JURNAL HEHTPS PESDÎNDIPEA fflTIINpiOP NAT8P1IE HII ESAKTE, ¹ în toate k.iase.ie. ¹ > PediyeatS '""'i”" . Konpiiidepr: OniM iui iiatspa.—Miltposkonn.i iui inf.iuinueue .ist in iutiinu,eAe iui iiieaua smiaM modepns.—Komunikanisnt lutiinuifi’ie mini. 031 bH IUI NATbTA. ,11. în aptinoasas d’întîis (No. 1) am» Btzst Kt în tirano Eaeniaop, stsdisa natspei, de mi a esistat, dap a fost îiiKomnaet rai ni8.it mal ne- raipeats de Kît stsdisa omsasi. Dsne s8KK«rapca Eaadei, Pomanii as mo- intenits ns nsmai raopiea Eaeniaop, ii mi ks.i- tspa aop. Si Bedems asinii în >ie pe.ianisne a pemas aa Pomani stsdisa natspei în panopls ks stsdisa omsasi! Pomanii, Ka sn nonsas npaKtiK aa Kape de aa înienstsas fopmtpel statsasi aop idea domniei a fost ideea fondamenlaat a statsasi, n’as aBSt o anaeKape mape nentps stsdisa OBieKteaop na- tspei afaps din snsa aa el; OBieKtsa ieas mai demns nentps stsdisa omsasi a fost nsmai omsas adera ns omsa în naptea sa anstpaKti, metafi- sira (npeKsm a fost în ssoaaeae fiaosofrae aae Eaeniaop) ai omsa Ka o tiiniri, mopaai,, d’o bo- inn.'B aiseps, detepminînds peaaijisniae saae ks semenii sbI, întp’sn KBBînts omsa Ka o nepsoa- ni îKspidira. De aqeea rasim aa Pomani stsdisa aepiaop nea mai desBoatat dintpe toate neae-a- aate studii în sfepa natspei mi a omsasi. *Ie as- Kps Kspios! Pomanii Kapi ns s’as temst a de- snsia toate najjisniae, stpeine KsnosKSte n’atsniî de toate >ie eae noseda’: de ijepiae, de domnia — 18 — mi Kiap de najjionajitatea jop, a'iemti Pomani, ziK8, as aBbt ne.18 mai mape pesnent nentps no- sesisnue jop nponpie, în peninpoKE, Pomanii as fost ■ jeyistii jsmii, însE npiaind toate qeje-j-ajte nanisnl Ka nponpietatea jop, Ka âSKpspi de no- sesisne, dap ns Ka fiimje mopa.ie ks dpentsj de nosesopi «ape dpent j’as KsnosKst nsmai nentps najjisnea ,iop pomanE. Dsiie aieaste eKsnozijjis- ne, o se ne esnjiKEin de ie în toate fwapea ,ii- tepatspei Pomanijiop n's nsim nim sn natspa.iists opnjinaj sas mEKaps sn fuosofs opiijîna.i iimen- tatops de Bp’sn sistems nsos. Natspa.iists.i 'ie.i mai Bestit .ia dînrnii as fost amîndoi ILiinis.. a- noi amîndoi as fost nimte KomnLiatopi napii as ad'snat ideije a.itopa; dap dintpe toijî filosofii jop qe.i mai mape adeite Cicero a fost mi e.i mai msjt panoptatops ejOKsent de idei.ie ajtopa de nit Kpeatop ideijop nosi opiyinaje. Anoi mai ne spniE, în timnsjs imnepatopi.iop, nons.is.J8 Poman s’a îmnEpijit în dosi seinjisni adeKE în Sen- ssa.iisti mapi ini în Stomi, mi eate ne s’a în- tîmn.iat atsnni în npiBinija stsdisjsi om8.ini mi na- tspei. Senssa-iistii as stsdiat natspa nsmai nen- tps Espta jop. Uenitii dejiiiomî ja mînKape, fiaminros ks npeepii aops Bestiiji, nanaraaii nen- tps jimneje .iop dejinate de mînKape mi a.ite a- semenea OBieKte nentps rspmanzî .isate dintpe animajie mi Beyetaje fopmas Kanitsjeje neje mai intepesante de istopiea natspajE de atsnii; ast- fejis stsdisj natspei a deuehepat în mîinlie .iop în stsdisj stomaKBJsi jop nponpis. Dap ne de ajte napte, Sloinii Kapi as desnpeijsit sieapa mi toate n.mepi.ie npeicsm mi toate matepiea în natspE, ne- rpeniit ks n’as nstst se hibe nim 6 atpayepe ke- tpe stsdisj natspei, dap niii mtiinpa oms.iși n’a nstst fi sine KSjtiBate .ia aiesti oameni Kapi as menpisat uii -ne oms, afaps nsmai de ane^a Ka- pe a aBst nspapis a se ssinide a’mi desnide sin- rsps Bine.ie Ka se moaps sas a ssfepi fe.ispimi de dspepi rpozaBe fsps se apate 'ie.i mai mins semns ke .ie simte; Ksm dap fi.iosofia, mtiinne mi apte as nstst înfiopi .ia oameni a.ie Kspopa idei dominante as fost: Bipsinija dspepliop, ss- fepinpa mi ssiiids^s B0.isntap8 ? Ks toate aie- stea nstems se zinems ke Kiaps în enona Poma- nijop d’atsn’il a pemas oape-Kape tendinps mti- iniiifiKE din timnsplie K.iasi'ie assnpa omsjsi mi natspei, mi nstems KapaKtepiza seK8.ie.ie Poma— - nliop Ka seKsae în Kapi stsdis.i oms.isl eap a npedomnit assnpa stsdis.isi natspei. IIpeKsm în jsmea fisîKE KpenssKBja npenede întsnepiksj Komn.iet. ama mi în jsmea mopajs. Timnsjs îmnnpaiiliop Pomani >iel din spms a fost timns.18 KpenssKSjiel în- Kape yenisi antiKS Kape a .isnit Ka soapeje .wiitops în .ismea an- Uke, a sJEBit, meprînd KEtpe ansss.i ses. Anoi întomnai Ka în iieplie noaape în timns.18 Kpens- sks.icI Kînd o zi .ibiife de ms.ite .isnl Kape se dane, se jsnte ks o noante jsnrE de ms.ite jsnî Kape Bine, aKOJO aieaste jsnte yirantiKE se de- semneazE în neps npin nimte fenomene înfoKate, npin nimte meteopl înrpozitopi Kapi se nsmesKS .ismina BopeajE. Ama mi Kpen8SK8.ia Kape a de- osesit enona antiKE de enoita seKOjejops de miz- joks, a npodss nimte fenomene înrpozitoape. te- piBiife mi sînpepoase. Fokbj kb Kape opdii.ie jsi A.iâpiK a8 apss Kanitojisj Pomei, a fost aseme- nea J8minE BopeajE tepisliE din ismea mopajE, iui în mizjoKSJ anestop fjame Kapi Konssma 8- nsj din edifme.ie ne^ie mai Bestite aje antimte- pii, imayinapisnea noaslpE snepiate Bede Konss- mîndsse toate fpsmsseijeje jsmei anti'ie, toate npodBKiiisnije saje admipastie în apte ini mtiin- ije, Kiap mi tot oaimnsj ses Bese.1 mi 'tot de sna sine disnsss oamenliop. Anoi de denapte Bedem în miz.ioK8.i întsnepi'ie.iop adînwi mi se- KSjape, nimte imayine snEimîntetoape de Aslo- da-ffe K8 BÎKtime Emane apse în foK8 ne atepa- tiK8 nentps r.iopia fanatismsjsi; BedemS sania sînyepoasE Kape a stinss nayisni întpeyi Kiap în spma anestsi npinninB, Bedems inKsiziuiBnea ks tepisi.ie instpsmente de toptspe .lînrE firspe o- menemti ks oaseje psnte mi desfirspate, în fine Bedems de denapte ssindsse toate misepiea se- KOjeiop de mizjoKS înKom,ii8pats de întsnepiKE mi de, irnopanyE, ne Kînd ijenisj antiK înBejiit ks sn bejs de acaje, n.iînrînd ne psineje dEpîmate aje soiietemi antine Kape se d8ie. în asemenea timnspi de Kataiuisme mopa.ie noate oape se mai fiE îuke BopBE de stsdisj o- m8.i8i mi natspei? — nini de Ksm! Dap se H8 ne npea sneptemS, se ne anpo- niEm8 neBa mi de Beansplie de mizjioK; se sls- — 19 — ditinS lesa mi Kapantepije .iop; în sKonai no- stps opi qe stadia este intepesants. Tols KapantepBJB seKajejop de mizjOK Kon- sistt în jȘKOjastiqisinB: dap SKOjastiqismaj a fost o metoadt de stadia foapte assBpdt, n.iint de sa- Bjimittni mi de qepKtpi dane jaKpapi Kapî n’aa niqi Bn intepes npaKtÎK. Idea fpamaseijei n’a e- sistat în aqeste seso.ie. fiind Kt stadia.! natapei în pea.iitatea el, Kape este sinrspsj isBop a.i fps- masenei, n’a esistat; dap de ie stadisj natapei n’a esistat? Fiind kt» natapa înse’nri a fost de- snpejjaitt mi i;iap nesafepiti.! Aqeastt aBsapdi- tate a Benit din esațiepanisnea npinqinsjsi Asue- tiK Kape a domnit atamii în snipits.1 oameni.iop. Safepinna, aqeasti. idee îna.itt qe rapaidepiseazi. pejiipisnea naot i;ape s’a nas ne tponsi ntrînis- ma.i8i antin, SKfepinpa, ziK, a fost esaijepatt mi a denenit SKona.i esistinjjei asmel mi a omsjsi. Oapemi-Kape njtqepe, oapemî-qe fpamasepe în natspt a fost npinilT. Ka o infpaKniane imopajt, Ka o îmniedeKape a misianei omajai; dani, sko- nai oinaaBi este a se îmride întp’o qeja.it, a se estasia nentps nimle idei imațiinape, irnopînd» toatt peajiitatea natapei ne se afjt afapt din ne- ja.it, qe tpeEBinn.T> ape oma.i de stadiaj natapei? Dant Bieana e o nedeanst, na e an ni. ral i;a st. jjiit qine-Ba simnipiie saje desinse a npiimi npintp’înse.ie infjsinne.ie njtKste a.ie fpsmaseijei natapii? în KOnseKainijE ks aqeste idei csayepate mi aBsapde, KT>.!8ri>pii din I.lepniania în sckojbj aj 13Ica ’mi-as aslanata «penije Kînd as aazita Kîntînd o npiBerttoape sas Bp’o a.itt nasepe KÎn- tttoape ne Kînnrna, ziaînd kt. diaiio.ia.i Kînlt npin rapa npinirBtopii! O tpistt asepaniane a snipita- jbi aman, d’a’mi imapina kt. npinqins.1 nan, mi- „lostiB mi dÎBin e dentplat de natapt ks toate infiniteje Kpeaniani aje ei, KapI sînt mptsite mi Kondamnate a fi naptea snipite.iop pe.ie a dia- Bojijop! Dap opi KBin, întpesa, în npesinna a- nops asemenea idei, stadia.! natapei oape a lis- tata sb fai:t Bp’an nporpesa ? niqi de Kam! De aqeea Bedema Kt în toate aqeste zene seKOJe, Kapi se nameSKS Beanspije de mizjOK (adekb fi- ind de miz.ioK întpe soqietatea antii;t mi qea modepnt), irnopanjia qeâ mai mape a domnit în mtiinijeje natapei: oamenii s’aa OKSiiat atamii, opi Ka esepqinii Kopnopaje, sazînd nozipisnea jop soqiajt assnpa fopijei fiziqe (KaBajepii feo- da.ii) opi K8 Kinsipea Kopnajai jop, imapinînda’mi Kt noapta qepsjai tpeqe npin dpsmsj sninoss ks Kinsipi nemînKînd mi fiind înmptKat', kb saqi ne ne.iea roa.it în Bieaija aqeasta (naptea Kjepiitar- jt), anoi nan ini saBanni Kapî aa tptita atamii, nertsind o Eazi. so.iidt mi OBieKte Bapiasije Kapî ap nstea r&si în esnepiminte mi qepqettpi enini- piqe, de aqeea s’as Kafsndat în saE.Ti.iiti.iji Sko- — xastiue^ stsdiind tpadaKjjiani rpemite a Ktpjjijop antine (mai kb seamt aie .iai Apistote.ie mi ILia- to) Kpezînd ja aqeste tpadaKijiani mai niB.it de i;ît Kiap natapei însemi; ast-fej ne osteni esnji- Ka Bestita aneKdott, kb an sicojastiKB Btzîrid o dali an animaj ajt-fej fr>Kat de KÎt e desnpis în tpadaKtopaj stb jatin dane Kipjjije jai Apistoteje, aqcst SKOjastiKa na s’a îndoit a zine: aiqi natapa a rpemit fiind ks Apistoteje ns noate si rpe- miasKi! Aqcst sepBLiismE aj snipits-iai smans, aqeaslT. jenesie mi anatie a înljejenqiBnei tp^ind namai de idelie aitopa, Kpezînd în toate qe as zisa ajțjii, fr.pi. a esamina dara aqeastt Kpedin- yt este KomnatiBiji ks natapa paijisnei noastpe, fapt a se întpeBa dana na nonis eă npin mine însa’mi mi npin qepqettplie me.ie esuepimentaje a a/Ksnije ja aqeste pezsjtate ja Kapi a avansa npedeqesopii mei, aneasti Kpedinjii oapes este KapaKteps.1 dîstinKtiBS a.i seKo.ie.iop de mizjoKS, Kape npintp’aqeastt Kaszt n’a npodass niqi de KBin qeBa de opiijinaj,. de noa mi de npo- rpesiB, qi a fost o. Konie derpadatt, depenepatt mi ftpt Bpe sn rasta estetiK^. Ast-feja, țreniai aman a fost ameniniiat a se nepde în starnajjisne mi napajisaijisne snipi- taa-ie, dant IIpoBidenija omninotentt, diBint, n’ap fi insiiipat. atanqi nanianue Eaponene d’o mim- Kape noat mapinimoast, Kape Ka ari sa£iet Bie- iisitopis, a fost xottpît a îiiBia omenipea din je- tapțiiea osositoape în Kape a Ktzst. Dap st Bt- rtm de seami ia o îmnpepispape admipaBi.it; DpoBedinija a a.iesa tot aqe.iam mizJOKB nentps mîntaipea omenipei de aspatisementaj seKOjejop Bapsape, tape ’i-a apanrat în napsapisma, adeKt fanatismsj în Kestisne de pejipie a apsnKat ne nagisnue Eaponene din întjijimea soqiettsjii Kia- . sine în npeqinejjie.ie adînqi mi oSSKape a.ie sap- Bapismajsi seKOjejop de inizioi;, anoi mi tot o — 20 — idee de pejiiijie îmBpEjiimeatE kb o mape înfep- _ sinjjeaiE ini Kiap fanatismsji a skos ne nayisni- Jie Esponene din întbnepiKBj sapsaps în Kape as fost anonepite nînE anam; — Es boîS se BOp- sesK aKbin de mimKapea imenși, estpaopdinapie Kape, Ka sil fsjyep apzEtop, a HEtpsns îndatE toate naijianije Kpestine din Espona, îmninrînds- je Ka se meapri a Konnepa Mopmîntsjs SaKps din Ilajestina din mîini.ie Sapacini-iop nenpedin- ciomi. Dap, jBKps admipasLiB, „oms.i nponane mi Damnezes disnEne¹,¹,; oriisj BeaKEJBi de miz- jok ’rnî-a nponas a KonKepa Mopmînt mi Dsm- nezes, a disnss Ka se KonKepeze .ismn nsoi mi infinite fiinije nsoi fpsmoase mi fojositoape Kapi pEnușesepE asKsnse mi neKanosKste în nipjjLie * nEmîntBJBî nesizitate nîni aKBm. Intp’adeBEpa, „ penamtepea mtiinijejop, încenstsj npimitiBE ajs societEijii modepng kb tendinpeae nporpesise mi mtiinijifine Kape o KapaKtepiseazE, dtiatapea nporpesiBE mi neîncelatE a domenajsi mtiinije— jop natapa-ie mal kb seamE, încene din timns.ia Kpsciaijijop. Kînd atsnci oamenii Bpînd neBpînd as desKonepit jjepi nosi, kb animale kb fopme nosi, kb mante kb fipi nosi, atsnci s’a demten- tats Kspiozitatea jop. ■ SaBangn SKOjastici as be- zata ke se af.iE ne nimînt nimte jBKpspi desnpe Kapi ns ’i-as înBEjjat Apistote-ie mi ILiato, fiind ke ei înmimi n’as rntist nimiK de acelea, atanci as BEZEt ke natspa tot e mai mape de Kît KEp- uue jib! Apistote.ie; atanci astopitatea oapBE a jai Aptstoteje a Kizst, mi în jokbj jenesiei sni- pitEJEi odixnindsse ne nimte Kpedinije oapse în iBKpBpLie natapaje, s’a nESKst sn snipit de cep- cetape nepsonajE, de esnepimințe, de esaminape mi d’o anajisE metodiKE; snipits.i . oma.iai a în- cenat se' BoiasKE a aBea o Kontpo.iE assnpa pe- ssjtatejop mtiinjjifme aje ajtopa, a incenat a se îndoi de aceea ce însămi n’a bezbI mi înssmin’a esaminat; întp’sn KBBÎnta- snipitsjs scenticismsjiai (de îndoiajE) s’a nașa în .ioks.i snipits.isi asto- pitTSij.il mi Kpedinijii oapse ne tponsi smanitiyil mi aieastE dipeKjjisne modepni a snipits.isi aman o Bedem în Kîte-Ba seKO,ie mai ne spniE Konso- jidata, deBenita p teopie mi fopma.iat în ceje- npe fopmsje filosofice aje jbî Cartesius (Des- cartes) Kape-mi încene Kaptea sa BestitE kb aK- sioma „de omnibus dqbitandum est“ (tpeBBe se ne îndoim de toate JBKpspue). Aksri s’a înfi- jiimat înaintea EaponeanajBi mi o ms-njime mape de osieKte a.ie natapei nosi Kapi 4e-a desKonepits în jjephe nosi axe Kontinenta-iai BeKia mi nos, în K.iimeje fepicite ande nimînta.1 sKoaîe o msj- ijime de mante npecioase mi de animaje fojo- sitoape omsjsi; Bedepea mi rastapea acestop o- BieKte miEKate a iimentat dopinija d’a .ie noseda; aKam Esponenii n’as natat se desane fipi Ka- fea de Mosa din Apasia, îndajcits kb zaxapsjs Kape Kpemte în AmepiKa, .sas. a eea ceaia Ka- pe Kpemte în Kina, kb pomă Kape nposine din inssjieje Antije (India Omndenta.ii), saa a nea dintp’o leauiKE de nopijejan nspa fEKsts în Kina, o qioKO-iati fiK8ti din soase de KaKao Kape Kpe- mte neste oieansj AtiantiKS, nperEtitB kb Banuia Kape Kpemte în India opientajE mi a se dejeKta dane deatam kb o jjirapE, nposenind din inssja Havanna. Intp’adeBEps daKE iea mne-Ba în.de- anpoane sirapea de seamE tot nBtpimîntBJS ne mEnînKE an orna Esponeana liBuizata întp’o zi, o se BazE ke tpeBae desnsiate toate KOjjjBpiJie inEmîntBjai mi adsnate toate npodaKteje aop, snpe a natea Komnsne an desenă mi sn dinea csn ai ansi orna mBi.iisat de sokojbj aj 19-,iea! Dap snpe a’nn nponapa om8.i8 toate aneste npodaKte deaiiioase aje nEmîntsjai, a aBBt tpe- BainijE de KEJitopii mi de naBirajjiani; dap ja aceste întpenpindepi, mtiinijeje peorpafiie mi a- stponomiqe aa fost de nea mai mape necesitate; anoi aceste stadii fipE stadiue istopice natapaie mi fisice ap fi fost neKommeKte, eatE dap Kam upintp’o jeritapE KonseKsintE toate mtiinijeje na- tșpaje as fost KE-itisate ke o mape npedlieKijiane de Kînd dane Kpaciate mi mai ne apmE dsne de- SKonepipea Amepicei s’a mipit opizontsja Bede- pii Esponenijop. Anoi Komoditatea Biejjei mo- depne mi desBO-itapea rsstBJBi matepiaj, a des- BO.itat mi rsstaj estetin mi snipitBajs; omsj Kape tpiemte sine Ba se fiE înnonijiapat mi de OBieKte ' fpsmoase mi njEKate; de aceea d’atanci a înce- n«t mi nepioada penamtepei jitepatspei mi apte- jop fpBmoase. Itajiea,. jjapa noeziei, a scene- jop fpsmoase, aje natapei mi de KB-itapa antiKi KjasiKE a dat imnajsiane npimitiBE nentpa pena- mtepea aptejop fpsmoase; ne dpamsji acesta a« spmat ne spmE Snania, Enr-iitepa, Fpanija mi — 21 — IJepmania. nînt Kînd aneste dipeKijisni modepne aje snipits-isi nss.iiKS as deBenits o nponpietate Komsnt mai nentps toate najjisnije din Espona. Dap npoBepss.i Kape zine Kt „estpemittuLie se atiiirs⁴¹ s’a apelat ini ainî Kt e adeBtpat. De disnpeijiapea natspei uii a matepiei Kape a fost de modt în sei;o.ie.ie de mizjoi;s, aKsm dsne pefopma nea mape a jsi Bakon de Vcrulam Kape, ks Spinoza mi Dcscartes as iionsanpat inuea ’iep’iettpijiop emnipi'ie, de atsnii. zii;s, a euiits dipeiqjisnea siiipitsjsi ks toate matepitie napi- as . deBenit de modt în sckd.is.18 a.i 17-.iea mi a.i 18-aea. Atsmn natspa a stinss ne oms; nap’ kt> Bpind a’mi pesnsna de disnpeijiapea în Kape a ' peniass atîtea sckojc , as înnensts a desnpenia naptca inopa.ii a oms.isî; matepia assspnat .10- kb,i snipitsjsi mi ns nsmai Kt ns ’î-a .itsals niii sn .iok în jsinea a'ieasta, dap ni Ostem zi'ie Kt sîntem fepimiji Kt în seno- .is.i nostps, aneastt dipemjisne esKjssiBt ’ a sts- diLiop mi a oKEiianisni-iop oinenemti ns esistt, sas ne.i najțjin ns e ama de esK.issiBt dsne Ksm a fost în seKO-isj tpeKst. Dipeuijisnea aKtsa.it a snipitsjsî sman este a îmntmsi omsji ks natspa, a KSjtiBa întp’sn mod apmoniKs stsdie.ie asstpaKte mi idea.ie, nsindsje întp’sn uontaids aKopdinte mi apmoniKs ks stadia.i natspei. Noi ns npiimim as- topitatea mi Kpedinija oapst în Kestisneje nats- paje, sn esnepmînt Kape osteni fane noi înrnine ns o .itstm în Kpedinna .isi Apistoteje mi ILiato; snipitsjs de esamens mi de anaaist domint în lutiiniieae natspaje, asta a fost mi șa ptmînea tot de sna moliBSJB Kape .ie înainteazt; dap Kînd dtms neste nimte npinmne mi idei asstpaKte, Kapi se af.it întpe o sfept mai mape de KÎt noate mKsnție ana.iise.ie mi nepiettpue noastpe emni- pi’ie, Kînd natspa OBieKtsjBl este atîta de idea.it în KÎt st ns nsteni asea desnpe dînss^s nini o datt Bp’o Kontpo.it npin simijspue noastpe, mi Kînd aceste idei asstpaKte sînt în sinemi o na.itt Kon’ienuisne mopa.it, a Ktpia Kpedinijt Kontpi— lise .ia fepi'iipea yenisjsl sirian, atsmii a.ieprsm .ia npimiins.i astopittiiii mi Kpedinjjii, atsmii nt- ptsims Ka.iea neratiBt mi suentiKt a eno>ie.iops ^domniei snentinismsjsi neratiBs, Kape a ptmass infpsKtiBijs, nenpodsKÎnds ni'ii sna din indeue nozitiBe feKonde, Kapi sînt în stape a peKonstpsi sojjiettjii, a Konso.ia omenipea mi a fsnda enone nose. Ama dap mtiinijeje ideaie mi ’ie.ie ma- tepiaae, adent oms.i uii natspa, fopmeazt aKsm dot iipinnine Koopdinate, amîndot peKsnosKste, amîndot KSjtiBate, amîndot Benepate nentps non- sojanisnea penis-isi sman mi nentps desBOJtapea sa nporpesiBt infmitt, imitînds liinija etepnt mi infinitt din Kape a emits. Mikposkoiift.i mi iiif.idinne.TC .151 in nitiiniie.Te mi irieaița so’iia.ib modepm. InBenijisnea miKposKons.tsi mi a te.iesKons- jisi a ftKSt nerpemit o peBOJSijisiie mape în mti- inijeje mi în Bieaija somâ-it a oamentiop. în mtiinijt a desniss sn opizonts nos infinit mi in- KpeziELi; o jsme nost de fiinije animale mi Be- reta je Kapi din Kassa miKmopimei aop SKtnase de Bedepea noastpt ks okîI roi, s’a desKiss înaintea OKisjsi oms-isi mtiinijifiKB apmats ks miKposKonsJi mi e.i a ptmass aKsm hiKpemenit de mipape îna- intea anestei .ismi nose opranine njine de o bî- eaijt persjgtt mi de fpsmsseni admipasiie, Kapi nînt aKsm n’as esistat nentps dînssas. — 0ms.i de mtiinijt ape aKsm miKposKonsjs în mînt snpe a se asirspa de esistinjja fiinijejop opranhe mi- KposKoniie (adeKt ama de mim în KÎt nsmai npin miKposKons nstems st ie Bedems) sas st stsdit ks miKposKonsjs în mînt ijeselspLie ne^e mai eiemen- tape mi neje mai fine aje Kopnspijop natspaje, sas — 22 — îiptifiniaie; omsi teKniiw se sepBemte kb miKpo- skoubib snpe a Ksnoamte dani o matepie’ ibKpati este' adeBipati iui în nspitatea (uspepenia) ei. saB daKi este fa.isifiKati; dap iui diietantsi ini omsi de isme ini de niinepe se slti ks iniupo- SKonsib, de rninepe, Ka si Bazi, snpe esemnib, nspeneie fiKÎndb’ib mape de mipimea «nai nopK, de a-i natea stadia rspa, Ebzeie mi fiiniie ane- stal animai sînpeposs Kapi ne fane atîtea inKO- moditipi ini noantea insomnie m. n. i. OsieutaiB anesta ap natea si ne dea oi;a- siane nentpa an aptiKOja foapte isnr mi kb o des- Boitape mape, d’o Kam dati însi ne Bom mip- pirii ia najjine eseiniue nonfipraatise. Si înnenem kb miKposKonbib na kb an miz- •iokb de nimepe amszanti mi de diBeptisemente . noEiie- nentpa oma-ia de isme. Oma.ia de isme aiepe nentpa stsdieie saie miKposKoni’ie ninite osieKie bîi foapte mini napi aa fopme niiKbte mi EBKBpîndase de nimte miniKipI foapte iain mi a- piie; aceste mini osiente bîi npodaKa nerpemit o sapnpizi mape .ia Bedepea lop d’întîiami dati. Anima.iK8.ie.ie namite tnfssopiî atoaui abil po.ia.i d’întîia; npin miaposiions desnonepe nine-Ba mii, sate de mii mi Kiap muioane de fiinpe Kapi tpi- esKB în nspinc nmitspl de ani. Infasopisi Mo- nas termo este ama de mina, în Kît an mi.iiona de aneste fiinpe tpiesKB întp’o niKitapi de ani! Fii-Kape rpoani .biimisti kb ani stitsti este eo-. rati în nenamepoase snepe de aneste animale mini mÎKposKonine. Dap admipapisnea oEsepBi- topsjsi se sbii înm -ia sn Tpad mi mal mape, itînd apmînd dane o metodi apitati npin D. npo- fesop Epensepr din Deplin desnonepe ki fn-Kape dintp’aneste animaie d’o miKuiopime estpaopdi- napii ape în Kopnsi sie nimte oprane Komnii- Kate, s. e. an stomaK kb mape! D. Kieime, an sasaiila pepinans, se esnpimi în npiBinpa anea- sta ast-feis: Kînd .laimB, zine eib, o nmitspi de ani dintp’o rpoani kb ani stitati, sas d’o adanitapi de ani de moaii Kapi a stitat Kîte-Ba ziid, mi nanem aneasti niKitapi sbb an mii-po- skoiib, atanni o si Bedema nap’ ki nmitspa de ani a îimiat, Kini anest snapis mina îi Bedem îmn.iata de BÎeani mi de miniKape; msipime de fiinpe mini bîi de dÎBepse fopme mi mipimi mepr ini aiepr în dpeanta mi în stînra, în sas mi în ®os, sas ks se"®oaKi mi se înBÎptesKb Ka în- tp’an nepK, sneie seamini ks o sateiKi, aiteie k& Kionopeieie, eap aiteie kb nimte poate mini Kapi neînnetats se înBîptesKb kb o mape ispean, ne Kînd eap aiteie mai mapi înoati în ani ks o linimte maiestoasi, stînd din ne în ne ia 10- Kapi.ie îmniste kb infssopil mai mini mi mai a- piie ; nap’ ki OEsepBeazi ks demnitate McaKipii— ie Konfpapiiop lop 'neiop mini; dap aiti dati Bedem sn infssopis mina Biind kb o ispeaii ma- pe mi îndati sti mi înrite o maipime de infs- sopil mai mini în Kît ie Bedem intpînd în sto- maKSi KopnBisi sia tpansnapent, mi atsnni ne înKpedinpim ki Kiap aneste animaiimie miKpo- sKonine as stomane kb mape, mi ki natspa in- finiti în Kpeapisniie ei admipaiiie a mtiuta si nsii înKi oprane în aneste opranisme d’o miK- niopime ama de estpaopdinapii.l,<' O si aBem aiti dati onasisne a Bopni mai ne lapr desnpe infssopil, dap mi afapi de in- fssopil, mtiinpeie natapaie Konpind în Kiase de noiini, de moi suini mi de inseide o maipime de fiinpe minposKonine, mi anoio kb mipape miiipo- SKonai apati oBsepsatopsibl ki Kpeta (tir>imip8i) de Kape sînt Eoninsmi msapii nei mai ijirantini ai nimîntBibi, ns e ait nimiK de Kît peste (Kase) Bipoase de nimte șKOlni miKposKOiiine Kapi tpiia o dati în mape mi Kapi as lisat aKOio apmeie lop, adeKi denosite imense de Kpeti, Kapi ne spini ssindase din sbsbi mipii neste i-ontinent, as fopmat nibnpiL de Kpeti; anoi dani ne îmti- nsim ki din moismneie de Kpeti sn milion asia Komnsind mipimea ansi niniop kbeîk , nstem si ne inKinsim șa KÎte Bilioane nensmepoase de a- neste fiinpe as fost de tpeBsinpi Ka si se neap- zi nîni si fopmeze sn mante s. e. Ka Dasaia- pipl Kape ape o nupime de 22,000 ninioape!—: Tot miKposKonsi apati fisioiorbisi Kopnspiie ne- le mini Kapi se afn în sînpeie oapemi-Kipaia \ animai bîb , mi Kapi sînt Kiap npinninsiB niepei j saie; ano! Kbm ap fi fost sn natspaiist în stape j de a" desKpie tpîmsipa bnbi fibtspe sas fiiniie • snei molii fipi miKposKonb? Dap ns nsmai în do- - inensi animai, ni mi în domensi Bepetai nsiin fiinpe mÎKposKonine. ÎnKi de m8it Kiap EOtanistsi n’a fost în stape a detepmina penibi snel mante nîm Kînd ns s’a sitat sine kb sn OKeiaps (îs- — 23 — ui) ia nspnijie qeie deimate aie nianteiop, dap aKsm touî Botanistii faiis qepqetBpi iniKpo- SKoniqe snpe a Ksnoauite eiementeie opraniqe mol de Kape manta e KomnssB mi Kape ns sînt Bizicue nini de Ksm ks ok'ii roi; npin mi- KposKons iiede e.i Ksm neisieie eiementape KpesK nsindsse sna .lînrB aita: anoi tot npin miiipo- skoiis Botanistsj îmi desidde o sfepi nost imen- și de mante de o natspi naptiKs.iapi, d’o oprani- sajjisne infepioapi, dap foapte intepesanti mi Kiap inmoptanti. d’a fi nsnosKste, npeKsm sînt s- neie din A.nje, inssiii, nisncpqi mi fuiqe napia- Elie mi admipasiie în Koiopi mi în fopine ini toate d’o mipime mii;posKonii;B. Dap mi în domcnsi inopraniiis iniKposKonsj ne desKonepe fpsinsseiii d’a.ic natspei nespcsiniie. Hine s’a sitat ks miKposKOiis.i Kînd se fopmeazB sn Kpistai, Kînd atome.ic saie miKposKoniqe se nsns sns.i jiînn, a.its.i întp’sn mods persials, sKojiînd ne spini o firspi pcometpiKB adniipaiii- n în persjapilatea ei, ’iinc noate piminea ks sîmje pene fipi esa.itajjisne de inipape nentps aqest snipit etepns iimizir/u, dap₍ isiipînd iipets- tindenea ks oniniiistinua sa snpe a pea.iisa Kpea- jiisni-ie saie infinite? Dap ns nsmai intiinne.ie natspa.ie în toatB întindepea mp îmnpesnB ks fisiicT., nimic mi fi- sioioțiie, dap mi medimna a npiiinit o mape imnsjsisne mi Kiap nstem zinc o pefopmi mape de Kînd ks desKOiiepipea misposiionsiBi. Opi lic mediK modepn intie kb .ia sneie natimi dstoase nsmai miKposKonsj întpeBsinnat a qepqeta nimte npo- dside animaje sas eKSKpeuisni.ie Kopnsjsi, noate sb nmspeasKB o diarnostiKB dstoasB mi a Kon- ■dsne ne mediKs ia Ka.iea adcBBpsisi. O sb niB dsKB npea denapte dam ams Boi a mi întinde aini mai ms.it în aqeastB matepie nît se noate de intepesanti mi de instp8i;tiBB; îiisb ns nstem tpene ssb tBqepe a ns iioineni mi Ksm în tininspue noastpe miKposKonsi a înnenst a XBKa o po.ii> mi în Kestisni sonia.ie în Komepu mi Kiap în Kaszeie %'sdeKBgii; • ea ti snpe aneasta . Kîte-Ba esemme. în IJepmania mi Fpanua ners- jjBtopii Kape faKS Komepys ks nînze fine Kînd nop a se asirspa kb o bîiizb sKBînnB este KspatB uii neamesteKatB ks BsniBaK, întpeEsinijeazB miKpo- sKonsjs; k-bmî ssst miKposKons fips.is qei mai fins I de BsmEaKS se apati nap’ kb ap fi anonepit kb m>ps mape aiE8, ne KÎnd lipsi de ins fină este neteda. Dap eatB mi sn a.its esemms kbhi mi- KposKonsi a asistat atsdemtops.iBi de bhbzî a xo- ti>pî întp’o KassB îKspidim. 8n nersutlop de mi- t'BS'Bpii a KSînntpat dintp’o faspim de mBtBSipii o Esnati de mitBSBpie mi a ninst’o nît-Ba timns în maraziea .isi; dane Kape SKOuînds-o mi si- tîndsse ne dînsa a rBsit’o iiBtati d’o ms.iiiime de nete. Ansm nersyitopsi s’a adpesat ks npeten- ifisni de desnirSBipi mtpe faEpiKants, ziKînd kb Ko.ioapea ks Kape a Binsits aqeastB matepie de rnidase a fost pea mi a skoss nete (npeKsm se întîmiiiB întp’adeBip Kînd itoioapeh e pea, atsn'ii ks timns se desKOînnsne, sidmEB faija mi BBtea- zb matepia), dap faspinantai npotestB ziKÎnd kb a dats o noioape BsnB mi staBiiB; npoiessis a Benit înaintea snsi ipiesnai de Komepgs mi eati kb tpicsnajs.i a însBpninat ne sn natspajist a e- samina aqeastB matepie npin miKposKons Ka sb se înKpedinueze de natspa nete.iop. Natspajistsj •icp'ietînd neteie npin miKposKons a BBzsts kb sînt npodsse npintp’sn feis de qisnepMi Kapi as KpcsKst ne matepia mBtBsii, anoi sitîndsse mai r.ine, a iisnosKSt kb tdate aueste nisnepqi se m- sesKK ne Kaptofi nstpezi. Ansm pBmînea a es- niiim >ie as mstat msnepqtie de Kaptofi nstpezi ne niBtasc ? EatB qe s’a rBsits: este osineis kb fanpiKanjiii SKponesKs mBtBSBpiue Kapi faspiqeazB Ka sb aisB sn .isstps mi o tBpitne; dap supoBea- .ia npoBine din fiinB de rpîs Ka mi de Kaptofi; anoi aqest faspiKants Bpînd a asea o SKpoEeajiB eftinB, a Ksmnapats Kaptofi stpÎKani mi a JbiisIs siiponeaia dintp’înmii; anoi aKonepind mBtBSBpia ks aqeastB SKposeajiB în Kapi s’a afiat semînjjB (spore) de qisnepqi miKposKoniqe Kapi KpesKS ne Kaptofi stpinani, aqeastB, semînijB sas snope as iiepminat ne mBtase mi as npodsss aKOio eap qisnepqi miKposKoniqe Kapi aBÎnd o aiti faiiB de nît mKtasea, s’a înfBijiinat Ka nimte nete. — Sb ns se mipe qine-Ba kb Bopsim aiqi de qisnepqi miKposKoniqe; qine Ba sb bozb asemenea man- tinele miKposKoniqe sb iea nîîne nstpidi Kape s’a aKonepit kb nete aisimoape sas qensmie Kams Bepzinioape, se esamineze aqeste nete sss ini— KposKona mi o sb BazB Ka o nidspe întpearB kb apsopi mi aqemtî apsopi sînt qisnepqiie minpo^- — 24 — SKonfae Kapi KonstitsesK» neteje nstpede; ase- menea se Intimim Ka uepneajia se s’aKonepe kk o nejiui» ajBT» nensmie; insind o BraiuiRt de a- «jeasti iie.iiite ssb miKposKons, eap i se Ba înfr- ijima Ka sn Kîmns semtnat ks nimte nuanțe de fopme Eizape, mi aneste miante esistînd întp’ade- Bip, sînt nimte nisnepni miKposKonine.- Ama dap miKposKonsj inii întinde din zi în zi mai msjt domensj sis, mi ks aneasti întin— - depe mipemte opizonts.i Bcdepei noastpe jntp’sn moda ama de estpaopdinapis desnpe Kape naijis- nije antine n’as anat nini o idee! Anei nersijE- topi Feniniani Kapi din întîmnjape nsinds suitpE îmnpesii'b ks Kipssni apnii ne sn jok nisinos în desepteje Feniniei as desKonepit stiiua, anei ne- rsijitopi, ziK, n’as nstst st’ini imațiine nerpemit Ka ne pojis mape aneasti matepie nost Ba atașa o dati» în .iunie, mi Ksm dintp’o BSKatt de sti— im tBiato în fopmt de .linte, natem fane sn in- stpament (miKposKons) Kape ne desKide o .isme noBB inijiziBi.i'B npin mismopime, ne KÎnda Iota npintp’aneast'B .linte de stimi se fane sn ajta in- stpsment (tejiesnoiia) Kape ne anponie soape.ie mi ste.ieje nepaaai în KÎt ne sitrai ne dînseje nap’ K’ap fi .iînn> noi, Jie ntessprais, desKpiems fopmeje mi fepeae jop, anoi mi Kiap milioane de ste.ie fiKse Kapi ne praiîne iiiBÎziBÎ.ie npin demtptapea estpaopdinapit a aop de Bilioane de mlie peorpafine, tejesKonsjs .ie anponie de noi fraînds-je ast-fea de Bizislie în opizonta.i sede- pei noastpe. AdmipaEMsj sniBepss, npetatindenea n.iin de Bieant mi de esistinift! infinita în nrr>pime, infinita în întindepe, anoi mi infinita în miitmo- pime! KOMSNIKAIlIb'Nl 1HTIINHIFPIE MIHI. Horticultura. Desnpe apnopi iui rpadirii în mi- ■niatspe in Kina. Nn Boiaacop modepnw a BEzst .ia sn KinezS apsopsas Mangiferus Indica (kape npets- tindenea este sn apsope mape) nss întp’o oa.iE, a- BÎnd o mEpime nsmai d’sn kots, toate pamspiae mi| fpsnzeae anestsi apnope a fost în miniatspE mi foap- te fpsmoase. în opams.i Kanton mi în a.ite opaiue în nentps.i Kinei sînt ■ rpidini mini ane kspopa ss- npafarjE ns e mal mape de kît mtpimea snei mese; ks toate anostea o asemenea rpEdiniyi» ape kîte o date 15 nîns aa 20 de sneije de apnopi foapte mini ini BEtpîni. Aueaste mikmop.ape a manteaop ns se . faue de o date, ni 'iepe o .iskpape konsekstiBE mi neîntpepsnte în mai msate penepanisni a.ie snei mante; adeks fpskts.i (podsa) snsî apBope de mt- pimea opdinapte este nsss întp’o oa.ii> mikt, atsmii apcope.ie denine mai mik, anoi fpsktsx a'iestsi ap- cope mikniopat este nss din nos întp’o a.ite oa.iE rai mai mikn, mi fpsktsa auesta este din nos nss întp’o o a.ie înki> mai miki>; spmînd tot mepes ast- fe.iă kîte sn seko.i mi mai Bine, dintp’sn apnope ma- pe a emit sn apnope în miniatspE kape asia ape a o ssta napte din impunea mi rposimea apnopsasi npimitÎB de mspimea natspa.iE. Kinezi.iop ks rsstsa aop sizaps nentps nkiioape de dame în miniatspE, .ie mak miapBopI în miniatspE. Fie-kape ks rșsts.i asi! Roșa (tpandafips.is) .ia naițitmi an tine. Intp’sn sBpapis kape tpakteazs desnpe istopia pozei, nitim ue.ie spmEtoape: Pomanii ns se nsnea ni’ii o date .ia o masi> mape (de etikete) feps se ns fi aBsts rasate Bskate de poze nsse ne raasn, anoi dsnE ne konBÎBii se neseaia, psnea foi.ie pozei mi .ie apsnka în naxape mine ks Bin. Ssnt Domnia asi Domiijian, zi'ie Maptian, .s.iiye.ie Pomei as fost ama de smuaste ks odoape de poze în kît sn stpein neoBiunsit ks aneste odoape ap fi nstst sn amegeask'b. Nero, aa dinespi.ie ne a dat, a deskiss în taBans.i kamepei de inînkape o rasps npin kape s’a apsnkat ka sn fe.iă de moae de poze assnpa keniiinliop, dap nensns.i Heliogabalus a esapepats ks anost oBi'icis întp’atîts ks întp’o zi konBÎBii s’a înckat nînT> .ia moaptc ssr> rpsmezi.ie de poze ’ie as apsnkat ne dînmii. Sybarinii dopmea ne saateae smnaste ks foi de poze, dap snsa din ci aiisme Senindyrides a fost ania de e- nepnat (namiînd) în kît întp’o noante n’a nstst si» doapnrn zikînd ks o foae de poze îndoite îa aiiasn! Verres te'ica ki>aT>topii întp’o tpi>sspi> ki>iitsniite ks saateae smnaste ks foi de poze, tot în tiransa a’ie- sta ea nspta o matepie de poze ne kans. Antiochus dopmia ini iapna întp’sn kopts fskst de asp ini de niT.tase ne natspi de poze. Kleopatra pepina din E- i,iint a dat o date o masi» rai a smiiast kamepa inîn- k^pii iiîiyb aa însaiiimo de doi> ni'iioape, de foi de poze. Unii dopmea mai tot ans.as ne foi'de poze, însi> a'iestea a mi rtpi’iinsit moapte aa snii kîte o date, fiind ka» odoapea pozei ’i-a omopît. în E.iada poza a fost opakoasa amopsasi, adeki» nsnea o foae de poze ne nsmns mi Bi>tea ne foi ks mina nea-a-aate, ini kînd foaiea da sn sromot tape, a- tsnni kpedea ki> amopsa na fi fepi'iit; dap kînd foaea se psnea, atuirai epa semns de nenopo'iipe. (A'iest oni'ieis s’a nistpat nins na sn rpads rai na noi în Pominîa de astezi). Bpraratoapeae din Tessania ke.a- tsia o insnijime de poze din kape npenapa Elisipe (aiksepe) de amop; foiae pozei se nsnea mi în Bin, din kape .tenea sn feas de rin apomatiks. Halioga- balus fe’iea Baie în Bin apomatiks de poze, Ba iniei» anest îmntpat pisînitop asea osi'ieis ss smnae nasi- ne mapi ki> nin de pose mi .ie deskidea nentps iis- s.iiks ka st se ska.ide ako.io; anoi fiind ks în tim- ns.i de atsnni o Badps’ de sin de poze kosta 20 de ra.iBeni, nstem si> ne imapinEm mspimea anestei pi- sinipi imnepia.ie. Dap sn imnepatop Poman ka He- liogabalus mi Nero nstea se fiE pesinitop ns nsmai de nani; ui rai de sînije.ic ueteiienliop. în Tinorpafia Najiiona.TB a .isi losif Poniaiiong ini Komn.