JURNAL UENTP8 PESnÎNDIPEA IIITIINUEdOP HATBPME mi ESAKTE, în toate k.iaseje. PcdiyeatS do Ilpofesop Doktop Ift.iia liapani. J\î. 14. (A118.1 iutii») Eskspeniti. Aiipi.lie 8, 1856. Konpindepe: Mopn! îneiauf.— .Ismine. Epative.— 'le-ea dcsnpc Kinenzt mi osiueispi^e aop«.— Komnnikau,innl uiliiniți('ine, mini. MOPHÎ ÎNBIAIII. (Spmape.) DoKtopBjS AItschulil Bopuemte (în Kaptea sa tinipiti .ia Praga 1846) de spmitoapea fanți Kspioasi: «ns slsdents de fisiKi Kape a fost» eo.i- naB» de o nepinjsmonie .ia snitajs.is din Ilpara în ans.is 1833, a fiKsts o mape rpemaji de s’a dat 3KOS8 din natS ks ni'ioapeje roaje, ini a emit» afapi aBÎnds o mape ssdoape; îndati a gemi- nat» atîts de ms.its în Kîts toati ismea î.is Kpe- dea de mopts, Kini Kopnsj» .isi se fiKsse pe- ne , fipi a sate ns.iS8.i8, mi n’a fost» în stape si se mimne mi si dea ’icjs mai mina semns de Biapi, dani toate nepKipije de înBiepe ne s’as fiKSts ns dîns8J8. — Dsni ne a tpeKsts Kîte-Ba ope K8 aneste înnepKipi de înBiepe îndemept, tojjî as xotipits ki anests stsdents întp’adesips a ms- pits mi se nperitisepi sa si’I faKi mi disenijisnea (tiepea) Kopnsjsi jbi Ka si Bazi ne a fosts Kassa anesteî mopiji npinite. în miz.ioK8.i8 însi a.is npe- ntipijops nentps diseKijisne, iati ki soKOtitsjs de mopts se SKoa.ii stpirînds es-es-es tpiesK»! — Dsne ne a înnenats a Bopsi, a zîss ki cjs, în stapea sa de jemins ama de adînKS, a aszits — 106 — Ksm iei-4a.iiji stadenjii BopBindS de înmopmîn- tapea iui de diseKjjisnea ie este si se fam Kop- ns48i asi, mi e48 nenBtînds Bopei niii a da ie48 mai mÎKB semn» de Biaiji a fosta în qea mai mape anKsietate, temînda-se na si iib’.i înrpoane sas si na-Jia taii de Bis. — Aieasta este o iioBT, dosadi ki simijaja aazipei înieteazi mai ne spmi de Kîts toate 'le.ie-.ia.ite s im napi 4a o- ms4K i;ape este si moapi, mi m m84iji mopiji aadă npea Bine în minsteje jops dane spini Kam miînra spmamii, psde.ie mi nipiniju .iopa ,iînri nata-iă de moapte; este dap ana anta de omenipe Kitpe mopiji Ka si na stpiye mi si ns luînri jînn nata.ia jopa în opa mopijii. Natspajistsjs Blumenbach BopBemte d’o asemenea fanți, însi kb sns sfîpinits mai tpists de i;îta ie.is d’întîis, fiinda-m aiii dsne ie di- seKijisnea mopta-iai înienase si se fam, iati ki mopt8.ia a dats semne de Biajji. Aa 12 Isnie 1836, întp’o dsminem, a ma- pits 4a EpaKsejs ans nerajjitops a name Delhar, ne Kape a-a bisata 3 zi.ie neînrponata miMapjji epa si’-is înrpoane, dap toKmai atsnii înlmins- ta,ia Kînda epa si se înrnzi Kosliaraja, nersiji- topa.ia s’a demtenlats mi a tpiită înm Kîte-Ba sintimini. (Wilurberg, în 5Kapna.ia.i8 nojiijiei- mediiiaje, 1837). Henke (în /KspnaiBja sia nentps mediiina nsB.iim din ans-is 1836) panopteazi ki în nsp- SB.is de 25 ani ais înBiata în opamsja Amstep- dams 990 asfiKsiaiji, soKotiiji de mopm, mi în XamBsprs as iimiata 107 în tiimiais aiesta. Plenk ziie ki KÎjji-Ba asfiKsiani Kape înie- nssepi Kiapa si mi nsiii, aa înBiata. Bbttcher ziie (în ana.ie.ie mediKaje aae 48i Schneider din ana.ia 1836) ki 4a ana orna Kape a aBata o coa.ii de pipăind, s’a apitata kohbb4- ziani mi ne spmi a mzata întp’o stape de moapte. Betxepa, Ka si se îniipedinijeze dam e mopta adempata, i-a tspnat în ok! idte-Ba nimtapi de snipts de sa.imiaKa apzitopa, însi omagia na s’a mimuata. Eetxep 4-a soKotits aiiam de mopta, însi snpe a faie o a.iti esnepiengi, i-a tspnata 25 de nimtspi de aiesta snipta în rspi, mi ks mipape a Bizsta ki soiiotitaja de mopta s’a de- mtentats, a înienata si se mimie, mi a piBnits ja sinitate. ’ Gardini nosestemte m sna orna tînips a pimasa 20 de zi4e fipi mîiiKape, fipi miuiKape mi fipi simijipe mi ne spini s’a demtentats. Schneider ziie (în onepa sa mai sssa ns- miti,) Ki" eKsnepienija a apitata ki Kîte o dati oamenii 4eminagi, ns daS niii ana semna de Biaiji Kiaps si mi tapnims neste dînmii snts fepsinte, leapi pouiie toniti npeKsma Kiaps Kînds atinjiems Kopns48 .iopa ks fieps48 pornită în foKS sas Kînds tiema din Kapnea 4ops. Illi întp’adeBips, aieasta na e de mipape idnds Bedema în toate zi4e4e npin snita4api, m dane ie faiem ne iine-Ba si tpari KÎte-Ba nimtapi de etepa saa de K.iopofopmă, natems si tiema Bsmiji de Kapne dintp’îns848, sas si’4 ap- dems kb fieps.is poms, e4S na simte nimiKB, niii na se demteanti nîni n’a tpeKstă de sinemi jie- min848 npodasa npin aieste doi pemezii ameiji- toape. De asemenea nipepe este mi Bestitsaa dou- top Hyrtel, npofesopa de anatomie aa AKademia de Biena. ,■ f întp’o Kapte timpiti I 4a Bpesaaa în ans4& 1847, ansniji fanta spmitoape: Înmopmîntapea npeotesei Meisneps în Si.ie- sia s’a întipziats k’o zi mai msata neste osiieis aK040, mi ama moapta a pimasa 4 zi4e neîn- rponati, tonmai a natpa zi a aazita soKps48 sis de snde epa întp’sna oparns mi Biinda a Bpsța si o Bazi mi desKizînda Kosiiama ie epa înKiss, a înienata si n4Înn mi si ofteze kb sna r.iasa foapte tape; 4eminata Kape a aBzits toate aies- tea, dap ns epa în stape Ka si se mimie, a fosta întp’o mape anKsietate (npeKsm a zis-o ea însi-mi ne spmi); însfipmita a fiKsts o mimKape mim ks deijet848 ie48 miKs; Kape n’a smnata din oiiii soaKpei sa4e, aieasta îmiipesni kb a4Hii as în- lenata si întpessinijeze 4a dînsa feaapimi de miz- .waie de însiepe mi iati ki as mi peamits, mii aieasti dami tpiemte ini astizi. Ks aieasti OKasiane boîb snsne aiii d’o în- tîmn4ape foapte Kspioasi ie s’a întîmmiatB înainte kb Kîiji-Ba ani în țlepmaniea mi Kape Ba apita din nos Kîts de nepiKBJOSB este înrponapea pe- nede a oameimiops ie as mspită npinits. 0 fati ispai4teani epa siseKBnsne; în zioa xotipîti a mepss 4a Bae dsne opdine4e aiestei — 107 — pejipii mi nespîndă si-iui jase aKo.io ine.i8.i8 jînri Bestminte, j-a jsată în răpi; intpîndă însB în anB pene, s’a snepiata uii sîtînda ki ape i- nejsja în răpi, j-a înriuită nii inejBJă a pimaă în rîta; nsmai de uîta a mi pBmasă moapti (ade- KB asfiKsiati). Bei-jajjji asistanni (i;ape ns Ba- rase de seaini kb fata a înrijjits ine.i8.i8), bbzîh- ds-o ’mi aă îniiinaită kb este moapti înadempă, mi s’a rpBsită a o înrpoiia în zioa aceasta. Din nopoiipe s’a înlîmnjată sb fie în opamsjă aiesta ană xojjă Kape na se suepia de Kpime.ic mi de saKpi.ieye.ie ieje mapi adeui de a desrpona ne mopjji, ’mî aiestă orna piă anca oiăieiă Kînds se înrpona Bp’snă oină Borals, sb meapri noantea ja limitipiă st desuizi mopinîntBjă npoasnită, mi dsne le-i jaa Bcstmihtejc iui toate opnainen- teae mopts.isî, auonepca mopmîntsjă .ia jokb. A- leastB fanți a apmat-o e.iă ini kb aieastB făli, adeKi a mepsă în aiea noante .ia mopmnts.is el, j-a desuiss, a tpasă ne făli afapi mi a desr.pi- Kat-o de tots; însi în a'ieasli onepayisne, ft- «înd fejspimi do miuiKipi kb Kopns.iă ei Ka s’o desipaie, eati Ki npin iniumipije a’iestea, ine- .18.18 stînds în rîtă s’a ajancuată ini a kbzbIb îkosb; îndati fata îmiiindă a skoss o stpirape. Xoys.is aazindă aieasta, mi imayinîda-mi kb mopnii nops si-mî pesBBiie aimină de dînssjă, s’a snepiata ini a fsijita, jisîndă iui toate xaiiic.ie >ie ns aiiBKase si Jie ica. Dap fata demteiitînda—se, s’a BiZBtă întp’auestă jonă sniimintitopă întpe mopyi ne- mtiindă nentps ie? dap uspindă a jsată Kspapiă, s’a îmiipiuată mi a mepsă npin întsnepeuă a Kasi mi a înienată sb Bați ja siui Ka si’i desuizi. floate uine-Ba si-mi imayine snaima fami- jiei, Kindă as aszilă ja mezs.iă nomjii r.ia- ssas fetei jops itape o înrponase Kiaps în zioa aieea, stpirînds: desKideyi ama kb-ihî o fpiră; însfîpmits dsne majti tpemspitspi, nipiniiii i-aă desKiss mi a Bizsts Ki na e Bp’snă fantomă ii Kiapă fata .iopă Bie. — ToKmaî ne spmi, risindă mi ine.1848 .lînri mopmîntBJă ie epa desmsă, s’a esn-iiKats aieasti întîmnjape Kspioasi. 8ne.ie din naniani.ie antiie liBuisate aBea ni- mte osiieispi .ia înrponapea mopjji.iopă jopă foapte fojositoape smitiijii nasjiie. Ama ne snsne Servius Ki .ia Pomani, moptajă pimînea neînrpo- nata 9 zije; ja E.iini mopnii pimînea 17 zi.ie nizini Kiaps în Kasa Bnde mspisepi. în tots tim- na.iă aiesta se fiiea în Kamepa moptajsi famapi de deosesite jaupapi ie aBea mipoase țapi, kb sKons Ka si demtente ne inoplă daKi Ksm-Ba ns epa mopts întp’adeBipă.— Ja Ilepsi, Easiionenl inî Ispai.itenii antiii, mopmîntB.iă pimînea nînt ja 8 zi.ie neînaisă, mi în toate zijeje Benea a- niî mi aJitii Ka si Bazi dani Ksm-Ba moptajă n’a data Bp’snă semnă de Biajji. Bedemă dap kb aieste osiieiapl sajatapiins sînts o noBtate, ii sînts foapte antiie; însi dani Ksmă în seuajoje rapsape Kape aă spinală dane Kidepea liBizajiianii antiie, se sitasepi mtiinyeje, apteje iui toate ie.ie-j-a.ite opnamente nostie a.ic smanilijjn ama s’aă siată mi oiiieiapije pa- jjionaiiLie, înyejente mi sajatape nentps soiieta- tca oineneasKi, iipeusin Bedemă Kiaps în nes- tianea Kape ne oksiib ansmă. Toumai în tiînnspije noastpe modepne, ra- Bepne.ie as înienslă a-mi apsnua osii mi asBnpa modsjsi înrponipii mopnijopă, mi aă întoKmilă nentps aieasta nimte pera.ie mî jețji diKtate de snă simtimentă de nine^faiepe mi de o rpiaii nipinlcasKi. Asl-fc.iis este în Ilpasia o .iepe, kb niiî snă mopts ns Ipcnse înrponată nîm ns s’a finală toate npcsKpisc.ie nepKipii d’a.iă îimia, mi Kiapă dane aiestea, Ipease si pimiii neminmată în Kamepa aude a mapită 72 de ope, mi atsnii Kiapă na noate sb se îmiizi KOsiisrBJă nîm na se apatB .lalmoplă semne do moapte adeBipale ade- KB ană înienslă de nalpezipe. Ks toate aiestea, i'BBepnajă Ilpasiei Bizîndă kt. aieste peraje npea papă se spineazi întoKmai dsni Ksmă IpcBae, kt.iI medinajă opi kb ns faie niii de Kamă îniepKipî de îiiBiepe saă kb na .ie faie Ksmă se Kade, kbiî Bp’snă pez8.itată nană na este niii de Kamă,- mai kb seami kb în i;ase.ie oame- nijopă sipaii snde, npeusmă amă zisă mai sssă, e neste natiniii Ka moptajă si pimîii ini muiapă 3 zije; de aieea rBBepnajă Ilpssîei a insistată Ka sb se întOKmeasKB în fn-Kape sată mi opamă Kase de mopiji snde mopyii si fu tpansnoptani îndati dani moaptea iopă mi ande sb pimîiB SBEtă înrpiadpea snai medii-ă opîndaită întp’adinsă Kape sb înrpijKeasKi a spma ks Kopnajă toate îniepKipije de însiepe npeKsmă je npesKpie mliin- ija mediKajB, anoi de mi na Ba peami, tot» tpe- — 108 — Bse sb jjiii ne moptii în Kamepa mopijiiops, ne- înrponats ontii ziie, adera nini se Bops apBta semne de nstpezipe. Aps fi sine na o asemenea întomipe sb se fara npetstindenea.— Kostsis KJidipei mi jjine— peî snei asemenea Kase ns e mape; anoi snde e Bopsa de sns intepess ama de mape nentps toiji, adera a aBea o rapanjjie Ka st ns se în- rpoane oamenii bîi, mi ra Kiaps noi sinrspi ns sîntems ssnsim ia sns asemenea sfîpmits țepi— bus, snde zîks e Bopsa de sns asemenea inte- pess imnoptants nentps toata societatea, ns noate fi Bopsa desnpe kosIs. Opi-ce societate ome- neasra, Kiaps mi cea mai SBpara, este destsis de Borata¹ a nsne în iSKpape toate miz.ioace.ie Kape sînts nentps dînsa de o tpeBsingB ama de mape. — înainte ks mease ani, o wsdeKata Kpimi- na.iB a fBKSts sns sromots foapte mape în toate 3K8pna.ie.ie Esponei; adera o insera mi-a înrpo- nats de Bie ne fata sa cea Bitpera, o Konira de 5 ani; toiji aceea, zicea Kspnis.is, Kapii as a- sistats ia aceasta «sdenata, as fosts Konpinmi de o mape snainra Kînds as razsts ne aceasta femee Kpiminara intpînds în săra. Dsmnezes mtie dara ns tpeBse sb fims Konpinmi de o asemenea snainra ia Bedepea msitopS oameni din societate Kape îmi înrpoanB ne mopijil iops de bîi. Omsis, în penepais KÎndS este stiratoss ns-i niace a se rîndi ia moapte; msits mai Bine îi niace a se rîndi i a BiaijB mi ia nracepue saie; în toata Biajja isi eis este OKsnats a se rîndi mi a rasi nracepi noi Kape sints în stape a-T îndsici Biajja, mi ns se rîndemte ia sfîpmits, npeKsms mi ia întîmnrapue Kape nots înnonjiispa acesta moments mi Kape sînts, npeKsm am BBzsts mai ssss, ama de amepinjjTtoape mi ama de tepisiie.— Ns e mai Bine o nracepe mai nsjjinB în BiaijB mi o rapanijiB ra moaptea ns-i Ba fi ama de înrpo- zitoape? — Opi-ce raizepie in ismea aceasta, este o fepicipe, sns napadiss ne lînra stapea s- ¹ n8i nenopocits Kape se demteanta în mopmînts mi Bede ra e Kondanmats a mspi înrponats de Bis, mi simte o desnepape infepnara, Kape-i în- înriajjB toate niratspiie, de sîmje întp’înssis, Kînds stpira dsne awstops mi nimeni ns-i pBsnande, Kînds cepe nsijins aeps mi Koscisrsi8 îib înea- ra! — în toate sateie cistiizate, Konii sînts nsnii ssb înrpmipea npoteKtÎBB a stalsisi, sbb tsteia (enitponia) isi, raci sînts fiinjje desiie Kape ns nots sb’ihI anepe sinrspi intepeseie iops; ks kîIs mai dpents KSBÎnts ape statsis datopie ratpe mopjji, ratpe aceste desiie mi nenstincoase fiinije, Ka sta- tsis sb—I iea ssb npoteitiiisnea j»IniisB-I anepe Ka sb ns’i Batame nimeni, mi Kape BBtamape noate fi mai mape de Kîts aceea Kape-i îmniedira a tpii, Kape-i înKide nopjjue Biejjei ks Ksie EBtste ne aKonepinnus Koscisrsisi, foapte de tîmnspis.— Kape pBS noate fi mai mape mi mai tepisiis de Kîts acesta! Ka sb se anepe societatea de o a- semenea Kpinra, statsiS ape dpents ns nsmai a opdona Ka st se nsra în iBKpape mizioaceie ce Ba rasi KonBenaBue, ci înra este mi datops a face acestea. Anoi dara tots de sna statsis a aBsts o a- semenea datopie, nsmai e îndoinijB ra n’o ape aKsms, mi înra întp’sns rpads mi mai mape de Kînds o enidemie noi, tepinira a Benits din Asia în Espona mi mi-a înssmits Kiima d’aici, neBpînds sb o mai lase: es BopsesKB aKsms de enidemia xoMpei. Aceasta enidemie tpesse sb ne fara a ne rîndi mai Bine mi mai sepioss ia Kestis- nea desnpe Kape BopBims; fiinds-ra este mtists ra ia aceasta enidemie, snde omsis în nsijine ope tpece KÎte o data de ia o SBnBtate nepfeKta ia moapte, nepiKOisis d’a înrpona ne oameni de bîi, esle înra mi mai amepinijBtops de Kîts opi KîndS ? — Stateie dap tpeEBe sb se rpBBeasra a face ce-Ba snpe a denBpta de ia societatea EsponeanB acests nepiKois înrpozitops Kape se noate seKoti întOKmai Ka sasiea isi DamoKiess, atîpnata ks amepinijape neste Kaneteie tstsiops !— Fiiantponiea este o idee ssBiimB Kînds ns cepe Bp’o stonie ansspdB mi innpaKtiKaBiiB. Ue- pepea noastpB este o cepepe fiiantponira; este foapte denapte d’a fi o stonie innpaKtiKaBiiB: este destsis Ka sb Boiasra cine-Ba sepioss sb o fara, s’o nsiB în isKpape mi îndata Ba fi mi eseKstata! — SnepBms dap, ra ierjisiatopii Bine-Boitopi nentps ai iops, Bops înBpBjjima mi aceasta ksszb, mi Bops face ast-feis Ka fie-Kape cetaijeans sb fie KonBinss ra statsis îis npotepe, ns nsmai kîIs timns este d’assnpa HBmîntBisI, ci mi Kînds este sbb iiBmînts; ra îis npotepe de ia learans nînB ia mopmînts. — 109 — JIKMINE EPATl'lE. Jsmine epatine! oape si ns fie aceasta Bpe-o «ontpazinepe în sine? Jsinina, acesta npinnins Kape ne di adeBipsjii, Ksms se noate i;a tOKmai e.is si ne înmaje? Aneasti matepie etepiKi Ka- pe e tpimisi din neps ne nimînts Ka si ne fu snS KondsKtopS sirspS în Biajja noastpi, Ksms se noate Ka toKmai ea si deBii nentps noi o Kassi a pitinipei? Dap în jsmea fisiKi Ka mi în nea moapaji, natspa Mininel iui opifjina el detepmini efeKteje saje. 0 opiqini napi di o jsmini fiKitoape de Bine, ne Kînds o .ismini eminds dintp’o opityini imnspi. este amipitoape. Ama este în sfepa in- te.iiuinuei Ka iui în sfepa matepiei. Si ne mipuinims aKsms nsmai ja sfepa ma- tepiei. Ile JOKspi BiJtoase sas noinojoase. mai ks seami snde o msjyime de n.iante smede sînts în stape de nstpezipe, aiojo se desBoajti mai totS de sna snS razii (aeps) nsmits razs KapBsps- idpoțjenets (fiinds ki este Komnssă de rază Kap- Bsnii mi de rază idpoyens, adeKi sns.18 din eje- mente.ie anei.) Anests razs este foapte infaama- BÎJ8, mi seamini în panoptsjs anesta ks razs.is întpeEsinijats aKsmS nentps i-isminapea opame.iops în Espona, Kape este mi ejS de aneeami Kom- nosiijisne KimiKi Ka mi razs.i8 Kape se spKi din JOKspi Bi-itoase mi nomo.ioase, îmnjste ks n.iante sinede Kape nstpezesKB stînds în ane stiti- toape msjts timus. Ja aneste joKspi se intîmnji Ka Bapa în nonryje Kudspoase, si se anpinzi anests razs în aepsjS de d’assnpa Bi.iyii, atsnni se Bid8 aKOJO Ka nimte jsmine în aeps, mi Kîte o dati asîndS nimte firspi fantastine. Anoi BoiayiopsjS stpeinS meprîndd în întsnepeKS mi Bizîndă de denapte Ka — 110 — nimte asmintpi anpinse, mi Kîte o datt întp’sna namtpa mape, îmi imațiint Kt aici sînts jioKsinne omenemti, se anponie de dînseje, dap kb Kîts ejs se anponie, kb atîtă aceste jsmine Kanpicioase fara dinaintea jibI (fiindă-Kt anponiepea omB.iai npodsce ana BÎnta Kape .ie ronemte); BoiayiopBJB de ne mepye dsne jsmint kb atîtă .lamina fație dinaintea .181, nînt KÎnda î.iă amtjjemte Ka st în- tpe în mizjOKSja Bt.mii, atanci se întîmn,it ade- se-opî Kt aceste .ismine fantastice se stinra de sine, atsînda ne stpmp.na.18 Kt.ittopă în întsne- peKB.iB cejă mai mape, ptttcită în Ba.itc>, IlentpB aceste amtyipi, fenomenele acestea se nsmesKB jismine epatiue. Oms.iă de pîndă KÎnda .ie Bede zice Kt aici este o fantomt, o stafie saă sns safieta epatiKB aia Bpe-anai ntKttosa, Kape Kiaps mi dsne moapte îi n.iace a aBate, a pttt- ci ne oameni din Kaiea cea dpeantt adsKÎnda-mi aminte sama a fosta mi e.iă. În Biaija jbî aBttsta din dpsmsjă ce.ia dpents a.iă Biptajiii. De mi în timnaptie noastpe nici mtKapă- o- msiB nonsiapa na npea Kpede .ia stafie, sas .ia ssfiete d’aje oameniiopă mopjii Kape smBJt noan- tea sinrspatice în joiispi neiispate mi infente, fiindă nedensite desnpe fantele jopa peje mi de pt- ttcipLie .iopă ce as spinală in Biaut-je, a face ptă a.itopa mi dane moapte mi a-i ptttci din Ka.iea cea dpeantt, adei:t, zîkb, nimte asemenea idei ns npea domint asttzi, înst Kassa matepiajt Kape a data otasisne .ia aceste idei, adeKt jsmi- neie epatice, esistt mi se apatt mi aKsms din Kînds in KÎnda. în utplie mepidiona.ie, snpe esemn.ia în Snania J8mine.ie epatice, sînt» adese-opi Bizisue aBînds nimte dimensisni foapte mapi; înst mi în gtpije ptKopoase s. e. în IJepmaniea se apatt, de mi mai papa, cămine epatice foapte imno- sante. A.ittspata firspt npesintt o asemene Jia— mint epatiKt ce s’a Btzată .ia 3 ope dane me- zsjs nonijii în noantea de .ia 22 OKtomBpie, a- na.ia încetată, ne saita nomojoast Kape se af.it .ia na.ial8.is Domnesiiă jînrt opama.iă Redern în yinatsjB namila Niede Zausitz. Oamenii Ka- pe aă Btzats acest» fenomene dintp’o dentptape de 200 nami, zîkb Kt jsmina aceasta s’a apt- tată foapte pidiKatt sasă d’asanpa anei, în Kîts se- mtna Kt emise din anonepiuieje Kasejopa ce se af.ia ne aKOio. Dap dsne ce s’a anponiat de fenomena as Btzats Kt fjama JBminei aBea o în— ntJjiime de 10—12 nicoape, o itijiine de 2 nicioape mi a fosta desntppite în mai ms-ite fia- Ktpe mici, Bine desemnate mi foapte jacitoape în Kîts în întpețiimea .iopă fopma o fiamt mape se— mtnînda ks sns snonă mape de fota Kape sttta. dpentă (nepnendiKBJiaps) ne -iaK8 nii pesnîndi o jsmint foapte mape mi întinst îmnpeyispaJB ei, în KÎta semtna Kt toatt geapa epa în foKa. Dap îndatt fenomens.18 s’a ftiiata neBtzată; fiama s’a stinsă de sine mi opizonta-is a fosta înBt-iailă în- tp’o OBSKapitate nepfeKtt. Dap eap întp’sna mi- nata scena s’a siiimnată din noă mi în .iokbjk fiaiitpei ce.iii mapi d’întîiă, a emită o ma.iijime mape de jsmintpi mici, fie-Kape îna.itt de Kîte 2—3 nicioape Kape semtna nap’ nap’ apa fi fosta nimte fiinije Bii, ce stpea înKoaci mi înKoio, aci. ftKÎnda-se neBtzate aci eap apttînda-se. Ast— fe.i8 epaă aceste sKÎmBtpi BapiasLie mi penezi în acesta fenomena înfonată în miz.ioK8.i8 anei iioniji netBJoase mi OBSKspe înst jinimtite ftpt nici o safiape de BÎnta. Bedepea acestai sneidaitajă aBea ană KapaKteps rpandioss, înKÎntttopa mi Kiaps ma- gmă. E dap de mipape Ksmă oamenii mai na- jjină mtiingifici mi mai ma.ită daiji idee-iopa sa- npa-natspaje mi mistepioase npeKsmă epaă în seK8.ie.ie tpeKate, Kamă acemti oameni, zîkb, Bedea în J8mine.ie epatice nimte sneKtaK8.ie infepna.ie,: a.ie Ktpopa aidopl epa stafii, safiete d’a.ie mop— gi.iopă mi aite fiinne mistepioase mi fass-ioase dintp’ajtt jiame?— St fimă tots de ana dpenjjit Dant nporpesajB mtiinjje.iop8, jamininda-ne ne apatt OBSKapitatea seK8.ie.iop8 tpeKate, st ns Kon- damntmB de pidiicsje nimte idei, KsnosKste asam. de assBpde ce je as asată oamenii atanci desnpe sneje din fenomenele natapei; Ktci acemti oameni în timnBpijie dopa, mi în npesin0a snops aseme- nea fenomene, nerpemita Kt n’aa nsta'a st alst a.ite idei de KÎta acejea ce aă anală întp’adeBtpă, Noi înainttmă kb timnajă dap mi timnsjă înain- teazt kb noi, astea sîntă nimte aKijisnl pecinpoce de Kape fiemi-Kape tpesBe st se fo.ioseasKt mi, nimeni st ns fie mîndps. — 111 — lIE-BA DESnPE KINEZI IUI OBIBEISPIJE .101’. Sir Sohn Boivrins a uitita desimi în so- cietatea AsiatiKT din .londpa notiije din Kape Koniemă neje spmTtoape: Din timnsjă Îmnipatsjsî Kia-Kinrsă adeKT de 34 de ani, ns s’a fruată Bp’o Katarpafie în Kina, înst nea din apmT Katarpafie anposeazT kt noiiajaiiianea Kinei ajKSinje Ja same imense de 400 mijioane anpoane jonaitopi; npin apmape Kina ape o nonsjauiane înze'iite iui mai Eine de Kîts Fpanjja sas Aastpia mi este imnepiajă ii înaintea nastonajai de Eamnssă. AmnjoiauiT statsjsi ’iei mai înaj|jl npiimcsKă Kîte o date ast-fe.iă de KopeKjiiane simijitoape. Dane ana oarieia BCKiă, Katarpafiea în Kina îmnapte ne oameni în 4 K.iasc ₍ adeKT în: l-ia •SaBanuii (înirEjiajiT); 2-jea n.iarapii: <3-.iea in- dsstpiaji (sas inesanisti); mi 4-.ica nersjjT.topii. Dap Kjasa ’iea mal infepioapT a so'iietTjjii, este koiiiiibst okojo de aidopi, SKBKitopi (saă Komedianni) «jepmctopi, mi iiondamnajii de nedense ■de Kitpe IpiBBiiajc. Na e Bp’o a.ite jjeapT în .lame de snde ne fieini Kape ana emirpeazT atîtea same de oameni, de Kîta de ja nina. Mai toate insaje.ie din ap- xinejara-ia indiua lava, Cochinchina, insajeje Philipinc, Sandwich mi ijTpi.ie dane uipinapLie oKuidenta.ie a.ie Ainepiiei mepidionaje mi ne de a.itr> uapte TisetB-ia mi Mandchuria sîntă amn.iste de mijioane de Kinezi Kapi s’as esuatpiată mi s’aa amezată aKo.io, îhst, .isiips Kapiosă, namai naptea Btpe'BteasK'b emirpeazT; întpe zeue mii emirpaniil asia o feinee se risemte. în panoptajă mînKTpei, zi>ie Aatopa-iă no- stps, Kinezii na npea sîntă dejmani, ktii ei iut- nînK’B mi Kapnea de Kîine, de soBOjani, de inoa- peni, de mepni mi Kiapă de maiinaije; Kaisapije anopă nasepi Konstitae airnao o mîiiKape foapte SKBimn.. Ei.na se sfiesKB d’a mînKa mi jaupapi stpiiiate mi nBtpede s. e. oaaT mi nemte nstpede. în panoptajă ETatspel, Kinezii se astîmnTpT de esnese, papă se ri.seiute ana ecjhbb în Kina, ano! paK’isja mi ajte sTatapisniptaoase sîntă aKOjo n&ijina KsnosKste. Heaiajă e ETStapa nea mai pe— nepa.iT, natemă st zi'iemă niapă naijionajT, ktui în Kina (întomnai upenamă mi în Pasia) toate jb- mea Kiapă nînT ja jjTpană, seaă ueais, însT neaisjă Kape Kinezii Liă r.eaă, e foapte eftina, ktbî Kine- zii sîntă eaonomi mi mimînKT mi ueaă nsmai jb- Kpapi efline. Kinezii niTnînKT de doT opi ne zi, o date de dimineapa ja 10 ope faKB de®8ii8js ne Kape î.iă iiBinesKă „Gpeza.iă de dimineapa,ⁱC mi dsue amiazT-zi ja 5 ope faKă dinesjă ne Ka- pe-jă nBmesKB „opeza.iă de seapa.“ Aueaste namipe npoBine din Kasza kt Kinezii mTnîiiKT de dimineața mi scapa opeză ja opi-ne mînKape în joKă de nîîne, Ea înKT faiiă nîinea de opeză. O npeaiBdeKate penepa.iT domnemte în Kina în uon- tpa jantejsi mi a tatajopa .iBKpapiJopă Kape npo- Bină din jante; de aueea ns Ba Bedea cine-Ba nmî o date jante saă antă saa spînzT ne masa ansi Kiiieza. Na e niql o ițeapT în jame în Kape moap- tca ape alîla OKanapianc, ica în Kina. Majpime de oameni inopă aiiojo de sTpTMie mi Kiapă Ta- pată de foame mi de inB.ite-opi zTKÎnda moptă în Bjijje, mi nimeni na EarT de seamT; Kiapă eje- menteje sîntă okojo inemiui oamenijopă, ktmI în Kina mopă ne fieuii Kape ană sate mi mii de oa- meni de îneKTiiane, deaparane, de tpomse de aepă mi de a.ite asemenea fenomene meteopo- joyiqe BTteniTtoape oamenijopă. De majte-opi se saie ana aparană mi pestoapnT mii de Dmanpe (jantpe mi’ii Kinezemti) kb mii de oameni mi în- KT mi asta namai faue ai;o.io nim o imnpesiane. Anoi ne JînrT ejemente mi oamenii însămi se omopă ansja ne ajtajă întp’sna modă de sue- piata. Auia s. e. pesseje.ie de uetepeni întpe dîn- mii Kape na s’a tepminata nînT aramă aă Kostată ja mijioane de oameni Biaija mi asepea jopa. în minstb'jB de aiisma ne Kîndă sKpiă aueasta, zi- ue aatopajă nostps, Kade ne fie-kape zi namai în npoBinijia Kianr-tonra, npin mîna xenrepijopă 400 nînT ja 500 Kanete de oameni! în Kina natemă izne, Biana na e stimate iiim de Kama, ktmi e — 112 — skojo Biajja de npisoss; e 400 de mijioane de fiinjje omenemti Bii! De aneea, se esnjiita, zine astopsjs, de ne în Kina Bedepea Badasepsasi snsi oms ns fane nea mai mint imnpesisne în Kîts de oisjte-opi pimîns mopiji ne sjîijî nini nstpe- zesKs mi nimeni ns se rîndemte, sa ss-I deni>p- teze mi st-i înrpoane. De msjte-opi, zine Bo- wivings, ams bizbIs ks ssb masa TKSKBtopijops de acoKbpi de xazapds, (sape sînts msjjji în Kina) sns Kadaseps de oms mi nimeni n’a Bsrats de seamt ja dînssjs, asemenea ams intpats de msj- te- opi întp’o Kast ja Kape ne nparsjs șuiei se afia apsnKats sns oms mopts mi Kîte o data mi nstpezits mi tojji Kape as intpats în Kass mi Kiaps es înssmi ams fosts sijits a KtjKa neste uada- Beps mi ; asta n’a fsKsts nini o imnpesisne assnpa nimsjsi. In mai msjte JOKspi aje Kinei esista tspnspî mapi fruste de niatps sas de KtpBmide, fierni Kape aBÎnds ne nepeijn sti nimte n&spi în Kape apsnKi Koniî mopiji, mai ks seanrB fete, în Kitimi nensmepaBije. Infanumdsjiă (omopîpea Koniîjops) este sns OBineis pesnîndits în Kina. Este aKOjo J8Kps nejs mai Komsns ks nspinijil apsnKS în ans Koniî jops asia nssKsjji mi de naptea femeeasBS mai ks seams. înss sns sasants fuantponiKE în Kina a- nsme Kwei-Tshing-fu Kape a sKpiss KspijI în Kon- tpa infantinindsjsi ajusnije 4a stape a psra ne ns- pinn.ii Kinezi ks dans Bops ss omoape ne Koniî jops ss-i esnse ne dpsmspi mi ss ns-i apsnne în ans, Ksni, zine e.is, s’a înlîmnjată ks o ti- rpoaiKS a aBsts mus ks sns Konus jensdats de nspinjji omenemli rni-js a nstpits ks ijîijeje ei. Paternlu Kipa zine ks lessijjii adsna în fiemi-Kape ans în opams.is IleKinr ns mai nsjjins de Kîts 300 Koniî jensdajji ne Kape îi soteazs; ams Bszsts, ziie ejs, jaKspi întpejji aKonepite de KadaBepe de Koniî mini mai ks seams de fete» Ks toate anestea jia nini sns oms, dopinjja d’a asea spmanii Ka ss ns se stinrs nsmeje sss, ns e ama de mape de kîIs ja sns irinezs, sa înKs este o jeije în Kina Kape zine ks: Kîndă fe- meea snsi oms ns fane Koniî, atsnii ea înss tpe- Bse ss Kaste a npoKspa KonKSBine BspBatsjsi ei, Ka ss ams Koniî ks dînseje mi ss ns se stinrs nea- msjs jeî, sns asemene Kinezs noate ss ijie Kon- KSBine Kîts Ba Boi nsmai ss aiss mizjoane a je nstpi. Dap soijia jeijitims tots psmîne ssnepioaps în Kass uri fii KonK8sine.iops sînts îndatopaiji a onopa ne sojjia jeyitims a tatsjsî jops î;ks mai msjts de Kîts ne msma jops nponpie. Jinisa Kine- zijops Kape e foapte Borats în esnpesisni .mi ima- gine noetine, zine ks sns asemenea EspBats este soapeje, sojjia sa jețjitims este jsna mi KonKSBineje saje sînts njaneijii mi satejiu.ii ssi, sns aseme- nea oms ziKS ei, înfsuiuieazs sistemsjs sojaps adeiis o .isme nepfeKts. MsjjjI din Espona n’aps. fi npea nemsjijsmiiji a firspa Ka nentpsjs snsi asemenea sistemă sojaps KinezesKb. Anests nonsis, zine astopsis nostps, njins de KontpadiKHisne, apats uri o KontpadiKiiisne în panoptsjs femeijops mi Koniijops jops; issesKS femeije jops, Kape sînts mi foapte modeste mi Bsne, mi ne de ajts napte jjinepea msjtops iton- Kssine este npiimits mi Kiaps opdonats de jeye, anoi în panoptsjs Koniijops ne d’o napte îneaKS feteje jops mi Kiaps Bseijii jops de npisoss, mi ne de ajts napte Koniî Kape je as pemass îi is- BesKB ks o mape tandpeus. Anoi mi Koniî sînts asKBjfrtopi nspinjjijops jops de mi mtis ki în Kina nspinjjii deeins Kîte o data asasinii Koniijops jops. lata anests nonsis njins de KontpadiKijisni, nojitine, soniaje mi mopaje. Mii de ani înaintea no- astps Esponenuops, ei asaacsnss ja sns rpads mape de niBuisaijisne, însi de atsnni niiiB astazi tots as pemass ne anests nsniits ini n’as naintats; Este sns nojsjs njină de etmete, de ijepemonie mi de mîndpie, ks toate anestea tpwndă toni ssb penina BastonsjEi de EamBsss, snă nonsjă niBuizats mi Bapsaps, simyitopă mi sîmjeposă, dap opi-Ksms,. în toate j8Kpspue saje — pidiksAS. K0M8NIKAUISNÎ mTIINBIFnE, MIHÎ. Hasepijie ripcsimițifoape xojiepei. Ms.ini natspa- jiistl aă oBsepBată ks kîndă enidemia xo.iepei dom- nernte în Bp’snă .iokă, atsnni sne.ie din nasepi mi mai ks seams pondsneMM fsră de ako.io; înss ns nsmai dsne ne enidemia s’a deknapată, aneste nasepi m>pi>seskă joks.iă atakată, ni mi înki ks kîte-Ba zi.ie mai nainte, nap’ ki npesimtă sosipea anestai mssafipă tepicisă. Tinorpafia Nagjonaai a .isi losifă PomanoB§ ini Komn.