JTJBNAI. EENTE8 FESHÎNDIPBA D1ȚUNJEW MT8PA.IE IUI ESAKTE. în toate Liaseje. Pediyeată de Ilporesop Doktop la.ii/î I>apam. .71" 20. (Ans.i intiis) I»EkspeiiitT. MaiS 22, 1856. Konpindcpe; Isfopia KaAfndapwfil.— lIc~ea desnpe napfamzpil.— Komstiikattfivnt utliinii/ifi'te, misii. ME-BA DESI1PE UAPFSM'bPlI. AptikoMjiS II. fina poj8 mape hj03ke Kamfopsjs în nap- fsmspii: Ja feaspiml de osieide de toa.iets se în- tpeBBinueaz'b Kamtops.is. Kamfopbjs adeBEpats Bi- ne din ÎKanonia mi Kina. Ako.io Kpemte apno- ps.is de Kamfops (Laurus camphora). BpîndS a Kînitira Kamfops, tain pamspi.ie aiests! apsspe, aq fepss în ani, atsnii Kamfops.is se ssiE ne ssnpafajja anei dsne ne s’a pEiils. In inssja Borneo KîmtirE Kamfops dintp’sns a.its apsope. (Dryobalariops aromatica), însi aiests Kamfops de Borneo Kînds îjs amesteKEms ks snts de Bi- tpio.is (aiidS ssjfiKs), se SKimsE în Kamfops opdinap. Kamfops.18 e imnoptants mi nentps istopiea Komep*iib.i8i mi a KBjtspei oamentiops; keii fiinds kt> Kanifot8.is Kpemte nsmaî în nsmiteie jjBpi, de aicea Kînds Bedems ke Kiaps ks 500 de anî înainte de Xs. Pețiil Indiei as întpensinjjats Kam- fops Ka napfsniEpie, aBemb aprsments ke Kiaps atsnii esista o pejajjisne Komepiiajț întpe In- dostans ne d’o napte mi Bopneo, ÎKanoniea mi Kina ne d’a-itE napte. Bajsameje sînts matepiî odopante £iside sap Kspra din Koari.ie difepini.wps apsopi (s‘ e. sa.i- sams de Ileps ini Ea.isams .de Tojis). Aierntl — 154 — apEopi Konpinds ană fejiă de sntă odopanta iui o matepiE peminoasE neodopantE. Bajsamajă de Ileps ape o odoape nenetpantE, însE njEKatE mi seamME ks odoapea Banijiei; Dap iui msjte aj- te KopiiBpi peuiinoase desBoajtE odoape njEKBtE KÎnds apdă în foi>ă s. e. (tEmîe), Myrtha, Be- nzoe, Aloe nii Storax. Dap odoapea npe- jjsitE a Banijiei npoaiiie de teasa anei njante (vanilia aromatica) Kape Kpeuite în MeKSÎKs; KÎnds toana s’a Konts atanui stpinoapE 4, 5 niKEtapi de ană fiaidă apomatmă; aueslă fjaidă nonpinde ana anta apomatiKB iui sna auidă apomatiKB. Banijia este ana din apomeje Kape înBiazE aKtiBitEjjije fBiiKijiBnijopa Kopnsjai nostpa, iui insnipE mi ni- uite dopinye mi nasisni stinse în snii oameni din Kassa aussajBi njEuepliopă Bieijii. Kînds amesteKEms o napte de sniptă tape (alcohol) Ka dose nEpni sntă de Bitpiojă, atanui upodaucrnă ană fjsids srriptaosă nsmit aether. A- uestă aeter a doEÎndită pensme în zijeje noa- stpe, fiindă ke Mediuii as desKonepită ke daKE sns oms insnipE (pesaf-iE) aeter, atamii Kade întp’sns fe.riă de somnă atîta de adînKB în KÎtă nstema se tEÎEmS ebkejjî de Kapne din ejă , mi ejă ns simte. în pamaja de Kaptofi mi de npsne se af- ană fejiă de aetep (fusel) Kape ape o odoape foapte nemiEKBtE mi Kape faue' Ka ana omă de- jisată se na noats nea pairiă opdinapă din Kape ns s’a skosb auests aetep sas fasejă Kape este mi Beninată mi KontpiEseiute msjtă ja fenomeneje rpeijoase Kapi .ie ossepBEmă ja ana oină îmsE- tats de pasis. Dap sîntemă în stape a sKoate aeteps mi din jenină, adeKE npodsuemă aeteps Kîiida aniesteREins anta de Bitpiojă kb oiietă de jemns, (desnpe npodsKijisnea arestai oyeta Bornă Bopci ajtE-datE). Aueste fe.ispi de aetepe woa- ke aKams ana pojs foapte imnoptantă în faspiKa- jiisnea napfaniEpiei Ka mi în indsstpie uri mediuinE. în insa.ia New-Jersei (ja Kanajajă ja-manmă dintpe Fpamja mi Anr.ria) npeuite o njantE na- mitE Pyrole (gaultheria procumbens). Auea- stE njantE ape o odoape hjekbIe Kape seamEUE K8 odoapea anops fejspi de inesteaKEiri mi ds bus napfama namila anta de nipo.ia Kape kosIe SKSrhnă. Kimistsjă Fpanueză, Caliours a desKO- nepită ke amesteKÎnda auidă de Sajiuină (npo- Beninds din sajuie) kb oijetă de jemnă, npods- uems o matepiE Kape ape toKniai odoapea anta- jai de uipojă; aueastE desKonepipe e foapte fps- moasE, însE na e npea npaKtiKB, keui auidajă de Sajiuină kosIe mi ejă majtă. Dap eatE ajte fpa- moase inBennîani modepne aje Kimiei în napfa- mspii Kapi sîntă mi npaKtî'ie. Este snă napfsmă nsmită anta de Ananasă, Kape ape o odoape foapte de.iiKats. Kimistsjă upodaie ansmă aueastE esen- ije dejiuatE npintp’o amesteKEtapE fi>K8tE de ae- tepă npoBenindă din Bina, îmupeanE kb auidajă npoBeninda din 8ntă de bbke. FiE-Kape antă upoasnEta ape o odoape hjekbIe ; aueastE odoape este KassatE de sus auids ue se afiE în anta, în naKa de kokoss se af.iE sub fejiă de auids naptiKBjaps namilă auidă de kokosb; auests auidă amestesată ks aetepajă de Bins, dE ană napfamă admipaEijB namilă esenijE de mejone.— Dap eatE o ajtE SKamatopie idmiKE mai KEpioasE. Mai sssă ama zisă ke în paidajă opdinapă (ijsiKa) se afjE sns fejs de anta rpeijosă mi otpEBita nsmită fa- zejă; anoi Kîndă amesteKEmă auests fszejă ks aue- tață de sKposeajE (adeuE suposeajE KomBinatE ks auidă auetiKă) atanui npodauems fejapimi de e- senije odopante, KsnosKate sss namipe de esenije de nepe, de mepe mi de stpsrapi. Aiui Kimia a- pâtE o nstepe întp’adeBEpă mayiKE, keui sidmsE o matepiE rpeijoasE mi BeninatE în matepii uje- Kste mi sEUEtoase. Kb dpentă KSBÎntă ziue ana Kimistă uejeBpa: Kimia este natepea demoKpati- be în natspE, keui ea e în stape a pidirni ma- tepia uea mai neînsemnatE fsKindB-o jaKpajs ue.iă mai KEBtats mi ne de ajtE napte a SKiniBa de msjte-opî matepii npejjioase în osieKte rpeijoase mi misepasije. Kimia modepnE a înuenstB a amepiniia mi soispLie de Binspi nom'je. EatE kbibb: toate fe- .ispije de Bina, idaps iui uejs mai opdinaps, ko- npinde ană fejiă de aeteps namits Oinanthaeter, Kape dE BinBjai rasta de Bins. Dap KÎnds npin distijaijiane deuEptEms din Bins auests aeteps Ka uri sniptsjs Kape Konpinde, atanui pEmîne în fie- Kape fejiă de Bină, o matepie deosesitE Kape dE auestsi Bina rsstsjă ses sneijiajă saă aueea ue se nsmeiute Basetajă (Bouquet) Binsjai; npin ame- steKEtapE kb Bapă nestinsa sîntemă în. stape a kî- mtira din fiE-Kape soia de Bina matepia nspE Ka- pe npodaue auests BaKetă mi Kape ape mi odoape — 155 — naptiKBiaps ini niBKBts. EatB dap nosisiiă, ziue sns Kimistă kb Kimia Bpmînda în aueasts i:aie Ba fi în stape a faue din Binaia ueiă mal op- dinapa, Binsiă ueiă mai deiisată, adeKB ameste- Kînda’iă K8 B8Ket8.i8 naptiiiaiapă Kape distinție a- K8m8 soiapiie de Binspî nosi-ie. flînE aKSina ams Bopsita de napfamBpiiie Kapi ne ds pernsiă Beijetaiă, dap mi peraaiă a- nimaia ne di> aneie napfsmtpn foapte npejjaite. In auestă perna okbhb paiirsia ucis d’întîiă mosks. Mosk8.18 HtoaKt anemii, mi maî kb seamB în se- K8.ie.ie tpeKate a îKBKată sns po.iă mape, a aBsta mi o inf.iBimjT. mape assnpa Istopieî uiBi.iizajiis- neî oameni.iopă. Ilentps aueslă napfsins sîntemă peKBiiosKBtopi snsî anima.iă pamerstopa din fa- miiiea KT.npioape.iops de niT.pimea snei Kanpe, Kape Ipseiiite în Kina, Sisepia, Monrolia ini maî kb scams în Tineta mi i.ape se nsmemte Ka- npa de Mossă (Moschus moschiferus). Ilaptca BBpnBteasKB noapts ne naptca noslepioapi. a Kop- nb'iaî st>b o nanrB uiins de mosiia, Kape KÎnda e npoasntta e moa.ie, oancins, de sns rasis a- mapa st,pata mi apomatisa; dap Kîndă îiubt,- ¹ tpînemle, se bsbkt,, dcnine tape mi sîntemă în stape a’iă naisepisa. în stapea aneasta mosKs.is îmi desBoajlî, odoapea sa i.snosKStB mi ama de npejjails. Fis-Kapc iibiiit, de hioskb Konpindc namaî tpcî dpamapî de mossa. în Annia inlpT, ne fis-Kape ană nîm, ia «liii'iî—zeul mii dpamapî de moșită din Tineta mi Pssia. Dap na nsmai a- uesta anima.ia 'ii iui a.ite oniente în natapn ko- npindă moșită, s. e. Kapnea ansi bob nsmits sos de moșii (bos moschatus) mi niapa Kapnea spo- Kodi.ia.i8î tepisi-is ape o odoape de mosiis. în Asia mi Afpina - esistT, doae animaie itapî se na- mesKB nisinî de Ziseta (vivera zibetha în Asia mi vivera civetta în Afpina) napi eap npodans ana fejis de inosna înss e raisena ini moa.ie na mepe.ie. întpe inseKte, aniî KT.pEEamî as o odoa- pe de mosKB, aite inseKte s. e. fapniuiie, Kîndă .ie sdpoEimă în rnîiiT,, desiîoa.iti, o odoape de 0- jjetă, dap în Amepina uentpaiB esistB ana felia de fapniiî napî nînda .ie omopîmă, desBoaits o odoape de iBmîiB; Anoî mi aneie Beqetaie npo- daK8 odoape de mosKs, s. e. sfeKia de zaxapa (Silim Sissarum) mi manta de hiosks (adoxa cimums) ia noi în Eapona, mi maî na seamB sna feiia de niantB Kape Kpemte sssă ne BÎp- fsiă maniiiiopS Himalaia (delphinium glaciale) mi Kape seam^nB kb fioapea kb rimnî nape Kpe- mte ia noî mi Kape se nsmemte ia noi fioapea domneasKB (pied d’alouete). Kastopiaiă (Castoreum) ană feiia de mate- pie odopantB Kape npoBine din animamis Kastopă (Castor) seamBnB maita în panoptaia odoapel kb mosKBiă, este însn maî SKamna, mi sepBE namai în mediuiiiB (Ka mi mosnaia) dap na mi în nap- famspie, fiind» kb ape o odoape npea nenetpants. Sna.iă din iiapfameie de animaie ueia mai npejjsila nape Bine dsne mosaă este ambra (am- bra grisea) Kape se rEseuitc în mape lînrB in- sa.ie.ie Moisue, în oueansiă Indiană mi în ouea- nsia na’iifiKS. Apașii aă npetinsă kb auestă nap- famă nposine din EaienB (Kită) kbuî de maite opi TEscsnă amspE îm majieie Eaieneî. IUi a- Kamă natapaiislii sînt» întp’o îndoiaiB desnpe opiyina anmjieî. în seitaieie tpeKate amspa a fostă ama de KBBtatB mi de npenaits în KÎtă Be- stitsiă Kaiif Harum-El-Racliid a tpimisă dena- dinsă o esnedijjiane naBais ia uspmapiie mspii indi'ie supe a Ksata aniBps. Aueasts matepie Kîndă e npoasnstT, e ne-Ba moaie, lensmie, nstatE Ka mapmopa, ape o odoape loapte niEKSts mi ană rasta rpasa Ka snlsiă de mirdaie. Kimia a de- sKonepită în amspB npinmnaia stă odopifiiis rni’i a namilă ambrein. Dap Kimia de mi n’a pes- inita nînB anamă a fa>ie ană amspa aptifimaia, înss a desKonepită amspa întp’sn» iOKă ande ni- meni na-iuî a imaijinată, adeKB a apstată kb din adaiă mi saiira Baniiopă noate sb se desBoaite o odoape de amspB mi Kiapă mi esKpementeie omaiai dane o tpaKtape KimiKB sînts în stape a desBoita odoape de amspi. Oape na este ade- BBpată ie amă zisă mai sasă, kb Kimia este de- moKpatsiă neiă maî mape în Nataps Kape na in- tps dane opiyinea lafipapiiopă ui dsne Baioa- pea iopa? — 156 — Ksestiuni ÂgptkoAie. II. IKSEKTEJE BBTBMBTOAPE. în aptiKOjsj» I—is am» zis» ki »na dintpe pamspi-ie neje mai imnoptante în arpiKSJtspB, este intiinija inseKtejop» BBtaniBtoape. întp’ade- Bip», r.Btamapea inseKtejops nentp» om», ns se mippinemte nsmai ne oeieKte de arpiK».it»pB,: ni msjte oBieKte sînt» atanate npin difepite inseKte; însB nar»Be.ie neje mai însemnate Kape om»J» je ape din inseKte, se spmeazB ne Kîmn», dap n» în Kasa j»i. întp’adeBBp» Kînd» nitims Kt »- neje japBe de KBpBBSini a» stpiKat» mii de ap- Bopi din ntdspe întp’t»n» timns sK»pt», sa» kb a.i- ta data; jBKBsteje a» mînKat» toate nepea.ie.ie xo- tapîte a n»tpi milioane de oameni, at»nni asem» o idee de imnoptanjja nea mape ne este în arpiKSj- tspt, Ksnomtinija anestop» inseKte BBtamBtoape mi a miz.ioane.iops de anBpape. Sb înnenemS dap k» st»disjs inseKtejop» BB- tamBtoape, s. e. k» KBpBEsmi (Carabeus, Co- leoptera). InseKteje n»mite în jimsa pomînB ItaptEsmi (npoBenind» din Carabeus jatinemte) Konpinde »n» opdins de animaje foapte sorat» în difepite ye- n»pî mi sneue; Kiap» nstemS st zinem» kb de ja nini sn» animajs n» esista atitea mii de sneije Ka de KBpBB»mi (mi de fj»t»pi). Sînt» aniina.ie d’o fopmB ii.iBKsta mi noate sb se nBstpeze m»jts timn» d»ne moaptea jop» (fiind» kb a» o neje tape), de aneea msseeje de Istopia NatspajB sînt» njine de aneste inseKte. Sînt» «neje Kapi sînt» ama de mini în Kît» asia sînt» Bizini.ie, ne Kînd» ajteje aatsnr» ja mspimea yirantiKB d’o jkbhib- ta-de niniop». KapaKtepsj» jopă distinKtiB» este kb amîndose apineie jopă de din ainte sînt» rpoa- se mi tapî Ka Kopn»j», mi de desastaj» jop» se atiB a.ite do»e apini foapte fine mi tpansnapinte, anoi mi naptea de s»s» a tot» Kopnajsi jop» este aKonepit» ks o ne.ie tape Ka Kopn»j», Kape sea- niBnB kb je aKonepe. Tspa jop» e fi>KBta snpe a mînKa mi a poade ajimente sojide, de aneea a» o msjnime de oprane destinate nentp» mBninape (s. e. B»za infepioapB sa» labium, fB.mi.ie s»ne- nepioape sa» mandibulae mi fBjnije infepioape sa» maxilae); Ja Kans a» dose antene sa» fipe simjjiloape, Komnsse tot» de »na de 11 aptiK»- jaijiBm (rjesne); a» doi okî Komnsml, »nii a» no fp»nte mi â.iijl doi ok! simnji, anoi în timn»j» nostp» s’a» desKonepit» iap ajijil Kapi n’as okî nini de Ksms. JapBeje (Bepm»mii) anestop» inseKte sînt» moi mi seamBHB ks Bepmii, nsmai KansjS jop» e tape mi a» opransjs mastiitanisneî (r»pa) fBKSta Ka ja KBpBB»msjs nepfeKts. 8neje a» ja KOpn» nainte Kîte tpei nepeni de ninioape. Kînd» a- Htsnr» a se SKimBa în stape de nimf», atsnni n» mBnînKB, n» se mimKB mi sînt» anonepite d’o neje finB mi tpansnapinta; ajteje faKS roroiiri de mBtase atsnni îmnpeiji»p»J8 Kopn»j»i. în panoptsjs n»tpipei anestop» inseKte, dom- npmte o foapte mape Bapietate. Sneje din kb- pBssmi sînt» pBnitoape, adeKB se nstpesK» de npadB niB (s. e. de Bepmi mini, mi de mejni mini) nea mai mape napte din KBpssmi pBnitopi tpB- esK» ne ssKats, mi nsjjini tpBesK» în ans; ajijii mBnînKB moptani»ne, npoBenind» de op» mi Kape animaj». O napte mape din KBpBsmi se nstpe- mte de esKpemente Kapi npoBins de .ia animaje mapi mi Kiaps de ja oms. Dap sînts mi KBpB— s»mi Kapi se nstpesK» de Beyetaje; snii s. e. mB- nînKB fpsnze, ajijii mBnînKB fjopi mi noame eap ajijii rBspesKS KoaiKa apsoptiop» snpe a mînKa nBpijI moi (alburnu) ne se afjB de dessBtsj» jop», ne Kînd eapBuii a.inii ncsnoae apsopii de Kosdje jop. Ajijii eap se nstpesKB nsmai de Beyetaje stpi— Kate mi nstpezite. în fine sînts eapBuii ajijii ne se nstpesK» nsmai de pBBmBmijje stpiKa aje Kop- nspijops opranine, adeKB de Kapnea animajejop» moapte mi de njante, mi npin spmape sînt» foap- te BBtamBtoape în Kaseje oamenijops. Noi, nenstînd» o Bopsi aini desnpe mii de sneije de aneste inseKte, ne Boms nrtpijini a fa- ne o peBislB miKB nsmai de a snopa din neje mai de KBnetenie dintp’înseae, a KBpopa K»no- nitinjjB noate sb Cb d’»ns mape intepes» rntiin- ijifiKs Ka mi npaKtiKS. Elater iseget (fir. 1) este oanemi, aKonepit» K8 nBp», antene mi ninioapeje sînt» raJEine EBtînd» în oaKenrî, apineje sînt» BBprate mi nBtate, de mBpime de 5 jinii (12 jinii sînts întp’sn» Bon»). — 157 — JapBa acestei inseKte poade pidiiinue ’iepeaje- aops (BBKatejops) dsne Kîmns ini .ie stpihi. Elater signatus (fir. 2). Kansjs ini rîts.is a- nestei inseKte sînts Bepzl .isiitoape Ka meta.is.is; apine.ie sînts rajBine Eitînds în oaKemî, însi BÎp- fspi.ie apiuLiops Ka mi niuioapeje mi antenele sînts nerpe’; mipimea as! e de 6 .linii; mi a- nests inseKts e Bitimit^ops nepeaAeAops. Anemii doi KipEBBTm mi msjjji a.ipi sînt d’o famijie de KtpTBsmi Kapi as naptiKsiapitatea kb sînts în stape Kînds sînlts KSAKaijI ne sninape a suta în ssss foapte în.a.its mi a se apsnKa în 1. Elater segetis; 2. Elater Signatus; 3. Anobiuni pertinax, ks aapna .isl; 4. Melolontha vulgaris ks .iapna (a) mi ks nimfa (b) ei; 5. Melolontha solstitialis; 6. Necrophorus vespilo; 7. Dermestes lardarins; 8. Lymnoxyllon navale ks aapna asi; 9. Hydrophyhis pieeus; 10. Buprestis chrisis; 11. Dyticus marginalia; 12. Lytta vesieatoria. 7KOS8 slînds ne niiioape. în AmepiKa mepidio- najB sînts sne.ie sneije de aiernti sKit’Btopi (Ela- ter noctilucus) Kapi as naptiKSjapitatea ks .isuesns în întsnepeKb, adein» ne naptea din dip’Bts a Kop- usasi Aops, aă o nats ra-iEeni Kape noantea^ as- nemte Ka fosfopsjs. Indienii de aKOJO as osi- neis kb, Kînds BopS st smBJe noantea npin în- tsnepeKs, atsnni jean de ninioapeje jops Kîiy— Ba KBp’BBsmi Jisnitopi,. Kape je sepnesKB dpentă fejinape. — 158 — Anobinm pertinax, (fir. 3). Apine.ie saje sînts nitate ks nimte nsnute mi Eiprate, de ko- joapc oaKeme-nearpi, ne rîtă ape nimte rponi; mipimea .ibÎ e 2 '/₂ jinii. E.ie Ka .mi .lapBeje .lopă (fir. 3, a) tpiesi'ă în Base de jemne ne se afin în Kaseje oamenijopă mi .ie SKimBi întp’o nsjEepe Tajnini, însi afapi de .lemne atara mi nîine fie Kîtă de BSKati, de aqeea sînts foapte Bitimitoape naBiratopi.iopă dsne mipi, Kiqi nu- nta tots nesmets.iă jopă npentils nentps o ra- ratopie .isnra. Dap mi nentps msseeje de isto— pia natapara snde se af.ii adsratspi de n.iante ssKate (Herbaria) eap sînts Bitimitoape, ram mi- nînra aqeste miante, înst japBa aqestai inseiită ape OBiqeiă ra, Kînds atara Bpe-o njanti din ep- Eapiă, atanqi o jinemte mai ’nainte de xîptie mi anoi o minînra, aqeste inseKte ns se tema de niqi o otpaBi Bepeta.n, raqi japBeje .iopă me- nta Kiaps foi de tatans fipi Bitimape, de a- qeea în marazii de pirape fana stpiraqiane mape. As ans osiqeiă Kapiosă ke nioimesuă ks Kanajă în .lemne mi fană sbb sromota perajată Ka a.iă ansi qeasopniKB mi foapte KanosKBtă, Kape tiăi aszimă KÎte oditi noantea în Kase, mai ks seami Kînds Kasa e fiKati de .lemnă; mai nainte în timnsptie sanepstipioase, oamenii mi-aă îniânaită ra ande se asde sromota, aKo.io tpesae st încapi qine-Ba în Kasi. Kînds nane qine-Ba mîna ne inseideje aqestea, atanqi îmi tpape niqioapeje sa.ie ratpe Kopnra, ns faqe qejă maî miKă semna de mim- Kape mi se aseamini i;a Kama apa fi moapte Kiaps KÎnda o nitpande qine-Ba ks ana «ks saa Kînds o nane în foKă, tots ns di qeâă mai misa semnă de Biapi (de aqeea a npiimită namipea de de pertirax, entetd)- dlelolontha vulgaris, (Hanneton saă rapi- Esmi de jsna .ia! Maiă, fir. 4), e de Kojoape oa- Keme; rîtaja niposă, apini oaseim pomii kb natpa, qnqi Beppi, niqioapeje sînt pomioape, antenele sînt Kg 6 foi mi OBaje (.ia masKBjă) sas ks 7 fol mi janpl (.ia feme,ii), mipimea ei este de 12—13 dinii. Aqeasti tnseKti foapte KanosKsti în Eapo- na se apati .ia sfîpmitsjă .îhî Anpijie sas .ia în- qenat8.i6 jsnei jsî Maia, npin spmape toKmaî în timna.18 în Kape toni apEopii sînts aKonepipi kb fpsnze. Ea iași din nimîntă ande se desBoajti din oa, însi ape tpesainpi de natps ani nentpa | aqeasti desBOJitape, de aqeea nsmai din 4 ani în 4 ani esă ms.ite inseKte nepfeKte. Kînds in- seKta s’a desnojtată, atanqi se pine în nidspe de steatapă, fără, fpasînă m. q. j, asemenea mi în rpidini mi a.iee, mi în penepe ande sîntă ap- Eopî kb fpsnze, aKo.10 minînra marapii aopă mi fpanza qea tînipi ; mai napină Bitimitopă este ea nentps nidapue de mojiifpl m. q. j, Kape în •lOKB.iă fpanzejopa as aqe. Snde se apati (oda- ti în 4 ani) atsqi faqe stpiKiqiani mapi jia ap- Bopi, raqi ns nsmai fpanzeje jopa, qi mi f.wpi.ie mi noame.ie jopă je minînra. Zioa, aqeste ki- piEBinii rnedă jinimtipi mi nemiinKîndase ne pa- mspi.ie apsopi-iopă, dap seapa snoapi mi minînra, anoi dimineața sîntă anonepipi ks poa de noan- te mi sîntă atsnqi Ka amenipi în Kîtă .lesne nadă dsne pamapije apsopijopă; feme.ia dsne qe a fostă feiiondati de ratpe masKR.iă, se di îKosă din apiopi ne nimîntă raatîndă okojo snă joks ssnată mi moaje. ai:ojo faqe o rpoani (npintp’snă oprană Kape ape -ia naptea nostioapi a Kopnsjsi siă mi Kape seamini ks o jonati), aqeasti rpoa- ni ape o adînqime de 6—8 pojapi, aKOJO nsne 12 nîni ja 30 de oai fiKÎndsje rpimadi, je aKonepe, ne spmi se dăqe ja snă ajta .ioks sn- de nane eap 12 nîni .ia 30 de oaăi întp’o rpoa- rn; o femeji nane ks totajă 60 nîni ja 80 de oaăi. natps saă mase sintimîni dsne qe oaije aă fostă nașe în nimîntă, easi japBe (Bepmi) dintp’înseje, aqeuiti Bepmi mi (Engerlinge în jim- Ba (lepmani, fir. 4 a), tpiesKă în anajă d’întîis în soqietipi (qete) mi se natpesKă de pidiqinue SBEpipi aje njantejopă, Ka mi de esKpemente.ie animajejops mapi; în anaj ajă doi-iea se piși— nesKă mi’rni fană sinînda în nimîntă fn-Kape o raaepie (Kanajia) ssitepană Kape aă fejapimi de dipeiipiani sne.ie meprîndă în sasă, ajteje în acosă m. q j. în aqeasti emirpapiane sastepani faKă majte stpiraqiani arpiKajtopajai, raqi podă mi mi- nînra pidiqinije njantejopă, epsapijopă, jera- mejopă mi Kiapă a apsopuopă tinepi; mi Kînds sîntă întp’o ratime mape sîntă în stape a paina KÎmnilie de apitspi, isjazeje, rpidinije kb .ie- rsmi mi Kiapă mi nidapiie tinepe a.ie snei pipi; Kiapă apBopii EBtpini safepă ms.ită Kîndă ’i-aă poss KoaiKa Kîndă e npea fpiră saă npea Kajdă, a- tsnni japBa saă Bepma.iajă se Kafsndi mai adînnă — 159 — nîni în nimîntă, asemenea KÎndă îmi SKimsi ne- jea xape se întîmnji o dati ne ană. Eapna se Ksfsndi Kiaps nîni ja adînniinea de mai ms.de ninioape; însi sapa mai ks seami dsne o n.ioae, se ssii în sssă ne nimînts. Aa sfîpmitsjă Bepei din ansjs ajs natpsjea a.iă esistinnei jops, se Ksfsndi în nimînts nîni .ia adînniinea d'sn stîn- acină, aKO.io în fsnds.iă npoanei fană o EO.1I1 0- Ba.11 mi în anestă JOKă petpasă ini sinrspatiKS deBine nimfi (fir. 3, b) îmi sfipmesnă melamop- foza ,iopă mislepioasi de .lapne npefiKÎndsse în inseKte nepfeKte; în 4—8 sintimîm aneasi suim- cape s’a sfipmită, Kîte odati inseideje nepfeKte esă aa sfpinits.iă toamnei, eap mal în penepe KipiESiiisjs nepfeKtă înnene în jsna jsi Fenpsa- pie a cmi din nimîntă din adînniinea mape sn- e înrpoiială mi tomnai în jsna jsi Maiă ese sssă ne nimîntă mi fa'ie slpininisnije mai sssă nsmitc. în Kontpa ancstsi inseiită pedstaEijă ajs a- rpiK8.ilops.isi, în-tolă tiniiisjă oamenii as Kislală mizjoane a se ampa de dînss.iă adeKi a’jă ui- mim. Mizjoaneje anostea opi ki aă aimtă skoiis a omopî ne anoste inseKte nepfeKte sas ne jap—₍ Bc.ie anestei inseKte. Miz.ioa>ie.ie nponsse nentps omopîpea inscKtejopă Konsisti d’a emi diminea- ța în nidspi snde se țină mi a rssdsi apsopii ne snde se țină, atsnni nadă jesne (npcKsm am zisă mai sssă) .ie adsni atsnni în rpimezi, toap- ni ne dînseje ane fepninni snpe a.ie omopî, mi .ie di de mînmipe nopni.iopă sas nasepijops Kapi .ie minînKă ks nofti (afapi de rîmte Kapi ns je mintalii). însi dsne mimiapca aneasta, animajsjă tpesse si cea ms.iti ani. Aneasti stpîmjepe tpe- Bse si se spmeze ks ze.iă mape mi neîntpepsntă nîni ja sfîpmits.iă .isnei .isi Mais, nîni i;îndă ns se mai Bede nini snă KipiEsmă, nsmai atsnni 0- nepanisnea aneasta adsne snă fo.iosă însemnată. Dap niminipea japBCJOpă aneste! inseKte e mai rpea, fiinds ki e.ie se nină, npeKsmă amă zisă, înrponate adîniiă sbe nimîntă mi pimînă nentps noi neBizste nini KÎndă aaisnrs de faKS narsEi mapi, adsKÎndă stpiKinisne Kîmnii.iopă mi rpidi- nijopă, toKmai atsnni afjims ki esisti, însi a- tsnni e npea tîpziă; ks toate anestea mi aneasti metoadi e esiii Kape Konsisti d’asma în nimîntă snde se apati Bp’snă nsisă de aneste japBe (mai ks seami în ansjă d’întîiă snde sînts adsnate în nete) mi a.ie omopî. Ms.ite animaje sînts aacstoape omsjsi în ro- nipea aneslei inseKte adeni KÎndă japseje se af- ji înrponate în nimîntă, atsnni .ie ronesKS, s. e. apini, moapeneje dsne Kîmnă mi neBestsiKa, ane- mtia je ronesKS mi minînKi japBeje anestopă KipiEsmi; KÎndă japBeje se apati ne ssnpafața nimîntsjsi, atsnni nioapa, nioKÎpjansjă mi a.ite a- semenea nasepi je ronesKS. Dap KÎndă inseita a aaisnsă în stapea sa nepfeidi, atsnni risemte inemini pedstaiiiji în BS.me, mapdepă, apini, ji- .lieni, niopi, Koțofene mi ajte din nisipi-ie Kin- liloape. Ama dap ns e Eine si roneasKi omsjă aneste animaje KÎndă noate si-i fie d’snă mape aanitopă în ronipea aneste! inseKte ama de Biti- mitoape. Aneea ne amă zisă aini noate si fu aKsms mi ja noi d’sns mape intepesă npaKtiKS, Kini npeKsmă se asde, în sneje joKspi din acsdeiisjă Esziă, s’a apitată Bepmsmii âneintia, aă mi fi-' Kstă slpimnisni mapi. Melololha Solstitialis saă Kipissmsjă din jsna jsi Isnie (fîr. 5) e de Kojoape rajseni mspdapi naplea de sssă a Kopnsjsi siă e anonepiti ks iupă; apinije as Kîte 4 Bepții a.me, mipimea jsi e de 7—8 .linii, se apati în jsna jsi Isnie mi e Bitunilopă arpiKEjlspei. Necrophorus vespillo saă înrponitopsjă (fir. 6) e nerps, ne KÎndă Bîpfnjă antenejopă mi doăe sande tpansBepsaje ne apini sîntă rajEÎne-pomii; femspije ninioapejopă de dindipită sîntă KspBate; mipimea Jsi e de 6—8 jinii; î.iă nsimă mai iotă de sna jinn Bp’o moptinisne; KÎndă ejă o simte de denapte, atsnni se dsne aiiojo, sâni iiimîntsjs de dessstsjă moptinisnei mi o înrpoa- ni ai;o.io, nsne în rpoaiii mi oaije sa.ie mi je anonepe, ks siionă ki, Kînds japBeje sa.ie sopă emi din 01, si aîsi ne-Ba de mînsape, Kini jap- Beje sa.ie sîntă KapneBoape. Ama dap ejă npe- simte tpeEsinna nsi.iopă sil mi înrpiaiemte mal din ainte. lIe instiiiKtă admipaBijă! Dermesles lardarius saă Bepmsmsjă de s.il~. nini (fir. 7), e de fopmi .isnri, de KOJoape nea- rpi, naptea de din ainte a apinijopă ape nimte Bande tpansBepsaje, de Kojoape nensmii mi a- Konepite ks nipă, mi ne fn-Kape apini stas tpel — 160 — nsiiKte nerpe; mțpimea jbl e de 4 -linii, .iap- Be.ie saje Kapi sînts aKonepite de nepil -iopS mi sînts de Ko.ioape oaKenr&--nearpt, se risesKB în Kaseje oamenijops mi în. Mssee snde intnînKt s.itnint, nastpami, ne.iea EJinuops; Konsepsa- topii de Mssee de Zoo.iogie se temă npea ms.itfi de aieste inseKte, ki>>iî stpiKf» toate npenapate.ie npegioase ie sînts adsnate aKo.io. 0 ajtt sne- gt de aieste inseKte nsmite Dermestes pellio se gine în Kt mai adese-opi în Kaseje oamenuops mi ea stpiKt mal toate Bjaneje; e nearpt mi ape ne fii-Kape apint sns nsniits ajES. (Ba spma.) Eapi.inl o donații» de nporpessjs Ilatpiei. Ha 19 mi 20 aae aiemtia amă fostă innitagi jia Esamens.iă ne aă dată Domnia.isi D. Doktopă B. Hskaii din stedii.ie Betepinapii ks eienil sti; mi nînt kîndă sis Bopnimă desnpe stedii.ie esaminate, ns tpense st sktntmă din Bedepe aaegepea jKsni.iopă ne sînts ssnsnn aa îmBtgttspa stsdiiaopă apttate, ktii aieasta, opi-ksmă amă îKsdeka, este lea mai nondepoast mi sna sinrspt ka.ie, npin kape steditie aiestea, atîtă de neiesapii mi foaositoape nentps es- mioatagia ntmînts.isi, desnpe kape nstemă st ziiemă ks totă dpentsaă kt este komoapa I^tpu, ks Bpeme Ba fi mi de kttpe nonopă npiimite. ' De ne Bornă întoapie nsgină rîndipea aa Isto- pie, tpense st mtptspisims, kt kiaps în desBoata- pea Mediiinei mi a aitopă mtiinge, nonii aă aBstă o napte mape. Snă k.iepikă îmBtgată mi ftkttopă de Bine este o snpiminipe mi o r.iopie a Pe.iigiei, mi aieasta anîndă în Bedepe lipea Sfingîa-Sa Mi- tponoaits.iă, snpiiicinind mi amstînd ne Dp. Hskaii s’aă întpodssă, ka ne aînrt fe.nepii ie se opîndseskă npin JKsdege ka amstoape DD. Doktopi, st înmege mi Seminapistii din kaasea IV-a, kapi ftkîndsse ks Bpe- me Upeoni npin sate, mi adtnagi de o mtiingt atîtă de neiesapit st nponage aieasta, mi eatt Domni- aopă npin ie se noate stinge ssnepstigia stpînsă .ie- ratt de ksBÎnts.iă nonops.isi „ama amă nomemtă.“ Ziiemă dap kt mai nemepite a.iegepe niii kt se nstea. St Bedemă aksmă ie stadii a npedată D-.isi Hskaiî mi ksmă: 1-iă. A npedată în npesksptape Zootomia (Ana tomia anima.ie.iopă) din kape mai ks osesipe a des- kpiss opranc.ie în întps, mi ks atîta des.ismipe, în kîtă disekgisnea (desnikapea) snsi stîpBă îndatt noate ksnoamte kape oprană a ptsdată mi de ie soa- at, mi tokmai aiesta este semns.iă îniBtgttopia.iă. 2-.iea. A npedată Boa.ie.ie Enidemiie, d’a.iă ktpopa Bază de aa o Bpeme ssfepe nekontenită nap a, mi kape ptnindă sita kape este toatt asepea gt- pansasi, îi îmnedekt miz.ioaie.ie esnaoatagiei ntmîn- ts.isi, mi ama se deminsiazt komepiis.iă nepea.ie.iop mi ks aieasta adentpata nortgie a JJtpii, mi asts- fe.iiă ne-a dată st înne.iegemă nentps ie a npefe- pată aieasta din Boa.ie.ie akste. Desnpe metods.iă npin kape a npedată aptta- te.ie mtiinge, însemntmă kt, este mai msată ne npak- tiki. Bazată, mi ne aă npiiinsită o msagsmipe neste snepange „Suim Cuique tribuere.“ ■ Aksmă st esnpimtmă mi dopinge.ie noastpe, ka snii ie afaîndsne întp’aieastt gapt, konsidepatt ka o nost Ilatpie a noastpt, anemă sfîntt datopie a kon- .iskpa nentps Bine.ie onmteskă. Seminapistii din k.iasea a IV-a, de mi mepitt .lasde nentps nporpess.is ie aă ftkstă, dap dsne ksm amă înge.iesă, fiindă îndatopagi mi -ia a.itt înmt- gttspt nentps mai ms.ite mtiinge, apă fi de dopită, ka st se mai adaoge înkt snă ană ne .lînrt anei natps ie sîntă xottpîgi nentps îmBtgttspa aops, ka în Bpemea aieasta mtiinge.ie Betepinapie st se npe- dea mai ne aapră, mi de s’apă nstea izo.iate de ic.ie a.ite îmBtgttspi; mi aieasta mai ms.ită sneptms, kt lipea Sfingia-Sa Mitpono.iits.iă nttpsnsă de nine-ie osmteskă, aă dată deste.it donadt, mi mimkats de ze.is.iă de a Bedea întindepea aiestopă înBtgttspî, mi .ia Mtpîa-Sa lipea Intagatsaă Nostps Domns; asemenea npoiekte nsmai nskspie mi ms.igsmipe npodskă. Ks kîtă dap sîntemă konninmi, kt îna.ite as- topittgi iiBi.ie mi k.iepika.ie Bopă înainta nposnepapea snopă asemenea Ameztminte, ks atîtă mai ms.ită apă fi de dopită mi înfiingapea snsi Snitaaă de donitoaie, snde enesii ksnoskîndă mi npaktiiemte dekspgepea fe.ispiteaopă Boa.ie, ne-amă nstea anponia de ginta dopitt, kt'ii teopia ftpt npaktikt este „Sine qua non.“ Tinorpaiîa Naniona-it a asî loisfă PomanoBS mi Komn.