JURNAL usra PEsniNDtFEi miNgEjop utsfxib nn esakts, în toate Liaseje. PediyeatS de Ilpofesop Dokfop Ifi.iio Bapani. Jfâ 16. (Ans.i intîis) l»skspeinti. AnpLiie 22, 1856. Konpindcpe •• SomnH.iS.— Istopia natnpn.io a Eoh.mh.— Komxniknnixnl uitiinuiftve, mini. SOMNd.Id. Aplikojsjix I. Sînt» în .limBE, nimte esnpesisni Kape jie întpeBsinijEnrâ în toate zuejie, mi ks toate aie- stea ns nstems da desnpe dînseje o definijjisne jKBstB. Somnsjs este nerpemits o BOpBE Kape o întpeEsinjj'sms în toate zi.ie.ie; ks toate aces- tea ns mtims ie este somnsjs, adera ks mape difiKSitate noate da iine-Ba o definiipsne eshe mi acssta de aieasta esnpesisne, anoi Kiaps mi nentps mtiinjjE, fenomensis somnsjsi ns este sine esnjiKats. Ue Ba se zira: sns asKps doapme? nstems oape pEsnsnde ra- aieasta Ba se zira: sns jisKps Kape ns se mimra ? ns! raiî dara aps fi ama, a- tsmî toate netpeje Kape ns se mimra niii o data tpeEse se doapmE toțs mepes; Dap dana ne Boms Kopipia în esnpesisnea noastps mi se zi- iems: sns .isKps doapme Ba se zira sns JSKps Kape ns se mimra aKsmș, dap s’a mimnat odata, atsnii pesnsnssjs e eap iimepfeKt, raiî atsniî s’ap înjje.iepe ra toni inopnii tpesse se doapms, raiî mi ei as fost o data mimratopi; anoi de mi în jimEa noetira ziiems: Kstape a penosats, adera — 122 — a mspitg, ks toate anestea, penaoss rai moapte sînts doE .iSKpspi foapte diuepse, de aneea ne temenis de moapte iijî ns ne teniems de penaoss, na sînts îhke msjijî Kapii aps Bpea se aîr>E pe- naoss tots de sna, in jabile dolce far niente. O se ne anpoiiiems mai msjts de adeBEps Kînds Boins zine: sns .isups doapme, Ba se zîkb sns jsnps Kape ns se miwKE aKsms, îiise s’a iniuiKats o datB mi se Ba miiiiKa ini în Biitops Kînds Ba înneta a dopmi; întp’sns KSBÎnts sns .is- Kps Kape doapme este sns jsiips bis ks simijipe mi ks miniKape, Îiise în minsts.is anesta n’ape simnipe nini niimnape. Dap nini ainî. n’am dats o delininisne toKinai acsstE desnpe somns; keii sînts ini rasate iijanle napi, Biinds seapa îmi în- doesKS folie fjopi.iops .iops sna KBtpe a.ita, mi îmi jasE atsnni Kaneteje ,iops în :koss nap’ kb dopins, mi Kînds se apatB soapeje ne opizonts atsnni Kaneteje LiopLiops se pidiKE de sine, folie se desfaKS, mi fjoplie se deslipB atsnni ja jsmina soapejsi, nap’ ke s’as dcuitentats. Dap ns nsmai noantea ni mi în toate opeje zi.iei s- ne.ie fjopi se ksjke, a.ite.ie se deniteantE. Ane- ste sKSJBpi mi KSjKEpi aje njantejops se spmeazE tots de sna persjats ja o ops fiKSE, întOKmai Ka ja snii oameni nedanjii Kapi ja o opE Aksb tpe- Bse se fiE în nats. llejeBpsju Linde a iui ff>- Ksts opojoyis.is (neasopniKSJb) fjopijops în Kape i difepite fjopi as apEtats opeac npin SKSJEpLie mi KSJKEpi.ie jops. Este o luantE nsinitE fpsmoasa nonnii (mirabilis jalappa, belle, de nuit) Kape doapme zioa, ne Kînds seapa se deniteantE, îmi desfane fjopi.ie ei, mai ks seams Kînds e jsna n.ii- ns, atsn'ii se sIIe dpenls KBtpe .isna jsqitoape toatE noantea mi supe zioE Kînds jsmina jsnei se sje- neinte mi fjoapea adoapme. EatB o fjoape noe- tiKEl — Anoi mai sînts mi ajte fiopi napi, Kînds nepsjS e tspsspats, ks nsopi, ns se deniteantE toatE zioa. întOKmai i;a snii oameni jenenii napi Kînds njoaE a fapE, aps Bpea ss psmîiE în nats nînB ja npînzs. Ama dap Bedems ke mi njanteje a- patE fenomensjs. somnsjsi mi ajs deiiitentBph, npin spmape e înBedepats ke definiijisnea ne ams dats mai ssss desnpe somns ns e toKinai acsstE mi adeBBpatE. Dap în msjte fenomene fisine Ka mi mo- paje ns tpense se nepems tot? de sna defmijjisni toKinai ama ațsste; e dests.is ke sînts anjiiiaBije ja iea mai mape napte a fenomensjsi ja Ka^- pe se panoaptE. Ama mi somnsjs; în șeiiepe nstems zine ke somnsjs e penaossjs uopno- paji; ajs snsi animajs; este o stape naptiKB- japE a esistinijei fiingejops înssfjeijite. Sb stsdifims ansins mai sine anests penaoss Kopnopajs, mi aneastB stape iiaptiKs.iapE a Biepii, KEpsia sînts ssnsse mai toate anima.ieje mi Kape aioaKE sns pojs foapte mape mi în Biaija noa- stpE omeneasKE. Ja animajeje de sns rpads infepiops de desBOJtapea Bieijii, npeKsins mi .ia japeeje in- seKte.iops, rssims o enoKE în Biana jops în Kape adopms mi psmîns nemimKate. S. e. rîndanii de niEtase, dsne snă sromotă tape, sas o jsmiin, intensi- Bt. saă o odoape tape sîntă în stape a deintenta ne snă oină din soinnă. npin spmape Kiapă în soinnă aneste simjiipt sîntă Kaiiaiii.ie a npiiini oape Kape imnpesisne din jsmea estepioapt, înst a- nesle iînnpesisiji. i;a si. fit simuite, tpeuse st fit ms.ită mai intensiiie (îistepni'ie') de KÎtă .ia snă oină domiciliată. ₍ ! Mal a;osă o si> Bcdemă ra>. Kîndă iimipcsis- nue simuspijopă .ia snă adopniilă ns sîntă ama de lapî în i;îtă st’.iă demtenle. ÎI npodsKă iiisspî (rfeves), adera, o sepie (snă pîndă) de idei koii- fssiate inși, foapte uspioase în panopts.iă .ien,Is- pol jops snejc i;s ajle.ie. mi i.apT ;i;oara> snă pojă mape în Biaua oameni.iops. Ile tindă simnipea mi miniKapea aă îmiclală în soinnă. ne Kîndă anoste faKS.itayî ssuepioape în Biajja oms.isî sîntă amopijite. faKs.itaiii.ic nienii ’ieje infcpioape i;ape iniz.ionesKă nipKS.umisnea sînijejsî, dii,icstisnea ajimente.iopă (mislsipea bs- Kate.iopă mi spemtepea Kopns.iBi'), din Kontpt jb- Kpeazt înra ks o fbpin, mai mape de Kîtă .ia o- msjă demtentată. brns nismiitopă tîntpă Kape s’a ostenită toata zioa ks o msnra rpea. KÎndă sea- pa se ksjkt. întp’snă nată mi adoapme, atsnnî Kop- ns.iă stă a KpesKstă ks 'ie-Ba. Esnepiminte ta- Kste aă npoBată aneastt fanta intepesanta. Natspa a dată Koniijopă mai ms.ită soinnă de Kîtă oamenijopă ads-ini, sa înra Konii mi'ii dopmă toata zioa; aneasta npoBine fiindă-ra ko- niiî aă tpeBsinjjt de ms.ită soinnă Ka st KpeasKt ms.ită mi st se deSBOa.ite Bine. Snă Natspaiistă snipilsajă (lepmană, Kape epa tape stpaKă mi aBea dose fete ne Kape ns .ie mtpila, se Btela ziKindă: ns uit is ne st mt mai fai.ă ks fele.ie me.ie: KÎndă sîntă demtente ’iepă st mtnîii'ie ms.ită, KÎndă dopmă i;pesi;ă msjtă! în aneaslt anei;dott este eninna (seKpetsjă) Bieniî. Kopnsjă noslps, KÎndă sîntemă demtennî, se nslpemle din niînimpe, mi KÎndă sîntemă a- dopminî se nstpemte ks somns.iă. Dap difepinpa nea mape ne esistt întpe mîiiKape mi soinnă Kape amîndoăe înainteazt nstpipea mi Kpemtepea Kopns.isl noslps este, Kt ja mînKape iipiimimă 'ie-mi .isiips malcpiajă de din a fapt mi-.iă nsnemă în Kopnsjă noslps, iie KÎndă .ia soinnă ns npiimimă înmiită de din a fapt. Kîndă ne e foame sas sete, alsmiî esistt o o jinsipe în Kopus.iă nostps, snă ic-Ba koiiss- mală itape tpeitse nssă ja .ioks, ne Kîndă dant sim- ijimă tpci;sinjja de soinnă, alsmri ns jinseiute Bp’o napte matepiiut în Kopns.iă noslps, ii nsmai e- Ksi.iir>ps.iă mi apmoniea faitsjtajjijopă snsi Kopnă înssfjeiiilă 'iepă i.a dsne o mtliBitate st Biit snă penaosă, dsne deuileiilape st niit somnsjs. Ilpin aidiBitalea itopns.isî nostps Kîndă sîntemă demtennî, sne.ie sfepe a.ie iiiejieî noastpc .isKpeazt mai ms.ită de Kîtă a-iteje. npin spmape se oste- nesiiă mai ms.ită de Kîtă ’ie.ie-a.ite. Zioa itpeepil napi mediteazt. nismitii mîîne.iopă mi ai riiiioa- pejopă mi mai toate simiispi.ie .iSKpeazt mai ms.ită de Kîts stomaKS.iă ks toate oprane.ic saje dcnendinte itapT miz.io'iesKă diyestisiiea mi niizjoiipea uop- iis.isî: atsmiT apmoniea faKS.ittjjijopă Bieijii e a.i- lepalt, faKS.iltnije ssuepioape Kapi se nsmesită 'ie.ie eila.te saă anima.ie^ adera, faKSJtatea d’a rîndi, d’a sinini mi d’a faie JOKOmoiiisnî (mim- Ktpi) npin msmKî, s’aă ostenită mi sjtBită. De aieea seapa fiindă ast-fejă osleninî ne npinde somns.iă, atsnii faKs.ittHi.ie ssuepioape, anima.ie se penasst, ne Kîndă ne.ie infepioa- pe ie se nsmesKă vegetative îmienă a jstpa, di- ijestisnea a.iimente.iopă se faie mai penede, nip- KBjaijisnea sînyejsî se fane mai enepyiKt mi ama dimineana, dsne o noante .linimtita ks snă soinnă neîntpepsntă, apmoniea mi eK6ijiBps.iă faKS.ittui- .lopă Kopns.isi nostps s’aă pestaBi.iită mi Kîndă ne SKSjtmă ne simuimă imnstepniiiHl mi densnii a îniene .iSKptpi nsoi ■ kb faKS.ittni.ie noastpe ssne- — 124 — pioape asanpa KEpopa este casate misisnea Bie- jjii noastpe omeneasKE mi soniaAE. ^ine ns mtie, sas ki ns Ba se mtie de a- neaste jeye etepni a Kopnspi-iopă înssfiieijite, însămi îmi psineazE sinitatea mi nepfeKjiisnea Bieijii saje. tină oms .lenenis Kape doapme msats, mi în nsnins timns Kînds e demtentă eap ns fane nimms, s.ie- Eemte faKB.itenije sa.ie ssnepioape mi denine în sfîpmită o fiinijE stsnidt mi spate; upeepiî nsmai sînts în stape a medita, simuspLie s’as tîmnită, mi o asemenea esistinjjE a înnetata a mepita ns- me de BiaijE mi este o Bepetape; dap ne d’ajte napte sns oină Kape din noante a fEKată zi, mi în aoks d’a penassa atannî, netpene nonnjije saje ks stsdis, ks meditajjisne sas mi ks aate OKsna- nisnî ostenitoape, anestă oms ns .iasE stomaKSJSî timns.d’a diyepa (mistai) cine, mi în sfîpmits opra- na.iă dipestianei saje s’a S-iEcită, npin apmape nstpi- pea Kopns-iBi se spmeazE întp’sns modă im- nepfeKtă mi din zi în zi sEnEtatea se dipimi maî msAtă. De aneea Bedemă ks nea mai mape nap- te a saBanyi-iops Kapî meditează npea ma.ită, sînts na.iizî, as sns stomans deci.iă, se Baite^otă de sna de indipestisne, mi Kadă ne spmi în ino- Kondpie mi meaanKOjie Kape infisinijeazt eap mi assnpa ideiiopă meditanianiAopă Aopă. Aneaste OEsepBanisne a adasă ne I. I. Rousseau a se esnpima în AimcapisAfi abî ne-Ba estpasarantă mi a ziae ks : sns oms Kape meditează este sns a- nimajs depenepală. — întp’adeBsps ns meditapianea în sine ni o meditapiane neste mEsapE mi fsKste ne Kostajă dipestisnei, este o depenepape adeKE o infpaKpiane a AepiAopa Biepei Kape sîntemă datopî a.ie nszi nentps KonsepBapisnea Bienei mi a SMStsjjei noa- stpe, ne Kînds, Kînds meditajjisnea se sifirncE pe- rsjats ks penaassjă, atsnuî apmoniea Biepel este manijinste tepE Bp’o BEtemape, iwrî sKimBapea aâtepnatÎBs în ASKpapea diBepseAopă faKBAtepi aje Kopnsjsi, este Aepea nea mal fsndamentajE a Bieijei. Aneaste jepe se nsmemte mi Aepea de antaronismă. Eate sns esemn.is: în niniopsAB o- ms.isî se af.iE menim Kapî ABKpeazE Kontpapă sniî ajtopa,‘sniî aBÎnds tendinna a fieKsa (ni.ii.dia) niniopaAă, ne Kînds ajirjiî, aBîndă tendinpE a’Aă întinde (se’ab niE dpents.) Anemti msmKi sînts antaronistî. Zioa Kînds omajă îmc.iE ms.its, a- tsnnî maî ks seamE anemii EiensopI ABKpeazE, de aneea seapa anemti msmKî sînts ostenim mi o- msAă ns noate se maî meaprE; ne fane dap ? se ksake, mi întinde ninioapeje; în stapea aneasta estensopiî ABKpeazE mi net fieiisopî penaazE, a- I nesta penassă sinrsps e destsAă a peînsia nste- pea mamm-iopă SAEBite mi ostenite epi; kb KÎts omsAă ostenită Îmi întinde ninioapeje mai cine, fiinds KSAKats, ks atîtă se odixnemte mai Kspints mi kb atîta msmKii fieKSopi ostenijji peBină mai KBpîndă Ja nstepea Aopă. ■ O si Bedemă ia o ajte OKasisne ke dis— tpaKijisnea dsne osteneala Kape fane omsABi a- tîta cine, este casate ne । aneaste .ieye de anta- ronismă ajă ABKpEpii disepse-iops faKBAteuî BitaAe. Natapa fisiKE a noastpE este o inemiKE a monotoniei Ka mi nea mopajE; nentps o BiaijE fisiKE nAEKste este nepstă ABKpape mi penasss, somns mi demtentape pers.iate, Ka mi nentps fe- pinipea fiinijeî noastpe mopajE este nepstă aatep- nanija simjjimintejopă diBepse de n.iE'iepe mi de rpbKe, de BSKSpie mi de întpistape; întomnai Ka mi soape.ie jsnitopă, jsneuite mai fpsmoss Kîndă de- snapte nsopiî întanenomi Kape a înBejilă nepa.is nînE aKams, ama zine kb dpents KBBÎntssns astops: TpiiKea mi întpinstapea sînts ama de nenesapie Bieiiiî omB.isi dsne Ksmă sapea mi sparansjs sînts nenesapie oneans-iai. Istopia natopa;ii> a AplikoAH.tS I. Oms.18 este omniBops, adeKE e.iă mcnînKE de toate, fiE Beijetaie, Fie animaje; însE Ammă este adeBEpats.18 destpBKtops aaă anima.ie.iopă, ke>ii ejs ns nsmaî omoapE ms.ite animale Ka se je niEnînne, ni niminemte msjte nsmai nentps ne-iea Jiopă mi Kiapă de ms.ite-opî nsmaî nentps n.iE- nepea d’a Jie Bedea mspinds. IliEnepea BÎnats- .isi ja ms-iiji îmi ape Kasza eî în aneaste ii.ie- — 125 — iepe d’a Bipsi. Omsj8 se simte mîndps Kînds Bede ki npin ssnepiopitatea inlejiuiniiei saje, este în stape a oniopî o nasepe Kape SBoapi ssss în aepS, denapte de dînssjs. sas ki noate omopî sns anima.is se.iKatiKS mi sîmjeposs Kape ape o fop- jji matepiaji msjts mai ssnepioapi de Kîts a- neea a omsjsi. — Dap în Bopamtatea sa sînye- poasi omsjs a risitfi msjni piBa.il în pernsjs a- nimajs. Boii. oi.os.ts (le pusa Burspeasko): 2- bibalus (rdeo.is.ts): 3. Bos Indicus (ițess); i. Bos nioschafus (r>os.is ks odoape de mosk). maje sinyepoase Kape Konsnipt Kiaps mi in koii- tpa Biejjii omsjsi. ejs n a nststs si .ie asoiieze sie-rnl, si je faii KoiiBiBii sii, si je jepe ja șoapta sa. De aieea nsmai de animajeje namfiie Kapi se msjusmesKă de mînKipi de epespi. Kapi sînts sjînde mi soiiaeije. nsmai ne dînse.ie oms.is je a ajess Ka si tii aninia.ieAe sa.ie domestiue. Dap dintpe toate anima.ie.ie domestice bos.is OKsni panrsjB mi nosijjisnea npiniinaji. Eosjs este ama de tpessimiioss nentps oms în Kîts ns — 126 — peni a.ie Ebponei mi Asiei, Kpemtepea eoiiops nbmai pesmemte. : Kiaps în AinepiKa bnde n’as esistats soi, dsne ne a fosts desKonepit» de ks- tpe Ebponeni, anemti nssKonitopi a» adsss noi în AmepiKa Kapi s’a» înins.iijits ausms ai:o.io asts- fe.ib ks as. decenii» eapsmi ss-ibatini, în Kîts ianS aKOjo Bîiiat» dsne soi mi biBO.il ss.matini, întomnai dbne K»m» fanems noi dbne Binatspi. Mi.iioane de nei de soi ssjnalini nins ne fie-Kape an» de .ia AmepiKa ja Espona. Dap în Asstpa.iia An- rjezii asia de»nszi a» înlpodsss noii. Kape este natpia nobjisi? Kape este sneua din Kape a emit» eos.i» nostp» domestiiits? Aneste bsestisni ns sînt» înns nîns aKsms pessjtate dintp’sns mod» nepfeKtb, i;sni snii zii;» ks' natpia Bo».i»i e Asia adens india, mi ks sne- jja npimitiBS din Kape s'a fopmats este snena de no» iibmits Zebu sa» r>o»Jb Indian» (fir. 3) Kape tpsemte mi aittimb în India, ne Kînd» a.iijil zîk» ks natpia EObjibi nostp» e E»pona mi ks slps- nioms.1» ss» e sneua de no» nbmits Ascpoits» din flepmaniea antiKS, (desnpe aneasts snejjs Bom» Bopni in aptiKO.ib’Jb Biitop»); ne Kînd» nejer.pnj» Cuvier npetinde ks opiyinea bobjbi nostp» este o snens iipimitiBS de sos Kape s’a iiepdbt» Kb to- t»j» dbne sbnpafaua nsmîntbjbi ini din Kape se rssemle nbmai psmsuiiue fosbe. Dap opi-Kbm», este înBedepatb ks opi di- fepite opiuine sas difepite i, fisiune K-iimatine, a nstpiinints.isl mi a înrpixipei, as npodsss insjni- me de Bapielsni mi de pasc, Kapi se destinrb sna de a.ita npin fopma, mspimea. i;o.ioapea. nste- pea d’a mbn*ii mi Kaiia'iitatea d’a se înrpsma i;s- pînd» mi ks buiLic jops das msjts jante. Ka ss aib7> nine-Ba o idee desnpe a’ieasts difepinjjs a Bapietsuijopb, o ss zmems nsmai ks întpe Ilep- sia mi India esists o impietate (sn soi») de eos sape ape dos KOKoanie de rpssime ne sninape întomnai Ka o KsmiJis. ne Kînds întpe msnuii de Ma-iacap» esists o Bapietate de sos de mspimea sn»! E-iefants! Ene.ie sneije de soi ab o odoape njsKbts Ka de inosKb (bezi firspa 4), din Kontps în Sisepia Boii sînts mini mi n’as Koapne, dap în ajte Jjspi noii as Koapne mini Kapi se miniKs, ne Kînds în Itajia, Da.imaiiia, Snrapia mi An- rjiea soiî as Koapne maiestsoase (Bezi firspa 1), anoi eap o deosesits sneijs este snena biBoasJsI ne nbtems imayina o societate de oameni fsps soi. Fsps sos, sspanii Ka mi noranii ap» aiiea o Bians rpea mi innepfeKts, anoi ini nsmîntbjs ap», psmînea nemtiBal». E.i» este snepaniia ns- pansisi, fiind» ks assnpa jbi e'nbss sapnina mai a tsts.iop» .i»Kpspi.iop» d»ne Kîmn»; dap în ms.i- te nspi snde sînt» nsiiini nai, e.i» este mezib-i» de tpansnopls nentps osieKte.ie de arpiKS.itsps mi de indsstpie; anoi dane ne fane în Biajja sa a- tîtea sepBinispi omsjisi, Kînds moape ne ds Kap- nea ’iea mai ssns de mînKape. ks ne.iea sa ne înKS.iijsms, nîns mi Koapne.ie sa.ie ne sep- BesK» .ia fe.ispimi de osiente de indbstpie mi de apte. Anoi niapă mi esi;peininte.ie EOb.i»i sînts viSKpspi npeijsite în arpiKs.itbps: i:aii mi ajte a- nimaje Kînds slab kîjji—Ba ani nssbînds ne sn» Kîmns, Îjs i sjssesKK în joks ks eosjs noate ss nasKS nm.ini ani ne sns Kîmns mi ns-.i« sjsne- r.emte ni’ii de Ksms. i;s’ii npin esiipeinintcje (rsnoisjs mi ba.iera) sa ds nsmîntb’.isl atîts îna- noî Kîts mi npiiinemte de .ia ejs. Toate aneste Kbajitsjii npeijioase a» fsKbts ks oamenii de Kînds a» înnenat» । ss intpe în sta- pea sonia.is, a» ajes» ne sos dpents aniina.is do- mestiKă. De aneea doKBinenleje islopine ne.ie mai antine Kînd» ne înfsjiinieazs nanianue npimitiBe, ni je înfsnimeazs îmionviapate de animaje do- mestine mi mai ks seams de i;oî, ne Kape ’i a» întpesbînnats atsnni dane Ksm» îi întpeBsinjjsnib mi noi aKbms. Asls-fe.is zine Ein.iia ks înainte ks natpb mii mi mal sine de ani, Kînds tpei în- țrepi as Benits în Bisits .ia flatpiapxsjs Afipaainb, e.is je-a dalb o mass Komnsss de fpintsps de Biyejib mi de snts de buks. tfns Anrmez» modepn» amatops de biftens n’ap» desnpeijbi mi assins o asemenea mass nalpiapita-is. Afaps de Bisjie. mi tpadijiisnue nons.iape a.ie Indienijopb mi E- țiintenijops antini BopsesK» de r>os Ka de sns a- nimajs domestim; din timnspije ne.ie mai densp- tate. Ea îm.s ja Ețiintenii antini bobj» a fost» nenepats nentps stLiitatea sa nea mape nentps flenbj» omenesK», Ka o zeitate sbs nsmipea de Apis. AKsras sosjs este pesnîndit» neste tot» nsraîntbj»; maî în toate zone.ie bnde sînt» oa- meni aKo.io sînts mi coi domestini, Kiap» în Kamt- neatna mi în Fpeiuanda oamenii a» ’iipezi de bol Nsmai în sne,ie Kiime foapte sopeajie mi — 127 Kape esisti mai ks seami in nipi.ie mepidiona.ie a.ie Esponii uii Asiei, mi acsniB si.iEitiiitS în Amepica mepidiona.ii (iiezi firspa 2.) [Ipin edsKaijisnea onis.isi. eobjb a decenii» Bjînds ini iiaiifiK»; eseinu.is.is din AmepÎKa a a- pitats ki îndali ne mina oms.isi tis mpisemte, uos.is e în slape a pedeneni sucaliii» mi ciaps d’o fipe foapte pea: noii mi Eiiio.iii se.n;atiii în Aniepina. Kînds .ia cedepeu snsi om» se neKiiKCSK» mi'.is îmnsnrs ks coapne.ie. sînt.'i în slape a'.i pidica mi a'.i apsirna denaple ks Koapne.ic .iops. Dap mi idaps întpe iei domestiiiiiî. (aspii as pimass mi aKsms p7>I mi nepicsjomi: Ki'ii (asps.is sas incsjii (808.18 neiKsrinils) este ms.its mai si.icatiKS mi mai mîndps de citii bos.is: e.iii ns ssfcpe icsrsjii niii cedepea snopii Kojopi (s. e. pomiii); este nessiiEss, i,ie.iosii, nessfcpinds ne a.ils nins jîmi dînss.is; ape mi sns ÎihejpIs mîndps. sn» raass tape cape-.is deosisemle de toate 'ie.ie-a.ite Bile a.ie lipezi. Doi laspi Kînds se îiili.inesKS. în- ieiis o .isnli sîm,iepoasi; cipsilopcjii se întoapie ks mîndpic, K8 kuiis.is pidicats nap’ hi apii tpismfa, nc Kînds nipsits.is se petpaye Ipists mi nosomo- pîtK; asemenea iKOKspi siiipepoase, Kiapii mi în- tpe taspi mi oameni, sînts foapte in modi in Snania mi aiismii. Eos.18 K8 toati slsuidilatea sa anapinle. ape mi e.i» instincte intepesanle: Ama s. e. Kînds Bine sns jsus întp’o Bicipic, toate imii.ie alsnii se nsns înlp’sns iepe» K8 Kanete.ie .lopii afapi. jsînds ne iei tinepi în miz.iocs. Jsiis.is alsnii papii se înlîmn.ii si Ksteze a ataca aiesls Kape» fopmals de Koapne.ie asKsnile a.ie aieslop ani- ma.ie; însi dani jsiisjs ns se sfiemte, alsnii sns eîks timp» mi Kspayioss esc afapi mi’.i» ronemle. Jsnyimea natspa.ii a Biciiii cos.isi mi a na- ii.iops este de 20—25 de ani. însi e paps ca si. ,iase 'iine-Ba ne aieste anima.ie si îimitpi- neasKi ama ms.its mi si moapi de o moapte nat8pa.ii, ii mai tots de sna je taii. Ja iialps ani coii îmi as toni diniiii .iops; sîniems în stape a Ksnoamle eîpsta eos.isI nsmai dsne dinni, ki'iî dsne ie.ie tpei .isni d'înlîis esi; onts dinni inii- sîbI (dinainte) în macsi-ia (fa.n;a) sa de a-osii; dsne bus anii, 'iei doi din mizJOK?; Ka mi miseaoa d'întîis Kads mi dsne 14 zi.ie as KpesKEts a.inii în .1OK8.18 ,iops. Ja BÎpsta de 16 .isni Kadii mi iei-.ia.ini doi, npecsms mi miseaoa a dosa. In ans.is a.is tpei.iea se siimni mi lei-jajjy natpg dinni de jante de din ainle npeKsms mi miseaoa a tpeia. Dap .ia BÎpsta de 8 ani, dinijii se fac» neeKBa.ii. neascsijijji mi i.umjii.ie se dempteazi de dînuiii. Dap mi npin KOapne nstems Ksnoamte BÎpsta Eos.isi, khI în ans.is a.is tpei..i8 .topii deBine asps nentps dînsB.ib: anoi e.ii; kosIi nsnins mi cînds a iiHEitpînits e.is se fo.iosemte de Kapne, de ne— jea mi Kiaps de Koapne.ie mi de snrii.ie .iops. Ks dpenls ksbÎiiIk nstems ziie ki jValspa a di- psitii so.idaiii.iops Ka.is iui jjipansjsi eos.ib. Ka- js.is e penpesenlantsjB amciiiisnei mi iiiîndpiel, oms.isî. ne Kînds eosjî; este penpesentantsjs o- Ksnanisnijops sa.ie naiifue, npodsidiiie mi fo.io- sitoape neamsjsi sis. Tasps.is (Eics.is) .ia BÎpsta de 1 '/₂ nîni .ra — 128 — 2 ani tpeBse Kastpats (acsnuits), atsnni nepde msjts din i&jieaja sa, deBenind» sns animajs Ejînds mi ssnsss. Sns tasps neK'wdlK este sns animajs pedstaBijs nentps mai ms.iul oameni, dap o «lipeadi de boi Kiaps mi sns noni-is noate si’i mirt dsne spmt; dap mi nentps skoosjs înrpi- mepel aneaste onepapisne este neiesapii. în a- ns.is a.is tpeijea bosjs noate fi întpeBsinpats :Jia nisnKi, însi tOKmai întpe 5 ini 9 ani îmi des- Boajti ejs fopiia sa Mea mai mape. în penepe bosjs sepsemte nîm ja 7 ani mi ne spini î.is di .ia ssxats sas ki întpeBsinpeazi ks dînssjs ajte metoade snpe a’j înrpiina. Sînts boI în- rpiinayi Kapi mKsnrs a Kîntipi 18 mi KiapS 23 de mase! (o m,e de oua.) Sns tasps Bsns tpesse si aiBi OKii nerpi mi nil, KoapneJie sKEpte, rîtsjs dpents mi Kip- noss, nentsjs mi smepii japyi, sninapea dpeanti, niqioapeje rpoase, Koada .isnn mi nipoasi, mi uips.16 tape. Nsmaî taspii 'iei mai Bsni IpeBse yinsijî nentps npisi.ii, Ki'ii din Ksajitatea .isi de- ninde Ksajitatea npopenitspei (npisijei) saje. Boii, Ka mi «ie.ie-a.ite animaje domestice Bapiazi msjts în panopls.is KO.iopii; ks toate a- qestea iei ks nips pomis sînts iei mai stimani; dap mi Boii ks nipsjs nerps sînts stimapi, fiind» ki nins msjts .ia msnKi, ne Kînds Boii ks m- psjs ajBE ns npea sînts Bsni de nisiiKi mi sînts mai Bsni nentps înrpimape mi nentps Kapne, dap opi-Ksms, ni«ii o dati nipsjs bosjsÎ ns tpense si fu SBÎpjits, ii tots de sna js'iitops; ajmin- tpejea e semn» ki ape Bp’o natimi asKsnsi; sns bos Bsns de n.isrs ns tpesse si fii ni«n npea rpass ni'ii npea s-ians, tpesse si aiBi sns Kans SKBpts, speKi-ie jsnpi nipoase, Koapne țapi jsmî- toape mi ns npea mapi, fpsntea japri, osii mapi mi nerpi, Botsjs rposs mi sKspts, nipi.ie japții, dinpii ajBi mi eKsaji, (ns sns mape mi ajts miKS) rîts.is sKspts, snete-ie rpoase, nents-is .iaprs, ne- ,iea d’aKOJO atîpnînds în jkoss nîni ja penam, sninapea dpeanti, noada jsnn atîpnati nîm .ia nimînts mi nipoasi, Koniteje sicspte mi jappi. Dap tpesse si fii mi foapte simiiitops Ja siiis, si asKSJte ja rjassjs stmînsjsi mi si fu îmBiiiats ja tpass. " (Ba spma.) KOMSNIKAIIISNl IHTIINIIIFITE, MTHI. Insekte iui eei/eluM înlpeusinuate dpents eapo- metps. întpe insekte snc.ie din snenc.ie de memii sînts Bapometpe foapte nsne. Me.iks.is nsmitS Helix al- ternata nsmai atomii î.is nsimS îmB.iînds ne dpsnis kînds este si n.ioai, atoni jmE.n> si se nsii ne ap- Bope ini si se ameze întpe fpsze, dap snena nsmi- ti Helx- arborea (me.iksas de apnopi) si Bede tots de sna ssinds-se ne apsope ks doi ziie înainte nîni ns în'iene ci ii.toi. Kînds n.ioaea ns ijine msats, atsnni meiksjs se ameazi ne fana de din a fapi (neakonepiti) a foii, dap kînds n.ioaea este si jiiii ms.its, atinși me.iksas se ameazi ne faija din întps (akonepiti) a foii, dap sneija meiks.isi nsmiti Helix luccinea îmi skimbi kiaps ko.ioapea ne.iei, ki’iî e ra.mens înainte de an.ioa minîniti dsnm.ioae. A’iea- sta nponine din kassa ki me.i'iil ns Beas ani nixii o dati mi în .loksas Bistopei, kopnsns aops înrite ani de moaie, ne kape o tpansnips înanoi dsne ne moaca a tpeksts. Eati kassa de Tie me.inii în jienepe sînts ama de npesimijitopi nentps sosipea n.ioii mi ki kiaps .ia snii ko.ioapea kopns.isi .iopă se skimni dsne rpads.is sski’iisnei sas smeze.iei ne domnemte: în aeps. Afapi de ins.ipl nie.i’ii, mi npoanite.ie kapi se jjins în ani (Rana) ase.iea kape se nins ne apsopi (Hyla) mi npoaska pîioasi (Bufo) kape toate ns neas ani mi se satspi înrijjînds ani de n.ioae, asemenea eap sînts Bapometpe Bsne. Kînds amteanti nnoaea atomii acnsims, ne kînds daki ns este sinii n.ioae, sînts asksnse. Dap mi rpeepii mi .nksste.ie apati n.ioae, kim kîte-na ope înaintea n.ioii ne n- sims asksse ssb fpsnze sas în tpsnkispine roa.ie ane apBopi.iops. Anoi mi msnte dinfpsnzeae apnopinopS sînts Bapometpe nsne; ki'ii kînds este si bîi n.ioae skspti mi deni.ii, atomii se îndoesks iisnins întp’sns mods astfeas ka ane.ie n.ioii si se noate adsna ako.io, din kontpi kînds este si nii o n.ioae .isnn, atsnni se îndoesks asts-fe.is în kît8 ane.ie n.ioiî kizînds ako.io, se sksprs îkosS, kim adsnitspa ms.itops ane de moi aps fi Bitimitoape. He npesimgipe admipa- rmt! Tinorpafia Naniona-ii a nsi losifS PomanoiîS mi Komn.