JURNAL HBtTPS PESHiBDlPE4 IHTIIiilIE.ÎOF N4T8PA.IE EU ESAZTB. în toate k.iase.ie. PediyeatS de Ilpofesop Do kt op Bapani. Jț£ 15. (Ans.1 iutii») E»k»peuiti. Anpiaie 15, 1856. Konpindepe: Kseslitnl assnpa AgpiktMlspel.— MinkipLu sinpepate in dvMni. — IJepemoniijte de nunii ms Kineii ne sinii in InsMa laea.— Komnnikaninn! tutiinnifine, mint. Kftestfoirî 8na din mtiingeje ’ie.ie mai modepne este, ArpiksJttepa. Iloate si ne întpeBe line-aa: anoi momii iui slpimomii nostpi oape n’as apats, n’as seiepat» de s»te mi mii de ani nîni a ns se de- SKonepi mtiinga modepni nsmiti arpimtapi? Es o si’i pesnsnz», adsKÎnds’i a minte Bestita fpasi în „Eidipansjs Eoepits^ ajs jb! Moli&re în Kape Eidipansjs, dane ie aînienat» Aa 40 de ani a înmga TpamatiKa uri asde nentps întîiami-date «ie Ba si zîki npozi, stpin kb mipape: „Eate 40 de ani ama Bopsits în npozi uri es n’am iuti8t8.“ Ama mi momii mi stpimomii nostpi as eseKstats Arpiko.ie. arpiKBAtspa fipi s’o mtte, adeKi ei as apats mi as seminal», însi fipi si aici Bp’o idee de npo- qese.ie nalspa.ie qe se spmeazi în sînsj» nimîn- ts.iai ks simînjja Kape s’a nsss aKOJio, din mi- nstsis în Kape s’a seminats nîm Aa înfiopipea mi matspitatea fpsKtsjsi: Anoi snde oamenii ns rntis a’ml da sonoteaia de JBKpipue .iops, aKOJO sînts opcI, sînts Ka nimte animaje Kapi JSKpeazi npin instinKts dap ns npin îngejenqisne. Difepinga întpe snsgipans, imopants mi sanepstigioss de mai nainte Kape de msjte-opi jsKpa în zadaps din ne- rntingi, mi întpe sns arpiKSjtops de aKsms Kape — 114 — mtie toate condinianiie cperatepii nianteiopă Kapî seamene, Kape .mtie nîne ia bob rpadă de mai nainte daKa Ba peaini în întpenpindepea sa. Ilatepea nii Boregiea nagianiiopă modepne sînts casate asanpa desBoitepiî indastpieî mi arpi- raitspei, kchI sna denînde de aita. Toate in- dastpia noastpe ape de sconă a scimca fopmeie lacpapiiopă Kape ie cemtiremă opi în pernaiă animală saă din pernsiă Begetaiă scoginds-ie din sînaiă nemîntB.iBi, anoi kb Kîtă arpiraitapa e mai desBOitate, kb atîtă matepiiie npimitiBe Kape ie SKoatemă din nemîntă sîntă mai sene mi mai ef- tine, anoî mi npodscgianea lopă e maî peraiate mi maî nagină inconstante mi nesirape npecamă a fostă maî nainte. De aqeea ratiinga arpicaitapei e foapte Kaiticate aramă în Espona qiBiiisate, anoî ks Kîtă tpecae ks qeiă maî mape dpentă Ka aqeaste nitiinge se fie Kaiticate ia noî, ne Kîndă Biitopaiă gepeî Pomînemtî este cazată nsmaî asa- npa arpicaitapei, asanpa nenamepoaseiopă tpe- saspî de Biage mi de nstepea omeneasKe Kape sîntă rpemedite în xama sa fpsKtifepe, Kape e în stape a nstpi kb tirană msite milioane de fiinge b- mane, mi cape a ferată Ka npinqinateie Dans- ciene se cemtige imnoptange ama de mape în noiitica actsaie a Eaponeî. Ama dap aBÎndă în Bedepe sconaiă aqestai irapna.iă d’a pesnîndi în nsBJÎKs nogianî mtiingi- fiqe nierate, intepesante, anoî mi fo.iositoape în an.iicagianea iopa npactiKC, de aqeea amă xo- tepîtă a tpata din Kîndă în Kîndă în «apnaiaiă nostpa mi desnpe difepite ksestisni arpikojte, din aqejiea nsmaî KÎte se panoapte ia ratiinge.ie na- tapaie, Kape npin pesaitateie aops sepBesra Ka nimte npeiiminape sas npemise ne Kape arpiraj- tspa îmî cazeaze conseraingeie saie npaKtiqe. Se înqenemă dap astezî kb: Tpinitatea arpik^.Ttopd.ifii. Sînsiă saă qentpaia ncmîntaiai este nentps noî oamenii snă ociectă neranosrată mi Ba fi totă de sna ama, cen! ns nstemă se aacangemă kb qepqetepiie noastpe nîne acoio. Atîtă nsmaî intimă, npin apramente mtiingifiqe foapte sirspe Ke în sînaiă nemîntaiai se afie mi aramă o satpe în- focate mi tocise în Kîtă toate minepa.ie.ie Kape se afie în nemîntă esiste în stape fiside (tocite) mi fepcinte. Dap arpiraitopsiă niqî na tpecae se mtie mintos desnpe sînsiă neraînlsisl; eiă tpe- cse se se orane cs Koaica nemîntaiBi. Aiaî intiinga (teologiei (desnpe Kape Bornă Bopci aite-date mal ne lapră) apate ce ia fopmapea Koaacii nemîntaiBî dose elemente aă KontpiBsită, adece focă mi ane. Foraiă ssBtepans a skosb din sînaiă ncmîntaiaî nimte matepii fepeingî mi fiside (nperamă ie scotă rai BSicanil aramă în fopme de iane) cape, peqinds-se aă fopmată tepîmspi namile matoniqe, nperamă este rpanitală, wqi. Asta a fostă ia- epapea focaiai. Dap iscpapea anei s’a fopmată în modaiă spmetopă: ne fsndaiă mcpiiopă s’a denssă nimte stpate de Kaicapiî (capă) mi de apgiiă (nemîntă Kiisosă, nemîntă raieenă,) anoî ia mapginea aqestopă mepî antideiBBiane (dina- intea notonaisi) mi snde rapsaiă aneiopă d’a- tanqî a fostă tape, aKOio aă depîmată toate tepî- mapiie qe aă esistată maî nainte mi ie a ferată nisină. Anoî ne apme Kîndă aneie mepiiopă d’atanqî s’aă petpasă, a pemasă roiă fsndaiă lopă Kape Konstitse aramă aqeea qe se camerale în genealogie tepîmapiie nentaniene adece kajtkapît, appi.iă tui nisină., mi aqeste tpei fopmeaze Ipi- nitatea arpikti.itops.isî. întp’adesepă din toate tepîmapiie nistoniqe (emite din focă) papă saă maî niqî ana ns este faBOpaciie arpiraitapeî; ne Kîndă namilele tpeî tepîmapî nentaniqe sîntă sinrspeie caze aie Kpe- uitepiî nianteiopă rai a peBinipeî arpiraitopsiai. Eie sîntă maîqiie nalpitine a tataiopă fiingeiopă opraniqe, fie mante, fie animaie; fepe Kaicapiă, apgiiă mi nisină niqî o fioape, niqî ană animală n’apă nstea esista ne nemîntă. Dap o se ne întpece qine-Ba, anoî na Be- demă ce Kîmnapiie nisinoase sîntă dewepte mi nepoditoape, asemenea mi de maite-opî Bedemă mangî de caicapia (sapă aică) stîndă ra Bîpfapi- le lopă aice tpiste eniigî afape fepe Bp’o apme de Begetagisne? Ama este Kîndă fîeuii-cape din aqeste tepîmapî este deosecită, dap Natspa ame- steKîndaie toate în nponopgianî qepate, adeorîndă mi d’asanpa ană nemîntă nerps namilă xame an- de se afie pememigeie opraniqe de maî nainte, a npodasă so.is apaeuă adece tepîmsiă neiă maî fpactifepă (npodactopă) nentpa toate nianteie. întocmai nentpa aqeasta e foapte de tpe- — 115 ssinjjB Ka sb KsnoamtemB natspa so.isjsi Kîmnii- Jiops noastpe, iui BBzînds kb n’ape nponopuisnlie cepste din ce.ie tpei tBpîmspi namile, atsnci tpe— E»e s’adBrBms aKo.io naptea sa» KBtimea Kape jinsemte, ks skobs Ka amesleKBtspa sb a»8nrB nîm aKOJO ja nponopiiisni-ie cepste. Dap Kape sînts KapaKtepeje npin Kape deo- seEims aceste tpei tipimspl sna de ajla? Dana OEsepBEms nimte ebkbiji isojate de a- cesle tBpîmspi sKoase din nBmînls, atanci e jesne a Ae deosesi mi a.ie Ksnoamte. S. c. iipemenea, șira (grds) mi toate fe.ispi.ie de nisins anapijins ja luasea tBpîmspi.iops nisinoase. — Ih>niînts.iă din Kape se faKS oaje mi KBpBmizi, mmînlsj? ajss din Kape faKS js.ie.ie, nBmînts.is rajbens din Kape IjBpanil faKS Kase mi mmînls de fapfspie a.iEe, toate anapuins de K.iasea tBpîmspLiops apțjLioasc.— Dap Baps, tinimips, mai toate nietplie din Kape faKS Kase -ia noi, npeKsms i,nnss, mapmspt mi aisastps, toate anapuins de tBpîmspi.ie iia.iKape.— Mai rpes desine dislinKuisnea aceslops l%- pîmspl Kînds je OEsepmms a fapB ne Kîmns fiinds înitB înlpețil în nBmînls anonepile ks n.iante mi iapEB. Dap mi ainl natspa n.ianlejops Kape npesKs ne sn8 Kîmns ne dB în mînB sns napaKleps di- stinKtiBÎs npin Kape nstems sb Ksnoamlems natspa sojsjsI, kbc! fieml-Kape sojs napliKSjaps, npo- dsce mi n.iante naptiKsjape/ Ama s. e. snde Boms rBsi ne Kîmns Kpes- Kînds: cÎKOape, mi foi ks fiopi pomii desnise, .iBnls'ii otpBBite (lactnca vivoca) mi chenopon- dium, ai;ozo sb mtims kb e sns tBpîms apyijoss; dap snde Bornă bbsî KpesKînds: obbzs sEJEatiiia, ismînepiKB rajsenB. rapoafs sB.matiirs, mesteaKBn mi mojifts, aKOJO sb mtims kb este sns tBpîms nisiriosS, anoi snde coma Bedea KpesKînds: Es- napseta, cipeme otpBBite (Belladona) mi iapsa tpemspBtoape (Briza) aKo.io sb mtims kb e sns tBpîms KaJi;apis. însB melodsjs ce.is mai sirsps i;a sb ne în- Kpedininms de natspa so.isjbî apanijă, este ne- rpemils i>a sb sebehib KÎmus.is mi denBplînds aKO- nepimsjiE sas stpateje de xsmB snde KpesKs n.ian- te.ie, o sb desKonepims fsndamentsjs acestsi so.is, anoi rBsinds aKO.io sirB, o sb mtims kb tBpîms.iă de ssss e nisinoss, rBsinds netpe de Baps, sb mtims kb tBpîmsjs de ssss e KajKaposs, mi fb- sinds nietpe censmil mistose (npeKsms sepBB .ia anonepimeje Kase.iops) atsnci ss mtims kb tBpîins.is de ssss e apijijoss. Kiaps Kojoapea so.isjsi, îmi zice natspa sa: adeKB Kînds e nerps e apnijoss Kspats, Kînds e censmiă e nisinoss mi Kînds e rajBens sas pomis atsnci Konpinde fepa. Dana npelslindenea s’aps rasi so.ispi apiji- joase Kspate sas nisinoase Kspate, arpiKSJtspa n’ap nstea pesmi. In Saxapa în Afpiiia aKO.10 so-is.is e Kspats nisinoss mi de aceea e deinepts rpozass, asemenea mi so.ie.is apțjijoss Kspats ns e faBO- paEus arpiKS.itspei; kbc! în nBmînts nisinoss Kape e mopsijs, n.ianteje ns stas sine soaide ni se mirnKB, anoi aneje njoh se stpinoapB acoss mi n.iante.ie pBmîns sshale; din Kontpa în sojs.is api.ii.ios8 Kape e foapte .KomnaKts (stpînss) mi tape, aKo.io pBdBcineae fine a.ie njantejops rBseSKS o îmncdeKape uii ns notă sb se întinzB ssEte- pans, kbcI ns noate sb nBtpsnzB npintp’sns nB- mînts ama de tape mi de KomnaKts, anoi a'iea- stB întindepe ssBtepanB a fîpejops pBdBcinaie aje njanlejopi» este Kondiuisnea nea d’întîis nentps Kpemtepea aops, kbui nsmai aieste fipe pBdBii- na.ie înrils ssKspije nBmîntsjsi mi .ie adsKs ja n.iante snpe a Jie nstpi, dap ne de a.ilB napte njoaca KBzinds neste ans soab apijijoss Kspats niii ns noate sb intpe aKOjo, kb>ii nBmîntsjs aKOJO e npea KomnaKts, de a'ieea în sojbjb apiji-ioss KspalB Ka mi în ueJB nisinoss KspatB, njante-ie se sssKB mi ns npesitS. IatB perna fsndamentajB în arpiK8.itspE: so~ A8.18 opaci™ tpense ss fie ast-fe^S ka ss noats npokspa n.ianteAopS o stayisne [ikss^ sojiids iui ne~ miiukstoape (npin spmape sb ns fie moBus mi npea nisinoss) dap ne de a^ts napte fipe^e ps- dsuinaxe oab n.iante.iops ss noats nstpsnde iui ss se intinzq intp'înss.is iui anexe njtoii ss noats nstpsnde nins ako.w (npin spmape sb ns fie KomnaKts mi apuijoss. Ama dap nea d’întîis necesitate arpiKOJB este Ka so.is.is apasias si aiEB 'lepste.ie Ksa.iitBiji, npin spmape sb ns fie esKJssiBB de apni-is sas de nisins sas de KajKapa KspatB, ci sb fie ame- steKats din toate în nponopjjisnl «lepste nentps modsjs K8.itspel Kape Boims a întpessinua. S. e. daKa Boims a semsna Esnapsete Kape das sns fina foapte npeusits, atsnci tpeBse Ka KajKapsjă — 116 — si npedomine în amesteKitspi, dana Boims a se- mina seKapi, atsnii nisinsas tpesse si npedo- mine, dap Boindb a semina rpîs atsnii apgiasas tpesse si npedomine. Aps fi nentps noi oamenii o asi'pape yi- rantiKt mi noate imnosisiai a amestena npetstin- denea soasas apașii», in nponopgisniae lepste, mi esistenga oameniiops aps deBeni amepin- jjati dani Natspa înss-mi ns s’aps fi însipiinats ks aieasti onepapisne; de aieea Bedems mai npe- tstindenea soasas apașii» amesteKats din toate tpei eaementeae ssss nsmite, însi aieste ameste- Kitspi sînts de difepite rpade mi Konstitse dife- pite soaspi KonBenasiae nentps difepite naante de arpiKsatspi. Illi arpinsatopsas îngeaents tpesse si se Konfopme ks arpiKsatspa sa, dsne nats- pa soasasi sis, adeKi opi ki tpesse si semene aKoao naante KonBenasiae nentps soasas Kîmnsasi sis, sas ki tpesse si îmssnegeze soasas Ka si noati nsne întp’înssas aate naante Kape Boemte a semina aKoao mi de Kape amteanti sns sene- fiiis mai mape. S. e. sns arpiKsatops ape sns soas snde nisinsas npedomini. Eas ratiindal aieasta seamini aKoao seKapi dap ns rpîs, dap eas bi- zînds ki rpîsas e mai Kistats mi di sns sene- fnis mai mape, atsnii eas o si adsKi ne Kîm- nsas sis o msagime de Kape ks nimînts raasens si- as amesteie ks KÎmnsas sis nisinoss, atsnii m- mîntsas Kîmnsasi sis Ba deBeni Kanasias nentps Ksatspa rpîsasi. lati mi sns aats esemnas: line- Ba a aBsts o Bie Kape a KpesKsts ne sns soas KaaKaps Kape e foapte ssns nentps sneae soispi de nins,- anoi Bpînds aKsms si sKimBe Bia sa în- tp’sns KÎmns de rpîs, iap o si adsKi aKoao ni- mînts raasens, si’as amesteie ks nimînts KaaKa- poss aas nimîntsasi sie, atsnii soasas Ba deBeni ■ mapnos (mapne), se nsmemte o amesteKitspi de KaaKaps mi de apijias mi aiests soas Ba fi foapte foaositopis nentps Ksatspa rpîsasi. Asemenea o- nepagisni se nsmesKs npenapaițisnea sas npers- tipea sojumsi apaEi/is. Ama dap npenapayisnea sojisâsi konslitse ka- nitsjisjis d’întas aas snsi sistemă de arpiKsatspi pa- gionaEiai. Dap ns e destsas Ka naanteae seminate si aisi sns soas Kanasias, dap aiests soas tpesse si aisi mi o Kitime îndestsaitoape de ssKspi op- raniie nstpitise, nentps naante; npeKsms dana qi- ne-Ba aps nsne sns Kaas întp’sns rpaafds foapte Bsns mi ns Ba nsne aKoao fîns mi opzs, Kaasas Ba mspi de foame, ama mi nsinds iine-Ba naante întp’sns soas faBopasias nentps slagisnea aops, însi sipaiis mi desnsiats de npiniine opraniie, naanteae Bops mspi de foame, adeKi se Bops Be- stesKi mi ssKa. De aieea Kanitsasas aas doiaea aas snei arpiKsatspe pagionasiae, tpesse si BopseasKi desnpe metoadeae nsne d’a imEsnst&yi kimnspiJie npin difepite malepiî de înrpouieminte. AKsms dsne ie KÎmnsas e npenapats mi în- rpimats, ratiinga arpiKsatspeî tpesse si se ossne ke sistemeae semznztspil mi kzstspiî naanteaops nînt aa seuepimsjts Mps. adeKi ks întpeyimea as- Kpipiaops gipansasi în timnsas Bepii rai Kiaps nî- m aa toamns; anoi ne aînn aiestea, o arpiKsa- tspi nepfeKti tpesse si BopseasKi rai desnpe kpe- uitepea animajtejiops domestiue^ kiiî Ksatspa m- mîntsasi fipi Kpemtepea animaaeaops domestiie e foapte imnepfeKti, nstems Kiap» si ziiems imnosisiai, kiiî nsmal ks esKpementeae (rs- noisa) aiestops animaae I sîntems în stape a în- rpima mi a îmsEnitijji Kîmnspiae noastpe d’a- pitspi. Anoi daKi, ne d’o napte arpiKsalopsas îngeaents tpesse si KsatiBeze Biaga mi înmsagi- pea animaaeaops de Kape întpenpindepea sa a- rpiKoai noate si tphri sns foaoss mape, ne de aali napte tpesse si roneasKi mi si nimi- neasKi inemiiii asi din pernsaE animaas rai: a- stea sînts nimte inseKte mi aate animaae miii mi mapi, Kape ’I minînKi msnKa dsne KÎmns, Kape stpiKi noameae saae din rpidini mi Kape îi mi- nînKi Koaciae apsopiaops din nidspi sas ki în- rispesKB aemneae aops. De aieea Ksnomlinga animaaeaops rai în naptiKsaapg a inseKteaops qe sînts Bitimitoape arpinsatspei, fopmeazi o pa- mspi imnoptanti în nitiingeae arpiKoae. Dap ne aînn inseKteae Bitimitoape, pesisti mi dosi inseKte foapte foaositoape omsasi, aie- stea sînts a.icmeae Kape di miepea mi rîndauii Kape das mitasea. Sînts în Espona nimte gipi arpiKoae Kape tparâ sns foaoss mai mape de aa aasineae aops Kape ssrs dsaieaga faopiaops de npin tsfeae msngiaop», de KÎts aps Kîratira din rpîs adeni dana aps fi tiiats nidspiae aops mi ae ap» fi SKimsats în Kîmnii de apitspi. Ileninssaa Mopea — 117 — este foapte sipaKi în Kîmnii nentps Ksjtspa ne- pea.ie.iops, ks toate anestea KBJtspa sepsiKOJi (de mitasi) Kape este faBopizati npin dszii Kape KpesKă foapte eine în Fpenia, fopmeazi aKsmă Baza Be- nitsjsi nimîntsjsi în aneasti ijeapi. JomBapdia mi ssdsjă Fpannei Kîmtiră mi- lioane de fpanni ne ans ks ijesitspa Kape anestă miKS inseKts indsstpiajă JSKpeazi ne seama oa- menijopă. De aneea mi KBJtspa ajBinejopă mi a rîndani.iopă de mitase tpesse si intpe întp’sns sistema nepfeKlă de arpiKSjtspi. lati nsmipea pamspijopă npiiminajeajemliin- jiei arpÎK8.itspeI modepne, aje anestei mtiinno Kape a denenits Baza nslepei a najiisni-iopă 'liBi.iizale, aje snel mtiinge Kape a liKBtă ne oms, adeBi- pată domnitops ajs nimîntsjsi, înBinînds’jă a tpa- ge din sînsjs aneste! mâini mijostise toate bbm- tiijije Kape ea nistpeazi nentps dînssjă, nentps anests tis ajs sis issită ne Kape natspa j-a înze- stpată ns nsmai ks toate Eongiije matepiaje Kape ea nosedi, ni înKi ks Eorigia nea mai npejji- oasi adein ks mtiinije mi jsmine. întp’adeBipă jsmina în snipitsjă omsjsî îngejentă este o fia- mi nestinsi Kape îi apati KpeajjisnLie asKsnse în Kojjjspi.ie ne.ie mal OESKspe aje mmîntsjsi; npin jsmini mi intejigengi, omsjă a desenită ssBepa- nsjă jsmei mi ks dpcnlă KSBîntă si esnpimi sns astopă ziKÎnds: Snipitsjă este pegeje nimînts- jsi, jsmina este tponsjă sis, mi intejigenjja este ncntpsjs domniei saje. mink'bpi.ic sînyepatc in do.ianft. Sss anests titjs sizapă, aîspnajeje mtiiniii— fine as dessitstă spmitoapea Ksestisne foapte ks- pioasi. I . T- ’ în Maptie, ansjă Ipeustă, sns sanantă foapte demnă de Kpediniji SKpia ammajsi sis,-Nalspa- jistsjsi Karl Miiller: Aja.ili-epi amă fostă npinsă de nea mai mape mipape. Eati ne mi s’a în- tîmnjată: Dintp’snă dineă mape mi-aă pimass pimimijje de BSKate ne Kape .ie-ams nislpală nentps a dosa zi în ds.iană, anoi imagini-gi mi- papea mea Kînds a dosa zi, desnizindă ds.iansjă Ka si SKOts pimimijjeje, amă Bizslă ki toate se fiKSsepi pomii Ka sîngeje, nap’ ki a apsiiKată nine-Ba în ESKate nisi>ai-Ba niKitspi de sînge: o inînKape de mazipe s’a fiKslă pornie nap’ i;’apă fi fostă de Kapne, mi întp’o mînKape de Kapne fiapti se Bedea niKitspi de sînge, nap’ n’apă fi fostă Bnă Biftesă npoasnilă. In minsts.iă d’întîiă mi-amă imaginată ki aini s’a întîmnjată Bp’o fanți pea, Bp’o otpiBipe, însi m’ams îm;pedinnată hi aneste mînKipi n’aă fostă otpiBite nini de Ksmă; atsnni n’amă rntistă ne si ziuă mi ne esnjmape si daă anestsi fenomenă, te poră dap si’mi dai o e- snjiKagisne desnpe aneasta, daKa emil în stape.¹¹ D. Karl Miiller aă dată amiKSJsi sis pes- nsnssjă spmitopă: Aneea ne te-a nssă în mi- pape mi te-a smnjstă de snaimi, ns e Bp’sns fe- nomenă noă. Eă înss-mi amă OEsepBată nîm ah-smă anestă fenomenă Kspiosă în doi pîndspi, o dati în opamsjs Halle, întp’sns rpads foapte mape. Fenomensjă anesta mi s’a apitată în mo- ds.iă spmitopă: Ile d’assnpa snei mînKipi de napne de Ban foapte ssni mi neslpinati, s’a bi- zstă o msjjiime de negi mini pomii afjînds-se ne ssnpafaga Kipnei nap’ ki apă fi fostă aKOjo o msjjiime de niKitspi de sînge npoasnits Kape esă a fapi din Kapne Ksms esă a fapi niKitspije de ani dintp’snă isBopă; însi aneste niKitspi n’aă fostă anoase ni jininioase Ka o rajepti (niftii): liindă masa jops în doi, amă Bizstă ki mi întp’a- neasti masi jininioasi intepiopsjă a fostă pomiă Ka nspnspa saă mai sine Ka sîngeje; nsinds-je ssb mi- KposKons m’amă îni.-pedinjjată ki aneasti masi po- mie a fostă Komnssi de o ssmi nensmepaEtii de nimte rpisnue mini napi aă fostă jinile sna de a.ita Ka o matepie msKoasi (jininioasi.) Dap mi înainte de mine. D. Ehrenberg în Eepjină a onsepBată anestă fenomenă în ansjs 1849 .ia o mînnape deKaptofi fepijl Kapi aă fostă nsmi întp’snă dsjană noă de spadă. Anestă ne- jesps miKposKonistă a nssă masa nea pomie sbe miKposKonă mi a risită npin najKSje ki întp’o masi de mipimea snsi gojă Kssă se afli nsmi- psjă înKpedisijă de sste de eijiioane (nîni ja 881 — 118 — Ei.iioane) de nimte rptsnae mini potsnde Ka oatje, mi dintpe Kape, fie-Kape este sns animajs miKS aBÎnds miumapea sa nponpie, o tpîmEiyt ja rspt mi fiinds în stape a se îmmpjji în mal msjte indinide înKt mimai mini! D. Eherenberg Kja- seazt aneste anima je întpe infszopii mi je ns- menite Monasprodigiosa. Aneste infssopii npodiyioase Kape, Kînds se îumsjijesKS întp’snă KOpnă opraniKS (ssKate de Kapne sas de jersme) îi di o înfijiimape Ka Kînds s’ap SKimBa în sînije, aneste infssopii, zîks, as Kostats msjts sînije oamenijopă în seKEjeje tpeKSte. întp’adeBtpă esnjiKapea anestsi feno- mens npintp’o Kasst natspaji, este o fante din neje mai imnoptante mi manifeste tpismfsjsi mtiin- yei. Bine ns Ba st Kpeazt aneasta, st stsdieze Kponineje seKBjejops de mizjOKS mi Kiaps îsto— pia timnsjsi nostps mi Ba Bedea JSKpspi neKpe- dini.ie. Noi înnenemă ks timnspue noastpe mi ne spmt Boms spma istopia anestsi fenomens (ks- nosKsts seb nsmipea de mînkapea sînpepats) mi în seKSJeje tpeKSte. I .1- întp’o moapt jînri Enkir ne se afjt ne majsjs pîsjsi Mosel, ja 22 Asrssts 1821 s’a apitats întp’sns modă foapte npinită (Ka mi tots de sna) nsmitsjă fenomens. Toate mînKtpije de rpirnă, Kapne mi mai ks seamt Kaptofi Kînds as ptmasă în moapt 24—28 de ope în zijeje neje Kajde, s’as frustă pomii nap’ Kt epaă njine de sînije. în zadapă as îmâss dsjanspije sine, as astsnată Kiaps rtspije Keijopă din dsja- nspi mi as adsss ajiji sâni de Kaptofi în moapt, Kt tots n’as nststă sKtna de Daemonsjs sîmje- poss Kape mi a ajess dsjanspije mopei dpentă pesidenua sa. Btzînds aneasta mi mtiinjjeje na- tspaje, Kape apă fi nststs st je dea Bp’o esnji- Kaijisne jinsinds-je ks totsjs ja asemenea oa- meni simnji, mopapii ks tou.1 ai jops detept fs- ra a fapt din moapt mi n’as Bpstă st se mai în- toapKt aKOJO. Ilînt ja 24 SentemBpie, ansj sssnsmită a ginsts fenomensjs de mînKape sînije- pate, dap în zioa aneasta îndate s’a ftKEts ne- Btzsts; mîniîtpije din dsjans n’as mai fostă SKim- Bate în sînye npeKsmă aneje Nijsjsi înaintea jsi Pharaon nejs antiKs din Eijintă. O nipKonstanijt pemapKaBijt s’a apitats aKOJO ki nsmai Baseje de fepă as fostă în stape a npesepBa mînKtpije de aneaste sidiimape. — Eate mi o ajte aseme- nea întîmnjape Kape aps nstea st se tepmine în- tp’sns mods msjts mai tpistă. în ansjă î 819 în 2 Asrssts, sns jjtpană Itajiană a nsme Pitarello, me- zttops în satsjs Legnora jînrt opamsjă Padua, Bpînds a minsa seapa nojenta (mimtjira) jsi, Kape m’o nperttise ja npînză, SKoninds-o din Kstia mesei, ks înKpemenipe a Btzsts Kt nojenta jsi e njint de sînije, însi nap’ Kt niKitspi de sînije npoa- snete stpea neînnetată ne ssnpafajja anestei mîn- Ktpi. IJtpansjs ks snalmt a apsnKals înKOJO no- jenta jsi mi s’a KSJKată ftpt ninî. Dap a dosa zi tots anestă sneKtaKOJB Bizaps se penoemte. IJipansjs nemai mtiindă ne st faKt, s’a dsss Ja KjepiKSJS (nona) jsi KatoJÎKB din sats Kape Biinds, a Bine-KSBÎntată Kasa, masa, dsjansjs mi Kame- pa de muaiă; dap nefojoss! esuamatopsjă dia- bojîks mi a tpeia zi spma a’mi ®8Ka Komedia sa. Atsnni japma mi snaima nea mai mape s’a pes- nîndits în tots satsjs mi Kiaps mi în toate ijeapa. jjtpanil simnji de aKOJO aă Btzsts în anestă mi- paKSJS o nedeanst nepeasKt naptÎKSjapi tpimisi Htpansjsi Pittarello Ka o spmape a niKatejopă saje neKsnosKBte; nsijins a jinsită Ka si mi omoape ne anests oms, stimată nînt aKsms de toni, nsmai ks rîndsjs d’a se SKtna de sonietatea snsi asemenea ntKitoss nentps Kape nepsjă a ajess o nedeanst naptÎKSjapi, neaszite. Dap nentps fepinipea ut- pansjsi ameninjjată, nojiiftea jOKaJt a intepse- nits, a mi dată mînKipije sîmjepate snei Komi- sisnî de Kimisti din Anademiea de Iladsa snpe nepnetape. Bnsjs dintpe memspii Komisisnii D. Sette a ssnsss aneste OBieide ja sns esamenă miKposKoniKS mi a risită nassa adeBtpate uri na- tspajt a anestsi fenomens estpaopdinapă, în mo- dsjă esnssă de noi mai ssss, npeKsmă je-a des- Konepits D. Ehrenbeng ja Eepjină, însi ks di- fepiniji Kt D. Sette a apitată ki matepia pornie na sîmjeje Kape este fsndamentsjă snepietopă ajs anestsi fenomens noate fi întpeBsinijats în niKtspt Ka o Kojoape foapte fpsmoast. Kimistsjă Pie- dro de Col a mi Binsits mitasa ks aneaste ma- tepie mi a npesentat’o rsBepnsJsi, atsnni rssep- nsJB a întpeBsinjjats toate mizjoaneje a desi;ide OKii nonsjajjisnii ijipinemti de ukojo mi a ski- na ne neBinoBatsjs Pittarello d’o ronipe nepi- — 1 19 — KsjoasB. ,Ia întîmnjapea aieasta gBpansjs Pit- tarello de timnspis a fosta sranată de nepiKO- J848 Kape ’I ameninga imopanga mi fanati- smsjs; dap sns sfîpmits mal tpists a aBbts a- semenea înlîmnjtpî în seKb.ie.ie tpeKste, adera în seK8.ie.ie de miz-ioics snde a8popa usminei mtiingejops natspa.ie ns emise înra din întsnepe- K848 nongii sapcape mi irnoptante în Kape as fosls înBKisite toate seKSjeje de atsnii. Kîte o dati nenopoiipea a Bpsts Ka aiests fenomens estpaop- dinaps adera de desBoitapea infszopliops pomii Ka sînije.ie, sb se fara mi ne ostiue nisepiiejopS. Anoi Kîts sînije adeBBpatb smanfi s’a rapsats dsne apitapea aiestsi sîmje de.anapingBÎ EatB sneje esemnje: „în ansjș 1510, zîks Rponiimpil, s’a apBtats niratspi de sîmje în ostil, atsnii togi as îngejesb ra nsmai afspisijjil Eepel as nststs rasni ostiue nînB sb dea sînțje mi dpents aieea as ini npinss dintpe EBpeii din Deprins 38 de oa- meni mi’l aS apss nînB s’as fBKSts icnsniB; dap în ansis 1296 sns masaKps ms.ils mai tepisus s’a întîmiuats în spma arestai fenomens. Kpo- niKapii panopteazB „în ansas 1296 în FpanK-foptst âînrB Main, îndatB o ostie s’a fBKsts pomie ks niratspi de sîmje npoasnBts sBpinds ne dînsa na dintp’sns isBOps. ’linc a nststs sb tBrBdsiaKSB kb nerpemits Enpeil as rasnits mi a« nBtpsnss ks janiea sf. ostie nînB Kînds a nenits aiests sîmje;“ dpenlS nedeansB, zeie mii de oameni de nagis- nea aieasta as fosts tBiagi ks sasiea sa8 apml de Bil. EatB kîIb nefepiiipe, KîtB nedpentate mi Kîte jaKpiml npodb’ie imopanga Kînds este asoiiatB ks sspopije saje ieje bpîiioase, adera de fanatis- ms.is mi de into.iepaiiga în ,i8KpBpue pe.iiijioase. Dap JBSajii-ne sb ne denBptBmS ks Bedepea noa- stpB de aiests sneKtaKOjS tepisub! dBsagine sb 8itBin8 kb smanitatea a nststs radea nînB ja a- iests rpads de derpadagisne stsnidB, .ia aiests rpads de Bapsapisms înrpozitops. Dap mi în timnspije Kiasiie rBsims nome- ninds-se de a'iestb fenomens Kbpiosb Curtius Ru- fus (libr IV, II) panopteazB kb în ansis 332 în. de Xs. în apmadiea Kape a înKsnțiispats o- pamsjib Tips a jsi AieKsandps ie.ib mape, toa- tB nîinea apmadiel s’a fBKSts sînție, atsii o sne- pietspB nanira a nBtpsnss inima tstsjops, raii togi as BBzsts în aiests fenomens ansngapea nep- depii BBtBjiet mi moaptea mefuopb .iopb; însB AjeKsandps icjs mape a întpeEsinnatb aiil sns mizjOKb inijenioss snpe a pestasui Kbparjib.is a- sieiiianjjuops, adera a opdonats mi K.iepiKS.is .isi a esmiiimlS fenoinens.is ziKÎnds ra sîmjeie s’a a- pBtats în nîlne înBsntps dap ns ne din a fapB, de aieea semns.is mopgiî mi ajs Katastpofii o- mopîloape se panopteazB mal ms.ie ne aats oms. EatB o idee estpaBarantB, miste- pioasB, însB Kape apatB ra fenomensas estpaop- dinaps de minsapea sîmjepatB este foapte antira. Dap de ie ns? Natspa ns e tots de sna tots a- leea în toate timnspiae rai seKsaeae, în fenome- neae saae opdinape mi fpsmoase npeKBmS mi în leae estpaopdinape iui snepietoape. Blepemonii.ie de nsnti, .ia Kinezi 'ie sintft in insft.ia laiia. Upiniineae Boachi fîsas snsi Pejje din In- dostans Kape a npiimits edEKajjisnea sa în Espona (Anraiea rai (lepmaniea) mi s’a întopss ne apmB în Asia snpe a stadia oamenii mi Statspue de aKOjo mi a panopta desnpe aiestea Esponel, a tpimiss desnBzi ja soiietatea de mtiinjje-ie opien- taje ie esistB în (lepmaniea sns panopts foapte intepesantg desnpe Kineziî ie esistB în inssja laBa, mi de Kape Boms nsne aiil aieea ie se panoaptB jia gepemoniue de nsntB a.ie Kinezuops. — 120 — Kînd2 întp’o famuie se afji doi Konii s. e. sns fiS mi o fiii, atsnii e -iepe Ka nea» mai mape fie Bieată, fie fati, tpesse st se Kisitopeam mal întîiă. Dsne ie fisAă sas fiiea s’a Kisitopits, a- tsnil stpimomii înienă a faie n.ianspi.ie nentps KisitopiiAe stpinenojjiAOps de amîndol sesseje, însi fata fetei el noate si iea ne fisjă el, ne Kînds daKi ape doi fii, Konii jops ns notă si se însoape nîni ja ajă natpsAea rpadă. Fii-Kape fati, dsne *ie s’a mipitats, este npiBiti de azi înainte Ka o stpeim în famijiea ei. Kînds dose fami- jii amwe, sna ape sns fii mi lea-a.iti o fati, mpinjjil jorodesKS atsnii aiemti doi Konii, din KOnuipiea .iops nea mat fpayeti, nstems ziie Kiaps din jeannsAă jops. E Aepe mi OBÎieis a- koao Kd sns Eleată aa Bîpsta de 18 ani mi o fati ja 16 ani tpeBse si fii .lorodiyi. Ilipinjjil Kape as Aerată ne Konii jops fipi mtipea jops, ns jasi Ka jorodni'ic.îe si se Bazi niii ns soks- nosKă nîni in zioa Ksnsniei. în aieasti zi ao- rodnÎKBâs îmspiKats în ra.n însogită de mssiKi mi de sns a.iaiă mape, se dsie aa mipeasa sa. Ja aieasti yepemonie se ajeție mi sns sitpînă Kape /Koa.n pojă de mizjoiitopă sas de samsaps de Ksnsnie mi ne AÎnn dînsbAS mi 14 sase bi- tpîne mi aiestea netpeKs ne jorodniKs ja Rasa mipesei saje. Kîndă a aacsnsă aKOAO, atsnii ao- rodniKsas este npiimită ks o nomni mape de ki- tpe fpateje ue.iă mal mape aAB mipesil. E.iă Bea dani aneea sns leaiă, acoasi nimte acoKSpi mi sutipi siAsatiie, îmi faie psmisnea, dsne Kape Kondsss de ^Jkpsjs siă, Ksmnatsjs siă ie.iă mape rai mease „maestpi de gepemonie⁴⁴ tis dsKS Aa noapta Kamepii mipesil saje snde o nsemte în- Beiiti întp’sns bias. Doi oameni Kape Bată ks fopgi mape ne sns Aeanns de metajă mi fană sns sromotă infepnajă npeiedă ne lorodniKSAS în aiests mapmă de gepemonie mi se nsns ja natbAă mipesil Ka o rsapdi de onoape. Dsne ne ■lorodniKSAB intpi în Kamepa jorodniieî, se Bidă aKsms nentps înțîiamî-dati în BÎaga jops. An-sins amîndol sajsteazi natSAs (teatpsjs fepiiipei .iops Biitoape!) seaă ne spmi ieaiă mi pomă îmnpesni se nsn dsn’ aieea ja o masi snde se afli bs- Kateje ie.ie mai stimate din BSKitipia Kinezuops. OBiieisAs iepe Ka ja aieste mese tpeBse si fii 16 feaspl de BSKate, însi nsse ne masi în na- tps pîndspi sne.ie dsne aAteje, aa fii-Kape pîndă Kîte natps odati. Ja aieasti masi ns tpeBse si sepBeasKi ajts iine-Ba de Kîts swKniKa Aorod- niiel. Dsne masi, .iorodniK8.i8 SKOate Bestmin- teje sajie de mi, se îmspaKi ks o Besti Qkî- Aeti) ajBastpi mi este peKondssă a Kasi tots ks aneeaini nomni ks Kape a Benită. Dsne ne luea- ki e.iă, se desBpaKi mipeasa. îmBpiKimintea 'de nsnti a mipesil Konsisti întp’o Besti de aLiasă pomii sas de mitasi a.mastpi opnati ks aspă, mi daKi este din noE.iege, atsnii noapti mi sns fejs de spîs fiKstă de apami pouiie. Kamisoja (nesta) snei mipese nonue Kosti 50 nîni .ia 100 de raAseni, dap o asemenea mipeasi tpeBse si fii deKopati ks o msjgime de diamante, spi.ianto mi a.itc SKS.ie d’o mape Bongie, nîni aa 3, 4000 de rajBeni Kiapă! ¹ în ieAe d’întîis tpel zije amîndol tinepiî ns tpeBse si BopseasKi niii si Bazi ne nipingii jiops. Osiieis Kspioss! O femeii Kinezi noate si se mipite nsmai o dati în Biaga el, ne Kîndă snsi sipBată îl o eptats si se însoape în mal msAte pîndspi. : Feteae Kinezuops sints nizite ks o mape stpimniiie, papă ess din Kamepa jops mi nsmai însogite de msma sas de tatias jops. Ja ks- nsniea snei fete, nipingii deK-iapi ssb pisnsnde- pea jops ki fata AOpă e Kspati; dana aorodni- ksas nsemte ki s’a înmeiată, soKpsjs sis tpe- Bse si-.iă desmrsBeasKi de toate KeAtseji.ie ks- nsniel Kape este insajasue mi fata se întoapie a Kasi. KOMUNIKA0I8Ni HITlINglFIHE, MTIL Snă Kopeă ksptesană. Kînds JsdoBiks XIV îm- Bitpînise mi inima sa a fosts tspmentate de feaspimi de rpbitf mi de msstpipi de ksșetS, atsnm ksptesa- niî .isî kista si-.is înBese.ieaskt ks fe.ișpiml de mîn- rîiepi de distpakjiisne mi de n.iT.nepe. întpe a.iteie aă înBT.nată ne snă Repus tînupă ka kînds na Bedea ne Pepe.ie intpinds, SB-.iă saisteze ks ksBinte.ie sp- mutoape: „Bon jour Sire! Viveleroi! Voilâlegrand monarque!“ JsdoBikă se sskspa tots de sna aszindă anetă komn.iimentg a.is KopBsasi mi dpentă pisnai- tipe î-a nssă snăinenă de aspă ne rîtă ksinskpingis- nea spmitoape: „Le premier corbeau de LouisXIV." Tinorpafia Namona.it a mî losifă Pomanonă mi Komn.