JURNAL HENTP8 PESnÎMDIPEA UTIINJEAOF NAT8M Wl ESAKTE în loalc k.iase.ie. i PetliyeatS de lipofesop Dokiop I0.115 Bapam. Jl» 6. (Ansa intîis) I>skspeiiiti. Feiîpsapie 8, 1856. Konpindepe : Kaptop ka nalpimîntâ mtnff^apH. — ApEops^S de nane.— Ilpotrinniite iiateptue a^e animajiMopS uii pe,uiu,ifJIAPS. in tininspije antiqe, iui Kiaps în seKO.1e.1e de mizjOKs, aneastB luanlB Kape aKsnis %'oaKB sns pojiă ama de mape în Espona. n’a fosts ks- nosKstB nini de Ksms. kb'ii desnonepipea ei da- teazB ks desnonepipea Amepmei. ImnpesiiB ks jsmea nosi (AmepÎKa). ne-a nenits noB. Es- poneni-iops, zaxapsjs, nanaoa, tanans-is (tsts- ns.is), Kaptofn npeKBm mi ms.ite ajteje. Ks de- SKonepipea aiestel njante a înnensts nentps ksj- tspa Esponeam o enonB nost. ArpiKSjtopsjs a desenits, nînt ja sns rpads, ms.its mai indenen- dints de KBtpe neps mi njoae de Kîts mai ’na- inle; K^ni Kiaps Kînds rpîsjg ns se fane, Kap- tofn as o peKOjVB ssiii. Niqi ns ieps Ka st fit ama ms.ils timns esnsmi în nBmînts Ka rpîs.is, nim ns iepe snS nBmînts ama rpass Ka rpîs.is, anoi mi .isupape mai nsnimi, mi podipea jops e foapte imnoptanti. npin spmape, toate ace- stea sînts nimte îmnpepispBpi Kapi faus kb Eb- ponenii sînts msjts mai sirspi de nstpimîn- tsjs jops Kape ’js skoIs din sîns-is nBmîntsjsi în tots ans.is, zîks, msjts mai sirspi ausm de Kîts as fosts înainte de desnonepipea acestei njante. Nsmai în anii tpeKSiji Kînds s’a apBtats eoaja Kaptofijops, de atsnni a îniensts sb se apate din nos Biiisjs foametei ’ Kape mai nainte Bizita aqeastB napte a nBmîntsjsi persjatb ja fiB-Kape 10 mi 15 ani mi zeiima nonsjajiisnea EsponeanB. — 42 Kb-itspa Kaptofliops este aKsm foapte pis- nînditi ne nimîntb. Kitînds-ne' nsmai .ia Espona nsiins mai ks seami în naptea sa nopdiKi ki oamenii se nstpesKb mai toni nsmai kb aqeasti mianti. Sînts sste de mii sas uii milioane de ssf.iete în Ipjianda napi netpeKS tots ansjs kb Kaptofi mi qena .iersme; dap în distpiKteje msntoase din SLiesia, îmiitpînesKb oamenii fi- pi si fi Birats în rspa .iops aats qeBa de Kîts Kaptofi. In nanitaja inte.iei;tsajE a Upssiei (Bep- jins) ns esisti niqi sns dines, niqi sns sbnes, fit aa r.orats fu .ia sipaiis, în Kape si ns se înfiuimeze .ia masi Kaptofii sse fe.ispimi de fop- me mi de npentipi: întp’adeBips paps se rise- mte o naanti Kape si fu în stape a îi rititi în alîtea difepite modspi i;a Kaptofii. întomnai npe- Kbin Apassas ziqe, kt, o rasdi iisni tper,se si, fii în stape a rili întp’o asm, de ziae din Ksp- maae în toate ziaeae Kîte sns foas de KSKate, ama mi o BBKitEpeasi Bsni în JJepmania tpe- sse se rntii se ritiasKE din Kaptofi sns dines întpers ks feaspimi de isiiate, de aa sbhe nîiiE aa npiaiitspi, mi toate nsmai de KaptofiA Asemenea pesnîndipe penepa.iE a Kaptofi- aops risims mi în Uoaonia. Dap Kiaps mi în snc.ie din nipi.ie mepi- dioniue aae Esponei, npeKsm în Ita.iia mi Snania, Ksatspa Kaptofiaops ns e fipi imnoptaniji. Kiaps în Fpenia se Bede ke ns neraipeazE de tots Ksa- tspa aqestei naante; ke'iî se mtie, ke Kînds în ansas 1836, pepina Ameaia a Benits aa Atena, aoKsitopii d'aKoao ’î-as npesentatu sns ssiietb de faopi de Kaptofi, dpents simnoas ke peijina Ba rEsi mi în Eaada naanta iistpitiBE de KEnetenie din naipia sa IJepmania. Dap ns nsmai Ka mînKape, ni Kiaps Ka eek- tspE, Kaptofii jkouke sns poas foapte mape în asme. Mai în toatE JJepmania, Anraia, Fpaniia mi Uoaonia de ms.its as îirietats a faqe pasis din rpîs mi îas faiis din Kaptofi. Anoi SKponea- aa, aieaslE matepie i;ape din zi în zi denine mai imnoptantE în indsstpie, eapinii ns o mai SKOts din rpîs, qi o simțiri din Kaptofi. Eati o msaiiime de îmnpepispEpi Kapi fâșii ke Kaptofii sînts foapte npeniomi nentps pensas smans. de aqeea aqeia napii as Kontpibsits aa intpodsnepea aqestei naante în Espona, sînts npi— Bini na fEKEtopi de sine ai smanitEjiii. Îuse se ns’mi înmnsiasKE qine-Ba ke aqernti oameni n’as aBstS o sapqinE rpea, qi din Konlpi s’as asntats ks o msapime de npeiKbdeKini mi de difiimatini, npeKsm Ba Bedea aeKtopsab ne siiapts peBista i- stopiKE Kape spmeazE. lIea dintîî napE snde s’as intpodsss întîiami dati Kaptofii, a fosts Anraia; dap oamenii napii s’as iasstpatb în misisnca aqeasta fuiitoape de sine a smanitinil, as fosts nei spmitopi: Wal- ter Raleigh, John Hawkins mi Franz Drake. Se ziqe în npininija aqeasta o anendoti foapte intepesanti. Aopds.is Raleigh a upiimits de aa sns amiKb a.is ses din Ainepina Kîni-Ba Kaptofi dpents SEmînn,E; tots de o dali i s’a peKoman- dats foapte msats aneasti naanti nosi ziKÎnds ke feaptE aqeastE riaantE dE o miimape foapte de- aiqioasE. Raleigh a opdonats mi a n.ianlat’o în rpidina asi de .iersme. Dsne qe Kaptofii as e- mits mi as fiKsts fpsnza aops mape mi f.ioapea .iops fpsmoasE, Raleigh ’mi-a nminsits ke aqe- ste nipyi aae naantei qe.iei nosi sînts mîiiKabi.ie mi ke nots da o Ebiiatil foapte aisdati. Ama dap e.is a KOiiBOKats ne ms.iiii din amiqii sil .ia sns npînzs mape mi aa sfipmitsas mesei ae-as npesentats fpsnza mi lâopiae de Kaptofi fepte în ani. Si’mi înKinsiasKi qine-Ba sspnpiza qea nenaEKStE a tsts.iops mîiiKÎnds astX-feas de mîn- Kape rpepoasE, mi toni as stpirats ke amiiisas asi Raleigh a Bpsts se’ihi sati îkoks de dînssas. Anoi aqests din spini fiinds neKiiKits, a dpdo- nats Ka si se sKoajii topi Kaptofii din rpidini ks pidiqini ks tots mi si ai se dea foiis. Din în- tîmnaape, fisais rpidinapsasi Kape a esistats aa aqests astodafe Kspioss, a Bizsts ki dsm qe pidiqineae de Kaptofi s’as apsnsats în foi;s, r.ioan- ijeae aops adeKi nmiaiiae pidiqiniaops as pi- snîndits o odoape foapte nainsti mi rsstoasi; e.is a Kbtezats a mîiiKa Ensas, mi risindsas foap- te deaiqioss aa rssts, a îmniptimits aqeasta asi Raleigh, Kape rasindsae mi eas tots ama, ’nii-a KsnosKbts epoapea mi a înjjeaess ki nsmai nap- tea pidiqina.il a aqestei n.iante a aBSts în Be- depe amiKSjs sis Kînds ’i-a peKomandat’o. D’a- tsnqi îiiKoa Raleigh ’mi-a dats toati osteneaja a pEsnîndi KBjtspa Kaptofuops în Anrâia. Din An- — 43 — raia mtspa aiestei mante a tpeK»to neste Ka- naji8 în Fpanna. JsdoBÎKs XVI mai ks seaniE a fost» npo- teKtopsJS aiestei naante. E-to. Pcyina, Dbiii mi Dsieseie de atonii nspta f.ropi de Kaptofi Ka op- namente sas (lenopajiisni Ja neutsjs .mp». Ano! sniiiepsjis Pannanticr, Kape a ansts mapi me- pite nentps pesnîndipea Kaploli.iop» în Fpaniia, a zis» .îs! .IbdoBÎKb XVI întp’o zi: Fpanna o se’bî fiii întp’o zi peKbnosKEtoape kt> ai mito nîinea sipaiijopb. Dap Pannanticr a aiibto a se j»nta ks o nib.iyime de npe/KbdcKEjii Kiapii ini în Kontpa snopa din nalspa.iimlii de atonii rnipi npe- tindea ki. Kaptolii. Iiindb o n.ianlE KoiipinsE în fa- milia So.ianec.iopb. adein. întp’o fami.iie aude se afli nib-ilc n.iante olpEiiite. ;lc aicea Ipeime se fiE olpimili, mi ea. AdeiiEpb.to este kî> .ia Kap- tofi fjoapea ape oapenil-'ie npimiito olpimilopb, dap pidEiina este neirinonati. Asemenea imnpe- ptopape lEsinto mi .ia ms.ite a.ite n.iante. Eati mods.ib Kape ministpbj» dinîntp» de atonii a.ib Fpanyei Va întpeEbinijato Ka fipE sm (lipești, oamenii se se ,iase de npeîKbdeKEjji.ie .iop» mi se îineanE a Kb.itiBa Kaptolii. In fii-nape opanto mape, astopitinije as fosts însipiinate a n.ianta KÎte o rpEdinijjE de Kaptofi ne seama stato.ibi, fiind» nonpini a Binde dpento sEinînnE Kaptofi nbB.iiK8.ibi. Dap npin taini as aBbto opdine. Ka marazii.ie k» aiemti Kaptofi se ns fiE înKise Bine noantea, în kîI» Biindb qine-Ba se tope, se se faKE ke 118 narE de seami. Ama a mi fost». Oamenii îiiKinbindb’mi ke stato.to Ba se faKE sns mononojb din Kaptofi, .ie-a iiEpsto pEb, as mepss noantea de as topato Kaptofi mi ’i-a semEnato în rpidineje .iops. Ama dap skoiie.ib rsBepnb-ibi s’a îmn.iinito kb toto.to. Se Bede ke aiesto mi- nistps a KsnosKbl» natbpa onib.ibi, Kape de .ia Moiiib-Adains mi iiîiie aiisins ’i-a miEKbto tot» de sna kb deoser.ipe .ibKpspi.ie nonpite!... (Ba spma). AlT,OPb.l«ri)E IIÎINE. Mine n’a lilito în Xa.iima sas o mie mi bna de nonpi, în aieaslE iieslilE KO.ieKjjisne de bas- me opientaje fantasiile, inniosmi.ie dap îiikîiiIe— țoape, line, ziito. n’a lilito aKo.io desnpe o ija- pE în Kape JKiimue.ie mi fpanze.ie.ie i;pesKb ne apEopi, mi iiopsiimii fpinni de sine snoapi în rbpa omb.ibi supe a fi mîimani? — Mine din noi Kape ns npea e amatops de a jibKpa. ii e mai ms.ito naptizan» de o db.ne .leneBie. litindb a- leasta, nb s’a rîndits ke e HEKato. ke e nsmai biiii Basm» mi ke n» esistE în natspE astb-fejb de napadisb tepestp» în Kape oniEji» n’apb anea tpe- BbimjE a mbnii nimiKb de KÎto nsmai a întinde dimineaiia mîna supe a p»ne a>ims.iE iia.idE din apsopi mi Ja npînz» a desKide rbpa Ka se sbob- pe în întpa nopsinsii fpinni? De mi n» nbtento îmn.iini toati aieaslE do- pinni imayinapE, nbtento s’o.îmnjininto de »»- mEtate; keii de mi n» s’a rEsito nînE aKbnto ne iiEinîntb o ijapE bnde nopbmEii fpiniji de sinerni ssoapE în rbpa oamenuopb, dap s’a TEsito o na- pi, bnde nîinea mi ®imE.ia KpesK» ne apsopi, mi aieastE napE este o rpbni de insbje a.ie Oiea- nici, mal k» seamE rpbna insb.ie.iop» Marquise. EatE ic ziito Boiapiopii desnpe aiesto apsope mi- pai;b.ios». In inssje.ie Marquise, ziie Boiaijiopb.to an- r.iez» Darwin^ am» BEZbto nimte nidspiie miii loapte fpbinoase fopmate de »rto fe.to de apsope admipani.to Kape ’.to nbmesito bkojo apsopsdS de imite (arctocarpus); e.to aiKsnqe ja o mEpime de 40 niiioape, îmi întinde pamsptie saje ieje nbtepniie Ka stewapii iei mai mapi ja noi: dap naptea nea mai admipasuE a aiestoi apsope e- ste fp»Kt».i8 se», noama sa. Ea ape inEpimea Kanb.ibi bnbi Koni.to de bito an», înlEijimapea ei ne din afapi seamini ks aieea a biiei nopto- Ka,ie. dap ne dinîntp» e n.iiriE kb o fEini a.iBE, moa.ie mi ds.ne. în opi ie Kinb, aieaslE noa- inE mepitE nbmipea de noama-nîine, keii Kînds o Koaie iine-Ba npoasuEtE întp’snb Kbntopb, îi dE bito fei» de nîine aJBE Ka fpanzeja, dap Kînd» o jasE Kîte-Ba zi.ie întp’o KasE KajdE mi ne «p- mo o n»ne în Kbntopb, atomi KÎmtirE 8n» feab de nîine nearps Kapea seamEni Kb nîinea noa- stpE fEKbtE din senapE. — 44 — Bns a.ita kb.ibtop» mtiinpifiKB amepiKan», Hermann Melville. se esnpimB in npiBinpa ace- stsi apjsope admipasiis în moda-is Bpmitopă: Ap- sopMB de nîine din insa.ie.ie MapKise, zine e.ia, Kînds e KpesKBts, e sns apnope maiestosă, în- na.it8, rposs ini natepniKB, pamapiae saae sînts foapte întinse, npin spmape amBpa jsi se întin- de -foapte denapte, Dap mi fpanza sa e foapte mape mi fn-Kape fonii este teiate în fejspimi de tiiitapi iui de fopme fantastice în KÎta sea- mini kb danteae-ie (xopBote.ie) SKsmne de BpaK- se.iB Kape .ie noapte damele noastpe. Dap toam- na KÎnda fpsnza se bsbki, atanci foue îmi sKim- bb din zi în zi Koaoapea jops, în Kits nBtema zice kb tpeKB neste toate naanjjejie nosisue de Kojopi. Kiaps înfipimeapea de toamni a apso- ptiopa din nBdspije Amepinei, Bestipi nentpa fpsmBsepea .lops, na e nimina ne .lînri marni- ficenpa mi Bonpiea Ko.iopijopa Kapi .ie desBoai- te toamna apBOpe.ie de nîine din insa.ie.ie Ocea- niei; însB oamenii de aKo.10 se fojosesKa mi de aceaste îmnpeyiapape, kbci itînda fpanza apso- pejai de nîine e awansB .ia ansurpada înaintata a Bestezipii, KÎnda atanci întejjimeazi ne sanpa- fapa sa toate Ko.iopi.ie KapKBBeajai, ana .lînri ajta întp’an^ inoda admipanua de fpamosa, a- tanci oamenii pana fpanze mi faK8 dintp’înse.ie niuite Kiciaie Kape nistpeazi nentpa tota de ana aceste Kojopi; dap modajs fintapei acestopa kb- nisje este eap uapiosa; adein. pana o foaie în mizjOKa mi sari Bîpfsja Kana.iai în raapa Kpi- nitapei (fiinda kb foi.ie sînta foapte mapi, npe- Kama ama zisa mai sasa), în KÎta o «imitate de foaie anonepe supincenue, ne KÎnda neea- .i-a.iti atîpni în dipBti.ii apei;i.iopa. — Iloama Koante seaminB în npiBinpa niBpimei kb ana ne- nene rajBena, inși n’ape Bipyi napi je ossep- BBma .ia nenene, ci în .iokbjb Bippi.iopi se ri- sesKB ne toata, sinpafapa acestei noame nirnte înfntepe Konice, semmîndi kb nastapii (Bezi fi- rapa). Koa«a noamei este rpoasB (8 poiapi), mi KÎnda noama e Koante sine mi «inoae nine-Ba Koa«a, atanci se înfipimeazi Ka ana r.ionpă ajBB Ka zinada mi Kipnosa, în KÎta tota Konpinsa.ia noamei este da.ine mi nana .ia minuape, afapB namai d’o miKB napte în miziOKa ande se af.iB Kasa simnapLiopa. ÎnsB nici: aici Natapa n’a fiKita, Ka sb zi- nemi asti-fejă, ana npemia nentps .leneuii; de mi oins.18 risemte aici nîinea rata KpesKînda ne apBopii din nidspe, ÎnsB tota tpeBse sb faKi mi e.iă oapemi-Kape nperBtipe, de aceea Kiap noa- ma-nîine tpesae rititi Ka sb fii Bani de mîn- Kape. Mods.iă' ne.ia mai simiua mi ne.ii mai nana este kb pane noama KÎnda na e înni Koante, o nana în cenama de foni mi o fpipe, atanci KÎnda se penemte, de sinemi Koa^a se desuaple de Kapnea Kape ape atanci rasta da-ine mi luiKati Ka a Kaptoii.iop8 fpinin din soia.i8 ne.ia mai Bana. Dap anii oamenii de aKo.10 as oaiceia kb na a- mteante nîni Kînd noama s’a fpinta de tota, ni o iea din nenaiiiB KÎnda este namai ne «imitate fpinte, atsnni sKota Kapnea (naptea moa.ie) a noamei din Koawi mi o apanKB în aiiB, Kape se înfiB mi deBine Ka ana feji de 'iioKo.iali a.ir.i mi foapte njiKite .ia Biata. Aceasta. Biitspi o namesKB „Boa-mo?¹ Ea, zice acesta Boiațriopa, n’ama natata sb risesKa o itiBcepe mape .ia asta fe.ia de nioKOJate, mi întp’adeBipa ne masa bo- raijijopB d’aKOJO n’ama irisit’o; îusb este ana a.it8-leja de 'rBtipe a noamel-nîlne Kape dB o mînKape ama de deaicioasB în Kila îmi înKins- esKB kb Amupozia zeiteuLiops antice din O.iimns, n’a aBBta nerpeinita ana rasta mai Bana mi mai de- jiKata, mi anii noBinsi ne topi rapmanzil din Eapona sb Bite aKo.io, mi sînts înKpedinjjatS kb o sb zîkb kb rapa .lops n’a rastata hîiib aKams asta-fe-ia de rastape de.iicioasB! Dap rBtipea a- ceasta de Kape Bopsesiia se face tn moda.ia ap- mitopa : noama se nane în foKa mi dane ne se fpipe o SKoate, o «anoae de Koaata ei mi o ni- seazB r.ine în niajijjB de niatpi; ne KÎnda ans-is face aneasta, a.itaja iea o hskb de kokosb , o snappe în daoB, nane fjaidaâă ei nejs .iBntosa întp’o fapfapie mi Da Bate Bine kb biib .lemna în KÎta fjmidsjB se sKimBB în rpBBnpe mini Ka de BpînzB. Kîndă s’a ratita mi aneasta, atanni se sse nine-Ba ne o BanKB, iiiindă Basa.ia de .ian- teie de kokosb nperBtitB în mînB mi tis toapni asanpa noamei-nîinei, în KÎta Bpînza saa Kpema aceasta de kokosb înKomjioapB noama de toate nBppLie; aKama mîiiKapea dejinioasi, mînKapea perajiB e rata! Ja sesonajis ana-isi KÎnda s’a Konts noame- — 45 — .ie acestea. atsnii .loKbitopii aiestops inss.ie se | adsni în nenamipasi.ie nidspi de apnopi de nil— ne Kapi esisti» kko.io, adsni anesle 1'psKte upe— nioase; dsne Kape *»K8iioae noame.ie de KO%i.ie •lops, .ie niseazi în niB.iijie ini fairn dinlp'înse.ie snS fe.ib de koki» sas naști Kape o nbinesKb ,,tutao.“ Aieasti naști» o îmnapte în mai ms.ite nopyisni mi'ii. -ie nistpeazi îiiBe.iih* în fpsnze mi je jjins în nÎBnijje peni. AstS-fe.i8, aneasti koki noate si pimîii ani întpepî mi si ns se stpi’ie. însi albirii KindS BopS si .ie minune, .ie n6ii8 întpe doi netpe fepEinui mi .ie Koa>ie ama. atbnii KOKa moa.ie se întipemte fiKîndsse o matepie rajEeni fpsmoasi, întoimiai Ka Kixji- sap8.i8 mi aieasta o nBinesK» „Amap,ⁱ⁽- mi Kape amesteh'ali ks ani. di 8ii8 fe.is de spân deji- dn TnJ'&'/ip/s fhwruet/-.wtaw ■/ " A. 77ea/wr . e. /faww târife.d. c/itnix/jț tâv-'tytb 'lioasi de Kistb. A’ieasti spari Kape o iibmesKb aKO.io ,.IIoe-noet⁻ este rpoasi mi se .linemte de deyete, de aqeea oamenii natbpa.il de aKO.io o minînKi ks deyete.ie fip"B jinrspî. 4e fepi'iiiil sînts aiemti oameni, Kipopa Natspa .ie-a dats nîinea de toate zLie.ie fipi ssdoapea n.israpBJbi, fipi intepBenuisnea rpînapijops Kapi sneKBjeazi ne rspa mi ne nsupije noastpe, fip’K mizjoiipea Kjasei fipstapLiopS, ks toate amaEi.iitijji.ie jopb Kitpe nBE.iÎKS. mi Kiaps fipi a aBea tpesbinni de .linrspi nentpb miniape! Aneiuti oameni .10- KsesKS întp'o K.iimi admipasi.il de fpBmoasi mi se desfati kb Amsposia deaiiioasi ie je daă mdapLie de apsopi de nîine Kapi de sinemî KpesKB din sins-is mmîntb.i8i! __ 46 — HpoBin^iidte natopajie aae animaae.iopă ini peaaiii&nea jopă ks pasc.ic * oamenhiops. ~ AptikoMIM II. Am» BEz»t» (în aptiKOjsj» I) ki zona no— japE a amînd»pop» emisfepeie apati o snifop- mitate în npiBinqa animajejop» mi njantejop» ne se af.ri> ukojo. AneastE «nifopmitate n» o mai rasim» în zone.ie temnepate iui tponine clin a- mîndosE emisfepe.ie. Dap n» nsmai în fiE-Kape emisfep». ni mi în fiE-Kape napi, dintp’sns emi- sfeps i:înds se afji> ssbI» difepite mepidiane, ra- sim» a.ite animaje, adera ra aneastE dțfepiniiE de mi ns se panoaptE ja yenspije animajejop» mi njantejops. tot» se panoaptE ja difepinua snenejop» mi a BapietEijiJop». Ama mi Kiap» apropii nei mai rine KsnosKsyi, s. e. stesapii (quercus), fayii (fagus), Kastanii (castania), ».i- miî (ulmus), tei» (tilia) mi apyapii (acer) sînt» mi ei în difepite BapietEjji. S. e. în Itajia Kpe- mte o deosenilE Bapietate de steatap» (qucrcns suber) Kape Konpinde s»e i;oaaca sa sn» fej» de .iernii» moaje mi ejastiK» din Kape se bine do- nspi de sfiK.ie; dap tot» în aneastE JEiiime yeo- rpaiira Kpeiute în Asia mira »n» fej» de steamp» Kape npodsne ne foije saje roromije de nep- neajE (gallae querci); asemenea esisti. în dife- pite ijT.pl mi o msjnime de BapietEui de nins (piniîs) sa» mojifti. Ppidinapn norntpi KsnosK» tpei fe.ispi de jijiaK» (Serynga): sns fe.is ne iipemte în Kina, a.it».i8 în Ilepsia mi neea-j-ajtE în Snania, deosenite npin Kojopije mi fopma fjopi.iops npeK»m mi npin fopma fpsnzejops. Dap mi în pernsjs animaj» rasim» aneastE îmnpeyis- pape. în aneeami JEijime yeorpafira rasim» în Espona Bpss.i» oaKeiu», în Stateje-Snite aje A- mepinei sps».i» nerps, mi în Tisei» în Asia sn» deosesit» fej» de spss; în jok»js ranpioapei din Espona esistE în Aniepixa sn» deoseBits fe.i» de ra- npioape (Wapiti) mi în Asia este ranpioapa Ka- pe npodsne Bestitsj» moși:» (Moschus moschi- ferus); în joksj» oi.iop» Esponene se rasesK» în Arnepisa oi k» «pem foapte jsnyi atîpnate în îkos», mi în Asia esistE nimte oi Kape a» nimte noade ama de rpoase în KÎt» tpes»e si .ie ad»- ra ne nimte tpEsspi mini ks do»E poate, nefiind» Bine în stape a je ninea în sss» de rpestatea mi de rposimea jop». Din yensj» BoLiops se ie- semte în Amepma nsmai bîbo.ik.18 în stape sej- Batira, dap în Espona esistE în m>d»pea de Bia- stoK8 (în Jitsania) o sneijE de boi foapte mape mi sEJBatira iiKinitE Asepons», mi în Monrojia rasim» »ns ajt» fejs de boi ssjEaleni ks o ma- pe KOKoauiE de rpEsime ne sninapea jop». Kiap» Kîte o datE în do»E iiEpi înseninate rasim dife- pite BapietMji de animaje, s. e. în SepBia Kape este BeninE k» PomEnia se rasemte sn» fe.is de- oseBits de uopni nerpi napi se înrpaniE lipea ks- pînd» mi sînts foapte rastaijl în Komepqs. Anea- stE jeye yenepajE s’a OBsepnats mi în npininqa .isnijop», BSjnijops, moapenliop» (afapE nsmai de moapeneje de kuse Kape se aLrr> npelslinde- nea); în npiBinija Kaijops în Afp’ma este deo- sesitE sneijE de i;ai mini mi BEprani nsmipi Ze- spi mi o ajtE sneijE se af.iE în Asia nsmini E- mion»; ama mi în npisinna nasepijops, pcnti- jiiaop» (s. e. în jokbji» KpoKodi.is.isi din Ni.is rasims în I’anrs FaBiaj», mi în pîsplie Amepi- nii ne tepiBÎJSJ» Kaiman, siiaima oamenuops de aKOJio). AneastE jeye o rasim» mi în opisinjia nemtijop», inseidejiop» mi a mo.msne.iops a difepite.iops iiEpi. Intp’adenEp» sînt» iianini tini npimitiBi do animaae în Kontinent».is nsos mi BeK’is, dap ne de a.itE napte anemii n»nini tini a» npodss» o msjqime mape de BapietEiii Kapi sînt» mEpyinite ne difepite jjEpi în aneste i;on- tinente; fiemi-uape ijapE aBÎnds Bapielalea ei nponpiE. Noi n» iistein» se ne întindem» aini m»jt» desnpe anest» OBient» intepesant»; Bom» adEora nsmai ke dsiie stapea aKtsara a peyisnejop peo- rpafine, zoojoyine mi Botanine, nstein» în npi— Binjia ne.iei dinții» deosesi «pniEtoapeje fasne în zone.ie temnepate: In Asia deoseBim» o fa»nE Opiento-i;opea.iE Kape se nsmemte mi lanonira, mi o a.ita Ouni- dento-mepdiona.iE Kape se nsmemte mi Kinesi- ke: fiE-Kape fiind» KapaKtepisate npin deosesite animale KapaKtepistine mi nponpie, anoi fiemi Kape dintp’aneste fasne este mi întp’sn» pa- — 47 — noptg ks difepitT» pasB de oameni napi tpBesKS aKojo. O miiiB esiiJiiianisne sa .iimspi mai r.ine aneea >ie ams ziss ai'ii. DaiiB .isbiiis în de anpoane ossepiiaiiisne fasna monro.iii;T>. adcKB aniimuc.ie Kape IpiesKS în sta- pea sBJEateKB in pepisni.ie Asiei snde tpi,ciule pasa monro.iiKB a oameni.iops, o st. rxsims a- ko,io ninile sncnc Kapai.tepisli'ie de anima.ie npe- Ksms spss.is de Tibet (ursus tibetanus), KT.upi- oapa de mosiis (Moschus inoscliiferus). muipa monrojiin. (capra sibiriea), o deosebiti. siicijt. de anti.ioiie (antilope gutirosa), o deosebiți, suciri, de oi, (ovis argali). o deosebita siicijt. de boi (bos gruniens). KT.mi.ie ks dose kokoiuiic ne sni- nape (Camellus Bactrianus), kii.is.js se.iiiateKs. (Equus caballns). im.raps.is si..ii;atii;s (equus onage) mi o a.ita snem. de nai nsiniiii mi relei (equus lierinionus') ne Kindii alapT. din Asia ns rT.sims în a.ita napte nini mii SB.ibali'n nini mirapî se.ibali'ii. Dain. fa'iems o ana.ioi.ne întpe aieste pcijisni a.ie anima.ie.iops ini a.ie pase.iops de oameni Kape .jokscsks ano.io, o st. rT.sims kt. de mi toate pini; de pasa monro.iiiiB. dap opi Ksm Kineziî se deosibesns de /Raționezi, alîts în paiiopts.is lirspei i.a iui a KapaKleps.isi, întomnat upensins fasna Kinezim. eslc difepita de fasna }Kaiionii;T>. Unitatea natspa.iT. mai a toatei Espoiici (a- fapi. nsmai de naptea ei iiojapT.) ks nopds.iii A- fpi'iei mi ks o napte OK'iidcnlo-mepidiona.iT. a A- siei, fopmcazT. mi o snitate sas pepisne zoo.io- 1,1'ikt. : în a'ieasta snitate rT.sims a'ie.ieami mami- fepe, mi nasipi.ie emirpcazT. în difepite sesoane ansa.ie dintp’o nponiniiie întp’aata a.ic anestei pc- pisni. Ama nsimii în aieste peijisni sneiie npo- npii de KBiipioape. 'iepi;i (cervus), spini (ursus), ienspi (leinis), BeBepine (sciurus), .isns (lupus), nisiKa SB.n;atiKB (felis catus), ns.inea (vulpes), nidpa (lutra), iieBBstsIiia (mustella), mdeps (Mar- tes), Kîptijia (talpa), apiiisj (erinaceus), KT.mi.ia ks o KOKoami. (camelus dromadarius), mi o ms.mime de .iLiiem (vespertiliones), toate aieste anima.ie îmnpesnB mi ks nimte sneiie napliK8.iape de na- sepi, nemți mi penti.iii Kape toate se rBsesmi în a'ieasta pepisne, fopmeazB o snitate zoojop’ikb, nap’ kb e o so'iietate famijiapi. fiinds kb toate as o natpie, mi asta este, npeKsms ams. ziss, Es- pona, nopdsjs Afpinei mi o napte OKiidentaaB a Asiei: dap meprînds ieBa mai denapte KBtpe ok- 'lidents.is Asiei, alsnni se SKimbB mi fasna; în .10K8.1S KBmijei dpomadaps ks o KOKoaniB, se af.iB ano.10 KBmi.ie ks dose Kosoame (Camellus, baetrianus), ne KBnds în msnnii Easmiss, Taspida. mi îmnpepisps.is insnte.isi Sinai rBsims nimte sne- nc de Kaupe mi de oi sB.imitine Kape se deosi- i.esKB din aie.ic ne .ie rBsims în difepiteae HT.pî a.ie Esponei, dap ne de a.ita napte ssnts mi di- fepite siiene de oi Kape esista în Asia nentpa.iB. Asemenea e KsnosKsts kb în seKS.ie.ie tpenste s’a i’T.sits în Esponn o sneijB de boi se.ir>.itini (bos urus sa« Aucroks) iipeiism mi nai sejEatini în IJepmania mi Siiania. ne iiînds în Asia nini o data n’as esistals nim r.oi nini mu sejmatem. Dap nalpia mT.raps.isi este Asia, adiKB n.iatosjis din Ilepsia (.Iran) mi Monro.lia. Jlisimi domestiiiB de aKBin din Asia a Benils auo.io din Espona sas din Euiiils, Ba sb ziKB lots din pepisnea zoojo- ijiin. EsponeaiiB. Din a'ieasta opipine de nisi'ii sBjr.ati'ie se tpape mi nisiiia noastps domestiKB. în npiBinija KÎine.isi noslps Kape ne apata aKsms fe.ispimi de Bapietani e ks îndoia.iB dana toate se tpape dintp’o sneijB se.iEateKB naptiKs.iapB Es- poueaiiT. sas dama aieste difepite Bapietani as e- inils din difepite sneije, amesteKÎndsse sna ks a.ita, sas dalia se tpape din .isns, sas din BSJiie, sas din mai;a.is. D. de Flourence din Llapis a 1t>ksIs fejspimi de lepnetapl d’a Konstata neno- tisms.is (psdenia) Kîinejsi ks .isns, Bsjnea mi ma- Ka.is, adiKB a îmncpeKiats aieste diBepse animale mi a npodsss nsi npodsKBtopi, npin spmape s’a Konstats kb toate ssnts o sneijT. de animale; dap dsne difepite penepaijisni, npodsKtiBijitatea .iops s’a slinss, na sb zîkb iap a pemass psdenia .ipps ks îndoinijB. Oaea Mepino domestiKB ks .îînB fim. este în stape sB.umtiKB mi aKsm penpesen- lata npin oaea MsEib ne se af.iB în msnijii Sap- diniei. mi a esistats mai nainte SB-iEateKB în msn- nii Snanicî. Dokt. oaea natpiapmi.iops nBstopi (Anpaams, IsaaKS ini lanons de Kape sopEemte nis.iia) a Benils din oaea SB.ibatiKB din msnijii Taspidei, sas din aueia din Apmenia ns se mtie, însB opi Ksms e sirsps kb ns e sns memEps aji; familiei zooiopine din pepisnea EsponeanB; kbii istopia ne noBestemte kb Feneiianii de atsn'rî — 48 — mepijea Jia Snania de Ksmnipa’ de aKOJO jiîni fini, npin spmape dana ap» fi nsit» în ijapa -iop» sa» în nipi.ie înseninate (Taspida uri Apme- nia) o asemenea jiîni, n’ap» fi meps» neste ma- pea meditepani na Snania nentp» aiesl» skou». Kanpe.ie din difepite pețrisnf n»mite se deose- sesK» npea m»nt» »na de alta, în Kît» nîm a- K»m ns s’a n»t»t» pedsne toate na o sinrspi o- pijiine. Sos.1» nostps domestiK», se tpajie dintp’o snegi de boi sejEatinî Kape s’a» stins» aK»m» mi n» e »na ks sneija de boi sejiBatini Kape esisti mi amu» în Asia. HopKSJs nostp» domestiK» se tpajie din nopj:».î» sejBatiK» sa» mistpeij».!» Kape se afii în toate zonene temnepate mie Kontinen- t»ji8i antiife. Huite-ie mi paijejie noastpe dome- stenite as mi ansni» psdenia .top» natspa.ii din Kape se tpar», adiKi rîmtene sensatiie. mai ks seami în ijipijie nopdiie mi paijeie sensatme npetbtindenea; asemenea esisti mi aiism» no- p»mBÎ sejBatim jînri nopsmsi domestinî. Koko- uomsjis k» riinene sane nerpemit» ki n’as Be- nit» din Asia; însi n» mtims Kînd» a fost» în— tpodss» în Espona niii sneija sa npimitiBi se.i- natiKi din Kape se tpajie. Din Kontpi mtims npea sine de KspKan» ki mai înainte ks tpei sste de ani anpoane a Benits din Arnepina; stpi- moniBjS si» este o snegi de KspKani se.mati'ri uape tpiesKs în Amepma. Din toate raninaieejie tu» este <1046 mai mape, mi asta este o îmnpe- ijispape intepesanti esnenijiona.il .icjiei ijenepane i;ape ne apati ki Amepma npodsne tot» d’a»na nsmai sneije mi ijenepe mini ane fami.rii.iop», dap ns 'le.ie mai mapi upeKsms Ae Bedems .ia K»pKani. Dani Bom» Boi a deosefii difepite npoBin- ijiî Kape sînt» Ksnpinse în pepi»nea zoonoyiKi desnpe Kape BopEim», o si osteni» deosesi aitono nene spmitoape nposinijii, fie-Kape deosesind»-se npin deosesite KapaKtepe ane fa»ni.iop» pesneK- tiBe, de mi aneste difepinge sînt» nsmai senon- dapie; aneste npoBingii sînt»: 1) SmindinaBia 2) P»sia 3) Espona «lentpani 4) Espona mepi- diona.n 5) Ilepsia sas Ipan, 6) Sipia, 7) E- țiintsj» mi 8) Abas. Ai'ii n» nstem» si tpeiem» s«i> ti’iepe ki iap OESepBim» o pe.iajji»ne intimi înlpe pase.ie oamenLiop» mi întpe KapaKtcpejie fasnenop» »nei npoBinijii. Aneasti pejii»ne zoo.iojiiKi se întinde tOKmai atîta Kît» mi noKsinjjene oamenLiop de pasa KasKas'mi (ks faga ansi); dsne «ie înueleazi a domni aneasti pași, înnetoazi mi pejiisnea zoo- JoniKi. 0m»j» Ka »ns Kopn» opraniK», Ka fiisjS natspei, nerpemit» ki Ipessia si se îmniptimeasKi de inf.i8enije.ie KJiimati'ie piii Kosmi’ie npeKsm» ini neje-4-ajte Kape se afin .rinn dînssj», aieasta a fost» mi este o KonseKsiniji natspa.ii de fiinjje «mane Kape’mi tpaije pidmina esistenijei sa.ie din aep» mi nimînt», npin spmape este uri ea nîm .ia »ns rpad» s»n»si in£i»enjjejop» Kosnri'ie Kape se modifiKi întomnai Ka mi neae-J-a.ite anima.ie tepestpe. KOMSNIKAglSNI IHTIINglFIHE MM. esemtiAS d’o neesnie kspioass. Ki oamenii nepds mirmine din kassa snsi amops nenoponits sas kiap?; ki fiinds desnepagi m’as nsats niajja, asta s’a' aszits de msnte opi, dap eati o nensnie nosi ranoptati aksm în mspnanene Anrneze. In asna tpe- ksti a mspits în opamsns Kleighley sns oms ans- me Sharp kape aa BÎpsta de 30 de ani a fosts tape amopesats d’o fati, a ansts mi snepanui ka si o ia de neBasti, însi nipinnil ei s’as onsss mi s’a bi- zsts înmcaats în snepanija sa. Atsnni a kizsts în- tp’o me.iankoaie npofendi, s’a dsss a kasi mi a ziss ki ’i e skîpr.i de sieaiji. Anoi ne rîndijji ki a fiksts, oape ksms s’a îmnsmkats? nrni de ksms, dap s’a nsss în nats mi a xotipîts ki ns se Ba mai sks.ia de ako.ro, mi întp’adeBips ns s’a mai sks.iats din nats mi a tpiits tots ksnkats, fiinds în nats na- tps-zeni ini noi de anî, însi aa 38 de ani ’icî din spmi nim fcpestpe.ie din odaea sa de dopmits ns ne-a deskisS! Ks toate anestea, anosta oms a ansts tots d’asna o nofti nsni, a nii mînkats ms.its în kîts s’a înrpimats tape, mi kînds a mspits n’a kîn- tipits mi a Benits 280 de fsnjjl (tpeî mame anpoane!) Statistika kstsiiimei de aapS kape se kîiutirs aksms în toiji anii din mmînts, îmienînds de na 1800 nîm na 1855. Ama dap în ans.ns 1800 s’as kîmtirats 54,000 fsnyi; în ansns 1845, 129,250 fsnjjl; în ansns 1850, 318,650 fsnijl; în ansns 1851, 431,950 fsniji; în ansns 1852, 717,950 ferigi mi în ansns 1852, 252,000 fengi; npin spmape de na 1800 nîm na 1853 s’a înzenits kitinimea de asps kape oame- nii skotea în tots ansns din sîns.ns nimîntsnsi. Tinorpafia Nagionani a .ibî Xosifă PomanoBă mi Komn.