IIENTP8 PESnÎNDIPEA HITnNgEJIOP NATBPAJE IEI ESAKTE, în toate k.iaseje. PediyeatS de Ilpofesop Doktop I<5.ii6 Bapam. 10. (Ans.i iutii») Eskspeinti. Maptie 8, 1856. Konpindepe: tfeea desnpe ks^tstopii^e nasepi.topS emirpuloape.— Ba^aAl8A,S. Lllomaoa iui kaeepnew spiauiLtopS.— Slenejie iui ntdupLie Pusiet din Eapona. lIEBA DESnPE KKrLTOPILIE 1IASEPM0PS EMIPPT/TOAPE. Kape este Kassa ki nasepfie emirpeazi? Difepite pesnsnsspl as dat» difepiijl nalspaiisti .ia aneaste înlpesape. D. Bode, sns natspa,iists modepns, npetinde kb foametea sliemte ne na- sepi ini a.ite animaje Ka ss K'BJ'BtopeasK'B; foa- metea suemte ne Dmiretai (Ka.is.i8 SBJEateKs) Ka si n.iene în nete mapldin stene^e Asiei, a- semenea mi ne nensmepomil enspi kîjjI nxetâ în fiB-Kape ans de ja SiEepia, npeKsm mi ne no- psmseii mirptlopi mi ne nimte moapeni Kapi Kom- H8118 nimte nete de milioane de indiside mi stpi- Bats Kontinentsjs Asiei în toate dipeKjjisnue. A- semenea emirpauisni de milioane de moapeni, Kassate npin foamete, s’a Bizsts în maî msate pîndspi mi în Espona. S. e. în KomitatBas (iji- nstEis) Essex în ansia 1729, în SaKsonia 1740, în SsaBia 1741 mi în FpaiiKonia 1745. Dap mi anondinua nea npea mape de nstpimînte Kînds se apatB aa o napE, atpaije aKo^o anima.ie de npin ijEpî înseninate. Ama s. e. dsne ne s’as fbKSlB în mai ms.ini ani ms.ite nsnl în nsdspue din rs- Bepnsas TomsKs, as Benits ano-io jieyioane de BeBepijje: asemenea s’as Bwsts-msauime de na- sepi fpsmoase mini Kape mininKi opezs, nentps întîiami date Biinds mi amezîndsse în stats.is Kapoaina în AmepiKa, dsne ne oamenii a8 în- — 74 — nensts anojo a KSjtiBa opezsjs. Tot» asemenea Kasse npodsK» ki în msnnii din Janonia emi- rpeazi nete mapi de animaje natpsnede nsmite leming Kape în îmsjetsjs jops apati îmnpepis- papea spmitoape foapte Kspioasi, desKpisi de Kitpe toiji astopil în istppiea natspaji; adeKi e- .ie îmBJi tott: mepes în jinie dpeanti mi ns se asats ja o napte, de mi în dpsmsjs jops s’aps nsi msniji înajul sas pîspi mapi, sas nidspi dese; Kini e.ie se ssie atsnni ne Bîpfs.is nisniji— jops, se ssie Kiaps ne apsopl, înoati în pîspi mi tots meprs înainte; anoî fiind» ki m».ite din- tpe animajeje sînyepoase (carnivore) sînts ine- mini jops, de aneea je minimii ne dpsms mi nsnine awsnrs ja joksjS snde se dsK»; anoi mi aini foametea sas aBondinjia sînts Kasseje sneî asemenea emirpanisni Kape se fa ne în mai msjni am (7—8 ani) o dati. NensmipaBije sînts nete.ie de nasepi ns- mite tnrdus pilaris napi în toate toamneje tpeKS de ja nopds Kitpe ssds npin zoneje tem- nepate aje Esponei. în toamna ansjsi 1746 ns- mai ja Bapiepa opamsjsi Dannirsi s’a njitits aK- sizs (Bami) nentps tpei-zeni de mii de aneste nasepi Kapi s’as npinss îmnpeijispsjs Danjjirsjsl ja aneste emirpaiiisni. Anoi toate aneste msj- nimi de nete de animaje emirpitoape ns sînts înKi nimiKb ne jînn nopsinsir emirpitopi (co- lumba migratoria) din Aniepira. mi Kapi sînts Bestini în istopia natspaji. S. e. zine Wilson ki a Bizsts o dati o neati de nopsniBi emirpi- topi SEspînds în aeps i;ape a aBBts o întindepe în jsmjime de £40 mije enrjezemti mi în Jip- ijime d’o miji; îmi, zine cjs, 18 neasspi ne- înnetats a ijinsls sBopsjs neîntpepsnts a .îs anestel nete Kape s’a întins» în jippime .ia o miji en- rjezi, anoi fiiânds iiajiisj», ams nsits ki a- neasti neati a fosts Komnssi de 2£30 milioane de indiBide! D. Bode a mi nssjiKats în anajeje intiin- jjifine aje aiiademiei de St. IletepsBspr» ossep- Baijisnije saje desnpe întoapnepea nasepijops e- mirpitoape npimiBapa din Kjimeje Kajde în kjî- me.ie mal temnepate aje Esponei. Ejs, dsne o ossepBajjisne sepioasi în Kspss de onts ani koh- sanpats nentps anests osieKts, n’a nststs îmi si’mi esnjine sine anests fenomen» intepesants, însi D. Bode Kpede ki eap Ipessinija nstpimîn- tsjsl HtoaKi sns pojs mape în aneste emirpaiii- sni ansaje; adeii iiasepije nensinds ieapna ns- tpimîntsjs jops (de Bepetaje mi de animaje mini) ne Kîmniije deineapte ieapna în zone.ie fpirspoa- se, de aneea se dsns atsnnl Kitpe ssds ja kjî- rneje Kudspoase snde nini ieapna Kîmnsjs ns e desnsiats de Kpemtepea njantejops mi snde ieap- na mi pernsjs animajs ns e ama de amopijits Ka ja noi ieapna. Anoi. a mi onsepBats ki na- sepije emirpitoape ns se dsns toate, nini ns pe- Bins toate întp’o zi, Kini ns nsmai .ia difepite snene mi Kiaps ja fn-Kape sncni OEsepBimii ki indiBideje jops Bins de msjte opi în nete sna dsne ajta, anoi a.iti dati Bine Kiaps Kilo sns.is, snsjs. Ama s. e. se dsns toamna seiiaiiii de ni- dspi (Scolopax rustica) din Pssia KÎte sns.is, se adsni ne spmi În nete mapi îmnpei,iispsjs opa- msjsi Libau. pemîns anojo .ia JOKspI xotipîte o zi sas dosi snde se peiiasseazi, dsne i;ape în- tp’o noante se dsns toiji mi tpeKS mapca, anoi ne spmi eap se desnapts mi meprs eap isojaul KÎte snsj Kitpe zoneje inepidiona.ie Kudspoase. Eap a ossepBats ki ns e adenipats ki nasepiie Kapi JOKseSKS în Kjiine.ic ne.ie mai nopdine mi fpirspoase, aps mpisi toamna aneste joiispi mai timnspis de Kîts nasepije i>apl jokscsks în kjî- meje mal temnepate. din Kontpa de ms.ite opi nasepi-ie se iIsks mai nainte din ijipije mal me- pidionaje, npin spmape mai Kajde de Kîts din nipl mal sopea.ie. Ama s. e. s’a OBsepBats ki: pîndsne.ieje de nași s’as dssil în toamna ansjsl 1828 mai nainte de ja MeKJenEsprs de Kîts de ja Kspjanda mi Pira, de mi Pira e mai Bopcajs de Kîts MeKjenBsprsjs; asemenea a Bizsts D. Bode Kiaps în St. IletepsBsprs pîndsne.ie ja sfipmitsjs jsi Sentemspie ansjs 1852, ne Kînds ns se mai nsea sp’o inseKti ne Kîmns, ne idnds în naptea nopdiKi a țlepmaniei ns se mai Bedea pondsne.ie. Ama dap, zine D. Bode, ki se nape ki timiisjs njeKipii nasepijops toamna mi a întoap- nepii jops npimiBapa deninde mai msjts de Kon- firspaijisnea mi de nipKonstanueje josaje a.ie ijipmijops de KÎlS de jinimea jops yeorpafiKi. Ama s. e. doi jjipl nsse amîndoi în ane- eanii .iiiiime peorpafiKi, însi sna fiind» asone- piti ks nidspi mi maniji, ne Kînds neea-.i-a.iti — 75 — roaiT iui uieajrt, nea dintîi» Ba peBedea mai nainte nasepLie pesiinds npimTBapa de Kîta ’iea de a doa. Asemenea se ossepBT kt uiOKÎp-ia- n»j» (alauda) peBine mai timuapia npimTBapa în- tp’o napi, nisinoasT. npin spmape ssKatT, de iutii întp’o jjapT a.i» KTpsia so.is este de numint» ra.i- Bens Kape ns jasT ana st se stpiKoape, mi npin «pmape fiind» npimTBapa n.iiiiT de .lanspi K8 a- ne stitste. Asemenea în btî anTpate de BÎntspi npin m«naii nape je înnonjiioapT, mi npin »p- mape aBînds o temnepatspT mai i;a.idT, aKO.io eap nasepLie uopa peiieni mai timnspis npiniT- Bapa de Kîta în Kîmiiii.ie meije esnsse Bînt»pijop» din toate iiTpni.ie. D«ne o oBsepBajiisne ncintpepsnti. ie în onta ani, D. Bode a fTK»ts în opams.is Mitau. s'a apTtat» Kt din toate nasepLie mirpTtoape, lipi— Birbtoapea (Silvia lnscinia) este ’iea mai per»- jatT în panopts.18 eno'iei întoap'icpei saje, KT'ii a pesenits tot» de «na întpe 22 Anpijie mi 2 Mai» (sli.is.i8 11808); d«ne npiBintoapc, în npi— Binjia per«japitT>)ici peBenipii, tpeiiae st imnem» ne pondsne.ie.ie de kust (Ilirundo urbica), KT’ii peBenipca ei s’a înlîmiijals (.ia Mitau) tot» de «na întpe 11 mi 22 Anpi.iie (sli.i8.is nsoS). Din- tpe toate nasepLie emirpTtoape, ne.ie mai ncpc- rs.iate în npiuiniia înloap'iepei sînts rîiute.ie mi pajjeje ST.iBati«ie; KT'ii intepBa.i8.i8 pcBenipei jops se întinde de ja 24 FcBpsapie nîm> .ia 5 A- npijie. Dap MioKÎp.ians.is a peBenits totă de ana întpe 24 FeBpsapie mi 22 Maptie. Aneste întîp— ziepi iui nepers.iate întoapuepi a.ie snop» na- sepi, denind» de iiatpimînta.ia jop». BioKîp.ia- nsj«, rîuiteje ST.iBaliue iu. n. j. îmi rrsesK» ns- tpimîntsj» jop» ne Kîmns îndată d«ne tonipea ZTnezei, ne Kînds npisentoapea mi a.ite aseme- nea nasepi napi se nstpesK» de inseKte mim, .ie rBSesKB ne Kîmns ania tîpzia, de a'ieea se mi întopKS tîpzia. Este o idee nons.iapT kt pond«ne.ia an»n- jjt tots de «na npimTBapa: dap n« este ama. Kîte o datT ini pondsneja rpemamte în npiBinija ansnjiTpil timnsjsi fpsmosS Ka mi Ka.iendape.ie noastpe. DaKT toate nasepLie mirpTtoape aps simiji tota de «na mai nainte Kaaitatea tinuisj»! Kape Ba Beni, n« s’ap» întîmnja Ka st se în- toapKT, (s. e. Bepze.ie) npea de’timnspis Kîte o datT, mi dsne întoapnepea jops înuene zTnada ks Bixtejii Kape .ie npTHTdesKs; o asemenea Ka- tastpofr de nepze s’a întîmn.iat» npimTBapa a- ns.i»i 1847 în P«sia. Kînds am» zis» aiui kt nasepije n« sînts npesimijitoape nentps K«a.iitatea atmosfepei mi a timns.isi, îniiejejiein» kt ns sînt» npesimijitoape ks STntTmînî mi jsni mai nainte, dap ks o zi, doT mai nainte simt» npea Bine SKimBapea tim- ns.isi, ne Kînds noi oamenii ns sîntemg în stape a o npesimiji. De aueea Bedems kt Kînds este st BiiT o fsptsiiT, alsnil uiopije SBOapT k» o ' mape penezimsne, finind» nimte uepKspi în sbo- ps.is jop»; dap slirjete.ie 10, 12 mi Kiaps 24 de ope mai naintea ii.ioii fjsepT sKOiiînd» sns ss- nets »a.miK» mi monoton», dap rTine.ie atsii’ii se tTBTjesKS în ns.iBepe ne Kînds pajjeje mi rî- mle.ie tomnai atsnii îmi fai;s fejspimi de îkskt- pii mi de esepuiijii în anT, Ksfsndîndsse adesea opi ssnts aiiT, mi stpirînd» k» stpirrpije jops KsnosKste mi foapte nsijin» apmonioase. Noi lepmiiiTms aueste ossepBaijis’ni a.ie D. Bode ks spniTtoapeje saje KSBinte: mtiinua, zi- »ie ejs, n’a fmsats hîht aKsms sine esnpesisnea de anima.i».i8 mirpTtop»; kt>iî sne.ie se dsKS mi ns se mai întops», ne KÎnd» ajte.ie as persjat» doi, jonsinije ne ans; Kape din amîndoT mepitT mai Bine d’a li nsmite animaje mirpTtoape? A- ma s. e. ziiems kt ‘lepBs.i» pen» e mirpTtop», KT'ii în tojji anii npimTBapa Kînd» îi nade Koap- neje se dsne KTtpe stene.ie nojape, anoi d»ne •ie îi a» KpesKsts Koapneje mi s’a» întTpit», se întoapie ueBa mai KTtpe ssds snde înqene pe- yi»nea nT.dspijop» mi «nde steneje demapte aje no.isjsi se sfipmesK»; asemenea KTJTtopii pers- jate de doT opi ne an» îniioaul îhkojo .ie fans de mfi’Jte opi B8.inea mi BeBepiija în Sisepia, ne Kînd» a.itT datT nTpTsesK» fspT Bp’o Ka»sT Bizi- Bi.iT »n» jok» snde s’a amezats, njeaKT denapte mi se întopK» neste »n» ans sas mai Bine, sa» nini de Ksm». SoBO.ianii uri moapenii mirpTtopI Bin» de m»jte opi din Asia ja IletepsEsprs mi ja Apxanrej» mi n» se mai întoapK» înanoi, din KontpT, ne snde Bins aKOJO se ameazT nentps tot» de «na ks dpents de netTjjeaiiH Kosmonojits; asemenea rTsims ja nemți doT fejspi de mi- rpaijisnî, kiui «nii nemți meprs npimTBapa din — 76 — mape în ssssja pîapijops Ka sb densiB aKOJO i- Kpeje jopa mi ne 8pmB eap se întopus ja ma- pe (s. e. mopans), ne Kînda ajn.ii emirpeazB nentpa tot» de sna din natpia jops mi na se mai întopK« (s. e. sKamBpiea sa8 Harengs). EatB dap sns oBienta intepesanta nentps Biitopsjă mti- inrjei: a Kjasâ animajeje mirpBtoape în den KJase, adeKB în mirpante oneste Kape se dsKs mi se întopKS, mi în Baraeonde Kapi n’aa na— tpÎB flKSB. EAZAJT8J8. IIIOSEAOA IUI KABEPNEJE 8PIAUIM0P8. Este o idee, nstems sb ziiems sns instinstă penepaja aja nonsjsi npin Kape eja îmi imapinB kb jsmea antiKB a fosts mai nstepniKB de Kîts js- mea aKtsajB, kb atsnii Kiap omsjs a fosts msjts mai nstepniKB mi msjts mai mape de Kîts este anams, kb aieste pase de oameni antiie d’o iub- pime mi d’o nstepe neste mBsspB, Kape ei ns- mesKS pirangi sas spiaiul, s’as stinsa de msjts dsne fana nBinîntsjsi. Kînds as SBnata în hb- mînts mi as rBsits aKOJO nimte oase mi dinni d’o mBpime estpaopdinapB, mai ks seamB diniji din— tpe Kape snsjs asea mBpimea Kansjsi anai oms, . nonojsjs a zisa iatB oaseje mi dinn.il spiamijops; iatB mopmîntsjs spiamijops, iui inimte tpadiijisni nonajape, i:îte o dats foapte noetiie, s’aă Bazata asanpa aiestops mopminte aje spiamijops. JUtinna nozitiBB mi esaKtB Kape a stpiKats maite tpadiijism nonsjape îmnpesnB ks noeziije jops, a atauată mi memopisjs spiamijops, a- pBtînda kb aneste oase mi dinul mapi neste mB- sspB, ns sînts de oameni ui sînta de nimte Eje- fanni (Mastodontes) deosefiits de mapi Kape as esistats ne nBinînta în timnspije antidejSBiane (naintea notonsjsi) mi s’a stinsa ne spmB; însB no- najBja n’a JBsată Ka mtiinna sb’î stpiie noeziea sa de jamea antiKB. Ejb tots Bopuenite de 8- piaim, de timnajs spiamijops mi de jsKpBpue spiamijops. bnde Bede ne nBmînta Bp’o jsnpape persjatB desnpe Kape ns noate sb-iuI imapine kb e npodasB de natspB, îiisb ne de ajtB napte fiinda o JBKpape npea nstepniKB, Kape tpeie dimensisni opdinape aje jaKpBpijopa omeneniti, iatB kb no- nsjsjs peBine ja ideea sa de spiami antiii, zi- Kînds asta este JSKpapea spiamijopa. Anoi Kînda KapaKtepsjs onajai deBine îhkb mai rpandiosa, natems sb ziiema de snepiata; KÎnda s. e. în Ej- Bejjia întpe doB BÎpfapi înajte de mânjii foapte a- nponiajji anii de aJijii, se afjB sasa Ka sns feja de nods fBKstă din netpe imense Kape se af- jb nap’ kb SBopînds în aepa ja o înBjyime fa- BBJoasB, mi de dessBtsj jsi este sna npiiiniiis te- piBija, atsnii imațiinaijianea nonsjapB s’a sails ja ana rpada mai sasa, adeKB panoptînds aiesta ona ja nimte fiinjje sanepnatapaje, nsminda aicsts nods: nods.i diaeo.ii.iops’, nap’ kb namai diaBOjii aa natata faie sns asemenea janpa. ÎnsB diaBO- jii as pBmass în minopitate, în iniapinajxianea nonsjapB, ne Kînda ieja mai mape poja ’j aa xa- Kata apiamii. Sînta ne nBmînta o majuime de OBieate napioase Kape sînta însamite apiamijopa, însB noi Bopsima anama de tpei, adeKB de mo- seaoa spiamijopa din Fpanija, de neuitepa kojo- natB a apiamijops din Stafla mi de nemtepe.ie de spînzB aje spiamijopa din IJepmania. Hltiiniia natapajB., daio> ne d’o napte a pe- dasa în npozB noeziije nonajape. ne d’a.itB nap- te .ie a pidiuata Kîte o datB îiikb ja ana rpada mai mape de noezie. Nerpemita kb este o idee noetiKB amî imapina aiesti apiami ijirantiii jb-; upBtopi ai inosejejopa mi nemtepijopa fB- Kate dane dimensiani ijirantiie tpeKÎnds neste ji- nia nstepii oamenijopa, dap nerpemita este o noe- zie îhkb mai mape Kînda mtiinija apatB kb aie- ste osieKte admipasije, admipanije în mBpimea mi perajapitatea jopa sînts jEKpate, ns de a- piarni, ui de nstepea ejementapB mi ssetepanB Ka- pe pezidB în sîiisje nBmînta.iai! ne idee saBjimB! lie noezie înaitB mi adeBBpatB! Sb ne esn.iiKBms anam mai sine desnpe a- uests safiieKta. Este ne nBmînts ana minepaja namita Basaltu Kape ape o tspime însemnatB, o nojoape nea- rpB, snifopmB mi Kape se npesinte ne nBmînts în fopmB de mese meue mi sasijipi, întomnai Ksm se întîmnjB Kînda BBpsBma iapna anB ne sna joks meija mi ne apmB înriauB, sas Kînds BapsB «line- — 77 — Ba ne o mast lusmBă tonită iui ne «pini se pt- îmnetpitt mtimă Kt aiii a jsKpată snă BBJKană Menite. Aieasti. îmnpeyispape mi a.ite asemenea nostsdusBians (în timnspue aKtsaje.) as npoBală kt. nazajts .ia O ajtt lipKonstanjjt îmenstă a fosta fjsids mi fepsinte emindă astă fejs din sîiisjs ntmîn- tsjisi, npeKbin» ese aKsm din BessBis mi din a.ijjl insnjji BS.iKanî jasa fep- sinte mi fjsidt (Ka o Bpari. nearpi.) Kape se ptsnîndemte ne Ba.ie mi ptiindsse, iap înftiii- uieazt nimte stpate mapi. meiie Ka Baza.itsjs; însi. este aiii o lipnonstauni foapte inlepesantt: ja- Ba, de mi este mi ea /. Illouiaua Npiaiui.topH .tinrfi pi*.*# Volant. pemapKaBi.il. ja Bazajts este; ne Kîndă jaBa se ptiemte fopmeazt o ma- st snitt ftpt Kptnttspt, din Kontpt Bazajtsjă da- ne ptiipea sa, s’a ft- Kstă msjniml de Kptnt- tapi în masa sa, mi a- leste Kptnttspi fopmea- zt nimte stîjni kb mease KOJiuapî Kîte o datt d’o mtpime yirantiKt înst toyi liinds admipaBiji în persjapitatea jopă, nap’ ki sînta jsiipate de nearpi, dap îi jinsesKă ma.ite hapaidepe imnop- tante Kape je rtsima ja Bazajts. Adein. Bs.iKa- nii de asam siiots janâ.i din sînsjă jopă, dap na sînta în stape si. sKoa- tjt Bazajlă. Nsmai bs.i- Kanii antidi.iSBiani (a- deKi. Kape as jBKpats înaintea notons.ial) mi Kape s'aă stinsă de ms.i- te mii de seKs.ie. ns- mai aiesti BS.iKani an- tiii as fostă Kanar.i.ii si. npodam. Bazajta. llt- niînts.is aKtsa.is a nep- dsts faKBjtatea d a npo- daie r.azajtă. upeKsmă a nepdsts faKB.italea d’a npodsie aapă. apyintă mi a.ite din meta.ie.ie noBi.ie mi sti.ie Kape m>- mîntsja je-a skosS în //. Kaaepna de Epinzs .ui llelrich-Baden. nepioada antiKt ne Kape NatSpa.liuitii (IJeOJOIjf) O ¹¹¹ K'teejma de nsmesKă nepioada metajifepi. Ba st ziKt snde rtsimă sazajtă, mtimă Kt aKOJO a esistată snă BSJKană antidejBBiană, ne Kîndă snde rtsimă iaBt asemenea moseje se rtsesKă mi în Ipjanda. mîinije 48Kpi.topi.iop o- menemti ieje mal ap- tiste mi neje mai nep- feKte în apxiteKtspt. Ij în Viverais în Fpan- jja jînrt pîsjă Volant este snă JOKă napdosits ks o stpati. de Bazajts Kptnatt ne ssnpafaija ei întp’snă modă foapte pe- rsjată mi Kspiosă în Kîtă înfiuimeazi. Ka snă fejs de napKets ftiistă de ta- Bjii esaronaje (kb mea- se KOJiispf) d’o inipime foapte risuini. Komsnt mi d’o perb.iapitate ad- mipaBijt, în Kîtă sea- mini a fi o moșea pi- rantiKi ftnsti dinadins» de stîjni imeni de. sa- zajtă (Bezi firspa I): a- noi fiindă kb oamenii ns faKB aKsmă astă-fejă de moșea pirantiKt. mai Fmgai .ia Stafia. kb seami de Bazajts, de aieea nonajBiă ’i dată namipe de moseaoa de Bpiami, (Chaussee des geanta); o msjijiine de — 78 — Jînra majspiae Pinwsl în IJepmania se afiE de- nosite imense de Eaza.ită Kape se întinde aa xo- tapws Fpanijei mi nînE aa Boemia; anoao se fe- sesKB uii Kanepne (nemtepe) naine de Eaza.ită. lIea mai Heaesp’6 KaBepnb de Eazaată se af.ib anoao aînrt. opaniB.iă Betrich-Baden, întpe opa- nieae Trier mi Coblenz. Kaaepna aieasta este KsnosKbt'B S8H nsmipe de Kanepna de Bpînzb a 8- piami.iopă, adeKE aieastb KaBepnb e n.iiiib de Koaoane (stîani) de saza.ită; însb infasenna ae- psasi mi a smezeaeî Kape stpÎKb mi baza.itsjă, a posă Koajjspiae aiestopă Koaoane, ae-a mi posă în difepite intepBaae în dipeKiiisnea jEnțiimei aopă în Kîtă npesintE aKsmă imaijini de rpEmezI de bpînzb de EaBeijia de dimensisni pirantiie nsse ana neste aata (nezi firspa II.) ImapinajjiBnea nonsaapE a noetizată mi aiestă fenomens, ziKîndă ke aiii spiami! as ninstă deK8iis.iă aops mi astea sînts pEmEmijje îmnetpite de Bpînzb Kape a pi- masă din aiestă deacsnă a.iă .iopă, nerpemilă ne fiindă fEKBts nentps sns stomană în miniatspb Ka a.iă snsl omă aKtsa.iă. Dap din toate Kasepneae de sazajtă, iea mai leaespb, mi kb dpents KSBîntă, este aieea ie se afaE ne inssaa Stafia, (sna din inssaeae de He- bride) mi nape se nsmemte Kanepna de Fingal (șezi firspa III.) Aieastb Kasepnb este osieK- ts.iă Bizitajjisnii a tstsaops Boiaatopi.iopă mtiinyifni ne tpeKB n’aKoao. IatE Ksm desKpib Boiaatopii aieste KaBepne intepesante mi imnpesisnea Kape a fbKstă assnps-je. KaBepna de Fingal se af.ib aKBină ama de anponiatE de mape în Kîtă ns noate qine-Ba se intpe aKo.io nsmai npin asntpe, mi fiindă-Kb ta- •lazspLie inbpei Bată aro.io kb o mape iarjeajb, de aieea e nepii;sjosă d’a intpa aKOjo; însE line a Kbtezats mi a intpată în aiestă .iokb Kbpiosă, c Bine pesiiJEtita npin mipaK8.ie.ie ne Bede nen- tps osteneaeje mi nepiK8.ie.ie întpEpil. Asnentajă intepiopă a.iă aiestei KaBepne este Ka ană sa.ionă imensa deKopats kb nensinepasiae Kojoane nsse sna jînrE aata întp’ans opdină admipanus. ano! fiE-Kape din napte e .iSKpatb kb o persanpilate nepfentb (bczi firspa III); însb dans ne d’o nap- te aieastb persaapitate sîntemă obiiinsini a o bc- dea nsmai na J8Kpbpi.ie onisasi înije.ientă, dap ne d’a.itE napte dimeiisisni pirantiie a.ie aiestopă ne- nsmepoase Ko.ioane de Eaza.ită sape apa iepe natepi ssiipaomenemli a .ie jBKpa m’a .ie nsne în aiestă opdins mi mai kb seamE asneKtB.iă se.ma- tiKS mi .10K8.I8 naptii;8.iap8 ande se af.n> aieash. KaBepnb fane ke denbptbină iiamal de Kîtă de noi ideea ke aieastb KaBepnb de- Finra.i este fbKsth mi denopatE de liinjie oincnenili. Akbiiib fanta- sia a i’Esits sns Kîmns aisepa. Ea a nons.iats a- icastE KaBepnE sarmapinE ks liinue smane însE Kape aă fosta mai insată de Kîtă oină aKtsa.iă, kb spiami saă țjiranni; nentps o asicpape țiiran- tiKE tpeEaesKB mi asKpbtop! piranjii. Anoi o datE. ke aieastE idee de țiiranni a fostă npiimitE, iatE ke noezia nonaaapE a deitopat’o kb fe.ispiini de tpadinisni, adein. ke spiami anîndă o îniuinape kk sipene saă femei de mape Kape tpbesKS în mape, aă Kjbdită aKoao sbb mape aieastE KaBepnE Ka- pe a fostă sa.ri> de Bajă a aiestopă KonoiBe yi- rantiie. .Nerpemită ke tpadiyisnea a fEKBtă aii! o fassjE fpsmoasE mi noetihE, dap npeKsm amn zisă mai sssb, o noezie mai fpsmoasE mi ;mal SBBjimE ne npoaspE mtiiniia Kîndă a apEtats ke a- lestă ouă nirantiKă este npodsKtsjb fopijejopă ejie- mentape aae natspei mai țiirantiie de Kîtă opi-ie spiami mi titani mito.ioyiii, fiindă ke eje sîntă instpsmente indejetaEiae kb Kape Kpeatopsjă a Kpeată ^ninepsEjă ini kb Kape ia ssspine în etep- nitate. - ,ᵣ , STE11E.IE HII lEbDBPJ.] Pasia Esponeanb Kape ape o întindepe i- inensE de 100,429 mue georpafiie nbtpate, npin b'pmape aiipoane ja aisnibtatea întindepe! Espo- nei, se îmnapte, în panopts-iă BeijetBijisnei, în natpa difepite zone, adeKE: 1. zona rMuiajis saă r P8SIE1 DIN E8P0IIA. înrietțals. IlEpi.ie dsne ijepmb’pi.ie mEpii înrie— ijate Konstitse aieste zone în Kape na esisfE niii o spiiib de Benetayisni; apsopii mi iiEiIspiae sîntă aKO.io asKpspi neKsnosKb'te; Ks-itspa nepeaaejopb ns pesmeiute niii o dalb aKoao. Anoi snde o — 79 — •Qapț este asts-fe.is de demepta în KÎts n’ape ni>n apsopi nici KE-itspa cepeaieiops. ini toata neije- tapisnea este amopiiita, aKo.io nerpemits nici so- cietatea omeneasKE ns noate esista. De aceea, nsmai nimte opdii de nesKEtopi se.iBatici Kape se ristpesK» de nemte Kape anondez» în mapea în- reijata, se atiE aKO.io. Dintpe toate anima.ie.ie domestice i;ape ns esista aso.io, fiind» ki ns e fîns a .ie nstpi, as nsmai cepi;s.i» Rene (cervus tarandus) Kape se nstpeinte ks insiiinii ce’i sKoate nEmîntSJ» stepiis de aso.io. Dap ini esistenija acestop» oameni este o misepie neKoiileiiita, în— ss desnsiata de toate n.iEcepi.ie noiii.ie omenemti. anoi onts sa» noi> .isni ne ans sînts înrpoiiani în ZEiiadi. .isntîndsse ks piroapea timns.isi; de aceea mi Kopns.is .iop» a dencnik; miid> mi dei.i.1»: sînts fiinjje derpadate iui în nopii» ini în suipils. 2. Zona sas pciiisnea de iiâdspl, Aceste zone se întind» de .ia 60° nînE .ia 55° .lEjiime r.o- pea.iT>. Zona aceasta c anoiiepita ks in.dspi i- mense, Kape se întind» (ieste ms.ijnmi de mi.ie ijeorpafice. D. Bode, Beslits.1» natspiuisls din St. IletepsEHpr», (de .ia i;ape am» îmnpsmstal» nopisni.ie acest»! apliKo.is). zice kt. ne dpsm» de .ia Ilclcpsnspr» ijîiie .ia ToJnia a mops» kk nomtia 28 de ope (ceasnpî) nesonlenils în in>- dsp! dese. Aceste iri.dspi iipimiliiie dese mi ne— KE.ii.ale de iiiciopii de om» in ms.itc joitspi. o- kshe aiiojo doi. milioane dessetine (10 milioane noroane) de iiEinînts. AsiickIs.i» accstops joKspi e foapte tpists mi monoton», zice BOiapiop».!» nostp», aceasta monotonie este desnsiata de op! ce KapaKtep» de ini.penie ini de ssn.iims Kape li» n>sim» în a.ite asemenea .ioK»p! SE.iBatice. K.iima .WKa.iE de ano.io e foapte asnpi; K».it»pa nimînts.181, (adeKE în nsiiine JOK»pî snde s’a» ' taiats nid»pl), se ntapyinemte de .ia Mai» iiîiie ja. încenst».is .isi Asrssts; însi. de ms.ite opi pamîne zinadi. mi nînE .ia 15 Mai». Nici acea- sta zonE n» e non».iata, kec! nsijini nEdspapi sînt» anojo Kapi ineds tot» de sna în miz.ioK8.is HEdspliops OK»nîndsse a Kîmtira niKspe.ie din ap- Topi sas a face notase (.iernii) de censuiE de apsopi ne Kape’i taie mi’i apde aKO.io în KEtajjimi i- mense. Ns noate se-uii imayine cine-Ba, zice Bode, ce deBastaiiisne oapEE mi BapsapE a fr- Ksts anemii nEdspapi aKO.io taps Bp’o npesedin- iie nentps Biitops; ftpE cea mai miKE idee de eKonomia fopestiepE taie uri stpiKE oko.io iiEdspI nentps sns Benits ama de mins Kape tis as de .ia notase, în KÎts nici întp’sns Kins ns mepi- teazE a spma nentps dînss.is asts-fejs de deBa- staiiisiie ameninijEtoape nentps niilopsis Pssie! în panopts.is inatepia.iejops KomBsstiBÎje, kec! acea- sta peyisne de nEdspe este sinrspsjs isBops de matepia.ie KomBSstiBLie nentps imnepisâs Pssiei, fiinds ke dsne aceasta, pepisne de nEdspi Bine mai KEtpe s»ds: 3. Zona a tpeia Kape se întinde ka o Ban- dE (sns i.pîs) de .ia Ests KEtpe Best», snde nea mai mape napte a nonB.iayisnei Pssiei este Kon- centpata i;iap mi slpînsE mi îndesata neste mE-, sspE mi snde domneiute jinsipe de „lemne, kec! de mi sînts aici iiEd»pi de mesteaKEnl mi de mo.iifni, dap sînt» nsijine, mi ks Kits mepijems mai nis.it» KEtpe ssd», ks alît» aceste nEdspi se îmiisifineazE mai ins.ită nînE Kînds înneteazE ks tols.is. în toate aceste joiispi e mape jîhse de .icmne, ini aceasta se simte din ans în ans mai ms.its. în Odesa (rBEepnia Clierson) cei sorani n.iEtesi;» stîmKin8.i8 de .lemne întpeit» Ka „ia noi, ke'iî .icmnc.ie nins k» Kopania de neste mape de denaple, dap cei SEpaci rEtesKS ESiiateje nri în- kejzcsk» odEi.ie ks sa.iirE ssKata mi fEKsta na sns fe.is de itapEmidE, ama tpEesKS în cea mai mape napte a Pssiei mepdiona.ie. Mai KEtpe ssds înnene: 4. Zona sas peițisnea slenejiops (sas Bapa- ranejops). Aceasta zoiie încene jînrE opamsj» SapatoBs mi se întinde nînE .ia Besapasia, mep- rînds în .isnyimea iiEpm»pi.iops mspii nerpe. în toate aceste peijisni ns se BEds nici apBopî nici tsfe. Itamîntsjs e rneps în KÎts KEJEtopemte ci- ne-Ba ano.io zi.ie întpeyi fspE se bbze Bp’o mo- b’ije sas Bp’sns apEpiceJS. Kiaps Kpemtepea ep- sei ns aat»nye aKO.io „ia o înE.ijiime însemnata, fiinds ke o ssKEcisne mape domneiute în toate Bepi.ie în aceste zone, iui’nsmai mEpEcineje de stene mi janteje kbksjsî (Eiipliorbiiim lathyris) ks folie sa.ie rasioape mi nen.iEK8te se Bede în a- cests oceans monoton» de kîmnii desnoiete de toate opnamenteje Beijetaijisnei. Ako.io oamenii ns mtis Kînds încene npimsBapa de .linsa apso- pi.iops Kape înf.iopesKs npiinEBapa, mi de .linsa — 80 — nasepijiopS KîntBtoape Kape înnens în nBdspi Kon- ’nepte.ie aops de npimBBapB mi Kape ns noate sb pBmîe în aneste stene desepte fBpB smspK mi fapt fpsnzB Bepde. Din nasepi se Bid» aKOJO nsmai Ciconia albi (Eepzlie noastpe) mi va- nellus. Biitopsjs Pssiel, zine Bode, Biitopsas ane- stsi imnepis ks o nons-iauisne de 60 milioane de ssfiete, deninde de tpei îmnpețiisp'tpi, ade- KB: 1) nidspLie din zona de ntdape tpeBse tr- iate ks sistema mi în .ioks.is jops nBmînt8.i8 fr- KSts apaslig; 2) în zona a tpeia nonsjaaisnea Kape e aKOJO npea deasB mi stpînsB, tpesse pi— sinit'E mi îmnBpijitB în ajte zone desnoiate de .lOKsitopi; 3) stene^e tpeBsesKs ftKbte Kanasijie d’a npiimi joKsitopi omenemti, mi anestea se Bops spma nsmai Kînds aneste demepte seKate Bops fi aKnesiBtie nentps smezeje npin njoi, poB mi ajte asemenea JBKpBpi meteopojopine, anoi snpe a asea anests efeKtii, este de nea dintîiB nene- sitate, kb în aneste stene sb se spmeze nimte n.iantaoisni de apsopi mi de H’Bdspî în dimensi- sni mapL I - T-' ' r Se Bedems aKsms difiK8.ilBni.ie Kape s’as onsss nînB aKsms ja eseKBpisnea anestops iub- sspi de eKonomia nojitiKB în Pssia. EatB ne zi- ne D. Bode desnpe anests ssEieids: ssapafana stenejops în Pssia Esponeant Konpinde mBpimea imnoptanti de 21,445 mije țieorpafîne, Ba sb zîkb o întindepe anpoane de doB opi mai mape de Kîts tots imnepisjs Fpanijel. rssepniue: le- katerinoslav, Saratow, Don, Tauris, Cherson mi o napte mape din Bessarabia sînts stene mi e foapte rpes a KS.itiBa aKo.io opi ne n.iantanis- ne de apBopi, kb toate anestea sleneje ne.ie mai de snepiats înnene în ssdsâB mepniei de Pul- tava. Ako.io natspa e ama de roa.iB, de de- eLtb mi de infpsKtiBm în panopts.is npodsKiii8- nei apsopliops Ka mi în deseptsjs Sahara în AfpiKa. Dap Ka sb aisB nine-Ba o idee de în- tindepea esnesiBB a nBmînts.isI ne apats, KBtpe nBmînts apanlis in aneste rsEepnii, destsjs e st zinems kb nsmai în rsEepnia lekaterinoslaw Kape ape o întindepe de 5% milioane de di- setine, se af.iB 4 milioane disetine stene! Anoi dsne o stimajjisne a Ke.itbe.ii.iops nepste nentps njantanisnea apsopliops în aneste stene ne s’as ft>Ksts în an8J8 1848, s’a apBtats kb Kosts.18 se ssie.ja 200 nînB .ia 240 piiE.ie de apțiints nen- tps fis-Kape desetine; npin spmape sKimsapea stenejops Pssiei în irspi jOKsite, aBÎnds nBdspi ini njantaijisni nenesapiî, este o imnosisliitale fi— nanijiapB ns nsmai nentps Pssia, ni nentps opi ne stata Esponeans, KB’ii se ssie .ia ssma de mii de milioane de psB.ie de appints. Dap ne de ajtB napte desBOJtapea Biitoape a anests! imne- pis mape mi nstepniKB deninde de aneastB mape sestisne, adeKB na sb se sninise întindepi ama de imense de nBmînts infpsKliBijs întp’sns iib— mînts fp&Ktislis mi foaositops oins.181 npin arpi- Ksjtspa nepeajejops mi npin npodsKijisnea ma- tepiliops de KomESstisije. EatB npoE.iems.16 neas mape Kape 0K8nB meditayiBnije oamenliopb de kb- netenie ai anests! imnepis. Dap zine Sanientsjs de St. netepsBsprs, daKB ne întpesBms: Kape e Kasza anestops stene seni din Pssia Esponea- hb? O apBniiBtspB de okîs assnpa xaptel iieo- rpafine ne Ba da sns pesnsnss esn-iinatins, adeKB Pssia EsponeanB, mai ks seaniB rssepniijie npe- nitate, n’as msniji npoteiitopi în Kontpa Bîntspi- .iop8 Kapi adsK8 ssKBnisnl, de aneea toate Bîn- tsplie Kapi Bina de ssds, de nopdS mi de estb ssfjînds în aneste JOKspI, adsKB ssKBnisnî mi npodsKb kb KJima de akojo a deBenits o iciimB esnesiBB, adeKB iapna fpirs.18 mepije nîiiB ja 30 de rpade mi Bapa KB-idspa se seîb nînB ja 34 de rpade aa smspB. Aneste nipKonstanjje Kii- meje faK8 kb nîiiB aKsms toate njantaijisnlie Kapi as înnepKats aK040, n’a8 pesmitB; n.ianteje opi kb as înrieiiatB iapna sas kb s’as ssKats Bapa. Nsmai njantayiBnea nKdspiJopg în dimensisni mapi ap8 nstea sitimEa aneste nipKonstange K.ii- matine nefepinite, însB mai ssss ams apBtats kb Kîte difiKsatBiji finan{jiape aps asea a se jsnta asemenea întpenpindepi fBKbte ne dimensisni mapi. (Ba spma). Tinorpafia Nanionaji. a .tbi XosifS PomanonS mi Komn.