JURNAL HENTP8 PESEÎNDIPEA DITIINUEJIOP NAT8PAAE IEI ESAKTE, în toate k.iascje. PediycatS de Ilpofcsop IJoktop Ift.itâ liapani. 22. (An».i intiiă) II»kapeiii(i. lanie 8, 1856. Konpindepe: 'Ie tmestfihpi IpayemU dintp'o nntp’i de kipKxnl anpiniul. -- Kestixnl ngpiko.ie. — Komsnikanisnl iuliinii,iffae, mini. 'Ie hiiin>ip>tapri> tpapenifr dintp’o uatpi. de ki>pE»ni aiipimiii. Ams fi Bpsts st. a»z» 'fc apa li zisa stpuno- mii noslpi ja aneasti idee d'a npiimi îmRi.in,- tspi de 4a o uatpi. de rapcarii! lIe aps fi zisa dara aps aszi kt. fjarapi.ie ajne mi Binele Kapi sapă ini se mimul tnKoaii mi îhkojo, în mizjo- K8JS rpimezijopă de rapEsni înfoKaijî, sîntă n.iinî de îmB’bUitspfc, mi dara intimă si înne^epemă jim- Ba jops. aframă de .ia e.ie mai ms.its desnpe isto— piea jamei mi a msmînta,i8l de Kîtă de ia aneaea Kapi ne îmBajjt toata jitepatspa mtiinijifira a fi- josofuopă mi fisini-iopă antiii! Ksmă dameje slpimomi-iopă nostpi apă pemsnea înKpemenite Kînda iibJBepea nearpi de rapBBni aprni .ie-ap8 fi zisă: Diamantele Kapi stpLJSiesKS aKbms ne Kaneleae DsmneaBoastpi., sîntă sspopi Bitpepe K8 mine, rani diamantsjB e rapnsne «pistaiizată mi eă sîntă snă diamants neKpistajizats! Ksmă fi- siiii Eienuops s’aps mipa Kînds rapesnii je-apă fi zisa: sîntă psde mi kb boi, ram nea mai mape napte din Kapnea KopnBJEi D-b. este fiKBto din mine; ea kb doi fpaixî ne ama (din Kape ansia se namemte OKsipena mi aitsjiă Xidpoyens) noi tpeî fopmîma jsmea; ram na e Bp’o n.iante saa animaja ne asKata, .ne ani uri ne «tepa Kape si — 170 — na fit fErate de noi; Kiapa în aepsja Jimnede Kape îjb pesaf.iagi, mE afiș ei> în fopmE de raz» inBizÎBÎ.18 (acida Rapsonira) întp’o KEtime imensa; keci Kiapa arama se afin, în aepsjS atmosfepira 1700 Bilioane fanai de rapnona; dap în enoce^e antidejKBiane, sate de mii de Bilioane de raza rap- sona esista în aepS! mg ' Ka toate aneaste mipape mi neicpedisliitate Kapî noate st aiBE nine-Ba aazinda aneste fanfa- ponade, Hapsânii anpinmi as dpentă mi n’as esa- gepata ks nimiKB. IHtiingeje natspei napi aa des- fiingats miparajeje ssnepstigioase de inaî nainte. as nssS aateje în iokb.18 jopa; miparaje ne se ne KpesKs arama din sînaja nEmîntajai nperama mi din BO.ita azapE a cepBJBi. lIe pa.ia ne Bopse— mte de mipara.1e.1e nenamepoasejopB .lânii denip- tate de noi, ne Kîndă irbmîntB-iS nostpa ne snane istopiea sa mipara.ioasE. Fii-Kape neatpE ne Kîmna este ana admipaBlia doramenta istopira nentp8 rjoss-is nostpa, însE tpeBae si mtie nine- na a niti în ânesta doramentS; fiE-Kape narate de KEpnane este ană asemenea doramenta! — Stsdis.ia gisemenls.iai KEpBanliopa de nEmînta a naintata ma-ita în timnaplie noastpe, a mi Bsp- sata o •ismin'B mape asanpa istopiel nwînt8.iBi. O se peBenima ajite-date ja aneste raestisni in- tepesante mi o si tpatema mai ne aapra, ÎnsE arams ne Borna nrtpyini da 8pniEtoape.ie ossepBa- giani țrenepaje, statistice mi npaKtine. Dap na- jjisnijie bcei ne as tpEit în gEplie mepidionajie n’as mtiata nimiKB de K^psanii fosili (de nEmînta); nici n’as aBBts IpessingE de dînmii, kecî în gEpiie mepidiona.ie, Soapeae gine Jiora.18 KomEBstiBije- jops. Nsmai nonsjii de npin gEplie nopdine, snde nagine HEdapi de aKO.io n’aa fosta de aacansa a je npoKBpa destaie matepia.ie KOmBastiBiie, ne- cesitatea a ferata ke aa KEatata mi as nsita KEpBsni în nEmînta. în anais 1200 dsne Xs. a- cemti KEpBani as fosta în ssagia în Bejgiea, dap în Anr.iiea Kiaps de .ia 853 se Bopsemte desnpe acesta KoniBastiBija. Ka toate acestea, Kînda ne- jieBp8.i8 KE.iEtops Marco Paulo din Benegia a fe- rata KEiEtopia sa în Asia, în ana.ia 1272, a pe- mass foapte în mipape Kînda a BEZBta, nperamS se esnpims e.iă, ke oamenii de ano.io SKots din m&mînts „o neatpE nearpE,⁴⁴ o nana ne BatpE seapa, Kape apde ninn dimineaga, mi npodane p KE.idapE msata mai mape de Kîta jeînnais. Anoi este arama o nipramstangE rapioasEÎ Mapea-Bpitanie tpesae se fiE peranosKEtoape KEp- Bantiops fosi.11 nentpa poj848 ne.ia mape ne acoaKE arama ne nEmînta. 8nde apa fi nensinepaBijeie mamine de Banopa, ne ssKats mi ne anE Kape în- msjgesra nstepea npodsKtiBE a acestei nona^is în- sajaps, rape a ferata ra 27 mijioaoe de An- rjezi se npodsKi arama atîta KÎtă 100 milioane de oameni, snde ziua, apa fi fosta aneaste npenonde- pangE indBstpiajE de aram a Anuiiei assnpa ne- jopa ajte nagiani, daKE n’apa asea saa daKEn’apă întpeBsinga KEpBsni fosili rapi ajimenteazE mi în- BiazE toate aneste maminl admipasi-ie? Kb toate anestea, în sera.1e.1e tperate, Kiapa înainte ra doE sate de ani, anepsisnea Anraezuopa în Kontpa KEpBBnijoja fosili a fosta foapte mape, în kîIb sbb domnia Ejisasetei, nonBjagianea opains-iai Aondpei a tpimess o netigisne KEtpe Hapiamen- ta.ia de atanni, ra se na nepmigE a întpeBainga în rase-ie oamenijopS KEpsani fosiai Kape je sko- tea din miniepe.ie de HEpsani ja Newcastle mi Pețiina a data peso-isgianea ke opi-rama în tim- ns.i8 nînda IIap.1ament8.i8 Ba medea în Jondpa ne e nepmiss se apzE în oparna KEpBBnii ane- mtia „Ka se ns Bateme nJismînii domnijops Baponi ai PiratajBi?¹ Amiezii as adasă întîiami-date în ana^s 1520 KEpBsni (fosili) aa UapisB. Aici faraatatea (ara- demia) de medininE a xotepîtă ke întpeBsingapea „lops e BEtemEtoape sEnEtegii. Tomnai tîpzis dane aneaste nepioadE a spei, Beni nepioada anpegsipei anestai minepaas întp’a- deBEps npegiosa. Kb dpenta raBînta zice ans Mi- nepaaorB modepnă, ke, kb kîIb o geapE ape mai ma.ite nEdspi d’asanpa nEmîntajBi, kb atîtă Biito— pa.ia ei e mai asirspata; dap ra Kîta ape mai msjte nEdspi sbb nEmînts, ra atîta BorEgiea, ns- tepea mi npedominanga sa intepnagionaiE sînts mai asirspate. 0 nEdape sas nEmînta face mai msjts de kîIb mase nEdspi d’asanpa nEmîntsjBi; kecî ra 7 metpe rasine de steamps mi de fara na SKoatems atîta KEjdapE Kîta sKoatema kb ana metpa rase de KEpBsni fosiji. întp’adeBEpă, tim- naja modepna a apEtata Kîta de npÎBlieijiate sînta gEpi-ie KEpopa Natapa a dEpaits aceste tesaape — 171 — SBBtepane. Kape nimîntă e mai fpsmos» uii mai fenondă de Kîtă nimîntBaă Ita.iiei ? Kb toate a- qestea, Itaiiea ns e niqi Borati niqi nstepniKi, Kiqi n’ape KipEBni foștii; în asemenea Kondiyisni se afli mi ms.ite a.ite rjipi; ne Kîndă Mapea- Bpitanie de mi na e o napi fepti.n, dap npin Hipsanii fosiji Kape ea-î ape, a aatansă a es- n.ioata toati .ismea npin indsstpia ei, a rpiinidi soriijii neaszite npin Kape-mi iipoKspi qepea.ie.ie mi toate fpbi.Tc.ie nimîntsjsi Kape KpesKB în zone.ie neje mai fepiqite; anoi totă npin KipEBni a a;K8iisă a domni neste toate mipije mi a amenința kb tpisnetBAă tBnspiJopB sa.ie mapă mi ne inssje.ie qeie mai denapte! Eati nstepea nidbpi.iopă ssr>- tepane 1 Ka si noati. aiiea qine-Ba o idee de r.ori- Ijiea SoJBJBi Bpitaniei în Kipiîanii fosili, si iea în KonsidepajjiBne 8pmT.toape.ie notine statistiqe. In Komitateje de Glascow, Derbysliyre mi Wales, s’aă skosb din nimîntă în ans.iă 1852, doT. sate mi natpszeqi de mijioane mase de Kipr.sni fosiji. Aqeste tesaspe de KipBBnl na sîntă pesnînditc neste toate aqeste {jinate, qi se afli Koimentpate în na- tpa uanide qentpaie. în doăe dintp’înseje adeKi în NopdxsmEepjand mi Bajes, aqeste miniepe sînt aKqesiBije npin mape. Toiji KipEBnii Kapi se apdă în Jondpa, aqestă opamă monstps Kape koh- ssmi 70 milioane de mance ne ana, îi bîiib din mi- niepe.ie de NopdxsmBep.iand. Aqeasti masi imenși de KipEsni, îi adsKB ne fii-Kape ana snsnpe- zeqe mii de Kopisil înKipnate namai kb KipEBni de NopdxaniEepjanda. Dap în Ssd-Bajes se afli snă pîndă de auieziminte snde adsKB ininepa.iBpi mai din totă nimîntB.iă na se fii KBpiijite aKo.io; Ktqi aqeasti onepaijiBne qepe o Kindapi mape, anoi aude o si. riseasKi icomBEStintie ama de eftine Ka în Sad-Ba.ies, jjapa KT.pEani.iop8 foștii? Dap na namai kb KipBbni, qi mi kb ajte mine- pa.ie npejxioase Natspa a fepinită sojb.ib Anrjeză. E destajă na si nomenimă aiqi miniepeje imense de fepă qe esisli în Mapea-Bpitanie. în ansjă 1853 s’a skosb din miniepe.ie Anrjeze 50 mi- lioane mance de fepa, adeici alîta fepa kîIb s’apă iiatea faqe dintp’însaaa ană ine.iă atîtă de mape KÎlă si înKonyioape toati nepifepiea nimînts.isi (5G00 mi.ie yeorpafiqe anpoane) mi a aiiea totă do odati o .iipuime de i|l'/, uiqiopă mi o rpo- sime d’anS iio.iă! (Ba apma). hiicsliimi AupUiOjc. II. INSEKTE3E BITIMI.TOAPE. (Bpmape). Lymexylon navale sas înriapitopa de ste- ncapă (fir. 8); e aiconepită kb nepi miqi, ape bob rîtă mai jianră de Kîtă jiapră, apini asicbnite, fe- me.ia e ra-iseni, namai icansAB mi Bîpfaja api— ui-iopă sîntă nerpe, ne Kîndă masK8.ia.48 e ne- rpa K8 tota.18; mipimea aai e de 5—6 .linii. Aqeste inseKte tpiesKS mai kb seami din zeama ste»cap8A8Î ne Kape-i stpiKi opi-KÎnd, risinds’i în nidapi, sa» mapă ABKpaiji, de aqeea faqe e.iă stpi- Kiqisni mapi în noptaptie de Mape ande se sp- meazi KonstpaKjjianea Base-iopă (Kapi sîntă toate fiKate de jemns de ste®apă); însi namai jiapsa (fir. 8, a) aqestei inseKte este ama de Bitimi- toape Jiemn8.i8i de steasapă, ki î.ib înnapemte mi faqe anojo rajepil (ranrapi) adînnl ne Kapi .ie aslsni kb nBABepe de jemnă ne Kape tis a posă. Japsa aqeasta e foapte ssEjjipe, de mipime de 6 .linii mi d’o aippime d’o */₂ .linie nsmai, mai rposa qe-sa ja nană mi amfiati nîni ,ia estpe- mitatea nostepioapi a Kansasi siă, ape 6 niqioape, ne inejsjă qejs mai din spini ape snini. Hydrophilus piceus, sas KipiBsmsjB nerpB de ani (fir. 9). Aqestă KipiEBină, Ka toni Kipi- BBmii Kapi tpiesKS în ani, ape snă Kopns a.iEă mi niqioapeje fiKEte snpe a înota; Kan8.i8 e japră, rspa na npea ese afapi; Kîndă Bpea si pesbfie Bine ja sanpafaya anei, atsnqi pidiKi naptea de din dipită a Kopii8.i8l jopă neste ssnpafaija anei, îmi pidihi apine^e ■ jropă mi ama pessfii. Seapa SBoapi mi se ssii dpentă în SBSB-iă aep8.iBl. Sîntă — 172 — foapte mînKinioase, mai ks seami lapBeie iopa Kapi mi eie [presus în ani, însi Kînda sîntă a intpa în stapea de nimfi, se dara ia asKata, a- noi dane ne s’aă firată inseKte nepfente iap se întopK» ia ani. Iap o aiti snepi de KipiEsini de ane este aneea nsmiti: Dyticus marginalis sas plongeurs (fir 11), e de fopmi OBan, sasă Bep- de, 7KOS8 raiBei’i, aBîndă ne mappinea apiniiopă o Bapn raiEeni. fină Ripinsmă rapiosă Kape se pine în ani, este aneia namilă Gyrinus Kape se af- li ne ssnpafapa aneiopă stititoape, anoio eiă meppe ks o iapeaii mape totă înBîptindase în linii nipraiape. E KipiEsmsiă neiă mai mape în Eapona. Buprestis chrisis sas KipiBamai Borata (fir. 10), anemii KipiBami oasni panrsia d’întîia întpe topi KipiEauiii în panoptsiă fpamasepeî, foprncl mi Eoripiei Koiopiiopă; toate aă o fopmi OBan de o Koioape Bepde saă pomii saă aisastpi, însi tots de ana o lanipe Ka metaiaia, KÎte o dati stpuaninda Kiapă Ka aapsia neiă mai fpamosă. Kîtă de fpamoim sîntă anemii KipiEami Kîndă s’aă desBoitata în inseKte nepfeKte, ama de spîte sîntă lapBeie iopa napi seamini kb Bepmii nei mai misepasiii neaBÎndă na namai ninioape, ni Kiapă nini oki. finde aneste lapee esisti, stpiKi ap- ropii, aie Kipopa ie minînKi Koatiie. Ilîni ia 1500 de snepe sîntă ranosrate aramă de pensia Buprestis! însi mai toate na tpiesra în Eapona; Kini în Eapona tpiesra asia 100 snepe de Bn- prestis Kapi sîntă neie mai mini mi mai napină fpsmoase intp’înseie; firapa noastpi (10) înfipi- meazi o snepi fpamosi Kape tpiemte în Ame- piKa mepidionan, însi este aKoio d’o mape bi- timape nentps nidapi mi apsopii din rpidini. Lytta vesicatoria saa rîndarală (fir. 12); a- nestă KipiEamă se distinpe npin Koioapea sa Bep- de isnitoape Ka smapards, sitînda KÎte odati în BÎnită; ajramje ia o mipime de 3 linii, se apa- ti în isna ial lanie în Eapona, însi na în totă ansiă întp’o Kitime eraan; se pine ne fpasină, ne liiiaKă saă lemnaiă KÎinesKă (ligustrum vulgare) tpiindă din fpanza anestopă apsopi. De denapte noate si ranoasKi nine-Ba npe- sinija rîndaraiai iipintp’o odoape naptiraiapi semi- nîndă kb aneea a adaiai inoapeniiopă; femeia na- ne oane saie în nimintă mi dane tpei sinti- mîni se desBoaiti iapBe dintp’înseie. Aneslea sîntă lanpi mi saspipi, nipoase mi de Koioape oasemi, na se rntie de snde aneste iapBe tpi- esKă. finii natspaiisti zira ki ie a ossepBată tpiindă ne aisine mi msmte. Aneste inseKte fop- meazi în maite pipi mepidionaie aie Eaponei Ka mi ia noi, ana aptiKoiă imnoptantă de ko- mepniă, fiindă ki Kantapideie saă rîndanii sîntă întpesainpapi în medinini nentpa Eiastpe de Bizi- Kitopi, Kini Kînda iea nine-Ba în mîni o Kanta- pidi, mîna se smfu. Ilentpa siatapa ne din în- tpa mapiatanii aă asată mai ’nainte osineiă a da Kantapide mi aă otpiBită maipi oameni, Kini ane- ste inseKte Konpindă în sine o otpaBi foapte iste (Cantharidin) Kape apde intestinele omaiai. De aneea si se nizeasKi nine-Ba de mapianapi Kapi ie daă mi aramă anii din mapiatani nentpa a înBia nimte dopinpe npepioase dap nepdste; Kini toate aneste mapianapi aă Kantapide, mi KÎpi aă isată de aneste mapianapi kb rîndă d’a rasta mai sine mmepiie Biepii, mi aă înrponală rapînda în mop- mîntă Biapa, mmepiie mi totă Biitopaia lopă! Carabeus hercules (fir. 13). Este Kipisa- maiă neiă mai mape în Eapona. 0 aiti snepi anaion este Lucanus cervus (fir. 14) e eap o snepi foapte mape de KipiBamă în Eapona. E de Koioape nenamii; faina ssnepioapi a masraiaiBi seamini kb Koapneie UepEBial, mi ape tpei dinul; ia femeii Koapneie sîntă msită mai srapte; mi- pimea iai Kiapă afapi din Koapne, este nîni ia 24 de linii! JapBeie anestopă KipiEsmi tpiesKă în apsopi nstpezi, mai kb seami în tpanaispiie steacapiiopă, aie Kipopa ssrapi ie linră kb lim- sa lopă ftrati Ka o nensan. Oryctes nasicornis (fir. 15). E de Koioapea Kastanii; masraiaiă ape ne rană ană Kopnă rap- sată; mipimea isi e de 1 l/₂ linie. Eia ra lap- Beie saie se jjină ne Koatf de steatapă mi fara nirasi. Aneste tpei snepe (Hercules, Lucanus mi Oryctes) pină de familia de Kipisami Kape e foapte jsorati în inseKte, fiindă d’o mipime țiirantini, de fopmi isnitoape mi Kape toate esisti mai kb seami în Kiimeie Kaide. Topi anemii Kipi- sami se natpesKă de sepetaie saă de esKpemen- teie animaieiopa Kapi minînKi Bepetaie. Maită mai Bitimitoape nentpa omă sîntă — 173 — K'Bp'bBKiuiî spmTtopî Kapi stpÎKi jemne.ie din nt- dspi, mi din Kase. Aiestea sînts >ieje spmitoape K’bpwiuie mînK’htoape de jemne sas Xyllofage a- deKt: Bosfrichus tipographus sas tinorpaftf (fir. 16 mi b, e în fir 17), mipimea jsi e de 2—2 l/₂ .li- nii, rposimea asî e o .linie; rîtsjS nsnKtats, a- 13. Carabeus Hercules; 14. Lucanus cervus; 15. Orictes nasicornis; 16. Bosfrichus tipographus; 17. jlapneze sase mi .remnă stpikată npin nae; 18. Cerambyx carcharias; 19. Carabeus Stercorarius; 20. Curculio granarius nigra; 21. Curculio granarius rubra; 22. Curculio vitis; 23. Curculio pini; 24. Tenebrio molitor; 25. Baltica oleracea; Coccinella septempunctafa. BÎnds ninite îmfiitspi potsnde; apineae a8 Rite rajBins mi oaKemS. E.18 se jjine mai ks seami 4 dinjji ne mapțjine, KO-ioapea sa Bapian Intpe în nBdspi de mo.iifyi (pinus pinea). Aieste in- — 174 — seKte ajeră aKo.io apsopinape aă snăjemnă moa.ie, sa» tpsnKispi de apsopi apsnnate acosă de Bîntă, sas rpimidite aKOJO de mîinlie omsjsi, aKOjo inseKta densne oawe saje; adera în jsna jbî Mai», inseala nEpEsemte jOKSjă namtepii saje, s’adsnE în nete imense SEspîndă în aepă sssă în nEdspije de mojifjil neste BÎpfspije apsopi- pijopă, smE-iîndă SE-mi naște snă ksies nerilps oaE. Kîndă as dată neste snă apsope Kape e fa- Bopanijă nentps SKOnsjă jopă, atsnii înnenă a raspi noasta aqestsi apsope; îhse as snă insliimtă admipanijă ra jia tpsnKispi Kapi stas dpentă, di- peimisnea raspii mepye OE.iiK8 mi în sssă na se ns intpe anE în ranrsjs anesta. Sse noaira fană o itainepE snde inasK8.is.i8 mi femeja se îmnepe- KiazE. Dintp’aqeastE KamepE nanijiajE esă mai msjte rajepii (ranrspi) snde femeja⁻densne oaE.ie saje în nsmEpă de 20, 30 mi mapă nînE .ia 100; femeaa ainemte oaE.ie acestea snsjă de ajtsjă npintp’snă fejă de koke Kape o fană din ns.i- sepe de jemnă. Japneje dsne ne as emită din oaE, faKs mi eje ra.iepii adînai în tpsnKiă (fir., 17) mi ne fsndsj Jispțiits a.iă snel rajepii, se ssimnE în nimfE. în Kspsă de 12—13 sEntEmînl s’aă tep- minată toate metamopfoze.ie acestei insente, de .ia oă nînE ja rapEEsms.iă nepfeKtă. Dap aKsmă KEpEBsmil rEspesKS din noă Koaata apEopsjsi mi ess afapE. Snă asemenea tpsnKiă se înfEijimeazE nap’ k’ apă fi rEspită npin r.ioan^e mim de nsmra (fir 17, a). Kîte o datE itîndă npimE-Bapa a fostă Ka.idE, asemenea mi Kîndă toamna e fpsmoasE, esă întp’o BapE doăe penepaijisnî de aieste in- seitte, nea d’întîiă în Jsna jsi Isjie mi nea d’a dosa ja sfîpmitsjă jsnei Sentenmpie, dap dara ns, atsnni din yenepațiisnea a dosa pemîne nen- ieapnE japBeje (e) mi nimfele (d) în apEopi, mi npitnEBapa Biitoape esă inseKte nepfeKte; însE ns se desBoaatE toate indisideje d’odatE, de aqeea mai în totă timns.iă se rasemte întp’snă tpsnKiă rEspită de aieste insente oas, japBe, nimfe mi inseKte nepfeKte. Kîndă snă apsope (mojitfă) a deBenilă pe- zidenija aiestei inseKte, atsnni indatE foije (aneje) «ie se afjE ne BÎpfsjă apsope-isi se firnă rajsine saă pomii, dap snă semnă mai sirspă nentps npesinija aqesteî inseKte Întp’snă tpsnKiă de apsope este, Kîndă ese nsjsepe rajniiiE Ka fsina din ni- niopsjă tpsnKisjsî; dap mi Kîndă nasepije nsmite Picus Kape smsjs dsne japBeje acestei insente, qioKnemte adese-opî ks qioKBjă ses ja noasta s- nsi mojitfă, atsnii e semnă ki> apnopeje e stpi- nată înssnfps npin aneste inseKte. Ka se aifiE nine-Ba o idee KÎtă de mapi stpiraiisni notă se fara aceste inseKte în he- dspi de liîOJifiji, se mtis ra în anii 1782 mi 1783 aieste inseKte aă stpiKată în sneje ninste de nEdspi în țlepmania mai ms-ită d’o «smEtate mijionă (660,000) tpsnKispi de mojifiji! Cerambyx (saperda) carcharias saă rapE- Esmsjă de n.ionă (fir. 18). EatE snă rapEEsmă mape nînE ja mspimea snsi no.iă (12 jinii). Ile— .iea sa e de KOJOape Bapiasi.iE ajEEstpse saă ra.i- ninE saă lensmiE ks rponi miii nerpe mi jsni- toape, asemenea mi antene.ie saje aă nepitspi nerpe. Aieste inseKte se jjinS ne njoni, mai ks seamE în .isneje Isnie mi Is.iie; japseje saje napi tpEcsnă în jemnă aă o mEpime de 1 '/₂ iiojă; n’aă niiioape, snă Kană mină natpată, ks antene SKspte. Aieste inseKte sîntă foapte BEtsmEtoape nentps rpEdini nsE.iiie snde s’aă njantală njoni nentps smspE, de aneea Kîndă Bede qine-Ba japne de aieste inseKte, tpessesK adsnate toate mi nimiiite. Dintpe rapEEsmii Kapi se ijină în rsnoisjă animajejopă domestice, npesentEmă (în fir. 19) ne nejă osiiinsită nsmită Scarabeus Stercorarius Kape tpEemte în rsnoisjă Kaijopă. Japseje aqe- stopă rapEEsmi tpEesnă asKsnse în nEmîntă. D’snă intepesă mape nentps arpiKSJtopă sîntă rapEEsmii Kapi se ijină în rpîs mi î.is stpira. Aini sîntă de a-i Ksnoamte: raprEpiiia nearpE (fir. 20) mi rEprEpina porniE (fir. 21) Kapi se nină în rpîă. lIe.ie d’întîiă nsmite Curcurlio granarius sîntă Bestite nentps riErsEije Kapi fană rpînejopă în marazii. KEpEEsmsjă aiesta e foapte misă adera ape o jsnyime de 2 .linii mi jEpțfimea de '/₂ ji- nie mi e oaKemă; ne rîtă ape nimte nsnKte mapi asemenea mi apinLie sa.ie sîntă nsnidate mi BEp— rate. In maraziije de rpîă mi Kiapă ne din afapE ne nEpeiin maraziei, îjă rasimă tîpîndsse. Ejă TEspemte ks Eotsjă ses (jsnră Ka o tpîmBiijE) so- Esjă rpîsjsi mi nsne anojo snă oă, din Kape ese mai ne spmE o japBE Kape aslsnE aneastE raspE ks esKpeipenteje sa.ie spmîndă totă mepeă a mîn- i;a fEina eoesjbI, nînE n’a pemasă nimină de KÎtă — 175 — tipîije.ie. Aceste insente ataKi mai toate tepea- jeje: adei;i rpÎB, senapi mi opză; toate meta- mopfozeje acestei inseste se tepmini în 40 de zLie, npin spmape în Ksps».i8 ensi an» mal msj- te yenepajji»ni notă st easi dintp’o feme.n. 0 feme.n nsne 150 de oai, de ateea întp’sn» an» noate si easi dintp’o feme.n nîni .ia 6000 ki- pisami. — MizjoKb'j» te.is mai i>»n» d’a SKina d’ateste inseide este na si aepiseasm tine-Ba adese-opi marazia, si aepiseasKi mi rpîne.ie în- topKîndsjie k» sonata. Anoi Kînd» BÎnt»pi rpîs.iă, at»n>n si saije de seami si ns atinri kb .lonata rpiniezi.ie te.ie miti Kapi se af.n jînn 'ie.ie mapi, KiMi aaojo, în rpimezi.ie te.ie mai mi>iî, inseK- te.re da» f»ra iui se ad»ni, dap d»ne tepminaijis- nea aepisipei si toapne ani fepsinle neste rpime- ziae ateslea, i;a si moapi insente.ie rpimidite ai;o.io. Dap inseuteje de rpî» teae pomii Curculio mbra (fir. 21) sînts mi eje tot» auia de biIi- mitoape sa mi teje nerpe, însi sînts te-Ba mal papi. în yipi.ie mepidiona.ie esisti sns curculio (ripripiiji) sape minînai opezs.iB, ajteje curcu- lio minimii aKo.io Kspmaae, dap nentp» noi este d’sn» intepes» msjts mai mape a Ksnoamte in- senta (npesentati în fir. 22) Kape se nsnieuite Citrculio vitis sire Bacchus, Kape slpiui Bii.ie oa- menijop». KipiESiiiBj» de bîjii este o inseiiti inii;i, de mipime de 4 Jinii dintpe Kape % naptc o- K»ni i;ot».i» sas tpîmEiija sa tea foapte .rsnn; este d’o Kojoape metajim Bepde sa» a.ir>astpi fpsmoasi. MasK»4»4» ape ne rîl» »n» fe.iă de suini .ia fn-nape napte. în j»na .r»i Maptie sa» mi mal nainte se apati în sii; anoi KÎnds iiijia a înten»ls si faKi fpsnzi, atsnti femeia îmi naști o foaie de bîiji, taii k» r»pa ei nedsiiK»- .ib.is (niMiops.is) foii nîm .ia aisniitate, anoi ne »pmi, opi sinrspi, opi mi aarstati de masKs.i». feme-ia fate »ns ssrs din ateste foi mi nsne în întps 4—6 oai. în nsijine zlie se desBoajti -lapac (fir. 22, a) dintp’ateste oai Kape minîiiKi foaea din întps, Kape, în spmi a’iestea, uads jkos» mi îmupesni ks foea Kad» mi japBeje îkosb mi se desBoaati ano-io. Dap fiind» ki stpsrspii n» se fans aa o bîiji fipi foi, de ateea ateste in- seKte sînts foapte Bitimitoape Birjei. Dap de msjle-opi stpiKi mi msrspii Biijei mi fate npin- tp’ateasta nirsBi Îiiki mai însemnate mi .ra firoapii Biuei.— Ateste inseide se uins mi ne apsopii nepi, »nde densne oai.ie sa.ie ne foire nip».i»i întomnai npeKsms .re fate .ia foi.ie Biijei.— Miz- .1OK8.1» d’a suina BÎija de ateasti inseKti este d’a K8.reye toate KipiEsme.re din bîiji nîns n’a emit» fpsnza, mai tîpzis anoi Bizînd» S8.ie.ie fiKBte din fpsnze, si se rpiseasui are KBreye toate mi si .re apzi. O sneiji aseminitoape nsmiti Curcu- lio cupreus^ se pine ne apsopii de np»ni mi de miise; feme.ia n»ne oare sare KÎapă în npsne sa» în i;aise, .re stpiui mi Kad» ®oss: e de Ko.roape apimie .rstitoape, însi nitioapere mi eoIsj» îi sînts nerpe. Toate noamere stpinate de atea- sti inscidi, sad» aios», aBÎnds japna insestei în- tp'însc.ie. De ateea si se rpiseasKE tine-Ba a adsna toate ateste noame Kizste ;kos» mi si -ie apsnte afapi din rpidini, tspnînds mi ani fep- sinte d’assnpa na si moapi rapnere. 3n» cur- culio Kape se jjine ne mepi, n»ne oauie sare în f.ioapea miperai, mi îmnedeKi astfej» noama în desBOJtapca ei. Bepmii Kape-i risims mi în a.rsni sînt» .rapBCJe »n»i curculio Kape se uine ne a- teste n.iante. Msjte a.ite snejje de curculio sa» KipiEBmi i;« Eot».i» J8nr» mi tpînmiija (de Kape se Ksnoa- mte aKsms nîm .ia 6000 snejjel) faK» fe.i8piml do stpiKiti»ni în nid»pi. Noi npesentimB aiti (fir. 23) ne tej» mai Bestii» dinîp’înseje nsmits Curculio pini Kape se jjine ne apsopsjs k» ate nsmits pinus pinea (sn» fe.i» de spadă). E snsa» din tei mai mapi KipiEBiiiî de mdapi, adeKi ape 3 ‘/₂ nîm ja 6 .linii janjiim^ uri 3 jinii 4ipyi- me; o de Kojoape oasemi, Bitînd» în porns, eo- ta.iB siB e JBnrs, rpos» mi te-sa KspEat», clipi— ijeats în aiosă, apineje saje sînts nitpate, mapi, Biprate mi nsnKtate; ne fii-Kape nitiopă ape sn» suin»; nepii sii pomii fan» ne apine-ie sa.re doăe Bepiii SBEjiipI mi osjite. Japea sa (fir. 23, a) ape »n» Kan8 mape pomiopă k» dose nete te-Ba mai a.JEimoape ne fpsnte, dap KO.ioapea Kopns- .rsi ei e a.iE8 mspdaps.— De mi în tot» timnsjB atemli KipisBmi se risesK» în nidspi de mo- -lifni mi de spade, însi mai kb seami in jisna ,i8i Mais mi Isnie se afin aK0.ro în mape Kitime, atsnti feme.ra densne oaiai saje mi fate ninși foapte mapi în nidspi. Ateste inseste se deo- — 176 — siBesKs din toate «iede adte în aueea ke ns dap- Bede ei m ea însumi în stapea sa nepfenfr faie nwsBi mapi apsopidops, kemi poade Koatide ap- Bopijop» nînt Jia pEdEiinide dopa, mEninKE ms- rapii dops, npin spmape apBopii se BesteacesK mi mops. Ildantagisnide ne-ie tinepe de apsopi de 3 nînE da 6 ani silita iede mai ssnsse stpiKE- qisnei acestei inseKte. Dap dapBede dops tpEesKB mai kb seamE în demne friate mi.fruste stînacini în nEdspi; se apafr mi de stpiKE rEspindsde mi frKînds din aemne nsdsepe. Dentptapea dops din UEdspi iepe o mape rpiacE. finde s’a apEtats Bp’sns apsope BEnsits ke e dOKsingE de aceste inseKte, tpesse friats mi demnede dfii îndafr mi de- mEptate din nxdspe. Dap KEpEEBUiii nepfeKin sn- de se rissesKB, tpesse adsnaiji mi apmi, mai kb seamE în dsnede Isnie mi huie, tpesse manijBpI frsste îmnpeyisps.ib apsopidops atasarji, asînds o dEpgime de 10 mi o adînnime de 12 godspi; srsdsinds apsopii, KEpEEBmii nada în manijspi mi asodo sînts .lesne de npinss mi de nimiiits. Tenebrio molilor sas KEpEBsmBdB de frinE (fir. 24). Insesta aieasta e nearps Ka nEKBpa mi dsnitoape, apinede-i sînts BEprate, niiioapeje mi naptea de acoss a Kopnsdsi pomioape, mspi- mea ași e de 6 dinii, .lapseje mi nimfe.ie sade (fir. 24, a mi b) sînts sns nstpiments ssns nen- tps nasepi npisiretopi mi adtede Kînfrtoape. Se jjine în mopi de frinE, în saii mi Kbtii ks frinE sas frpîne, asemanea mi în marazii ks nîine, mi faie aKOjo KÎte odafr nsrssl însemnate. Haltică oleracea sas nspeiede de nsmînts (fir. 25). în stape 'de insenfr nepfeKfr, acesta KEpEEBniB ape o mspime de 2 dinii, e de ko- doape de oijeda sas sepde dsmtops i;a metadSda, nsnKtats, ne rîta ape sepiji tpaimepsade, faie kî- te odafr stpiK’E'iisni mapi ne KÎmns da mazEpe mi fasode. Femeda nsne npimiBapa ne fpsnzede luantedopa o rpsmads de oat rajsene Ka kîx- disapsdB; în Maia mi Isnie ese dintp’însede dap- Be nerpe mi foapte miii (fir. 25, a), ne spmE se asKanda în ifrmînt8, desina nimfe mi neste 12—14 zide se SKimsE în inseKte nepfeKte. In- seKtede Ka mi dapse.ie poda nsmitede ndante de dersmi atîls de fodositoape omsdsi. finii aă pe- Komandats d’a tspna neste KÎmnads semănata ks deramide aiestea, feptspE de nedins, sas si nifr Kîte-Ba opi SEmîngE în feptapa de nedins nînE na de nsns în nsmînta. Sînts mi anede sneije de nspeii de nsmînts Kapi se ijina ne njoni (Haltica populi) ne a- nină (H. alni) mi ne mesteaoni (H. Capreae). Ja finitsda Kspssamidopa Bsfrmstopi Borna sopsi mi de sna kepeebuib fodositopa Kape este aiesta: Coceinella septempunctata (fir. 26). Aieasfr in- seKfr este sneija ansi ijena mape de KEpEssmi mini Kapi se gins ne ndante Ka mi în Kasede oa- menidops. Ede sînts semisfepiie, foapte sodtite da o napte, dsiitoape pomii kb nete nerpe, opi nerpe kb nete pomii, KansdB dops e foapte mina, antenede sKspte, asemenea mi niiioapede. Stas kb ndEiepe da soape, mi KÎnda nane nine-Ba mîna ne dînsede SKOate o zeamt Kape ape odoape de afions, (opium) ape mi efeutEd sta d’a adopmi ne om, mi a adina dapepide, dap mai kb seamE se o- EminaesKa a de nsne da dspepe de mEsede; dap- Bede dopa (fir. 26, a) seamini kb ana oa misa mi as niiioape. Aieste dapBe mi K’Bp’aEsmi se nstpesKa de wsdaKi de fpsnze, npin fdopi; namai o snejiE Kape se uine ne tpifoi noate st’ds stpiie KÎnda Bapa este seaKt, frpț ndoi. O srie- ijii namifr bob-ib noniî (bfete-dieu) e foapte kb- nosKBts tstBdopa, dap nea mai mape sneijE din- tp’a'iesls pena este nea nsmifr C. septempunc- tata (fir. 26); ape o danpime de 4 dinii, e po- mia stp’EdB'iitopa mi ape 7 naimte nerpe ne a- mîndoae apinedc sade, rîtada e nerps dap ne mapijine e adES; dapeede sînts mim, kb negi de KOdoape uenamfr, kb nete radEine mi nerpe. E- sisfr în rpidini, mi sînta întp’adeBT>pa n-azitoape fpsnzedopa de nEdsKi, de aieea sînts fodositoape arpiiîsdtopadai Kape tpesae se de menajeze. K0M8NIKAII18NI niTIINUIFIUE, MPlI. Tanete estzmutoape sonstiuji. fină iKspnajs din Bepaină faae OEsepBagisne kt ns tpesse st> ne mî- ptmS, ks de kînds moda d’a asea napdoseada ts- tsaops odfciaops akonepite ks tanete (kosoape), d’a- tsn’ii înkoane natima Oftisei s’a mai întinsă; k^si kînds ossepseazE mne-sa o pazs de asminE k'bzînds întp’o asemenea kameps, atsnni Bede kt aepsas a- sesteî kamepi e smn.ists ks fipe mini de in>p8 kape neîncetată se'-psns din koBops mi se ssis în ssss, anoi omsdă kînds pessfas asts-feais de aepS, nerpe- mits ks ads'ie o mape Bstemape nasmîniaops ssi. Eata o onsepBagisne iijicniks imnoptanta! Tinorpatia Najiiona.n> a asî loisfS PomanoBă mi Komn.