JURNAL IIENTP8 PESEÎNDIPEA UITIINUEJIOP NAT8PAAE IEI ESAKTE, ¹ în loale k.iase.ie. ¹ l’ediyeatS de EBpof'esop Doktop Ift.iiĂ liapani. 9. (Ans.l Iutii») Eskspeiiiti. Maptie 1, 1856. Konpin/Iepe: MelamvpfoseM insektejops, apt. //. --- Uînyapii uii mxska de Ko^ÎEctuis. Metaiii<)]>fose.ie insektcjop«. Apliko.i^iS 11. Dintpe toate insentcje, f.istspii (Papillons, Le- pidoptera) as metamopfosa >iea mai Komn.ieta. Fâbtspi, ie idee noetira e nsopinsi în acea- sta eKsnpesisne! Xnde rtsims fiinne mai fps- moase Kapi ss aius mi o esistenjrr, mai n.xiK8ta! Ko.iopi.ie ne.ie mai stpi.isiitoape asfjstspii, api- ne.ie jops apitînd kîte o data desemne admipa- Bi.ie în pemapitate nri în Borțijia Kojopuops; anoi mi în esistemja jops ne noesie! kbh! ei se ns- tpesKS mai togi nsmai dessKspije ne.ie ds.xiia.ie f.iopijops Kapi .ie ssrs ks rspine.ie âops tanste Ka o tpîniBigi snipara foapte mini, mi ama ne- tpeKS siaga jops sBspînds din f.ioape în f.ioape. ssrînds neKtaps.is ii.iante.iops, pesfipînd apiiiejc .lopi; le.ie fpsmoase .ia .ismina soapejsi; anox ds- ne ne fjstspn as rsstats dests-is din Biaga anea- sta .liBep'b de atsne neînsspats, fastspeje îmi sfîp- mauite Kapiepa sa Ka opî-ne epos de pomangs, adera se însoapi, mi simte ds-ineaga imenes-isi; ds- ne ne a îmmnnits misisnea sa de nponaragisne, în- data moape. Eata eap o noezie! Se Bede ra a- nest „garșon⁴' amaBi.is ns e fenst a atsKa po.is.is na- tpiapKa.is a.is snsi însspats! F.istspii Koara mi sns pojs foapte mape în inonomiea riatspei niiKiap neri- tps noi oamenii ns sînts tapt intepess npaKtiKs; ram toKmai înK.iasa fjstspLiops se rtsesKs msj- — 66 — te snege, dintpe Kape sne.ie sînts foapte Bitimi- toape noi; Ki'iî sînts o msjigime de fiistspi <*ue Kipopa japBe (omizlie) stpii:i nidsplie noastpe, a.ite.ie ininîiiKi rpîs.is dsne Kîmns sas ki stpiK'B rpîsjs Kiaps din marazie, anoi eap a.iiiii (mojiue) minînKi nostaBSJS Bestminte.iops sas a.ie B.nni- jopii noastpe. Fie d’ajti napte tots în aqeasti K.iasi sînts Ksnpinmi mi fiistspii de mitase (Bombyx) a.u- Kipopa mipse (rîndaqii) SKots gesitspa nea mai npegsiti .ia oms, adera mitasea. Ama dap vutiinqa aqestops inseide e de intepess foapte mape nentps soqietatea «mani, de a'ieea Borna KonsaKpa a.ili dati KÎte-Ba aptiKoae a Bopsi des- npe inseKteje Bitimi țoape; însi astizi Boms des- Kpie desBo.itapea rpadsadi a fiistspiaops în toate stadiile desBOJitipii jops. Femeja fiislspeasi nsne osi (810110111), din Kapî ess japne Kape as fopma snops Bepmi, napi se sKiniBi în nimte nimfe mi ne spini în fiistspi nepfeKiji. Stapea de .lapin e mai ks seami stapea în Kapi animajeje anestea minîiiKi ms.its mi i;pesi;s ms-its: Ba îiiki sneje minînKi întp’o zi mai msjts de Kîts Kîntipemte tots Kopns.is .iops; dapnstpi- mînlsjs Jiops difepemte dsne difepinga snege.iops, adeni opi ki efpsnzi sas fiiopi, sas Koaati, sas pidiiini, sas mi sunînga n.iante.iops (.lapBe.ie njantinoape), opi ki minînKi .iSKpspi Kapi npo- Bins de ja ajte anhna.ie (japBe KapniBoape) npe- Ksm neje, nips, fs.iyi, oase mi Kapnea anima- jejops; de aqeea Kînds .iapBe.ie a'iestea minînKi Koa®a apsspuops, iipinidesKs uidspi întpeiji; Kînds minînKi pidiqini mi seminge, deBins sns Emis înrpozitops nentps arpiKSJtspi, anoi Kînds mi- oîoki ne^ea mi nips, deBine sns inemiKS nepi- Ksjoss nentps BâinapI mi indsstpia de nostass. Kopnbjs .lapBejiops opi 1:1 c neteds opi a- Konepits ks nepi, sas ks rimns.iegl, sas ks negi; as doi-snpe-zeqe ineje în Kopns.is jops, as doi sas natps nepeKldeniqioape; Kans-is e tape, nsp- tînds doi antene SKspte mi în dossjs jops 4—5 nsiiKte stpusuitoape Kapi sînts okîî jops; dap în rspi as doi nsze (snaîn dpeanta, aitaîn stînra)doi nepeKi de mise-ie (fi.iqi) ini îoki o a tpeia bszi de miss, din Kape sne.ie sKots nimte fipe de mi- tase din Kape faKS roromli (cocons). Aqeste roroinl, japBeje .ie faKS Kînds se sKhn- bi în stape de nimfe, atomi îmi SKiniBi mi ne— aea jop npiimind sns însejinis tape Ka i;opns.i, Kape înBeaemte tots Kopnsis-, sne.ie se ÎHKomjioapi a- KsmS întp’o Kasi demitase (roromi) Kape o siiots \ din rspa jops, a.ite.ie se jiiiiesKS npin nimte fipe de initase de fpsnzi mi de pamspeje apBspliops, ne Kînds eap ajtejie seasimiids în nimînts; toate aqeste japBe, nap’Ki bocsks a asKsndc de okîî npofani.iops ai;tsji8 mistepioss in i;ape se upen- temte metamopfosa ,iops qea mape din nimfe în fiistspi nepfeKgi; în tots timns.is Kînds pemîns nimfe, pemîns nemimiate Kamoapte, niqi ns 1111- nînKt nimiKs. Ilsgine dintp’înseje netpcKS aqeasti stape în aeps jineps fiinds atîpnate deapBopinpin fipe de mitase Kape .ie îmsonyioapi i;a sos fe.is de spîs. Mai .ia toni fiistspii, nîte tpe.ie metamopfo- se.ie se sfîpmesKS în Kspss de sns ans, însi snii as tpeBsinjji ja aqeasti desBoatape 2 mi 3 ani, s. e. japBa Kape se jiine ne si.iqii mi jc ns- pesKs (Cossus ligniperda). Dap ieapna ms.igi fistspi sKots osi, ajgii esisti în stape de .lapnc sas nimfe, ne Kîndă ja foapte nsgine sânge n- sims ieapna fiistspi nepfeKglKapi se asKBnds atsnqi în apBopi roi, în nimiige mi Kiaps mi în joKbpi- .ie asKsnse a^e Kamepeaops .loiisite de oameni; însi toate sînts asfiKsiate (îngenenite) napi;’ ap fi moapte, mi peîiiBiazi tomnai npiminapa. KopnsJts fiislspLiops nepfeKgi' apati tpei de- snipgipi, adeKi Kansjs, nentsjs mi Bspta; ne Kansjs jops as dosi fipe simgitoape (antenne) Kape as fej8pimi de fopme dsne difepinga sne- ge-iops. Dap oprane.ie qe.ie mai Kspioase aae fistspijops sînts okîî Jiops, Kiqi noapti dsoi oki ne Kansjs .iops, dintpe Kape fn-Kape este i;om- nsss de mii de făgete sas de okî miqi; natspa- jistii ’i-as nsmipatS mi as risitS ki f.i8tspeje ape tpel-zeul iui natps de mii de oki! 8ns f.istspe Kînds Bede sns oBieKts, tis Bede îmsjgits de 34,000 de opi! Si ne înKinsims qe sneiitanoaS S8Bjims tpesse si fu nentps sns fistspe a Be- dea qepsjs ks soapeje, jsna mi steaejie îmsjgite de 34,000 de opi! Sînts înKpedingats ki daKi aps esista mi întpe fiistspi filosofi, nerpemits ki n’ops si se îndoieasm a ziqe ki aqeste 34,000 de sniBepse esisti nsmai ne seama .iops! Ja nents sînts jinite îkoss tpei nepem de — 67 — ninioape, iui ssss doB nepem de apine ne Kape îsnii (fiBtspii Kapi snoapB zioa) .ie nins în stape de penasss pidinate, ne Kînds a.iiiiT (f.istspii de noantea) .ie jiins atsii'ii în dipeKjjisnea opizonta- \ib; eapi a.iniî .ie jiins în fopma anonepimb-isi Kasejops. > Apine.ie sînts nspni.ie ne.ie mai fpsmoase a.ie fistspijopi». ja lojii fjstspil apine.ie sînts anonepite i:s nimic so.izî foapte mini mi Ko.iopani ks fe.ispiini de Ko.iopi, am'nds mi fe- jspimi de lirspî desemnate ne dînse.ie dsne di- fepinneâe so.izi.iops. în mii:posKons anemii so.izi apatT. fopma snops mini nene ks r»apr»e.ie .iops, d’o pers.iapitate admipar>i.n>. Nslpimînts.is (sts.iops f.ibtspi.iops KonsistB în jSKpspi fjsidc adein. ssimpi ds.mi d’a.ie n.iante- jops napi .ie ssrs ks Ipîmr.ijje.ie ’ie.ie mini ne as, îiisb nis.ini f.isliipi ns niBiiînKT» nimiss, kb'ii dsne ne as emit» din roromt tots în aneastB zi (dsne 'ia s’as îmnpesnats) mops; npin spmapen’as Ipeiisiniji) de mîiniape; anemii Listspi n’as rspB. Opi-ne fjstspe feme.n». dsiiT» einipca din roroann, (adeKB dsni> îmiipesnape) iisne oaB.ie sa.ie, opi Kîte sns.is dcosenils opi kb .ie nsne în rpBmadB, aBÎnd rpiîKB a adsne .lînri, oaB mi nstpirnînts koiibo- naiiuS nentps .lapiie. ks skoiis i;a .lapne.ie dsne cilii— pea .lopii din oar», se i’BseasKT» nsmai deidls neim nstpirnînts. lIe inslinKts admipani.is! anemii l'.is- tspî Kapi opi kt» ns im.nîiun» nimins, opi kt» iub- nînKT» a.ite nslpimînte de m'ts ne niBiiînKB ,iap- ne.ie jopîi, mtis npin instiniils ne fe.is de nstpi- mînts tpeiise st» iipiimeasKT» nentps .lapiieie .iops. ' Oas.ie anostea, feme.ia .ie jinemte de ne-na (s. e. de fpsnze sas de pamspi.ie apr»opi.iops) ks sns S8K8 .lininioss i;a si ns .ie asnîp.ie BÎntsjs, Ba de ms»ile-opi .ie mi aiionepc Ka si» ns .ie stpine n.ioaea; snpe anests sfipmits ’mi psne nepii din Kopnb-is sbs uponpis mi anonepe ks dînuiii oaT,.ic ei. *Ie npesedepe de.iiKats mi înije.ieantT»! ,/IapBe.ie f.istspi.iops opi kb Iptesiis Jiiseps în aeps opi kb-ih! faKS sns fe.is de sai;s sas tea- kb 8nde se sarB mi snde pemîns Kiaps deBeninds nimfe. Sîntg nimte japse de fjstspi mini Kapi tpBesKs în ssEStanijafp8nze.iop8; aneste .lapne îmi faK8 sase sas ra.iepiî ama de fine în Kîts meprs în .isnpimea foLiops întpe amîndosB ssnpafeijeie ei: a.ite.ie f.iapBe.ie nsmite mo.iii) fai;s asemenea Kase-ie în rposimea noslaBb.isi mi î.is rBbpesKs ast-fe.is, asemenea aapse se nsmesus Jiapee , miniepl^ eap a.ite.ie faKS ranrspi mi ra.iepii în- tpe Koaa;a mi .iemne.ie apiiopLiops; eap a.itc.ie niBnîiiKB pBdT»nine.ie n.iante.iops, eap a.ite.ie Kapi pemîns ieapna în stape de japBe, îmi faKS ni- mte KblEBpi mini Kînds se anponie ieapna mi se ksjkb aiiojo în sonietBiji ne Kînds eap a.ite.ie se asKsnds ieapna s8Et rsspi iiBinîntemti. Ilentps arpiKS-itopă mi fopestieps, mtiinija f.istbpi.iops mi .lapBejops BBtBmBtoape e foapte IpcBbinnioasB; kb'H mtiinds aneasta mi mtinds a tbsî oaT».ie snei asemenea siierje BBtBmBtoape, a- rpiKB.itops.i8 mi fopestieps.is se rpBbemte a ads- na aneste oaB mi a .ie apde; KB'ii amtentînds mai ne spniB nînB st» easB .lapne dintp’anesie oaB, onepajiisnca a denenits mai Komn.iiKatB mi mai nsiiins sirspT», fiind» kb japBeae se pisinesKb npe- tbtindenea mi snaiiB. ne Kînds oaB.ie pemîns rpB- niBdite .ia sns .ioks mi e .lesne aje nimini ne toate d’odalB. Natspa.iimtii kkiiosks iiîiib aKsms dosB-siipe- zene mii de sneije de f.istspi, dintpe Kape 2500 sneno aiipoane tpBesiib în Espona. Snpe fepi- nipea noastpB, nsmai foapte nsyine snejje dintpe anostea sînts BBtBmBtoape oms.isl în panopts.ib a- rpiKK.iIspei ini a.is indsstpiei, anoi Kiaps mi ne.ie BBtBmBtoape ns sînls de npisosă kb'h sepnesKB Ka nslpimînts nentps a.ite fiimje napi ni sînts fo.io- sitoape s. e. o ms.iyime de nasepi foiositoape se nstpesKS de aneste inseKte BBtBmBtoape, anoi o- ms.is stbdiinds jeyi.ic esistennei anima.ie.iops Ba iiBslpa Biana iiasepLiops Kape niminesKS inseteje BBtBmBtoape. în npiBinna aneasta nstems zine kb spania este o nasepe foapte fo.iositoape oms.isi mi pBS faKS aneia Kapii ronesKS BpBbiue nentps nsyins rpîs Kape fspB dsne KÎmns, kbki aneste ns- nine nepea.ie Kape eje .ie mBnînKB .ie mcpitB npea ms.its npin ronipea sistematiKB Kape spmea- zb assnpa .lapBejops BBtBmBtoape arpiKSJtspei; ama dap BpBBii.ie sînts iiBzitopii Kîmniuops noa- stpe, anoi snsi nBzitops ns’i țpesse mi .isi ne-Ba nentps naza isi? de ne sb fims noi ast-fe.is de eroisti? mi de ne sb KBBtBms a rBsi nimte de- fente mi imnepfeKuisni în natspa Kape npetstin- denea a spmats o apmonie admipastiB în Kpeayis- ni.ie ei ? Snde Kîmnsas nejs foapte rpass npo- — 68 — d»ie o m»jgime de njante nefojositoape, aKOJO Natspa a dat» msjgime de inseKte Ka si mtnînie a- leste njante; anoi fiind»-Ki aieste fiinge mîn- Kiiioase stpiKi mi iijanteje fojositoape, de a- leea tot» axo-io a înfiingat» nasepije Kape nimi- iesK» aieste fiinge mînKiiioase, anoi aieste na- sepi d»ne ie s’a» înrpimat» denin» npada Bînito- psj»i. Ama dap Bedem» npetstindenea apmoniea mi o npoBedingi tandpi nentp» fi»j» natspei iej» mai npefepat», adeKi nentp» om», ne Kînd» ej» îKoaKi în nat»pi pojsj» de Konijs stpiKat» njins de Kanpiiie, Kape niiî o dati n» e mBJgsmit». Am» fost» suit» a mi mipțiini d’a Bopsi ns- mai de nsijine esemnje fiind»-Ki, kbiii» a zis» Inokpafâ-. „mtinga este jsnn mi Biajja omsjsi -„este SK»pti Ka s’o K»noasKi.“ însi Kît» de ns- gin» s’ a Bopiit» desnpe metamopfose , Ba fi destBj» a da jeKtopsjsi o idee de aieasti js- Kpape mistepioasi a natspei în aieasti pamspi a sfepei animajejop», a-i înssfja »n» sentiment» pejigios», j»înd» în seami ki Kiaps în aieasti j»me fisiKi, ma țepi a.ii, nsims fiinge bîi lesKimsi Kopnspije jop» fipi a sKimBa mi inima ₍jop8 ie înBiazi aieste deoseiite Kopnspi. — Anoi line n»-mi adsie aminte, Btzînd» aieste metamopfose, mi metamopfosa lea mape Kape ne amteanti mi ne noi oamenii, fii lepemti, ne iea-.ia.iti js- me dsni ie Bom» Jientda mi noi Kopnspije noa- stpe rpase, jinite de nimînl» mi Boms îmspiKa o înftmspape mai KOimueti, SBBjjipe, etepm, ks apini lepemti npin Kape Bom» SB»pa în pegisni msjt» mai ssBjime, în pesidenga etepm a ss- fjetejops fepiiite! — qine ns Bede adînKB.is simg» aj» mitojogiei bckî Kape a npesentat» ssf.iet8.i8 omenesK» nemspitopi» sbb fopma snsi f.istspe ? ^ine iiB Bede aiii sn» simsoj» mistepios» de teopia mi de Kpedinga desnpe nemoptajitatea ssfjete-iops noastpe mi de destinagisnea sa» misisnea noa- stpi înaJti în 1eea-.1a.1t1 j»me? Hine noale a- K8m» tiridBi ki stadisj» natspei adsie tot»-dca- sna ja înttpipea Kpedinjjei pe.rigioase? Natspa, aiea film SBBjimi dinint, ns noate niii-odati a fi în jsnti ks sopa sa lepeasm, adini kb pe.ii- rjisnea, Kape mi ea este o nisnoiipe dinint! ns- mai miniisna mi adeBipsj» ns-ml not» aBea ap- monia, dap adeBipspije sînts Ka jsmineje ie se jsmineazi sna ne ajta Kînd» se îmnpesnt. Hiiiiiapii mi nms llpetatindenea ape om»j» nimte piBa.11 nenji- K»gi în pernsj» anima j» Kapi îjb ssnipi; în fn- Kape jjeapi ape nimte asemenea desarpemente. In Egints oamenii n» notă si se SKajde în pî» ' fipi si na-mi esnsii Biaga jops a fi mînKagi de Bp’sn KpOKodii»; nimini n» îndpisnemte a mepjje sinrsp» în mdspije din Indostan» de fpiKi a n» fisfimiagi de Bp’sn Tirp» sînyepos», dap în Maja- Bp» (tots Indostan») moapeiii s’a» înmsjgits în- tp’atît», ki oamenii de aiiojo as fost» strigi a m- pisi sate întpegi, nemai nstîndB a se jsnta ks moapeiii. în opients mi în ests.is Esponii, ni- dsKii de jeiiiii» sînts o Kajamitate nsBJÎKi; în zone-ie Kajide aje Amepiiei se nsesK» sns fejs de nspeii (nspeii de nisins) Kapi omoapi rnsjgi Kintopi nedestpi, kiiI îi intpi nîni sse neje mi faie aKOJO infiamagisni mi pane moptaje; dap sns siiis mai genepajs sînts asojo m»mteje ns- mite (Mosquitos) Kapi KinaesKS ne oameni mi îi ia de Ko.iMUEa'ii. mi opBesKB Kiaps. Ama dap npetstindenea omsjs ape nimte napasite animaje nenjiKBte. Ns tpe- Ese dap si ne mipims ki mi Pomînia ape asemenea animaie napasite nenJiKBte noi. Si ns Bopsim» de moapeiii Kape sînts Kosmonojijji mi se af.it neste tot» mmîntsjs, mi ns mai msjts .ia noi de Kît» ja ajte nipjji, ii si Bopsim» de dose fe- jspî de inseKte Kapi sînt» foapte ssnipitoape nen- tps jonsitopii nostpii Kapi sînt amezagi în .isn- gimea majsjsi Dsntpi. Aieste doi inseKte sînts IJîuîțapu mi Msska de Ko.isniEauiS. Jlînuapii (cu- lex pipiens L.) se afji ja noi ns nsmai în mai toati jsngimea majs.isl stînrs ajs Dsnipi, mai ks seami în distpiKteje »nde sînts Bijgi Bip- sate din Dsntpe, dap Kiaps mi denapte de ds- mpe în opi-ie jok» ks EtJgi, sînts mi gîngapi. Aiest» animajs tpiemte o Biagt noirtapni; zioa gîngapii stas nemiiiiKagl ne taBanspiie Kasejops ks niiioapeje jop» foapte jsngi, nap’ ki sînts — 69 — fiinije nesinoBate; dap Kînds se faie noante, a- tsnii îniene enona aKijisniî jops. Aieia Kapi ni- ns aKsm napn’ aps fi fosts uintsiui .ia sns .ioks, îniens n.iimr.spi.ie âops ne ne.iea noastps, snde faKS dinesjs jops sînyeposs ne kosIsjs somnsjsl nostps. MsniKitspa snsi nînnaps faie o dspepe naptiKSjaps, napKs j’aps li înijenenits iine-Ba aKOJO ks sns aKs fepcinte mi nsmai de Kîts o smfis- tsps a.iss mi dspepoass se faie aKOJO, Kape ne spms se pomenite, mi daKa iine-Ba ns se sto- le Ilinyaps.i» (Culex pipiens L.) — a. Insekta nepfcktn.— b. Japna. — c. Nimfa.—<1. Tspa nîiinapsasi masku.iS. — e. Pspa feme.ieî. i-tCl-J ⁽' IliJ ’ Central l iniversity Librar\ Cluj II. Mtsska de Ko.iKiniia'iiS (Sitnulia Colombasccnsis.) — a. Insekta nepfektj. —b. Nimfa. —c. Japsa. iiinemte, ni se snapnins aKO.io, atsnii noate st se mi faKS o infjamaijisne. Ns noate ss-mî ima- gine iine-Ba Ksms ssfeps oamenii dsne .ia map- yinea dsnspii în noimile de Baps de aieste in- seKte spîte; ksiî ns nsmai ks ssfeps dspepe Kînds sînts msniKaijI, dap Kiaps mi fpiKa d’a fi msm- Kagi ie stpÎKs somnsis mi penaossjs. Kînds as- ■de Bpe-sns-is Kape doapme, de denapte Bp’sns sromots naptÎKBjaps a.is Bp’snsl jjinijaps Kînds SBOaps, atsnii nsmai mtie ie ss faKS mi Ksms ss se a- Konepe Ka ss ns psmîis niii o napte a Kopns- jsi desKonepits mi esnsss .îa ataKspiie aiestei in- eseKte spîte. Anoi aKsms somns.is mi penaoss.is s’as dsss; anKsietate mi insomnie tspssps ne sîp- mansjs oms nîns ja zios, Kînds atsnii mi aie- ste sneKtpe sîmjepoase de noante se dsKS. Niii — 70 — o date ns Boiă sita o asemenea noante infepnaji «ape amă netpeKstă o date ja Ss-iiiia (.ia nsiiK- tsjiă Bipsipii dsnipii în Mapea-Nearpi). SiJijjue adînci întinse în nsstii ce se afli aK040 as SKosă noantea .legioane nensmipate de ijînijapi, nap’ ki tots yens-is ijînijapi.iopă mi-a dată aKO.io sns vendez-vous, în Kîtă toate societatea Banopsjsi toate noantea aă smB.iată Ka nimte maniaci, bb- tîndă ks mîinije în dpeanta mi în slînra, întou- mai Ka Don Quichotte Kîndă s’a Bitstă ks mo- pijie de BÎntă, anoi dimineaija toiji KiJitopiî in’aă Bizstă fana mi inîini.ie uitate, auonepite kb îm- f-iitspi napn’ apă ti fostă toni ataKajji noantea de Bipsată. — Dap de ce jjînijapu esisti nsmai în .lOKspi.ie Bi-itoase? de ce Kînds npimi-Bapa bi.i- ijLie se Bapsi mi ns sîntă BÎntspi, ijînijapii esă în jejiioane, ne Kînds, dsne Bipsapea BUiji- jopă dam aă domnită atsnci BÎntspi, foapte ns- ijinl nînjjapi se apati? Pisnsnsspi .ia aceste în- tpeBipi Ba da mina esnmKanisne spmitoape dcs- npe istopia natspa.ii a jjînjjapLiopă. n,înnaps.iă ns e niSKstă în stape nepfeKti npeKsm se apati mai tîpziă, ci este ssnssă Ka opi-ce inseKtă, .ia o metamopfosi, adeKi: Hîn- ijapsjă, Kîndă ese din os nîni .ia desBO.itapea sa nepfeite, tpiemte în ani stitsti, adeni în Bi-uji sas adsnitspi de ani de ii.ioi, Kiapă mi în bs- toae de ani Kape staă ms'Jtă timnă .ia sns .iOKă nemimKate, esă iiîniiapii. Modsjă dsne Kape nîn- ijapii se înmsjnesKs este foapte intepesantă, a- deKi: feme.ia nînnaps.isi Kape a netpeKstă ieapna întp’snă .ioKă asKsnsă, ampînds-se de fpirs, Kîndă sosemte npimi-Bapa, se dsne .ia ani mi Kaste aKoao Bp’o ESKati de jenină înotîndă în ani sas sns fipă de eapsi înotînds mi aKo.io densne oai.ie sa^e, mai tots-d’asna în nsmipă de tpei sate, Kapi sîntă rpimidite ini finite sna de ajta npin— tp’o matepte ainicioasi, anoi npin instinută ijîn- jjapii rpiniidindB’-.ie, .ie fopmeazi în fopma snei jsntpe Kape este în stape Ka si se jjii neste ani mi si ns se Ksfsnde în skoss; dap fiem-Kape os ape o fopmi koibki mi se af.n ks BÎpfs.iă di- piijeată în skoss, Kînds dap e Kajdă, npimi-Ba- pa, atsnci dosi, tpei zi.ie dsne ce a nsss oai.ie. esă Bepmi (.lapne) dintp’înseje sapi înoate ne ani ks o mape isjjea.n, ijiindă tots-d’asna Kans.is în skoss mi ronindă npada jopă Kape Konsiste în ni- mte mojssce (skoIcî) foapte mici mi în infszopii mici. — Acemti Bepmi sas .iapBe (2 în firspa I) aă snă Kană potsndă ks fi.icî țapi, snă iientă ma- pe mi o Bspte Komnsst de ontă ine.ie, anoi .ia sflpmitsjă Bsptei aă na dose noade, sna (cea de ssss) dintp’aceste Koade îi sepnemte nentps pe- ssfiape, de aceea .iapBe.ie de nînnapi Kîndă în- noate în ani, yină Kans.iă în ssosă mi aceaste Koadi în ssss Ka si noate pessf.ia aepă npinlp’- însa, mi si ,ns se înece, dap Koada a doăa Kape este aisonepite kb nipă sepsemte anima.is.isi dpentă KÎpmi. — Dsne dose tpei sintemîni .iap- Be.ie se ssiniBi mi denine nimte (3 în firspa I): aKsmă animaje.ie înteijimeazi o a.iti firspi. Ka- ns.iă e KpesKStă mi îmiipesnată ks iicnlB.iă mi okojo se nsesKă i;a dose speiti i;api sîntă oprane.ic pc- snipatoape ne snde pesfif.n aninia.i8.i8; npin nc- .iea cea sssjjipe Kape îiiBe.ieinte nimfa, nsteină si Bedeniă încenstspi.ie de oi;i ini de apine itape .ie Ba asea jjîimapBaă nepfcKtă: ne sfipmits.iă issp- n.iî nsmai sîntă Biziulie amîndose uoade.ie de mai nainte mi nsmai Ka doi foinc mici esisti aiso.io Kape sepnesKă dpentă KÎpme. în eiiorni acea- sta animajEjă n’ape rspi, kicI atsnci ns mi- nîiiKi niniină mi ape totă-d’asna o nosiiiisne Ksp- sate în fopma snsi apiiă. Dsne ce a pemasă în stapea aceasta 8 saă 10 zi.ie, atsnci îi Kpani iie- jea dsne sninape .lînn nană mi de uko.io ese inseKta (jjînnapsjă) nepfeKti; însi ns .lanidi ns- mai de uîtă înBe.iiiiis.iă ei de mai nainte, ci :din Kontpi se uine în întpa întomnai npeKsmă se jii— ne snă omă întp’o jsntpe meprîndă ne am; mei nînjjaps'jă nepfeută ns noate si înrn.ie ne am fiindă ki apinLie sa.ie sîntă îuki s.iase mi ns noa- te st înoate, de aceea s’ap fi înenată nerpemits dana nsmai denîtă dsni emipea ei din înBe.iimsjă nimfei în mizjoKEJă anei, apă li jenidată a- cestă însejiimă; ama dap jjînijapil înoate ijiin- ds-se în înne.iims.iă .i8i de mai nainte nîm Kîndă aatfinije aa majă, aKsmă nemai aBÎndă tpeEBiniji de dînssjă Liă jeanidi mi ssoapi. Anoi Kîndă npimi-Bapa domnesnă BÎntspi țapi, atsnci Kîndă jjînuapii tinepi înoate ne aceste isntpe a.ie jopă natspa.ie, BÎntsjiB îi pestoapni dimnpesm K8 .isn- tpe^e aopă mi .ie apsnm în ani mi se îneaui; de aceea dsne o asemenea npimi-Bapi nBjjini jjînijapi se fană mi oamenii sîntă mai nsijină ss- — 71 — nipaiji. Din Kontpi Kînd» ns e Bints npimi.-Bapa mi Bapa e Kaads, atsnui se faKb foapte msani uînnapl, kbuI ess atsnui mai msate yenepanisni. Dintp’sns mniiaps femeas înuenînds de npimi>- sapa noate sb iass nîns toamna a tpeia ini Kiaps ■a natpa yenepajjisne. 0 îmnpeatspape intcpesante este kt» nsmai jiînjiapii femeae sînts ama de .lanonie dsne sîniie.ie omsasi, ne Kînds ijînjiapii masKsai ns sînts sîn- yeponii mi se nstpesKS de ssKspi.ie ii.iante.iops. Dap semnsjs dsne sape iistems deosebi întpe masKsai iui feme.ii> este mods.is fimtspei oprane- ..iops rapel .ia amîndoi. senseae npensms în li- rspa 1 ne apate nsmsps 4 a’ieste oprane .ia masKsai, ini nsmips 5 aueste oprane aa femeae). Se Bede kt. .ia jiîmuipi senss.is ueaii fpsmosii ns c tots de odate ini ueas mai deaisals. Sînts o msayime de suejie de nînnapl di- fepite sncae se aale.ie npin difepile Koaopi mi fopme; inss toate sînts sînyepoase iui foapte ssm>- pEtoapc omsasi, sa îm;i> yensas ^los, nș sînts aats nimiiis de KÎls sns feas de jiînuapi, însi, msniKBtspa aops deniile de msate-opi nepiKsaoasB mi itiaps mop- taas. Ja noi se ani>pi> oamenii de iiînyapl npin fsms de o i;spsiam> nsmite pi,di,uini> de uînijapi (Inula helenium), npin siii>aapca leuci ni’a mîi- niaops ks oyetS tape sas ks zeamB de aimiîe. sas kb doping ssi; noaoaye fi>i;ste de nimte ma- tepii fine naplÎKs.iape; dap dspepea insiimitspei jjîmjapiaosps o noto.icmte snts.is de aemns, o feptspi de nstpairaceas, ana de nasmss mi snip— tsas de sa.nniaKS. Inseida a dosa Kape este foapte ssnspBtoape nentps aoKSitopii de aa mapyinea ds- ni>pii în Pomînia-miKB, este mssKa de Koasmr>aul (Simulia maculata sive Colombaschensis). Auea- ■ste iiisskb ns atans ne oameni ui ataKB nsmai ne col mi Baui, niui ns se apatii în toate Beplie ui nsmai o date în mai msaiji ani, dap Kînds se apate, atsnui deBine o Kaaamitate nssaiKB nentps yspani, fiinds kb omoapt întp’o ripims-BapB mii de soi mi saui. Kbuî se nsns mii ne sns ase- menea animaas mi ns se denspteazB de eas nî- nB ns’î a rsspits ne.iea npin mii de înjjenttspi; -anoi SBpmansas animaas, de dspepe mi de des- nepajjisne încape îndate. — Ilatpia auestops ins- ulte ns e ijeapa PomîneasKS ui este o KaBepiiB (nemtepi) .lînrt Koasmsauis în Eanats, de snde KÎte o date npimi>-Bapa ess milioane de aeyioane mi se pnsnîndesKS în ssssas dsiiBpii nini aa noi, anoi în toate a.ie aops emirpaijisni, nsstiemte nea- pa mi omoapi nsmepe infinite de animaaeae ueae mai foaositoape nentps noi (s. e. soi, Baui, nai mi nopui) Kape toate sînts saza Biitopsasi atîtops arpiiisalspii mi Kiaps a ijspii întpeyi. Aueass hibskb e foapte mira, însi nsmB- ps.i6 aops mi adsiiBtspa aops în milioane faue Ka oamenii ks dpents KBBînts sb se teamB de dînseae. Kînds Bins, nap’ kt> s’a nerpits uepsas de nsopi, asti;-feas de nensmspasiae sînts mi- aioaneae de indiBide de Kape ueteae aops sînts Komnsse; animaaeae domestiue (soi, Kai, nopui) npin instiuls fsrs mi se asnsiids ssb tsfe opi kb das fsra .ia sate mi întps în KomBplie aops, în- si; de insate opi mi anoao msmteae ae spmeazB iui ac omoapt maalpalîndsae, amezîndsse ne okî, ni.pi mi rspa aops, intpînds Kiaps mi în speKiae aops, anoi npin rspi, mi nass, mbtpsnds KÎte o date mi nîm> aa naiminii auestops animaae. mi oamenii sînts alauaiji de aueste msmte, însB oameni mapl nots ss se anepe mi SB’mi aKone- pe fajja, dap sînts esemriae kb Konii miui de nînB Kapi as pBmass ne Kîmns sinrspi, ne Kînds a sosits o ueate de aueste msmte, s’as rasits mopjji din Kassa msmKBtspei aops. Kbui msm- Kstspa suci asemenea msmte e foapte dspepoasB mi npodsue aa oms o înfastspB tape, dspepoasB mi apzBtoape Kape asia dsne 8, 10 ziae se pi- sinemte; anoi daKB msate de asemenea înijenB- tspi s’as fBKEts ne neae, de dspepe mi otpBBi- pea sînyeasi, omsăs Kade în KonBsasism (snas- moss) mi moape, toate aueste se întîmnas mi aa animaae domestiue msniKate de mssKa de Ko- .ismEauis. în fiB-Kape ans Kads msayimi de Bite în Sepsia din Kassa auestei msmte, Kape faue dsne stimapea D. doKtop Medovicz^ narase de miai- oane de fiopini nentps Sepsia. Ja noi în Po- msnia auests siuis ns se apate în tojji anii, ui o date în 5, 6 ani, mi mai msats se întîmnaB kb Bîntspiae sas aate Kasse neKsnosKste nîns a- Ksms, adsKB nsopi de aueste msmue de dinKOao de OpmoBa (PsmaBa) în Pomsnia raiKB, deBa- — 72 — stînd distpinteie Mexedinui, Dojki mi Poma- naiji; dap se întîmnn Ka si tpeaKi neste Oats mi si Biii în Pominia mape. Ja asemenea în- tîmniape, rsBepnsiS opdoni Ka si se faKi fsms de salin în toate sateie esnsse ia inBasism de aneste inseKte, tot» de o dati ijipanii îmi nins Biteie iops, în tot» timnsi» anesta Kape n» ijine msits, înKise în Komipi mi rpaacdspi. Aneste misspi npod»K» oapemi-Kape foios»; dap sînt» nsmai mizioane napuiaie. Mîzioksi» neis mai mape mi nei» padmais epa Ka si se stinn k» totsis neamsis anestei m»mte. Anoi fiind» ki e- ste dinKoio de OpmoBa o Kasepni (nemtepi) în msniji, din Kape ess o msiijime de asemenea msmte, de aneea ’ml-a» înKinsit» ki aKOio e K8ÎB51» anestop» insulte, mi as mi Ki»tats în mai msite pîndspi a astsna raspa Kaeepnei npin zi- dipi, însi în zadaps. Anademia de mtiinye de ia Biena s’a onsnat» msit» de aneasti Kestisne foapte imnoptanti nentps uipiie Danssiene; a mi nsits ki mssKa de Koismsanis (No. 1 în fir. II) KÎndS e niSKSti din os, este o lapBi (No. 2 în fir. II), Kape ne spmi desine nimfi (No. 3 în fir. II), anoi ne spmi se metamop- foseazi în inseKte nepfeKte. Anoi lapBeie ei tpiesK» (Ka mi lapBeie ijînijapiiops) în ani, a- deKi în laKspi, ane stitste de suni mi Kiaps în Dsnipe, npin spmape metoda de a ssKa biiiji Kape iierpemit Ba fi nssi în KBKpape Kînd» ni- piie dsne ia mapyinea Dsnipeî în Biitops Bop» fi mai nonsiate, aneasti metoadi Ba îmnsijina mi îmsiijipea anestei msmte (Ka mi a nînijapi— iops); dap nîni aKsm ns noate si se snepe în Kontpa anestei inseKte ks Bp’o misspi padi- Kan. ’ Dap n» nsmai în jjipiie Danssiene, ni Kiaps îmnpețrispsi» Bienei s’a apitat» în ansi» 1830 aneasti mssKi, ini a omopît» aKOio m»ite ani-' maie domestine. Ja aneasti îmnpeyispape tpeB»e si nome- nim» mi d’o aiti mssiii Kape nine de familia msmneiop mi Kape a dat» onasisne în seK8.ie.ie de mai nainte ia feispimi de fassie. MssKa de Kape Bopsim» aK8m» e K»nosK»ti ia KponiKapii din seKsieie de mizioK» sss nsmipea de „eepme de Apmadia‘- (Heerwurm în limsa neinueasKi). Kînd» s’a apitats, oamenii m’a» înKinsit» ki tpe- sse si fii pesBois sa» foamet'e, s’a» ni»mi; a» Bopiiit» de anest» animai» nesinoBat» nap’ K’ap» fi fost» iSK’p» monstpsos»; ziKînd» ki ape o mi- pime fassioasi în Kît» anonepe nidspi întpeyi Kînd» îmBii, mi n. i. AdeBip»i» aini este ki lapBeie anestei msmte Kapi sînt» foapte mini, tpiesK» în sonietiiji mapi, Kini oane din Kape ess, sînts nsse ia »n» iok», anoi lapneie ano- stea as doi naptiKSiapitiyi, adem: »na ki Kînd» ie e foame, atsnni far» Kintopii isnyi, mep- rînd» dsne nstpiments mi tpen» neste nidspi mai ks seami, anoi a dpsa l naptimapitate Kape o a» este ki se nins linite sna de aita, mi asts- fei», omsis de pînd» Kape n» esamineazi Bine iSKps de anpoane, noate si moapi mi de fpim anponiind»se de o fiiniji k» o penstanisne ama de tepinin, de aneea Bizînd» anest» îmniel» îmi imayini ki toate aneste mii de iapBe mini îm- Biînds întp’sn» mip» neîntpepsiit», uiindsse linite »na de aita, sînts nsmai o fiiniji sa» Bepme de sn» asts-fei» de iBnyime monstpsoasi. Eati ea- pimi ki irnopanija e Kassa fpinei, npeatsdeKi- ijiiops mi a msitop» fassie tepiBiie, Kape as firspats în tpadirjisniie nonsiape. KOMSNIKAIHSNI IIITIINIIIFDIE MIHÎ. Desnpe kstpenmpsas ne.ix mape ne s’a întîm- n.iat» toamna tpekste în m;na .wi Noenmpie în opa- nis.iS leddo (kanitaia Imnepis.isi Hianonă în Asia) se skpie kr, aS mupitS de aneaste katastpofe 30,000 oameni, mai toiji ksfsndagi în nimîntS kape a kpi- iiat» în ms.ite jokspi, 54 temnae, mi 100,000 kase s’as dtpimats. He aa 30 de nsnkte ane opamsnsi a emitS fokS. Anests kstpemsps s’a ansnnats mai dinainte npin sromote ssntepane în aate asemenea semne. Tinorpafia Naniona.it a .isl losifS Pomanouă ini Konm.