepingE imensE e- sistE întpe rposiepera mi stanidara Kîine aj moKani- jop mi întpe dejiralsra Kîine saa isonoiă Kape des- BoajtE odoapea iea mai |inape, odoapea nea mai finE mi Kiapă asneraijianea de sine în Bene- ficiara omsrai! AceastE difepinjjE deBine mi mai mape întpe Kîineie opdinapă ini Kîîneie nosira de Neofandrandă Kape Kiapă mi kb nepi- Korara cera maî mape se apsnKE in anE Ka se SKane de aKoio ană înenată, saa ke se rafandE sas rieijera pedataEijie ara Arairapă de St. Bem- hard snpe a tpape de sbe riaijE ană omă omo- pîtă npin rpEinezi de nEmeyi Kapi 4-aă sapnpinsă ne dpsmă mi-ra aă aKonepită! Tuni BÎnEtopii mtiă ke KajilEiii.ie nosira aje KÎinirapă de BÎnată sîntă de momtenipe; ană Konoiă nană npodsce ană Konoiă nană, însă mtiă mi aceasta ke aceste Ka- jilEyi KÎndă na sîntă esepcitate, se nepdă. Kîi- nera de pasa cea mai nosuE, dane ce a nep- dată infjbinija sine-fEKEtoape mi ciBuizatpijjE a omsrai, a pedeBenilă seraatira, atîtă în fopma Kopnarai ssă uită mi în K8a.iitEjii.ie săra mopara. Bazată ne acestă npincină Kape-ra Bedemă jiaa- nimarara domestice, Prichard face KonKrasiane, ke Kiapă ra oameni, ciBbisaijianea mi stapea so- ciajE aă natală npodsce infrainge nepmanente^ adeKE. a npodssă difepinge nepmanente de pase — 181 — de oameni Kapi esistt aKsmă, de iui toifi oamenii aS eiuitâ dintp’o pase. în panoptsaă difepinuei paseaopă omenemtii, NatBpaaimtii de maî nainte a» nssă în panou» d’întîiă Koaoapea ne.iei mi a ntpsasi. Natapa- jistii de aKamă ns sîntă întOKmai de aneastt nt- pepe, Ktni Bedemă Kt mi în pasa KasKaziht (Es- poneant) sniî as neaea aaEt mi ntpsaă raaBenă, ne Kîndă aaiiii aă neaea oaidtmt rtaEioapt mi ntpsaă nerps, ks toate acestea line Ba KSteza st ziKt Kt Anraezii Baonzi sîntă d’o aatt past de Kîtă Snanioai oanemi? Kiap în panoptsaă nerpejjii neaei Nerpsasi din Aelioniea (Alpina), nepnett- piae mtiinnifwe mi anatomica modepnt as apt- tală Kt ns difepemte în slpsutapa sa ks nimiKs de neaea Esponeansasi mi Kt KOiii.is.iE nerps.isi fiindă în mitpt mi Kiapă în minslaaă Kîndă e nts- KStă, e ama de aană Ka mi Koniasaă ansi Espo- neană! înst asmina mi Ktadspa nea intensiBt Kape domnemte în Afpina nerpemte Kspîndă neaea ares- tai Konijs. Aneasta o Bedemă mi aa noi. Oamenii kb ne.iea aast mi fint Kape Bină din ntpiae nop- dine în iitpi.ie mepidionaae, ne.iea aopă se ne- rpemte mi Kiapă ntpsaă aopă deBine mai oaKeniă. Ja noi în Pomania, toni Konii mim de npin sate aă ntpă raasenă mi toni oamenii mapi aă nt- psaă oaKemă! Eeatt infasiniia asminei asanpa ntpsasi! Nerpeasa ne.iei Nerpsasi npoBine din- tp’o stpatt de moaeKsae mini de KtpEsni (pig- mentam) Kape se denane 4a ei sss neae; anoi mi aa noi Esponenii snă asemenea denosită de nirmentă se denane îmiipepiBpaaă sfîpi.spiaopă mameaeaopă (jiîjieaopă) mi Kiap KÎte o datt Kîndă esă nete fa.isine ne ne.iea Kopns.iBi (s. e. aa femeiae în- sttpninale); aneste nele eap npoBină din stpate de ninnentă, înst densse întp’o Ktttuime miKt. (Ba apina). țlE ÎMB'BjytTSP'L TPAI.IE3I5 DINTP’O BATPTj DE KLPESNÎ ABPINII1Î. il T ll (Upmapc). Jsnps Kspiosă! De Kîndă npetstindenea bli- de se afat fepă în ntmîntă, este aerată ks snă aată minepaaă Kape nepe matepii KombSsliEi.ie foapte Kostisitoape, în Mapea-Epitanie fepsaa dsne miniepeae de aKo.io este aerată Kiapă ks KtpEsni (snă Kaptonată de fepă); npin spmape, onepajjisnea Ksptijipei fepsasi ns Kostt âhoao mai nimiKă, Ktni e desls-iă st anpinzt anestă mi- nepais, Kape din sine desBoaatt o Ktadspt mape, Kape desnapte fepsaă din eaementsaă kb Kape e ae- rată, mi-aă fane nspă. Aneasta este mi Kassa de ne fepsaă mi oijeas.iă Anr.ieză e foapte nană mi neaă mai eftină. în panoptsaă miniepeaopă de KtpEsni fosiai Fpanjja a fostă rasată mai nsijină faBopizatt de Natspt de Kîtă Mapea-Epitanie; Ktni în Fpanna nsmai în nsijine Denaptamente se af.it KsiGspi de Ktpssni fosiai: s. e. în denaptamentsaă Loire este snă KBiEă de asnijime de 6 miae IJeorpafine iui de rposime de 150 ninioape. Opamsaă St. E- tienne se afat nașă ne asemenea KBiEă. Mai nainte s’aă adssă KtpEanii din aneste miniepe ne sni- napea Katîpiaopă nînt aa Loire snde aă fostă nanii ne KoptEii. Dap Nanoaeonă I, simijindă ira- noptanjia anestsi minepaaă, a ftiistă ,ai>oao mo- seae mi Kanaaspi; ansmă ne aînrt Kanaaspi mi uioseae mepră aKoao mi dpsmspi de fepă Kapi Ipansnoaptt anestă npeiiiosă osieidă denapte, în Kîtă Ktpnsnii Fpanuezi se BÎndă în fiapisă, ne nop- tspiae Oneansasi ALianliită, ne Pină nînt aa Stpas- Ebpră, m. n. a. Dap mi în uentpsaă Fpanijel aînrt Montanin se afat snă KsiEă foapte mape de KtpEBni fosiai nape ape rposime imenst de 230 nbiioape. în aneste aOKspi sîntă rasate faspine de fepă snde îaă adsKă spstă de denapte mi a- Koao se faspineazt mi ansope mapi mi neae aate mamine nasaae napi sîntă întpeBSinuate în fps- moasa faott Komepmaat mi miaitapt a Fpannel. Mai faBopisate de Kîtă Fpanija, sîntă IIps— sia mi Eeapia în panoptsaă Ktpssniaopă fosiai. ilpasia mai ks seamt OKsnt, în panoptsaă aces- ta, panraaă aaă doiaea dsne Mapea-Epitanie. în ansaă dsne spmt a npodasă 150 miaioane maace de «KtpBBni fosiai. . S’a stimată nstepea KsiEspi- — 182 — aop8 de rapEsni fbs'uî *ie se. atu în sojsjs IIps- siei, iui s’a BEzsts ra Konpinde anpoaiie onts sste de mii mase de rapEsni, adera ra Ilpbsia ape rapnsni destsi înra nentps qinqi-zeii de mii de an?, dara snoatepea rapEsnijops din nEmînts se sa spma în Ilpssia to 18 mepes Ka ini în ans.18 1855. Tot» aceste mme apatE ra în kbiss- pije KEpssniiops sBBtepane din llpssia se ații a doE-zeqea napte Kapnons din kîIs esistt. în ae- psjg atmosfepiKS Komsinats aKo.io ks OKsiijens mi fopmînds aqids KapeoniKB. Kba.iitatea apEopijop» antedejsBiani din Kape s’a fopmats rapEsni ibsi.ii, a aBBts o intisiniji, mape assnpa rpEmEdipei aqestei matepii se este ama de! npenioasE nentps noi aKsms. Ama Be- dems ra apsopii nsmiip Sigillaria (napi nsmai esistE aKsms) as .iLsalS ne spma .iops, denozite imense de rapEsni fosili. Dane ne Sigillaria s’as stinss dsne ssnpafana nimîntsjsi, s’as apEtats eap nimte ajts fejis de apsopi nsmigi Cycadbe (sapi eap ns maî esistE ansnis) mi Kapi eap as rasată denozite mapi de rapssni fosi.ii, însE ns ama ma- pe Ka qeje d’întîis; însE nentps]noi în România, aqeste denozite as qejs mai mape intepess, ram toate denoziteje mapi de rapsEin de Cycadfee se afiE în n,Epiie Kapî se atiE jînrE mapniniie Ds- nEpii (s. e. în mapeje dsKată a.is Asslpiei în tfnra- piea, Banatgjs m. q. j). Jia rmusAS dpents a.is DsnEpil, jînrE FinfKipxens în Bnrapia, se af.iE 30 de KsiEspi sapi sînts stimate nentps ra ko- npinde 10 mii milioane maate de rapcsni! In panoptsjs KSajitEnil sneiiejops de rap- Esni fosili, aqejea Kape nonpinds Eitsms (pemimj mi ms-its Carbon (ejements.is rapssniiops) sînts qe.ie mai Esne. Ks Kîtă o sneijE de rapEsni ape mai msjtă Eitsms, ks atîts apde ks o fiarapE mai jsminoasE, mi ks kîIs Konpinde mai msjts Car- bon ks atîts desBoajtE o rajdspE mai tape riiids apde. Anlparits-is este o snepE de rapcsni fo- sili i;ape Konpinde foapte nsnins Eitsms mi foap- te ms-its KapEons. De aqeea anemii rapnsni ns simate mai niqi o f.iarapE mi niqi sns fsms, în- se SKoate o ra.idspE deosesits de mape. Kînds Lyell a Benits din Anr.iiea -ia Amepisa a Bisi- tats opains.i8 Pottsville în Amepisa snde esistE o msjnime de farprie Kapi jsi.-peazE ks Banops: aKO.io Lyell a bezbIb ks mape mipape ra de* .la niqi sns koius dintpe aqeste faspiue ns ese fsms ama nerps npeKsms a bezbIb erninds din koihb- pi-ie faspiqejiops din Anrjiea. Anoi s’a mipatâ eapEml mi mai ms.ită Kînds intpînds în miniepeje aqestops rapEsni fosili (antharacite) ns’mi a min- ați ts niqi mînsmiie sa.ie a.ise de was6; atsnul a stpirats: aqemti rapEsni sînts sns fejis de dia- maiits! AmepiKa este foapte EoratE în Antpa- qitB. în Dalawa', Siisquehana esistE qeie mai sorate miniepe de qejs mai Esns anlpauits din jsîiie; de aqeea aqeste JOKspi Kspînds as deBe- nits uentpspi mapi de qiBiiisaijisne. Akojo snde înainte ks 50 de ani se aszia înra eKos.is In- diansjBi sE-inatiits roninds dsne BÎnatspi în nEdspi npimitiBe mi foapte dese, aKsms smsiE nînE ja qinqi mii de Baroane, tpeKb 100 de JOKomotiBe Kape tpansnoaptE npodsKtsjs npeqioss ajm aue- stops miniepe, foapte denapte. Denozite de an- tpaqits aîKBnrb amo ja o nstepe (yposime) de 50 niqioape.’ Îiise antpa'iitsjb ns noate fi întpe- EbinnatB în ssațiie domestiqe snde anpinds sns foKS mira, raqi ejă apde nsmai întp’o BatpE foap- te mape ie ie fai<8 în staniiimentejie de faspiqe. Din itontpE, rapEsni! fosili Kapi Konpidns Eitsms (Honille) apde jesne mi în netpe raiqi, das o f.iarapE jsqitoape mi ms-its fains, însE desBoajtE o ra.idspE msjts mai mira de Kîts antpaqitsaS. Bpînds qine-sa se alsE dintp’înmii o rajdspE mape, tpcEse se sitoaiiE mai naiiie EitBm8.ib jops npin- tp’o onepajiisne naptimapE în foKS, atsnqi :de- Bine Cooks} ne Kînds silsnisjs aops Kape ese în fopmE de razii foapte infiamanus, este întpe- Ebiniiatb nentps .isniinapea opamejops. Dap Aniepiita ape ns nsmai qeje mai Esne miniepe de rapssni foștii Eitsminoiul (Houilliers) qi ’ieje mai sorate. în Statbâs Ohio se af.iE sns dislpints de rapesni ssstepanl Kape ape o jsn- ijime de 150 miie mi o jiEpțiime de 36 mi.ie Veorpafiqe mi este în nontinsanisne ks distpiKteje de KEpEsnI fosili în stateae Liinoa mi Mimeran snde întindepea rapssnijopS ssEtepani Konpinde o ’bnpafaiiE de 20,000 miie ijeorpafiqe! în Tsn- dinai esistE 10 nEdspi ssEtepane, în Kan Boston asemenea 17 nEdspi. în aqeste nEdspi ssnte- pane se n,sesi;s apnopi antede.iSBiani îmnetpiul stînds dpents în ni'iioape. în aqeste JOKBpi se af- .ie msjjnnie mape de a.itepnanije de stpate de — 183 — KEpEsni, Kapi ne nposE ke aKOJo as KpesKsts in mal msjte pîndspi njante antedejsBiane napi s’as minepajisats (hnnetpits) sne.ie dane a.ite.ie, în di- Bepse enope seKSjape. Ka se aueins o idee KÎts timns a tpeKBts nîiiE s’a fopmats denosite de KEp— nsnii fosui ie esistE aKsms în sîns.is nEmînts.isk ne apatE KajK8.ia apniEtoape: UtdapLie noaslpe aiitsaje, întp’o sbIe de ani acia adasrs so.is.is.iops kb o slpatE de doE po.ispi, npin spniape în 600 de ani so.is.is nEdspi.iops aisia Kpeuite ks sns niqiops în înEjpime; anoi fiinds ke mtims npin a.ite Ka.iK8.ie ke nEdspi.ie anostea antedejsBiane as aBBls o înE.ipime imensE (neesistintE aKKins) de 2400 ninioape, de a’ieea af.iEins ke nepioada nEniînts.isi în râpe s’a fopmats denozite.ie de KEp— csni fosili ne esistE aKsnii» în sîns.18 iiErninlS-isi, a pinsts sns mliions iui SKbinEtate de ani. Atîtă tirană Natspa a jSKpals a npodsue tesaspî imense de KoniBBstiEije nentps fiinpe înpe.iente Kape a xo- tEpîls a je înfiinpa kb milioane de ani mai tîpziă! Intp’ajts .10K8 Borns Bopsi mai ms.its des- npe a'ieste Kestisnt l,Ieo.iopiue foapte intepesante; aiul aKBms Borns adaope oBsepBapisnlie spniEtoape; Kînds IJeo.iors.is intpE întp’o nEdspe ssnte- panE, atsn'ii se îiiKpedinpeazE ke atsn'ii în anca euoKE KÎnds sas fopmats nEdspi.ie anlede.iSBiane, n’a esistată ne nEinînts KÎmnii kb eapBE Bepde ua aiiains, ni'ii o fpsnzE din anejea Kapi fană a- KBins sinspE în nEdsplie noastpe, nini o fjoape din a'ieaea Kape îmnodoEesKB aKBms rpEdini.ie noa- stpe. în J0KS.18 .lops a esistats atsn'ii nimte manie de sns opdins infepiops (filices) Kape esistE iui aKsms, îiise sîntă aKsms d’o dimensisne foapte miKE ania de mEpimea epuspliops de Kimns, mi nsmai în pEplie tponine aaisnrs ai:sm .ia o îiiEjpime mai imnoptantE; dap atsn'ii as fosta pesiiindite neste totă iiEmînls.i8, aBînds o îiiE.ipime piranIiKE de sste de nniioape, i:a apsopii iei mai ina.ini ne esistE aKBms. 0 mape monotonie domnea a- tsn’ii în penisas Bepeta.is, în aneastE nepioadE £ li .îsnrE în Kape Natspa a aBKpats nentps pene- -panisnlie Biitoape. în aueastE nepioadE npimitiBE Kînds ns e- sista înKE suimnapea persjatE de natps stapioane ansa.ie Ka aKBms, snde o smiditate mape mi Ka.i- dE domnia în aeps mi din Koaata iiEmînt8.isi, ms.its mai simuipe de KÎts aKsms, ernas mai ms.ite ra- ze de aiids KapsouiKB mi a.ite raze mai msjt Ka aKBms, nerpeinita ke atamii Kpemtepea n.iantejops a fosts ms-its mai penede de KÎts aKsms mi de a'ieea ne nstems esmiiiia dimensisnea nea imensE, estpaopdinapE .ia iiape apcopii nEdspuopS antede- .isBiane as listată aîKsnpe atarnii. Dap ks toate a'iestea, Kpeuitepea a'iestops BEdapi pirantiqe mi mai ks seamE metamopfosa ,iops în KEpssni, iepe enoMe seKS.iape ama de mapî, nsmepE milioane de ani ama de esopuitanlE în KÎts aqeastE infi- nitate a timnBpliopB snepiE imapinapisnea noastpE jopiuE. Anoi daKE nsmai o fopmauisne peojopiKE iii se înfEjnmeazE înKonpispatE d’o infinitate tim- nspa.iE ama de esopsitantE, ie Borns ziie Kînds peojopiea ne apatE în KoaiKa nEinîntBJSi mai msals de doE-ze'ii de fopmaijisnl diBepse Kapi as KOn- tpicBită a fopma rposimea sa antsajiE!. Aiii se nepdo kb totBJS imapinapisnea noastpE, rehi ne af.iEms înaintea ansi aniss înrpozitops de mii de milioane de sei;ojil! EatE Me nstems îriBEpa dintp’sns modests foKB de KEpEsni fosi.il Kapi apds ne Betpe.ie noa- stpe. EatE simjjs.is 4imEapis.isî mistepioss ne ne ziie Kîndă fiaiiEpije saje nipîe sEpinds însoaie mi înKo.io kb o ispeajE mapiKEÎ EatE ke nstems stadia Istopia nEmîntsjsi npintp’o sninteiE de fons, uii infinitatea tininspliopă npintp’sns atoma de KEpEsni menpisats mi desnpepsits. Ama sînts .ierate în Natspa infinitE *ie.i8 mai mape ks qejs mai miKS, mi ks dpents KBBÎnîs a ziss «lejeEpsjs Fliosofa Jeisnips „fiE-Kape atoms este oniinda SniBepss.isi!*'' — K0MSNIKA1II8N1 UlTIINHIFiqE, JlM JUana din rpiS. Ana.ie.ie Akademiei de mtiinije în Fpanpa din anK.iS acesta konpinde snS aptikojg desnpe MannE, pessntatyjs HepnetEpi.iopx D. Davaine desnpe anests fenomen» foapte imnoptantă nentps arpiksatops. D. Davaine zine: nepea.ie.ie sîntă ssnsse snelnatimiîn sneae aokspi, mai ks seamE kînds napa este smedE — 184 — mi n.ioioast. Kaasa aneste! nttimi namite Manna, sîntă nimte animaae foapte mini mikposkonine kapi seamm în fopma aopă ka aamBpinii (Heleminthes) kapi tpteskă în kopnaaă omsaai. Aneste animase apatt o npoiipietate kapioast kt notă st pemîit ani întpepl askate ini fapt semne de Bieagt, dap ne sp- mt kîndă toapnt nine-na ant ne dînseae, pemnieazt; ane stă nponesă noate st se penoiaskt de ontă ini zene opi ana dane asta. Kînda nepneteazt nine-na ană snikă de rpîă stpikată de Mannt, o st rtseaskt o msagime de rptsnge foapte mini kapi sîntă potan- de mi nerpe, aBÎndă ană înneaimă tape mi o naane- pe aact în întpa; înst aneaste. naaBepe aast na e ftint mi e komnast denimte fipî foapte mim, kapi s8E mikposkonă se apatt kt sîntă Bepmi mini. Kîndă .ie nane nine-Ba în ant, înnenă st se misne kîte-Ba minate. Intp’snă tonă de rpîă se af.it mii de ase- menea Bepmi. Aa anemti Bepmi mikposkouim na se afit oprane.ie penepayianei, înst dakt nepneteazt nine-na ană nonă de rpîă stpikată de mannt, sa în- nenata.iă stpiktmanei, atsnni na rtsi aînrt aneste mii de Bepmi mikposkonini ftpt distinkgiane' de sekse, mi aagi Bepmi ma.ită mai mapi, în .namtpă de 2 nînt aa 12 întpe kapi Ba natea distinge atîtea mas- ka.iine kîtă feminine nii kapi teindaae, Ba rtsi mi oat în kopnaaă aopă. Anestea sîntă ntpinnii nep- miaopă mini neatpe (ftpt sekse) desnpe kape ama Bopsită mai sasă. Kîndă semtntma în ntmîntăană notă de rpîă stnttosă uiî aataaă mtnată, atanni neaă d’întîiă se Ba desBoata (Ba pepmina) ne kîndă neaă de aaă doiaea se Ba înfaa, se Ba maia mi Ba natpezi. Bepmeae kape s’a afaată în sossaă stpikată întp’o stape de moapte (sskată), npin smezeaaa BOBaaai în ntmîntă, akamă peînBÎazt, snapră ntpejjii tapiaiso- Eaaai mi se dakă, sneae amanră mi aa Bosaaă stnttosă kape e semtnată în Beninttate mi kape a emită din ntmîntă, akoao intpt npin foi kape înkonțrioapt kaa- maaă (naiaaă) rpîaaai; aini întpe foiae anestea Dep- ui ii pemînă maată timnă. Kîndă e ană timnă amedă, atanni Bepmii se sait în sasă în kaamă, dap kînda aemnaaă e sekă, atanni pemînă nemimkîndsse mi ka moprit întpe foi. Kîndă snikaaă kpemte, atanni ese în anriaaă dintpe doăe foi, tokmai atanni Bepmeae kape se gine întpe foi întîanindă snikaaă, îaă rta- pemte mi îaă stpikt. Desnpe istopiea desBoatapii a- nestopă Bepmi intimă aksmă neae apmttoape: Din- tpe ntpingii Bepmiaopă, maskaaa e mai mika de kîtă femeaa. Mea din apmt nane maanime de oat din kape ese o aapBt kape tptemte îmnpeant ka nt- pingii sti: Kîndă boes.iS de rpîă e asKansă aa ma- tapitatea (kontapa) aaî, nepmeae ape o mtpime ka mi aneea a bobe-isI, atanni Bepmii neatpi aă arnansă aa nepfekta desBoatape a aopă mi ntpingii aopă aă mapită, ne apmt se asakt mi aneste aapșe mi din Tiiiorpaiia Natjiona.is a ași kopnaaă aopă a denenită na-nsepe aast kape o rt- ' sima aa rpîă mtnată în toata enoka matopitegii nai. Difepite pase de SoEO.wm. Sosoaanii sîntă o kpeagiane foapte intepesante în Natapt, aă mi isto- piea aopă naptikaaapt foapte intepesante. Aa fit- kape emirpagiane a nonaaiaopă în Eapona a Benită mi kîte o past noăt de soBoaani ka dînseae. Ka mirpagianea Togiaopă, Bandaaiaopă mi Xaniaopă în Eapona koinnide tpei emirpagiani de tpei difepite pase de soBoaani. He apmt a domnită pasa soeo- aaniaopă Nopmanini în nopdaaă Esponei (mai ka seamt în Fpanga) kape a apmată dpamaaă komep- niaaai Eaponeniaopă; înst în timnaaă modepnă a- neasta past e ronitt de soEoaanii taptapini kapiaă Benit aa Ilapisă aa înnenataaă anestsi sekoaă mi kape amnaa akamă toate nisnigeae mi kaoaneae în Ilapisă, se naimBt kiapă în nete namepoase noantea în aai- geae anestei kanitaae. Hatpiea anestopă sosoaani e . Asia nentpaat; d’akoao s’aă pisinită ne d’o napte aa ptstpită nînt aa Kina (nînt aa Ilekinră) mi ne d’aatt napte kttpe anasă nînt aa Fpanga. Aneastt past natepnikt mi mînktnioast a niminită pasa nop- manikt ne a npenedat’o în Fpanga, Sosoaanii ane- știa na se tema nini de nisikt nini de kîine, atakt mi konii adopmigi. Ilentpa kadasepeae oameniaopă aă o npediaekgiane mape mi atakt kadasepsaă totă de ana aa oki, ne kape-i mi mtnînkă întîianii-datt. Mamkttapa aopă aa ană omă siă e otptsita, ktni de maate-opi memspaaă mamkată ranrpenisemte. Snpe fepinipea oameniaopă anemti sosoaanî se mtnînkt ans ne aats, se apmeazt kiapă sttean sîngepoase întpe dînmii, aamintpeaea s’apă fi înmsagită întp’a- tîtă, kt n’apă fi pemasă aokă nentps- omă ne ntmîntă. Peînloapuepea PondsneAtMpS, este konfopmt ka temnepatapa timnaaai kape domnemte în fit-kape geapt, ktni nînt kîndă temnepatapa aepaaai e mai mikt de kîtă 6 nînt aa 7 rpade (reaum) pondapeaa na noate st se întoapkt, de aneea s’a ossepuată în anaaă 1854 neae apmttoape. In Hapisă s’a întopsă aa 10 Anpiaie aa o temnepatapt de 7°, 97'; în Eep- aină aa 18 Anpiaie aa o temnepatapt de 6°, 32'; în ranepniea Moxiaonă în Pasia, pondspeaeae s’aă în- topsă in anestă ană aa 27 Anpiaie aa o temnepatapt de 7° 31'; în opamaaă Koenirssepră (nopdaaă Dpa- siei) aa 30 Anpiaie aa o temnepatapt de 6°, 34'; în Ipkatsk (Sinepia) aa 15 Maia na o temnepatapt de 6°, 4', mi în Oxotsk (totă Sisepia) aa 2 lanie aa o temne- patapt de 6°, 7'; ntkată kt nînt akamă na s’a ft- kată .ia noi ossepsagiani komnapatiBe întpe zioa în- toapnepii pondapeaeaopă (kîndă ae peBtda nentpa în- tîiami-data) mi temnepatapa ne domnemte în aneste ziae. loisfs PomanoBS mi Komrr.