JURNAL HENTPB PESHÎNDIPEA IHTIINWOP NAT8PAAE IUI ESAKTE, ■ " . T II in loale k.iase.ie. PediyeatS de Ilpofcsop iloktop IiMtâ Kapain?(x. J\« 4. (Ansi iutii») I>»k»peuiti. lansapie 22, 1856. honpitulepe: .limne.je anima.re.tnp. — jllsshrt de kasi.— Konmnikauiunl uiliinuifwe mini. jmiEEJIE ANBLUE10P. Apliko.ia.i H. Dsne «ie am oEsepBatg (în aptisoiBis din— tîis) liniEeie animaieiopă infepioape , se .ie oe- sepBims aKsm iui .ia sneie din aninia.ie.ie ssne- pioape, adeKE ia nasepî iui ia mamifepe. •Ia nasepî, linma este întp’sn rpads mape de desBo.itape; eie as o ms-inime de mods.ia- jjisni aie ssneteiopS iops, npin Kape-iui esnpi- mi EEKBpiea sas întpistapea, minepea sas ds- pepea, mmapea sas din Kontp'E înuitiinuapea d’a fsiji. Mine a îmEiats msit8 ks nasepî, .lesne în- jje.iei.ie limsa .iop mi deosisemte aneste deosi- liite esnpesisni. Kînd masKKisis nasepii nsmite rîts.is poius (sylvia rubicola) meade lînrs ksi- e8.is snde se af.rt femeia sa Kjoninds, atsnni SKoate niiute ssnete dsjni, înnetiuioape asia as- ziuije, nap’ ke ’î-ap snsne de dsjneutie amo- ps.isi si)8, sas nap’.KE’iap nosesti niuite istopii n.iiKste mi intepesante, dsne Ksm fanem noi oa- menii Kînd soim a amssa ne nine-Ba, Kape este OKsnats ks o OKsnaijisne sepioasE dap monotona; în timusjs ane.ia femeia meade linimtits ks oidi aijintauî assnpa sojjsjsi ei mi e foapte atentiBS .ia KonBepsaiiisnea isi. Dap Kînd masKB.is.i8 ’mi-a nepd8t8 femeia, atsnm îmsiE pLtT.'iind, sKoiiînd niiute s&nete jEainine, tpiste, Kistînds-o mi m- mînds-o K8 nimte esnpesisni dopitoape mi lîn- — 26 — țiede, în KÎtă opi Mine ’aă aade, simte ki eaă ssfepe de dopingi. Dap întîmnaîndase s’b’iiii n- siasKi feme.ia, îndată ’mi SKimsi ssneteae ee.ie jKaanice în nirnte stpiripi de sarapie, ne Kînd amîndoai ssoapi aa raisaaa aop. Dap Kînd ne- peKea aieasta Biind a Kasi, îmi risesra Kaisaaa ameningata de Bp’an nepiKO.ia, atomii amîndoai îmi SKimsi raassaa: întp i masKaaa mi femeai se fopmeazi Ka an feaă de daeta, Bnăaă pesnande aataia, mi întp’aiesta daeta ana KomaniKi aataia simijipLie saae mi aceea ce a xotipîtă a face Ka si’rni sKane Kasa aop Romani de nepiKoaaaa Kape o ameningi. Ka dpent KBBÎntă ziiea le.ie- Epaaa Natapaaistă țlepmană Oken ki aimsa na- sepi.iop e sorati În sanete mi esnpeme o maa- nime de simgipi mi de nasianl. Ja nemți (npeKam mi aa ma.ite aate ani- maae) Bedemă kb în timnaaă Kînd dopma, nană an feaă de santineae sas nizitopi; aieasta o fană eapimi Kînd îmsai Kiatînda’ml natpiminte. TîsKa seafiatiKi, paga seasatmi, loapa, Kopsaaă, a- neae din nasepLie pmitoape mi Kiap spania nană asemenea nizitopi. Kînd o nasepe nizitoape bc- de ki ana nepiKoaă Kîtă de mira ameningi so- cietatea 481, atonii îndati di ana semna.iă mi toati ceata fage; însi Kiapă aceste semne sîntă foapte difepite. S. e. pana se.iBatiKi Kînd Bede Bînitopaaă înKi de denapte, di ană semna npin Kape nap’ K’ap zice: nizini-Bi! mi atonei namal de KÎta toati ceata, de mi na fără, dap pemînă kb cea mal mape sirape de seami nperitindase Ka si fari aa semnaas aaă doiaea Kape di paga nizitoape Kînd Bede ki Bînitopsas s’a anponiata; semnaaă aaa doi-iea este difepită de ceaă d’în- tîtă mi însemneazi: aram fayigi! mi întp’ade- Bipa ki aram toate fara. Ja spinii, nizitopaaa este ana masraaă din cel nitpînl mi kb esnepi- ingi. Kînd SKoate ace4a raasaaă siă anangitopă de nepiKO.18, îndati toati ceata de BpiEii pe- mîne în cea mai mape ainimte, mai kb seami ceae tinepe pemînă întp’o tmepe KomnaeKti mi ’mi naști sirapanga n’întpe pamspiae mi fpanzeae apsopiaop. Ks Kîtă nepiKoaaaă se anponii mai maata, deBenindă mal ameningitopă, kb atîtă ni- zitopaaă îmi întipemte mal msată raassaă sia; dap din Kontpi, Kînd tace eaă, atonei mtie cea- ta ki nepiK04848 a tperată, ticepea aop fpiKoa- si îneeteazi mi eae atanii îmi încenă din noă BaBapdagisaă .iop; dap mzitopaaă tot na’rni m- pisemte nosteaa, ei din Kontpi pemîne tot de ana aa aoraaa sib, adeKi aa nsnKtsaă ceas mai pidirata, s. e. în Bîpfaaă anal apnope, Ka si noa- ti Bedea mai nine denapte. Kînd ana orna se anponii de keIebjb Bpe anei nasepi de Kîmnă, namiti vanellus, atonei nasipea îneene a îtiKonpiBpa, ssspînda îmnpe- giapaaă Kainaaai siă, SKOjjîndă stpinpi asragite mi naptiraaape, mi îndati șină o msagime de aate nasepi Kamapade aae saae snpe a’/Kstopaaă sia mi înKonpispi snspînd mi stpirînd îmnpegis- paaă oBisasi, nap’ ki sop si se aante kb dîn- saaă a SKina Kasa secinaaai aop ataimti d’ană fiKitops de piă. Kopnii mi ciopiae nană totă mepea nizilopi aa aaripsaa aop, mi Kiap Kînd toati ceata doap- me, mzitopaaă pemîne tolă de ana demlentă. Kînd KOKOpii (grns cinera) mepră toamna Kitpe sada, operam mi Kînd npimiBapa se în- topra, aa toate aceste Kiaitopii mepge în na— naaă cetei ana masraaă initpînă Kape a firală mai de maate opi aieasti Kaae, iui togi îa ap- meazi; raasaaă KondaKtopsaai di Komanda de niapma în aeeasti Kiaitopie mi gine opdinB-iă mi diseinaina. întîmnaîndase Ka nondantopajă si neapzi dpamaaa, atonei îaă KomsniKi cetei, mi togi pesnanda ra o stpirape ki aa înneaesa, a- noi îndati îneeteazi a mepge dpentă mi snoapi în lepra în Kîtă na se denipteazi din aoKa. a- noi KondaKtopsaa îmsai înKoao îmioace in:ii n- seinte dpaniBaă, atonei eap se nana ne Kanaaă aop, di Komanda de mapmă mi toati ceata din noă se nane în ainie dpeanti mi îmnai dane eaa. De mi npoBepsa zice „stanida Ka o fîski^ ra toate aiestea întîmnaapea apmitoape de o rî- ski Kape a asata aora în Ipaanda Ba apita ki na e ama, ii ki mi rîmteae aă faraatatea a-mi KomsniKa oapemi-Kape simijipe mi soiniji. 0 rî- ski foapte Eitpîni a ansi apendamă în Ipaanda Kape medea ne oaiae saae Kaoiindaae, îndati s’a Bizată ki ape o neastîmmpape; îndati se SKoaai, meppe aa o Kimapi Beiinati ande se afaa o fîski tînipi, mi ra stpiripi nperam mi kb semne ’l-a dată si înijeaeari Ka si Biii ra dînsa; rîsKa tinipi întp’adeBipă Benise dane dîn- — 27 — sa mi Kînd amîndot asamsept .ia oat, iea Bt- tpînt a nssă ne iea tîntpt ne dînse.ie Ka st .ie KioieasKt, dsne Kape rîsKa sttpînt s’a amezată .linimtitt ne JÎnrt oat mi a mspită, ne Kînd tî- ntpa spma ks ze-iă a k.îo'iî oai.ie momlenite. ’dine n’a aszită stpirtpLie naptiKBJape a.ie KOKOniBâBi, Kînd oiisepBcazt în aepă np’o nasepe ptnitoape Kape se anpoiiit, i;»ni Kiamt atsnii raineje sa.ie na st se adsne îninpeyispsjs .isi; anoi a.ite ssnele ini sus a-its i\iass siioate c.iă Kînd rtsemte ap’o mîiiKape i;bnt mi Kiamt ne rtina sa iea mal isidtt ini npefepatt iea st iea mi ea napte în dines.is .isi. Dap mi rtina Kînd rtsenite rptbiine pisinite ne iitmîntă, îndatt ida- mt ne nsii si.I, anoi Kînd o rtint a K.ioiită oat do paijt, mi nsiî de pani, spmînd instim.ts.is Jop meprs ja am., rtina sli. ne ina.is.is anei Bte- tîndsse mi Kitmîndb'i înaiioi Ka si ns se înene. Fenieja npiiditloape Kînd npimtiiapa se îm- nepeKiazt, ajeije ne niasKS.is.18 Kape idnlt mai fpsmosă mi mai ds.no; npin spmape mi aicastt damt-nasepe iulie st deosiiieasKt în sepenade.ie de noante Kape ra.ianjiii ei îi adsKb, sa st a.iea- rt ne nea mai m.itdioast ini mai ii.n.KSlt. înst K8 toate stsdii.ie noastpe noi oamenii arda amă a»;snsă a Ksnoamte o mim. napte din aimr>aiji8Ji8 nasepi.iop, adcKt a deoser.i .ia sne-ie sneije difepite ssnele aplii.s.iate Kapi sepiiesus a esnpima difepite simijipi mi difepite Boiniie. mi întp’adeBtp anoste difepiniie sînt foaptc iiapiate mi foapte norate, ini iiasepi.ie npin inods.iajiis- ni.ie r.ias8.isi Jop ini Kiap npin difepite peste sînt în stape ami KomsniKa o nis.inime de idei. în- tp’adeBtp idei foapte mtpyinite. dap opi ksih sînt idei. Fit-i;ape nasepe îmi ape ssnele.ie sa.ie naptiK8.iape în stape natspa.it; ea ns .ie sidm- Bt niii o datt, Kt'il sînt în apnionie ks mods.iă esistinnei anesteî nasepi. Natspa, infinitt în Kpea- jiisni.ie ei, a apttată mi în panopts.is r.iasspi.iop nasepi.iop totă aieastt infinitate. Tpesse st ob- sepBtmă Kt de mi în stapea natbpa.it fiit-Kape sneijt de nasepe ape mejodiea sa mi ssnete.ie sa.ie nponpie, înst nasepea este iianaBlit a în- Btija mi o melodie stpeint, mai ks seanit a s- nei a.ite nasepi, mi mai ks seamt Kînd din ti- nepenea ei a fostă nsst în nosinisne a aszi totă mepeă KÎntînds o a.itt melodie, fiind i;iap mai KOînn-iiKatt mi mai fpsmoast de Kîtă sînt aje sa- .ie fipemti. Asta noate Kt e Kassa de ie nase- pi.ie Ktntttoape din Espona KÎntt msjtă mai fps- moss de KÎts tots aieste sneye de nasepi Kînd tptesK8 întp’o a.itt napte a ntmînt8jsi mai ns- nin» lieLiisalt mi npin spmape mai nsjjins ms- siKa.it de KÎts Espona. Ama s. e. npiBirttoapea Kape BOimKopii as aszit’o KÎntînds în Asia miKt, KÎntt ms.its mai nsyină fpsinoss de KÎts npiBirt- toapea noastpt, mi tots aieasta e Kassa de ie întp’o nis.mime de nasepi ne se af.it în AmepiKa nsmal foapte nsniiie (3 nînt aa 4 snepe nsinai) sînt KÎnttloape, fiind Kt în AmepiKa mi oamenii Kînlt iiib.ils mai ii8jiins de KÎts în Espona. Anoi întp’snă rpadă msjts mai desBO-itată rtsimă .limiîe.ie anima.ie.iop natpsnede (ks natps niiioape) sas mamifepe (nsptttoape de nîiie). Ktii aiii rtsimă niinte aimisni iniie.ieniiba.ie mai nepfeKte, rîndspi mai KomnaiKate mi xottpîpi mai peso.iste. Dap mi Bapiaiji8ni infinite rtsims n’a- ini! St jstms de esemmis nsmai o sneijt, a- deKt Kîine.ie; în i;îte disepse modspi ns esnpimt e.is Kînd Ba aptta opi n.itiepe mi BbKspie, opi dbpepe mi întpistape! Kîts de îngejeast este .linma Kîine.isi idnd Ba st Komsniie opi sttnîns- .isî sT.S ojii Kamapazijop sti oapemi-Kape șim- iiipe sas idee! A.it-fe.is jatpt ejs Kînd îi e foa- me, a.it-fe.18 Kînd ape ESKbpie Kt sttnînb.is sts îi nepmite Ka st east ks dînsBJb .ia miimBape, mi a.it-fe.is ssoate r.iasb.ib sts naptÎKS.iap de ne- ms.insmipe, sas meade tpists Kînd e si-iils st pt- mîit sinrspb a Kast! Kînd sns KÎine Ba st meaprt ia BÎnats, a- tsnii Kastt a noBtnsi mi a.its KÎine Ka st îniEje ks dînss.is, atsnii s’anponie de Kamapadb.ib stă, î.is .linrsniamte.kb sots sts, îi mme sots în s- peidt, î.is înKonyioapt ks st.ittpi mi î.is msniKt Kiap de niiiops nînt .i’a detepminată, Bpînd neBpînd Ka st meaprt ks dînss. Kînd doi sas tpei KÎini meprs îmnpesnt ia BÎnată, atsnii ne^s mai mape dintp’înmii se nsne întp’o rpoant mi ptmîne jinimtită, ne Kînd iei-1-a.ini ronesKb bî- nats.18 (s. e ienspLie, Ktnpioape.ie), anoi dsne ie as ronits BÎnatsjă anpoane de .iokejs snde Kîine.ie ne.is mape se ijine asKsnss, atsnii îi das sns semnă, anoi e.is aszind aieasta, snoate în- tîiami datt îniets' Kans.18 stă de dessEtsjă rpoa- — 28 — nei, tot Bitîndsse îmnpeijisps’uii daKt ns e Btzstă, ini tOKmai dsne qe Kamapazii ’i-aă dată semnă Kt as ronită npada nînt înaintea asi, uri poaa asi a Benită Ka s’o npinzt, atsnqi sape îndatt iui faqe uii eaă datopiea jbî. Kînd sus Kîine înqene a spaa, atsnqi tojji Kîîniî din Beqinttate spat ks eaă îmnpesnt, sas Kînd înqene eaă a attpa Btzînd snă stpeină, mai ks seamt snă qepmttopă ks Bestiminte pante in- tpînd în Kspte; dap Kînd KÎineae aatpt mînriind ast-feaă ne sttnînsaă stă, KÎineae Beqinată ns aatpt niqi o datt, npin spmape toiji KÎinii intie a deosesi npea Bine Kînd snsaă din ei aatpt snpe naza Kaseaop Kape ae sînt înKpedinjjate, mi Kînd aatpt de natqepe mînrîind ne sttnînsaă stă. Snă Natspaaistă, D. F. Fpiedpix, se esnpi- mt în panoptsaă aqestei matepii intepesante în modsaă spmttop: amă BtzBtă, ziqe eaă, de msa- te opi doi KÎini Kapi amîndoi se afaa întp’o Ksp- te, dintpe Kape snsaă epa aerată kb ană aamjă, ne Kînd qeaă-a-aată îniEaa aisepă. Kînd qeaă ae- rată attpa ftpt «asst, atsnqi qeaă aieeps se năimea ftpt rpi®t în rptdina Kape se afaa de- napte în dossaă nașei: dap Kînd Bp’sns stpeină saă qepmttop a intpată în Kspte mi KÎineae ae- rată înqena a attpa, nsmai de KÎtă mi aqeaă ai- nepă dete fara mi Beni mi eaă ațipind în Kspte snpe aaîstopă a roni ne stpeină, mi asnps de mipape, niqi o datt n’a rpemită; anoi eă fiind în rptdint mi Btzînd aqeasta, amă mtistă totă de ana Kînd snă stpeină a Benită în Kspte. O st dsKt foapte denapte daKt amă Boi st BopBesKă mai ks d’amtnsntsas desnpe aqeastt matepie, a- deKt desnpe aimBa KÎiniaop. D. Jesse a stadială aimBa Bsanei mi a rt- sită Kt, Kînd spaetsaă Bsanei este Komnssă de dot ssnete, atsnqi însemneazt întpistape. Eaă a rtsită Kt aimta Bsanei este ama de KomnaiKatt de Kîtă aiinsa Kîineaai, mi Kt aimBa aBnsasi sea- mtnt aqeaei a Bsanei mi a Kîineasi. O fantt intepesantt în panoptsaă faKsattjjii KomaniKafrianei aa o sneijt din animaaeae natps- nede Kape tptesKă în ant mi se namesnă Bidpe noBestemte D. J. Hunt insnentopă-sanepiopă aaă menapepiqi în rptdina ZooaoyiKt din Jondpa. „Dot Bidpe, ziqe eaă, a fttată. Dane ne naii aă KpesKată, Bttpînii îi asasept întp’o zi ks dînmri în- tp’snă eaemteă; dap maaspiae eaemtesasi epa npea înaate mi penezi, npin spmape, întopKÎn- dsse aa asKată, tinepii n’aă fostă în stape st se sait. Ettpînii Btzînd aqeasta, aă înqenată ai înBiija Kam tpeBse ftKSt Ka st sapt din ant ne maaspi, dap în zadap: tinepii n’aă fost în stape a imita aqeastt onepaijisne; Btzînd aqeasta, eatt Kt ana din Bidpe Eitpînt Kt iap se întopqea în a- nt, anponit Botaaă stă aa apemeac snei Bidpe tinepe, nap’ Kt ’i-a zisă qeBa, mi îndatt a st- pită înanoi aa maaă; dap în minsaă auesta tînt- pa npindea în rapt Koada Bttpînei jjiinda-o Bine, npin spmape saindsse îmnpesnt kb Bttpîna ne maaă; anoi Bttpîna penetîndă aqeastt onepajjiB- ne, a sKosă ast-feaă mi ne a doa tîntpt aa maaă. r \i.'Darwin ziqe Kt, Kînd sn Kaaă ape o mîn- Ktpime ne o napte a Kopnsasi aa Kape ns noa- te st aacanrt st se SKapnine, atsnqi msmKt ne ană aată Kaaă aa snă asemenea aoiiă, kb SKOnă Ka st’aă insmqe mi ne eaă aa aoKsaă aqesta sa- de ape mînKtpime. Anoi qine ns mtie Kt, Kînd ană Kaaă în rpaxds aade Kt a Benită în napte Karnapadaaă stă, înqene a’a saaata kb nimte stpi- rtpi de nsnapie? Kînd o oae ape ana mieaă întp’o tapmt de miei, Kanoamte raassaă stă, asemenea Kanoamte mieaaaă raassaă mamei saae fiind Kiap întp’o tsp— mt de ol; aqeasta sedemă mi aa BaKt kb Biije- asaă ei, npeKsm mi aa nisiKt ks nsii ei mi aa maate aateae. Ktnpioapeae Kînd nasKă, nană ne BÎpfaaă anei nietpe ana dintp’înseae dpentă santineat mi aqeasta Btzînd Bp’snă aaKpa nepiKaaosă, înqene a fasepa din nașă mi toate Ktnpioapeae fară. fBa spma.) — 29 — 1I6SKA DE KASI». (musca domestica). întpe mapea majyime de inseKte Kapi ne ne de o napte npin namipa-ia ne.is mape de sînt KBnosKate, mamteje woaKi an8 pojg mape, sneije Kape as, ne de ajta npin namipaia ne^S Gtxpa msiutei'foaptemâpilrb. mape de indinide Konpinse în fit Kape snejji. Afapi de aceasta mi în eKonomiea natspei ®oa- ki sna poiS imnoptanta, fiind kt natpesKS npin Kapnea .iop anS namipg mape de sneue de ni- sip! mi Kiap ana nsmipa mape de snejje de in- seKte, nenojjiî jop. Eje sînt sepnitopil ohibjbi în aneea, ki în K.iime.ie Kajde minînKt Kada- Bepe.ie anima.ie.iop map! mi mii! ne se risesKa — 30 — ne KÎmna iui în opanie, npin apmape napaua ae- p8.ia d’aKOio, Kape Kapînda s’apa fi stpiKată de esajaijianLie mefitiqe a^e uadanepe-iop. Dap ne de a.ita napte sînt mi Batamatoape omBJBi în a- neea kb jiapBe.ie jop manîriKB mi stpiK't ma.ite jaKpapi de ja Kape onifijs apa fi natal» tpaije ană fd-iosa. Anoi mi afapa de aqeasta, e.ie sînt uon- BÎBe foapte nemiBKBte în Kaseae oamenLiop ne Kape-I majtpateaza npin mamuatapije jop. Dap mi animajeje noastpe domestice safepe ma.it de e.ie; Kaqi aă OBiqeia kb densnă japBeje .iop în Kopnaja aqestop anima.ie. Dap în enonomiea npi- Bata aqeste mim animale fană st se teama oa- menii foapte ma.ită. Tasda sateana mai majta se teme de înainte de KÎtă de nisiKa xoajja. Eata jeKtopaje! o inseuta mina Kape este în stape sa faKa atîta Bine mi atîta paa în enonomiea nata- pei, npin apmape mepita d’a fi stadiat'B. Noi o sa ajeijema anam dpent stadia dintpe 50 de mii. de sneije din mainle.ie KanosKate ne msska de kass. Iloate kb Bp’ana .icatopă saa jeutoape Ba aBea sKîpsa a Bisita kb mine jearanaia aqestei insente mi a apma toata desBOJitapea ei, dap a-j qeasta n.iimsape Ba asea nentpa fia-Kape an in- tepesă mape. Masna Kape în stapea sa nepfeKta meade kb npinijiî mi îmnapanii întp’o nașa, Ba mîiiKa kb ei dintp’o fapfapie, se kbjkb ne nep- na nioaje de Katifea in na.iate.ie Eorani.iop, a- qeasta masKa îmi npiimeinte esistinija ei qea d’în- tîia în Bajira KaLiop, Baqi.iop mi raini^op. De aueea ne natem esmima de qe safepa npea ina.it de mainte oamenii a.ie Kapopa odăi se afia .iîn- ra rpaacdapi saa ranoiă. Dane emipea din oaa, masua ape fopma anal Bepme miKă mi de Kojoapea a.ma satînd în ra-isena. Kana-ia ei e miuiKBtopă mi desnapijita în doa napul, fia-Kape napte aBÎnd ana fipa sim- nilop (Antenna), okîI sînt simnii, n’ape niqioa- pe. Doa Kana.ie roaje desKise natpandă KOpnaj» ei, npintp’ aqeste Kanaje aepa.ia intpa în Kop- naja japBei (Bepmejai) aqestiea mi ea pesaf-ia. în aqeasta stape na npea miausta pamîne japBa namai naijine ziae; dane Kape-mi nepde fopma ei mi se skuiieb întp’o nimfa înKonpiapîn- dase d’o Katie potanda saa roroama, aBÎnd fop- ma anai Batoia mina. Dap niqi în aqeasta ma- siiapada insenta na pamîne ma.ită timnă, Kaqi dane 8—14 ztie nimfa kb si.ia suapije roroama ei mi ese. Ifentpa aqeasta onepaniane, natapa ’i-a data în aqeasta enona o BeniiKa miKB ajua. ne Kană Kape amapeaza snappepea roroamel. Rdaumur a OBsepeata .ia masua Bînata (musca vomitoria) i;a, Kînd nimfa ei Ba sa easa afapa din roroama, atamii Kaata a întinde Beuiiim a- qeasta npea ms.it8, Kape anasînda ne din nasn- tps nepenil roroamei, o snappe. Dane qe ma- SKa a emită afapa na .lamina zuei, mi Kopna.ia ei s’a întapilă qena, aqeasta Bemiua se nepde. îndata dane nauitepe, masKa n’ape apiiii; în tim- najă aqesta tota pamîne în .ioks.is mapdap ande a fost nasKata, dap KBpînd Ba KÎuitira apini kb Kape Ba snspa mi Ba napasi joasinua sa map- dapa mi esistiniia sa misepanija, suiniBinda-o întp’o esistiniia napasita, smiendida, înnonijiapata de jBKsa mi de marnifiqenua. Ama dap inssim. ne apata esemii.ia.iă anai „Parvenu“ Kape a e- nrita dintp’ana .iokb foapte OBsitapa mi a avansa sa uieaza .ia masa kb sasepanii! dap mi atamii tota pamîne napasita! ve: Kînd ⁿe Bitamă kb miKposKonana ja Kopiis.iă niBuitei, o sa OBsepBamă qe.ie apmatoape: Ka- dbjb ei de fopma emisfepiKa, taptită înainte, a- pe doi oui oanemi mapi, mai kb seama .ia nap- tea BapBateasKB, mi sînt KomuBiui de mai niB.ite faijade (npeKBin apata firapa). De fpante se a- fia tpei nsnute Kape oină oapeuii KBm jokb de oki însă simiui. Feme.iene aa o fpante mai ,iap- tb de KÎtă masKa.iii, dap .ia amîndoa seiisene fpantea e a^BB kb o Bapra nearpa. Dap faija insultei Kape se sita în îkosb este ra.iBioapa, a- BÎnd aKOJO mi fipe simnitoape. fieml-iiape Kom- nssă de tpei r.iesne saă aptiK8.iaLjiani. Tapa ms- intei este ssratoape, adeKB Basa ei de xosă fop- meaza Ka o tpîiiiBiya saă ană Kana.ia KapBata, ne fandsja Kapsia se afia nirnte negi nentpa ni- naipe (palpi), ne aqest Kana.18 se af.ia K8.n;ate: jiimna, fa.iqLie mi Baza de sasă a mamtei. Tpîm- Biija ape în miz-iouă o iiapsatapa (ast-fe.iă 7) în anriaia Kapaia se af.ia rspa, jiiinua mi ana nap», tape. Dap Baza ape fopma biibî Kana.iă semiqi- .lindpiKB în Kape se afna namila jimua mi na- p8J8, dap se siîpinamte kb ană fe.iă de Kana- jjîna în fopma ansi nastape, Kpauata în doa, a- — 31 — sînd iui ni pa mină ne dinsa (șezi toate anestea în Grapa «ape apati rapa maiutei foapte mipiti). Sninapea maiutei e de i;o.ioape nenamii, kb Bipiji nerpe, dap naptea de dindipita a Kopiia- j»I este oaKemi-nenauiiT,, kb nete nerpe mi eo.i- titi; EBpia ei e ra,iEeni, ninioape-ie sînt nerpe. Sas» ne sninape (dos») se af.n amîndoi apini.ie de KOJoape anin mîiîHîili ks pidinini nerpe; sînt tpansnapinte, aa fopina anei .lanpete, sînt ai»o- nepile kb nepi fini mi ne nîpfa aa Ka o bîbi mi- kt, tpansBepsa.1T>. Kînd nissi;a sti. atamii amîn- doi apini.ie sînt noua deniplate ana de a.ita, .n>- sînd ana .ioi;a ro.ia înlpe dînse.ie; însi. mssi.a ape mi apnie de doi. a.ilc apini napi na s'aa des- Boatala mi jokb.ib -iop se Kanoaiute npin doaî na- stapi saa înf.iilapi mini Kape se af.n. ne suina- pea ei în dosB.is apini.iop ’ie ape. Ta.ine.ie ni'iioa— pejop sînt mai mapi .ia masKB.ii (naptea i;ipr,i- teasin) de Kîta .ia fcme.ii; înlp’adeBip ta.me.ic sînt oprane.ic 'ic.ie mal pemapKam.ie ja^mssKi; mi sînt fanate ast-fe.ia în kîIb masna este în stape Ka st. se ijiii ne .lOKapi.ie ’ie.ie mal pe- nezi mi ne-ie mai no.ieile mi si. na Kazi. Kini Kînd masna nane iii'iiopa.iă ne ană asemenea o- BieKta, atamii ta.ina Kape este apinali mi mini— KT>toape se desfa'ie, iiaindase r.inc Ka o iientazi ne onieată, roninda acpa.ia a fapt ini se .linemte atanni atîta de cine de osieria, în Kîta se 'iepe oapemi Kape fopnr. a des.iini masna de OEieKtă. Dap Kînd masna npin Boinjia ei Ba st, se denip- teze de jokb.ib aude stT>. ataimi stpîmie ta.ina. anoi Bpînd eap si stea, o întinde eapiuii mi o desfane (eezl .lase.ie msmtei foapte mipite în firapT,). llpin esnenpiane, domnii msmte.ie masua- jine, se EBKapi de mai ma.ite opi în Bieaiia jop de dajveaiia imenesjajsi, nmi în țienepe inserie- je spmeazi îmnpeanapea seKsaa.ii namai o dati în nieaija jop ini ne apmi mops. în Kapssja a- nai ana esă 4 nîni .ia 6 penepaniani dintp’o ne- perii, de mamte! Aneasti îmnpepiapape noate st, ne esmiine îmajnipea estpaopdinapii a ane— stop inserie. Sna natspajista a furata Kaiiraja spmitoape foapte rrapioasi: „Kînd, zine eaa, Boim st, afjim rite mamte noate si, easi întp’an» ană dintp’o neperii, adeni nejaînd în seami neno- ponite.ie amiidente ne noate si se întîmnje ja ane.ie japBe Kapi na aatanră a se desBo.ita mi a podi, >ii jaînd pera.ia țienepaji, ki din opi ne oă ese o japsi mi ne apmi o mssKi poditoape, atamii o st, aaramjemă ja pesajtatBja apmitopă: Fii,-Kape masai femeji nane 80 nîni ja 120 de out, întp’o npimiBapi saa Bapi; si jaim de nazT. namai n»nn,p»jă de 80, anoi dintp’aneste 80 de oaT, nașe în Anpi.iie, în Maia s’aa fanată 80 de manile, dintpe Kape 40 sînt masKaji mi 40 femeie. Aneste 40 femeje Bop nane îndati de 40 de opi rite 80 de oai, Kape dane o ja- ni Bop dcBeni mamte, npin aproape în jana asi lanie Bop fi emite 3,200 de mamte dintp’o ne- perii iipimiliBT,; totă dane aneste Ka.iKa.ie, din aneste 3,200 de indiBide Bop emi în jana .ibi la.iie 128,000 (adeKi 1600 îma.iijit8 kb 80) mi în jana jbî Aarast Bop fi emite 5,120,000 (a- dcKT. 64,000 îmmajn,ita kb 80), mi în sfîpmita în .isna -isi ScnteniBpie ja a ninnea țienepaijiBne Bop esista nsmipajă de snepiată de 204,800,000 adeKa mai inaMă (le dos sste de milioane de mamte emite în Kapssjă anei Bepi dintp’o nepe- rii! Dap rind toamna e Ka^di, atanni se ap- meazi mi a measea țrenepayiane de numite; si ’mi îiiKinaieasKi nine-Ba anam namipajiă estpa- opdinapă, natemă si zinema infinita, Kape noate si esiste atanni a.iă-anestop inserie! 8nii din nalapa.iisti aa KajKa.iata ki sas KondiijiBni faBO- paii-ie, dintp’o neperii de mamte, înnenînd de npimiBapa, noate si easi nîm toamna 30 de mii de milioane de indieide. Dap snpe fepinipea noastpi, aneste Kondiniani faBopasiae papa esisti, ui din Kontpi o ma.iijime de oai mi de jiapBe mi de mamte tinepe se npinidesKB saă ki sînt mîimate d’o majjjime de nasepî, de inserie, de mia/Keni ini Kiap mi de ajite fejspi de îna- inte Kapi sînt jiaKome dane Kapnea .iop. Ilpin ap- roape nini a o sata napte din indisideje KÎte s’ap natea st east na se desBOjtt; a^mintepea n’ap fi kb nstinpt Ka omaia st esiste ne ntmînta; mamtejie ap fi deBenita domnitopii ntmîntajai. 8na natapajista snipitaaja ossepseazt kb dpents KBBÎnta Kt na rtsima nini ană anima.iB a- roa de m«.it« ronits de Kttpe toate neje-j-ajte animale Ka masKa. St jtstma Kt o majiiime de nasepi tptesKB namai din japBeje niBmtejop, anoi Kînd masna a astansa aa stape nepfeKtt. nini ana animala Kape Bine în Kontaida kb dînsa, na o iaBeinte, ni din Kontpt toate o ronesKB. Se Bede Kt toate anima.ie.ie as ana instimda, Kt jitsînd mamteje st se desBoaate în nane, opî st fopmeze în sfîpmits în jarne o monapxie anieep- sa.it de marote! IJtpanBja ape o esnpesisne; e.ia zine: toam- na mamteae as înfjopita; este ana simps aresta în aneastt esnpesiane nonsjapt. AdeKt Kîte o datt Kînd e o toamnt amedt, atsnni Bedema în Kaseje Kajde o m8.iijime de marote moapte roi aKonepite kb ana fe.re de najtepe nensmit; ini Kiap marotejie neje bîi apatt ne Kopnsja jop a- tBnni o asl-fe.iă de iiBJBepe; aneasta nposine dintp’ană fe.is de seminpe miKposKonine (foapte mini) dintp’ana fejiB de nisnepni foapte mini Kapi se desBoaâtt atanni, anoi aneste seminpe nsin- dsse ne Kpentlapi.ie Kopna-iai mainte.iop, ijepmi- neazt roi înfiopesKB aKoao, mai kb seamt Kînd pine nine-Ba o asemenea mssKt moaptt Kîte-Ba zi.ie Jia sns aeps Kaâda mi smeda. Kînd nine-Ba ap tpape ne masKa de fast .ia arederatt nentpa msjipimea de ntrsBi Kape ne fane nii daKt ea ap rtsi ana adBOKata ejoKainta, ap natea s’o ;desBinoBtpeasKt de majte Kpime, daKt na de toate. Sîpmana masiit, a Ktpia a- deBtpatBJB moda a.is tpaia-isi e KanosKats npea de nspini oameni, e Kondamnatt a safepi rpeB- tatea Kpime.iop stBÎpniite de aite inseKte mi Kapi sînt nașe ne KontaJB ei. Kînd în spînzt se faire Bepmi, rasda Kasei zine: „asta a ftKat’o ma- niteae/* de mi aneasta nposine dintp’ans a.ita fe.ia de inseKte din pensas msmtejopB (adeKt dintp’sns deosesita fe.ia de msmte napi se jiina în Bpînzt nsmite Piophila casei). Anoi ptpa- nsâa eap Konfandt masKa de Kast kb ana fe.ia de masat (Musca corvina) Kape se pine namai ne boi mi Bani Kape .ie spmeazt snpe a .ie .iin- pe ssdoapea dane Kopna, dap Kîte o datt je îmnanrs mi .ie rtspemte nejea. Ja toate ane- ste Kpime în Kontpa nepsoanejop mi nponpiett- pLiop noastpe mi în nontpa ainimtei sonia.ie, sîp— mana mssKt de nast na e BinoBatt; toatt i:pi- ma ei, este Ka ini a anopa din oamenii stpani din K.iasa npo.ietapit, Kt adeKt podesire npea ms-ită. Ba natema zine ire dpents ireBînts Kt ma- nite.ie sînt npojetapii intpe inseKte mi npeKsm în- tpe oameni K-iasa npo.ietapii.iop na se EBKspt tota de ana d’o penstapie tant, de mi de ms.i- te opi aneastt penatapie pea Kape o aa ns e mtpitatt, ama se întîmiuit mi .ia mssKt. KOMWKAglBNl IIITIINHIFIUE MEII. A.iximia modepn5‘. tpeBse st ne miptmS kt în seko.ic.io de miz.iok« unii m’a» înkinsits kt oms.iă aste în stape a skimBa n.isniES în asps, kînd Be- dem8 în zi.ie.ie noastpe kt ană. kîmistS (D. Deville) npetinde kt e în stape a fane din siainiS adekt din nisină diamantS ? dap din ktpnsni de ma.ită aS în- nepkată a fane diamantă. BinsjtS luarniianie din sfekM. In asemenea kate- ropine a.ie kapiosittpii kimiei modepne intpt inuen- pisnea anal kimistă din Biena kape a rtsitS o me- toadt a skoate din sfek.ie ana feaă de Bina foapte n.itkata ini kape fepte ka mi mamnaniea. în Tinorpafia Naiiionant a .isî losif PomanonS mi Komn.