SA6 BCU Cluj-Napoca lllilll BCPER201701148 JURNAL PENTRU BESPINDIREA ȘTIINȚELOR NATlHALE Șl ESAkTE in toate fciasejie. PediyeatS D' -i v îdj / 'retrăi ni crsity Librai v Ckij de DOCTOR 3VL3¥S BARASCX, Profesor de istoriea Naturală la Colegiul Național DIN BUCURESCL ANb'JI I-ig. 1856. BUKURESTI. Imnpimepia Najjiona.i’B a jsI I. PomanoB et Comp. 4 £.:■ Î? •; H(T f j / Central U.nivcrsity Library Cluj TABLĂ DE MATERIE. ■«ag* națiina. nayina. XhnB.1 mi Natspa........................ Desnpe aimcT. mi iiian,a a.iEÎneaop . . Kapnaua.is.1 mi nosts.i în Natspn JHmncae anima.ic.iop.................... , Mikposkons.i mi infiisinija .isi . . Msska din kasi>.......................... IIpoBinije.ic natbpa-ic în pegnsns ani- ma.is............................. i .Imiipea nn.pei......................... (Kaptofil ka nstpimints nonu.iapg tApnops.i dc ni.mc....................... Metamopfose.ie insekte.iops .... iZsnada mi mipaks.ic.ie cî . . . . JJînjraps.i mi msska de ko-ismuaniu . Desnpe kT>.ii.topii.ie nascpi.iop . . . Baza.its.i mi inoseaoa spiami.iop . . Stenc.ie mi insdspi.ie Pssiî . . . H . Mc konsumi. opams.i Jlondon . . . Juna mi natspa sa....................... JJipafa............................ . .Mopyii înniayi.......................... Desnpe insckte.ie BEtEniEtoape . . 1 2 9 12, 21 29 33, 36 41, 43 57, 59 68 73 76 78, 81 89, 92 101, 113, mi T 17 25 49 52 G5 85 97 106 156, O nizite în gp^dina Zoo.ioșik'B în JTondon...................................241, Ks.itspa nc.iei mi întinepipea omsiiui. 247 Infuzopii.ie sas mipaks.ie.ie Natspei înțp’o niki>tspT> de ani. . . . LlepES.i pcnS mi zianonzs.iS . . Desnpe opiijina mapgapitape.iops . TIena desnpe miante.ie otpîuite «Bieaija ssEiets.isî în bîss . . . . A.înmeje............................. Jnstitstene fi.iantponi'ie modepne Ilsijs.ib' aptezianu................. Imapine ssBÎektiBe ...... Gaizeps.is sn mipako.iS a.i Natspei Ek.iinsa .isnaps de .ia Oktomnpie . Desnpe natime.ie mopa.ie enidemiue Kiitspime asps.isi ui. numîntS . . Kimia mi Biana....................... . 249 253 . 262 264 . 265, 269, . 281, 285 . 289 297 . 302 305 . 360, 258 272 276 293 . 321 Mînktpi-io sinyepate................... Somns.iS.............................. Istopia natspa.is a bos.ibî............ Istopiea Ka.iendaps.isi............... 4 ⁱ * * * * * * * * xIeua desnpe napfsmepii. . O .isme e numai sas mai ms.ite . . 171,185,125 204, mi 214 117 121,129,141 124,133,137 145, 150, 161 166 153 Ko.iinpis mi nasepea msska . . . . O întT>nrn.iape ks sn mapne ssnitop . Ksks.18 mi istopia .iui..................... Kafeaoa mi istopiea ei..................... Zaxapu.iS mi istopia .isi . . . . . O opi> tepifii.iL în funds.is m^pii. . Desnpe Btutupt sniptoasB. . . . . Ilo.iins.i de ani. ds.me, sn animau ks- pioss .............................. 313,324,334 mi 340 316 319 329 337, 345 353, 361,375 358, 366 369 380 KOMSNIKAglSNl IIITIINIIIFIEE MIHI. i Me înB'BijBtBp'b tpaijems dintp’o BatpB de kfcpBsni anpinmi . . , . . 169,181,193 mi 201 Desnpe unitatea mi n.iupe.iitatea yens- aui îfrnans . .........................177, 190 -«•Desnpe Natups...........................191 Desnpe in&senga nidupuiopu asunpa smeze.iii mi &pti.iiti>jjel HBmîn- ts.isi............................. 20 29,23 Upagane.ie . . ..........................217, . 230 ;ILianta Kaktu în natpiea ei . . . 220 țMapea rai Mipaks.ie.ie ei................225 Meteopeae înfokate . . . . . . 233 II.iante.ie simnitoape...................237 Kafea din seminjje de snapange.1 ..... 8 Desnpe gpsdina în miniatupe în Kina . . . 24 Posa .ia najjisntie antice.................. . „ n kopBS ksptizan................................ 120 Insekte mi Bepetaae Bapometpi'ie...................128 Faspikanisnî irapfsmepii.iops ...... 136 Mimktpiie oameniaop în Zondon ..... 144 O naante nost foapte kspioast ..... 122 NoTiixnî mtatistine dinepse.........................„ Hentps fo.iB'piml de nins în seksai.ie tpekste^ . „ O dosadt nost nentps npogpess.i natpieî . .' 160 Efekte.ie tptsnete.isi.............................168 Tanete.ie Bttamttoape strategii....................176 Desnpe mana gpîsasi................................183 Difepite pase de SoBo.iani ... ..... . 184 ♦ ? nayina. Ș Peîntoap'iepea ptndsnene.iop....................„ Ilpegs.is mansskpinte.TOp mai nainte .... 200 Nn Kpiminaa ftpt Boe............................208 Ilapafinsas mi fotoijcns.i..................216 Nogisni mtatisti’ie de Jloneon..................232 O fante Ziloaoțtikt intepesantt..............„ Boakans.i Sangier . ,...........................240 Kîte-Ba Nogisni mtatistine..................248 Hemtii BÎnttopi............................... 280 Ossepsagisni meteoposoijine..................„ Inf.isinna asnei assnpa ntmîntB.mi..............288 Horntia de nopsmBÎ............................ 314 O onepagisne xipspgikaat........................327 Hatpiea noame.iopă noastpe..................328 Hetpe fandate...................................336 ILioi de nsnioast . . . ,...................344 Kstpemspsa în Ma.ita............................352 ■ Tsnete mi fs.ujepe .ia 15 Dekenmpie . . . 374 He-Ba desnpe nokBÎtopii îiiaepS . ..... 368 1<("L f luj 'Central Unîvcrsicy Library ( luj JURNAL IIENTPS P7>SnîNDIPEA D1TIINUEJ0P NAT8PAAE IUI ESAKTE, în toate k.iase.ie. । ᵣ pediycatti . . OM5.I8 IUI NAT8PA. OmsjS rtsemte în .isme dosi, omenie Kapi nota st OKane alenuianea nii stadia.* sts; anoste doat OBiente sînta: Nalapa Kape u îiiKonyioapt mi fiinjja sa nponpit, mopa.it. Fit-tape din- tp’aneste dost otietle este o sfept immenst, In- finita. Natapa este nerpemit infinita; Ktci toate Kîte se af.it în ceps mi ne ntmînta, Soape.ie, Ste- je.ie nenamtpoase mi mi.iioaneje de fiinjje Bii, de n.iante mi de minepaje napi se af.it ne es- Kats, în oceana mi în sîna.iă ntmînls.iai, toate sînt Konpinse în domena-i Natapei. Dap mi sfepa fiinijei mopa-ie a omajai este infinita, Ktci e in- finita în adîn’iime; este an Oceana immensa de idei, de ansiani, de simniminte mi de Kpeaijiani aptistice napi as npodsss nenarnepatiae fante ne îmnjs napine-ie istopiei nensiai amans în țienepe mi a difepite-iops najjisnî în naptinajapa. Ama dap înaintea omsjai stadiosa se în- ftnimeazt dost sepii de stadie, adint stsdis.i Na- lupei sas stsdisjs fiinije.iop fisine mi matepiaje ne esislt, mi slsdis-i Istopiei saîi fijosofiei, adeKt slsdisj fiinuei mopajie a omsjisi^ jieyije esistin- jjei mi mods-i desBOJltpel ei în dilepite se- Ko.ie mi Ksm a npodss dieepse institsle smane, jiem, OEineispi, aerttspi nsjitine mi soniaje, mti- inne mi apte. O difepinijt pemapKati.it îhtpe aneste dost fejiispi de stadii este, Kt ne.i d’întîis este mal esaKls, ne Kînds »ie.i d’a.i doaliea este mal adînK^ mi mai atstpaKls. în stadiala Natapei rtsim o necesitate fisiKt, o KonseKainjjt neîntpepanta; de aceea acesta stadia oticnaemte ne oms ja o rîndipe joijiKt, ne Kînd stadiaa Fiiosofiei mi ajS Istopiei na noate fi ama de esaKta, Ktci aici ns domnemte o necesitate fisiKt, ni Boinjja mo- pa.it a omajai îKoaKt an poj mape în acest domen; ~ 2 — anoi ini OBieKteie saie ns sînt Bizisue ini nai- nanue (de nini.it), sînt ideale, aBslpaKte. Dap dani ne de o napte na sînt auia de esaide na uitiinneie fisine (mliingeie nalspaie), ne d’ajlB napte sînt msil mal a dinii, in,ni spmeazi na icpielspiAe iops nîns .ia neslisnlie ie.ie mai înalte, nins Aa npiniineAe npin’iin.e.iop, Aa Kassa tstspops fiinneiops, Aa înienslsi aBso-isls a toatei nalspi mi ia sfipmits.18 final mi ansojist a tstspops timnspiiops; de aieea ks dpenl ks- Bînls Kiap Ăpistote.ie a nsmit fliosofiea „ mti- iiiua mliinneiop.,, De ne Bom apsnsa Bedepea noaslpi assnpa difepileiops enoie aie istopiei, o si Bedems ks aieste dosi sepii sas sfepe a.ie slsdie.iop as o- Ksnat în tot ’limnsiș snipitSAS oamenliops; însn fiemi-Kape enoKi a anst o npodiienijisne (npe- fepinij'B) nentps sna sas a.ita dintpe aieste dosi sfepe. Oamenii as fosls în difepite timnspi, opi natspaAisli opi filosofi. Si înienem ks timnspije antiie! Toni nonsiii opientaii antiii napii asfostîna- te de enona E.ienLiop as asst idei foapte înalte assnpa oms.isi uii natspei; însi aieste idei n’as fosls Aerale întpe dînseje ks o icritspi meto- diKi, mtiinijifiKi. întp’adeBip ks nea mai mape mipape Bedem ansm ki Indienii antiii Kapii as adss KBJlspa Aa Eyinijienl antiii mi npintp’înmii mi ia Eiada, ki Indienii antiii, zîk, as npesim- jjits o msiijime de idei înalte Kape tOKmai în spma msitop seiione, mtiinijeje metodiie ie a de- SKonepit; însi, npeiisin am zis, metoada mtiin- jjifiKi a jiusit Aa aieste naijisni foapte norate în imayinaijisni, de aieea ks dpent KSBÎnt st dateazi opiijinea mliinijejop din timns.i Eieni- Jiop antiii Kînd as înfiopit SKoa.ie.ie nemspiloape a snsi SoKpate, ILiato, Apistoteie, Zeno in. i. a. mi Kînd apteie as fost penpesenlate npin Fidias, ZesKsis, Ilindap m. n. a. Akoao nsim .iearins.i mliinijeiop mi ais apteiop. Akoao ni se înfiyimeazi nimte firspi maiestoase Kape-i nstem npisi Ka nipiniji nisKOii- topi ai mtiinjjeiop immense mi ai apteiop ssEiime. Akoao a fosls Tajes.: fiiosofsi snensialins ioas d’întîis nape a îndpisnit a Bopsi desnpe îmiens- ts.is Asmei; anoio a fosls sn SoKpate, talii fi.io— sofiei mopaie mi îndesiși snsi oms Biptsoss; Apistoleie, tatua loijinei, metafismei mi aj isto- piei natspaie; InoKpate, tatus mediiinei, mi Kîte nsme ns se nsesK anoio Kapi, Ka steieie ieie mapi aie lepisisi n’as înielat niii ns Bop îmiela a slpi-isii în islopia ismel. Dap ks toati disepsitatea stsdieiop ia Eieni, risim o npediieKijisne nentps fliosofie; fisiiii, mediii! mi ajjji oameni de ijiliinye esanle as fost mi fliosof!; fiiosofia a npedomnils Aa dînmi! . fnesle fisiiii; idelie anstpaKle as fost mai KBAti- Bate de Kît idelie emnipiie, de aieea mtiinijeAe natspaie ia Eieni as fost foapte inKomn.ieKte mi rpemite; dani dap ne d’o napte onepe.ie fi- Aosofne aie snsi SoKpate, ILiato, Apisloteie, npe- Ksm noezia Asi Omeps, eionsinija asi Demoslene mi apte.ie dpamatine aAe snsi Sofoiues, Espini- dis miA. as ptmas Ka nimte modeAe neatinse, idelie în mtiinijeAe natspa.ie aie aneslop epoi as fosls foapte mipijinite mi foapte rpemite; kii! scko- asas de alamă a fosls KonsaKpals nentps ksaIsa ideiAop anstpaKle în sfepa fliosofiei mi a npo- dsKijisniAop ssBiime în apteie fpsmoase, dap ns ia nepietipi emnipiie în domens.1 natspei Kape a fost alsmă d’sn opizont foapte mippinit. Ama dap în enona Kiasio a EieniAop stsdisAB omsABi a npedomnit neste slsdisj natspei. (Ba spma) Desnpe aimna mi isiana sonia.iT» a a.iBine.iopb. D. deFfariere, în BBpaijisAS sis desnpe aicine mi apta npnsipei Aops, se esnpimi în modsiS spm-btops: AABineie as nerpemit o limes, dap ns în modsi npeKsm o asem noi oamenii; adeKi ax- Bineie a8 mizioane sirspe a ’mi KomsniKa ks o mape isjjea.TB întîmniipiie Kape ie intepeseazi. în npiBinija aneasta nstem zine ki natspa ie a dat dogi simijEpI, ne Kînd tstsiop neiop-i-aite animaie Ae a dat nsmai sn sinrsp simijs sag mizioK de KomsniKajjisne. Aisineie ag nimte op- rane simjjitoape ama de fine ki ns ie risimg ast8 feiis ia nini sn ait animai d’assnpa ni- mîntsisi. Am zis ks animaAeie ssnepioape a§ npiimit de ia nalspt nsmai sn sinrsp mizAOKs de KomsniKaijisnea ideliop, anesta este riassi mi limua ; mi aiEineie as anests mizionă, ne Kînds ia — 3 — ne.ie--i-a.ite inseKte ns’j rtsimă. Ama dap, a- fapt de oms, nsmai a.iiiine.ie sînt niuile fiinue aii napi sînt în slape a’mi Eoinsniim idei.ie sna a.iteia npin nimte ssnele Kape skoIs, anoi ini npin difepite miniKtpi napi fan ks oprans.i sim- jjeabI .iop, adei;t as doăt fipe «ape se af.it .ia fpsntea KansAsi Ka nimfe Koapne; npin aneste oprane, Kape se nsmesKS Antene, ajuineae nota fane feAspimi de mimKtpi înjje.iese de dînseje. A'ieste antene Konsistt în doăt-snpc-zene aptÎK8.iaiji8iiî (înseitlspi), de aneea sînt foapte fjessinije în Kît notă st îniEptijimeze ne.i mal mii; onieids, anoî sînt mi foapte simjiitoape, mi nstem zinc Kt anteneAe sepBesi;ă a.iEine.iop dpent degete foapte fine mi simnitoape. Ilpin antene, a.irdne.ie (întoimiai i;a mi fsp— nineAe) Btd în înlsncpii;, adei;t simtă toate oti- eKteae npea nino npin nintipe, anoi lot npin antenele aneslea, a.isine.ie fai; farspii mi ne.ie- A-aAle 48i;ptpi a.ie Aop ama de admipaniae. Noi am zis maî sas Kt a.mineje aă an fe.iiă do jimEt întpe dînse.ie; aneasla Ae deosinemte de fspnini. în so'iielatea fspnini.iop (f8pnii;apiă) mi ja Besni domnemle Itncpea nea maî Komn.icKlt, ne Kînd în sIsnb'A aAEineAop aade nine-Ba, Kînd Ba Asa seama tine, mii de r-iasapi difepite. Bapa înlp’o seapt fpamoast mi senint Kînd domnemte în nalapt o ttnepe nepfci;lt, naindă nine-Ba atsnni sperna Aa slanaA aAEineAop, Ba aazi an sromot Konfas întomnai i;am se aade de denapte an sromot aA anei ma.njimi de oameni adanaiji; dap pemîind uko.io neBa mai msAlă o st însene a deosesi ana de aAta ssneteAe i;api Komnana aneslă sroniot Konfas. O st Ksnoas.Kt atsnni FAassA rpos mi monoton aAe aAEineAopă înstpninate a aepisi stanaA *) în Kape se amesteKt o mie de aAle sanele mai Bapiate Kape npoBină de Aa aAEineAe ASKptloape OKanate fiind a Aini mi a netezi neA8AeAe sas a poade nanKlapiAe asnpe •) D-jr de Frariere îusemneazi K8 nsmipca de aepisitoape ajsine^e Kape sînt insipiinale ks aepisipea sIbiis.isî ; e.te xpmeazi aieasti fsnKiiie in modsjs spmilopă: ane.ie se nanii za intpapea stsna.lsî în pînd Ka nimte santinele, fii-Kape Bitînd ks apinize Ba ks nimte anipxtopi; ne xind azte.ie se nsn eap in pîndspi de niil 1 ssss, nsinds-se 8na neste azta fopniind ama o saapB, mi toate suind d'o dalt K8 ipini.ie: ks astă Kins axtsnr za sKonsj zop adiat ns nsmai a aepisi stsns-i, dap mi a ntstpa a- kozo o temnepatspi ensazB Kape este Rondipisnca tea mai de neantpatt nentps desBoztapea naizop tinepi de azeine. de Aa AemneAe ne.isAeAop (KtssijeAop) Kape .ie îmnediKt în ASKptpiAe Aopă. întpe aceste ssnele o st aszt nine-Ba mi stpirtpi.ie aAEineAop santineAe Kapi înrpiacesKă de opdinea mi sirspitatea soniettyei slsnsAsi ; santineAeAe aneslea si;otă tot de sna sn ssnetă napliKBAap Kînd Bede Bp’o a.isint IpeKînd ne din ainlea .iop ; anest ssnetă seamtnt ks aneAa Kape ese din tpîmsiijiAe neAe mini a.ie KoniiAop: dsne imnoptanna aAtinei IpeKttoape difepeazt mi anest ssnet; adint santineAa Btzînd Kt tpene ne aKOAO o aAEint stpeint miînemiKt (eptatmamt), SKoate 8n rAas mai tape, aszind aceasta, toate neAe-A- aAte santineAe Kapi se af.n îmnpemspBAă stsns- A8Î snpe nazt, si;ot tot sn asemenea r.ias, atsnni niap în adîn’iimea stsnsAsi se peneteazt aneastt stpirape de înmtiinnape, alsirii eap o msAijime de a.isine esă din stsnă snpe aacstopsA santineAeAop i;a st anepe slsnsA, anoi dai;t nini aneasta ns e de mmins, a’iest rAas se peneteazt mi mai tape mi toalt nonsAaijisnea slsnsAsi ese afapt. O st rpemeasKt nine-Ba foapte msAt Kînd îmi Ba îniiinsi Kt aiesle difepite rAasspi n’as nini sn SKOiis napliKo.iaps, «ii din Kontpa fiemi-Kape ss- nets ape imnoptanija asi mi esnAmaijia asi Kape e foapte Eine înijeAeast de Kttpe aAtine. Aiea- sît finenea deosenipei modsAsi de KomsniKaijisne, o rtsim mi în npiBinija taKlsABi (nintipei) aA- tineAop; npin difepite miniKtpi aAe anteneAopă, aAEineAe sînt în slape a’mi KomsniKa ena aAteia nimte nosltiji înlp’sn modă foapte iste mi es- npesină. Kînd sosemte o aAEint în stsn Kape Bine k’o Beste nost, alsnii inlpt aKo.io ks sn ssopă foapte penede mi iste: asta e semnă Kt ape st BesteasKt neBa; atEn^i santineAeAe o înKonyioapt nsmai de Kît mi ns o Aast nini de Ksm nînt ns Ae îndeslBAeazt Kspîositatea. JimsaijisAs aAsinei Beslitoape e SKsptă mi foapte esnpesiBă; ea atinije K8 anteneAe ei ne aAEineAe Beiine mi SKoate alsnni sna saă doăt mim stpirtpi, îndalt senina peneteazt aneasta mi atsnni toate aAEine.ie seninato peneteazt aneste slpirtpi mi aneste nintipi ks anteneAe, mi întp’sn minst’s’a ptsnîndit Bestea în toatt nonsAanisnea stsnsAsi; aneastt Beste se panopteazt tot de sna Aa sirspitatea nonsAajjisnei slsnsAsi, Bestinds-o — 4 — de Bp’sn nepiKoi Kape o amepinijt, Ktci dsnt npiimipea acestei Best! toatt nons-iajjisnea se iisne în mimKape mi iea mtsspi de antpape mi de sirspanjja nenepa.it. Peijina este iea d’în- tîiă Kape afit Besleje ce.ie noi; Kînd imnop- tanjja Jiop ns e mape mi amepinnidoape s. e. Kt s’a desKohepit sn Kîmnă n.iiri de f.iopi, sas Kt o a.mint stpeint a inlpat în stonă m. c. j, atomii perina ptmîne jiinimtitt mi nopsncemte nsmal aceea ce tpeBse de ftKBt; dap Kînd toalt esistinna nonsjaijisnei stsns.ibi, înKpedinualt domniei el este în nepiKo.i, sas Kînd se amepinijt sn nepi- K04S ks nepdepea Kiap a ssaepanel jop, atsnci Kiap pejiina iea napte în nepsoant ja aKliBÎlatea penepa.it. Toate ce.ie esnsse aici ns sînt nisnai Ba in- Bennisnl fantastice, zice D. Frariere.: ci Basate ne fante nozitiBe, OBsepsate Kiap de mine în nep- Boant. Din msate^e esemnje itspioase în npi- cina aceasta, ealt Kt Bois esnsne aici sna, Kape apalt Kt ajisina ape sn fejiiă de «sdeKatt mi de BpeBedinijt, Illtiă npea sine Kt fisiojopia ne na snsne Kt nsmai snde sînt Kpeepi ai;o.io este o îKsdeKatt înijejieanlt nosisut: ama este în penepa.i; înst eă îmi Bois mtppini a panopta aceea ce am Btzst, mi jeKtopsj Ba iKsdeKa. ijîntp’o seaptam fost OKsnat a citi o Kapte întepesantt, mezînd jînrt fepeastpa desKist a Ka- Binetsjsi meă. Sn stsns mină noă nenonsjată înKt de ajmine sta .ia mappinea fepestpei snde ’jam nsss nentps OBsepnape. Paze.ie ce.ie din spmt a .ie soapeasi în minsts.i ansnepel, Ktdea assnpa slsos-isi mi nttpsndea în întpsaă stsns-isl npin rtspl xoltpîle nentps a.mine. Sn peam nss în dpenlsj acestei rtspl nrî-a nepmisă a ossepsa jsiipspi.ie ce s’a întimniat în întps.i stons.isi mi aiua am Btzstă Kt n’a tpeust ms.it timnă Kîndă sromotsj snei a-isine m’a demtentat din jeKtspa mea; m’am sltat mi am Btzst Kt o a.mint stpei- nt esamina stsns.iă în toate ntpjjue, nap’Kt ap Ctsla sn ioks ne snde st intpe, mi nap’Kt mi-ap fi îhKinsit Kt stsns.i tpesse st fit ro.i îii întpș; ini ama a înKonpispat slsusi ks sBopsj el neîn- cetat, înst ftpt st se ameze ne dînss.i, anoiaa Cfipinit desKonepind raspa inlptpel, s’a nss ks o ‘mape Btrape de searpt ne sKîndspa Kape se a’fât dinaintea rtspel mi a ptmas ama Bp’snă minslă în Jiinimte nap’Kt s’apă fi rîndils Ka ce tpe- Bse st faKt; ne spmt s’a xottpît Ka st intpe în întps, înst dsne mai ms.ite asemenea xottpîpl ks îndoia.it, nap’Kt totă aBea fpiKt mi ns npea asea Konfiinijt în acest jok neusnosiist. Es înst n’am niepdst din Bedepe nici sna din mimKtpme^el. Am Btzst Kt dsne ce a esa- minat intepiopsj stsns-isi npi i toate nsnide^e, a emit afapt mi a ssspat, înst Kînd ssspa totS se sita înanol nap’Kt aBea st tape de seamt sine dps- msji stsns.ibi Ka st ns’ji neapzt. 'Ie a Bpst a.iBina aceasta ks toate aceste onepajjil? nerpemit Kt n’a Benits a Ktsla miepe în stsns, fiind-Kt am zis Kt a fostă noă de tot, npin spmape sn aemnă ro.i; ama dap a Benit nsmal a’mi Ktsla o JtKSinpt nentps dînsa mi Kamapadeae el. A doăa zi ia 10 ope de dimineaijt, Kînd soa- pe.ie eap stptiscea d’assnpa opizontsisl, aă Benit o rpsnt anpoane de Bp’o 50 de a.mine₅ ftKînd sn sromot mape mi înKonp'ispînd stons.i k» seo- psi Jiop. Aslt-datt a.iBine.ie n’aă ztBOBit ama ms-its nînt st intpe, Ka ajBina de ks seapa, nap’- Kt ap fi fostă Bestite de Kttpe cea d’întîiă Kt ns e nepiKOi; ks toate acestea mi a.mineae adestea aă esaminat din nos intepiops.1 stsns.isi în toate ntpjjue, ne spmt as snspat Kîte sna sna ftpț st se amlente sna ne aita. Kspiositatea mea a fosta ansm foapte mape. Am aszită mi am mi citit Kt aiBineae as oBiceiă a tpimite mai nainte Ka nimte aBant-rsapde sas snioane Ka st esamineze Xoksi snde dopesft st se ameze; înst aAjjil ttrtdsesKS o ast-fe.iis de npeBedinpt ajBine.iop; ama dap am fostă Kspios st mlis daKt întp’adeBtps aceje cincl-zecl de aiBine Kapi as Benit asltzi as Benit a esamina slsnsi, dsne ce as fosts Bestite de rtsipea anei itKs- inije nose de Kttpe aiBina de ks seapa; ama dap ks o mape nepttdape am amtentat st Btzs •iBKpsptie; anoi Kîta. a fostă de mape mipapea mea Kînd doăt ceasapl dsne ce s’a dentptat TpB- na aceea de cinui-zeci de ajmine, eatt Kt o Tpt- madt de mai ms.ite mii de a.mine as Benilă mi as intpat în aceiă stsns! Zloate dap cine-Ba st se îndoiaso ausm Kt aceste ajtine de asttzi n’aă fostă idapă snioane sas peKsntsKtloape ptpel, mi dsne ce as dată K0.ioniei stsns-iai cejsi BeKig o Beste faBopasiit, aceea s’a Xottpît a ntptsi I0K84 ace-ia Bems mi a se tpansnopta întp’o Jit- Ksinjjt nost ? Dap tpesse st snsis aici Ka st ns’mi înKi— — a naiasKB nine-Ba kb aieste aAsine aS senii de .ia Bp’sn stana înseninat, kbm! asia a» ansKatB a.i- sine.ie sb se ameze în stanS mi eati an gBpans onest Bine ja mine mi .- pisind slmj .isi, .ie a spmat Ka sb .ie npinzB mi astfejia s’a înKpedinjjat Ka as intpat în sla- n»A8 me». Anoi mi es dane Me m’am înKpedinyal kb ama este întp'adeBBpa, i-am dat aMestai onesls UBpan nponpielalca sa înanoi; dap ea înlpena aKsm, noale Mine-Ba, în faga anopă asemenea fante, sb tBFBdaiasKB kb anesle mii? inseKte n’aS o npesedepe admipaBUB mi i;iap an fe.ia de Mts- deKatj joyiKB mi îngejeanlB ? „ însB mi Kiapa daKB line-sa din noi na Ba fi ms.ujBinit ks aMeastB esnpesiane, îi Ba nBpea adeKB pB8 kb îmnBptBmesKS ne o ajsinB de daps-ia npeBedepei mi HcadeKBjjii inte.ieKt8a.ie, noale sb nsmeasKB aneste aKte admipasue kb nsmipea de inslinKtS; pesa.italaA însB na Ba fi mai nsijin ad- mipaEM, mai kb seamB Kînd, în aptiK0A8.i Biilop Bom apsnKa OKii assnpa opranizajjisnei inlepioapo a slatBABi aJEineAop. K O X D O P 6 4. Rondop I Me imagine admipasiAB ni se npe- sintB imaginagisnei noastpe! Kînd nponanuBmb anestS nsme, ne simyinrâ tpansnoplagi ne Bîp=- fapue mangijop iejop maî giranlini din A8me, ne Bîpfa.i JBi lIimBopaso, Iliminmina, KotonaKsi mi a.uji asemenea mânui din Arnepina. Ka sb aisB line-Ba o idee de mBpimea aqestop mânui, sb’ih! adsKB a minte de msnteAe qe.18 mape nsmitS Batiegi, Kape se afjB ne dpsmsj EpamoBBABi, sej mai înajt din toul manuii nomtpii Kape se eede foapte denapte mi ne Kape’jă admipBmă tot de 8na Kînd tpeiem ne aKo.io; anoi SB’rnî ima- gine qine-Ba tpei asemenea EBtiegi nami b- nbA neste a.it8jS, o sb aist mipimea ansi Him- Bopaso!— Ama dap ne BÎpfspMe qe-ie mai asKB- yite aje Ajnuop (Andi) din AmepiKa, înnongis- pate de npeiiniue tepiEije, ande toate apmeAe de înf.iopipea nAante-iop mi de AOKBinjja anima- Aejop de m8.it s’aă stins, Natspa înfBjjiinînds-se Ka an deseplS tepisbS Mina d’o zBnadB elepnB mi d’sn fpirS nojiapS, ande din Me în Me asia se Bede KÎte o tBpmB de iama fagind nap’Ki ’i-e 6 — fpÎKE SE pEmîiE aKoao în auesle aoKbpi ama de SEanatiie; bnde nsmai ed feaib deosebit de Biijne (caniș azarea) îndpEsnemte nîte odatE dimineaija a’rni KEbta ne Bîpfbpiae msnjiiâop desEnsab ei nîntpe «n fea de nolîpniiu foapte rbstoase (tina- molis Penllandii) Kape se apalE aKoao; bnde pap sn tirps amepinan ( Cuguar) nii bn fe.is de spss deoseeit (ursus ornatus) se pElbiesK roniui fiind de foame în aieste pepisni neosnilaaiepe: aKoao este pezidenrja KondopbJsî. Dintpe toate nasepiae Amepiiei, niii sna n’a onsnat ama de ms.it imapinajjibnea nonbaiaop de aKoao, de Kît Kondopbab. Ea a »bKal bn pojs mape mai nainte în peaițiiea DErînE a Dons.ii.iop npi- mitiBi din Mcksîko ; ea firapeazE Ka embaemb aa moneteae din Xiai. Tojji Boiasopii naintea Besti- tb-isi XsmBOjd a-ab. nsmit sbBepanba aepsjbi mi idea.’ba fopijii fisiie. Feabpimi de istopii fan- tasiile as înKonțrispat aieastE fiinjjE animajE: întp’sn KEBÎnt, Kondopba a desenit o fiinijE fa- EfijoasE, mistepioasE ne Bîpfbpiae ijirantiie aae Andiaop bnde nimenea n’a nss înKE niiiopba. Timnb.i modepns, de mi a desBpEKat ne Kon- dops de aiestb înBeaim faEbJos mi mistepiosb, e.i tot a pEmas destba de mape, de nstepniK mi de admipania, în Kît mepitE Ka se Bopsimb aiii ueBa desnpe dînsba. Mine a KEJEtopit aa noi ne mbnui, a BEZbt nerpeuiit nasepi-ie nsmite naembBi (vultur, vau- tour) «ape ape aieastE nsmipe fiind-KE n’au fb.ii.ii ne Kans mi a» Ka o KoaetE de nene mini îmnpe- yispsj rît8.ibi; aieastE nasepe este din leae pE- nitoape mi se nbtpemte de Kapne Bie sas de moptEiibne, mEpimea abi este Ka de 1 ’/₂ sas de de dosE opi mEpimei KbpKanbJsi.— Kondopba este iui ea de aieastE famiaie: este mi ea bn feaib de naeiubBb; dap ie deosesipe întpe mEpi- mea aiestop dobE feabpi de naembBi! Kondopba, .ia Kape (Ka mi aanaembB, mi aa Bbatbpb) nap- tea femeeasKE e mai mape de Kît naptea BEpsE- teasKE: mEsspa în jsnijime, adeKE de aa lioKb nînE aa Bîpfba noadei este 5 niioape; ano! Kînd SBoa- pE în aep ke apiniae saae întinse, atbnii mEsspa e o aEppime de 14 niiioape ! Fsațiiî abi sînt nerpi, slpEabiitopi însE Bîpfbpiae apiniaop sînt aase; lioKEJ abi e nstepniK, Kanba mape, naembB, tape EO-itil, aa naptea BEpsEteasKE KoponeazE Kans o KpeastE KEpnoasE (Ka .ia kokoih»), sn rEaepb sas i:o.ielE: a.isE înKonijioapE rît«.i mbSK;;.idsb mi în apini mi în niioape ape o nslepe foapte mape.— Ea este în stape a pidina miei, Binei mi Kiap Konii mini în riapeae saae, a sfispa ke diurnii ,aa o ’nEaaime fasbaoasE mi a-i tpansnopta ama în keisej abi ne Bîpfs.i mbnijiaop! Aiii aa o înEanime estpaopdinapE nentps opi-ie fiin he bîe, adiKE aa o înEajiime de 22000 niioape nesle niBeasa mspei, bnde aepba s’a fs- Kbts ama de sbsyipe în Kît nsmai este pesnipa- eî.ie, mi npesisnea aepbabi s’a îmnbjjinat întp’alî— tb în Kît Koaoana mepKbpiaaE în BapometpE se sse nbmaî aa 12 noabpi, în aoK de 28, toK- mai aKOJO îniene domniea Kondopbabi. Bestilba XsmEOdd faie aiii o OEsepBaijie pemapKaEUE: „Pap, ziie ej, Bom tesî sn ait animai Kape ap fi în stape a tpEi în atîtea disepse peyisni aje aeps- jbî. Bn oms oEiinbit în Baâe, Kînd se sse ke na- .lOnE în aep aa o înE.iijime Kiap nsmai de 20000 niiioape, simte o neaslîmnEpape mi o anKsietate nessfepitE în Kît este silit a se noropî jkosS, mi toate aiestea din Kabza pspipiî aepbasT, de mi ea nb s’a ostenit ke ssipea, keii amezbt ainimtit în Eaaoiib, ne Kînd Kondspba ke ibijea- aa snei SEijete se SEe din npeiiniijeae rpoza- Be Kape înKomjioapE msnjți Andes, aa Bîpfspiae aop, anoi aiii ns pEinîne ea neautiB mi ostenit, ii din Kontpa bpmeazE snopsa see maieslosS mi infatirasia în aieste peijibni foapte naate bnde aepba este ama de SBEijipe! Kîu.i Boiaacopi n’a$ DElimil de Kbpyepe de sîmje din rspE, nas mi okî mi Kiap bniî as fost ataKaip de anonaeKsie Kînd ah Bpbt se se sbie ne mbnji,i foapte înaaijT, mi ke toate aiestea Kondbpbabi nimiK nb’i nasE !„ Kondopba este ama de OEiinbit a aoKbi în înEaijimea aepbasi, în Kît Kiap Kînd se odixnemte nb meade îkos, ui ne minte stînut penezi, bnde îi naaie mbal mai sine Kînd se sbie de Kînd în Baae, mai Kb seamE Kînd e înrbstE; keiI Konopîn- dbseaaBaae, este siait a Bate Kbapiniae, KOEopîn- dbse Ka opi-ie nasEpe opdinapE, dap Kondopba este OEiinbit a naana în aep ke o ainimte maiestoasE jjiînd apiniae întinse dap nemimKEtoape, întoKmai Ka Bbatbpba abi Ihnileps din Mitoaoyie Kape ke apiniae saae întinse ke maiestate, npotepe de- mînlba de tpssneteae lepsabi. Ama SEbpîndb aa înEaijimi estpaopdinape neste npeuinine snEimîn- tEtoape în Kape nEmîntsa de desbEtba niiioapeaop — î — saie ptraîne asia BÎzinii, kb toate acestea simijai Bedepei .îs! este ama de nEtpanzEtop, în Kît sea mai mira npads Kape namle ne Kîmna în Baie, na sKann de Bedepea ibî siipslEtoape si îndatE din mizionsi SBopaiai de sas, se penede acos în li- nie dpeantE mi întp’an minat npada este în ria- peie saie! Este 8n sneKlaKOi mape, ziua BoiaiKoph, a Bedea aseste nasepî țiiraniise îndalE razînd ‘«kos, nap’ra Kadă din sepă, mi aseaslE sapnpindepe este kb alît mai mape în Kît ’naintea radepei saie de sss ns s’a nalat desnonepi în aepă nisi o spinii de Kondop, idap de oidai sei mai nana, ama de sas mi dcnaptc epa ! Î5n aită sneulanoi npinzînd este, i;înd Kondopai, dane se a fapat npada isi, snoapE na dînsa în aep ia o înEinime snEimînlEloapc, ne Kînd aseaslE iiinijE nefepisilE se desnale în aep în snasine mi în aroniea mopițn! Saa Kînd Kondopai, npei;am ape oniseia, se auieazE Ki>iape asanpa ansi nai SEinalÎK Kape namle ne Kîmna, EEtîndai na apiniic saie natepnise mi pa- nînd ks sionai iei sei rpozaB Kapnca sa Bie, mi SEpinanai nai de snaimE, de dapepe mi de de- snepape faije Ka an smintit în sleneie nemEpții- nite de anoio, nenslînd suina de inemiKai sia tepinii Kape tot îi meade ne sninape. IlEKala! Oameni nemiioslini aa risit niEsepe în asemenea sneKtaKBie sinyepoase; npeKam Snanioii din Ea- pona se sanapE de sneidaKia sințicpos a janu.ii înlpe doi nisi Kînd se pan bîi ansi ne aitai, ama mi Snanioii din Arnepina MepidionaiE aa nimte tealpe saa apene nasiise în Kape se npesenteazE an Kondop lantîndase kb 8n Kai sas sos! Boiawopai Tschudi zise, ns namai Bedepea si mi odoapea (miposai) aseslop nasepî este an lEKpa estpaopdinap. De maite opi, zise ei, am Bizst ra asia s’a apsnKat KadaBepai anai Kaiă saa ansi eob mopt ne Kîmna mi întp’an minat o mai- Ijime de Kondopi aa fosta adanaiji ne asesla Ka- daBep, miKap ke nainte de ană minat din adinsa m’am aliat mi n’am bezbI nisi ana în tot opi- zontai! Kondopai este foapte mînrasios (Ka mi fpateie seb, niemassi noslpa) mi se întîmniE de minînKE alît de mait în Kît na noate se se sEie mi se ssoape, atsnsi BapsE npisosa; dap dara na a denenit foapte rpea mi este în slape a a- îsanije ia kbiebi seb în Bîpfsi manijiiop, atansi, aîKsr.rînd aKoio, fase an fei de sieslE dane masE, adera se kbiki mi doapme, anoi suaiîndase, pE- mîne KÎte-Ba ope în sosietate kb semenii seI, rasi Kondopii sînt sosiasiii: doE-zesi mi tpei- zesi îmi fai; Ksmspiie lop Besinate ana lînra aila mi netpeK ama Bian,a lop în ssop, în mînnape, în somnă mi în sosietate.— Kbiebi Kondopaiai e foapte simnia, jidapa natem zise ra ape namai o lOKainții Bkse dap na an keieb, mi oaire saie ei ie nane ne nimint roi, anoio ne stînsi, mi e sirsp ra nimeni ns ie Ba isa, rasi nînE ia aseste pepiani înalte mi de- septe nisi ansi din animaie.ie sîmjepoase, afapE de Kondop, na axsnție. Ilail iiondopaisi se de- scoaitE foapte înșel; femeia nane namai ia fie Kape doi ani ia însenstai Bepei Kîle 2 saa 3 oaE mi ic nane în lOKBpiie seie mai oESKape în peijis— nea domniei Kondopiiop. în asesla timnă Kon- dop&i masKaiin fase ra.iitopie denapte în manpi, rasi de mi în țienepai Kondopai na e nasEpe mirpEtoape (Ka pîndaneiiie noastpe snpe esem- nis) Kape se fara raiEtopie peraialE ne fie-Kape ană, însE fase KiiEtopii foapte laniji Kîle odatE; ei întinde raiEtopiiie saie Kîte odats din maniiii Andes din Peru mi QmiZo mi inepție nînE ia stpada lai Magellan, adera nins ia ijEpmBpiie OKsidenlaie aie oseansiai seisi mape. Fiind ra am bezbI sas ra Kondopai ape tot de ana o noftE de mînKape foapte sanE, de a- seea noate se-uii înKinsiasra leKtopai nostpa, ra Kondopai Bine Kîle odatE în Koiisiane kb o aitE fiinijE Bie Kape iapErni ape o noftE sans mi mEnînra din toate, adera omsi. întp’adeBsp narana Kape o faK Kondopii oameniiop ne fie- Kape an este foapte mape; Birjei, of, Kanpe, mînzi de Kai, mi lamas tinepi na sîntă sirapi a na radea în riapa lop. De aseea îi ronemte ornai de aKOio ande îi rEsemte, însE npeKsmă zise Tschudi, se Bede ra Kondopai n’a aflată înra nînE aaam ra ornai este înemiKBi lai de moapte, rasi a bezbI ra Kînd a tiiat Bp’sn Bi- ijeiB, as Benit Kondopi Ka se minînso maițeie apanKate mi s’aa anponiat atansi ia naijim nanii de dînssi, în Kît ap fi nslat ss’i npinzE kb mîineie. Aseasts îndpEsneaiE a Kondopiiop a de- tepminat mi modai npindepii lop. BînElopii dane Kondopi na’i îmnamra kb noanye; rasi neneie saie sînt ama de rpoase mi de dese în Kît pap an Kondop se KazE d’sn nonija, si înlpesain- jjeazE apiratopai modă de npindepe; întp’an io«ă = 8 — snde mtis ki sînt aKoao maaiji Kondopi, fana o rpoani înrssli de 10—15 ninoape mi adînKT. de 60 de mioape; ne mapijinea rpoanei, Bîmtopii nsns »n bob sa» sn Kaa mopt. Akbib Bins nete de Kondopi Snpe mînKape; dap fiind Kt sînt foapte mînKiniomi, fie-Kape tpaije Kadasepsa Kitpe sine, de aneea mai în tot d’asna KadaBepsa Kade în rpoani, aKsm mi Kondopii îispmeazi în fsn- daa rpoanei mi îa mtnînKi, dap dsne masi s’as înrpesnat întp’atîta în Kît ns sînt în stape a se ssi din fsndsa anostei rponî adînni mi înrsste, mi ama Indieni de aKoao îi omoapi kb Bastoane asniji mi K8 netpe Kape apsni.i ne dînnrii. în Xiai , îndpiznesK snii oameni si se anponie msals de aoKspiae snde Kondopii dopms ne apsopi, mi fiind Kt aneste nasepi as sn somn» adînK, de aneea oamenii sînt în stape a apsnKa mtpeanrspi ne ninoape.ie KondopsaBi Kape ae stpînr Ka snS fe.is de KBpse mi ama îi npind. în npoBinuia AsansaîK, npindepea Kondopiaop se fane întp’sn mod» înKi mi mal opipmaa; aKoao n»n indieni ne Kîmn» o neae de BaKi npoasnili de Kape sînt ainite înKi Kîte-Ba bbkijjî de Kapne, dap de de- s»Bt»j neaei se asKsnde »n indian aBînd sfopi în mîm; Kînd sn Kondops simte mipossa neaei îndali Bine aKoao mi se nsne ne neae, ansm» indiansa îa npinde de ninioape mi-a aean ne ne.ie kb sfopi; mi ama Bpmeazi ks tojji Kon- dopii napii Bins snsa d»ne aatsa; nondopsa mîn- Kinios nini ns simte ki e aerat, anoi KÎnd in- diansa a aerat mai msaui Kondopi, ese afapi de dessBt» neaei, ei Bop ansm si snoape, dap fiind aeraijl, de aneea pimîn ijintsijii în aoK mi india- nsa îi noate omopî aK»m k» sitaie. Dap mi d»ne moapte, Kondopsa e foapte npeijsit; indiansa dopemte a mînKa inima i;on- dopsasi, înKin»ind»-mi ki îi di Kopayi»; stornaK»! KondopBjsi, zîk anoao, e Bsn nentp» oameni Kape a» »n stomaKS saas, mi o msanime aate tpadi— jjisni nonsaape se atameazi aa aneasli nasipe admipasiai Kapeeste nea din npmi «țetiijean ni- mîntesK în dipeKiysnea îniaijimel mi Kape ape domnia sa înlp’o pețiisne aepiani ama de înaali în Kît nini o aati fiiniji Bie n» noate si’a sp- meze ah’040 în sinrspitatea, sa ipajeștoasi, Koinsnikajgisiii nitiinniH'ie ini'il. Kafeaoa d\n s