Proletari din toate țările, unifi-vâ! GAZETA INVĂTAMINTULUI LA MULȚI ANI! Anul XXI-Nr. 1023 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 26 decembrie 1969 4 pagini 25 bani BILANȚ EDIFICATOR Șl PERSPECTIVE CERTE Pe tot cuprinsul patriei noastre oamenii muncii intim- pină Ziua Republicii și Anul Nou in atmosfera unui pu- ternic avînt creator, plini de încredere și uniți in aspirații. Sub semnul istoricelor hotăriri ale Congresului al X-lea și ale recentei Plenare a C.C. al P.C.R., aceste zile capătă noi valențe, semnificatii din cele mai proTunde. Tabloul societății românești contemporane poartă puternic am- prenta victoriilor repurtate de popor, sub conducerea partidului, pe toate planurile existenței sociale: el evocă justețea politicii Partidului Comunist Român, caracterul său științific, adine ancorat in realitățile țării noastre. Marile succese dobindite in dezvoltarea patriei sint, așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 10-^13 decembrie 1969, „rodul muncii în- suflețite, pline de abnegație a clasei muncitoare, țără- nimii și intelectualității, care Înfăptuiesc neabătut politica marxist-leninistă a partidului de modernizare continuă a forțelor de producție, sporire a avuției naționale, de asigurare a progresului multilateral al societății noastre socialiste". Roadele industrializării, exprimînd deopotrivă Justețea politicii partidului și eficienta eforturilor depuse de în- treaga noastră națiune, se oglindesc in ritmul rapid de creș- tere a producției industriale, in prezența tot mai pregnantă in acest domeniu a tendințelor moderne, înnoitoare. La rindul ei, transformarea socialistă a agriculturii a scos lumea satelor din imobilismul ei, a deschis largi căi pentru progresul rapid al producției agricole, in concordanță cu nevoile economiei naționale. Pe temelia succeselor economice, a sporirii venitului național, partidul și guvernul au înfăptuit de-a lungul anilor măsuri importante de ridicare a standardului de viață; au sporit salariul și veniturile reale ale țărănimii; s-a mărit considerabil volumul mărfurilor vindute popu- lației prin comerțul socialist ; a luat amploare in întreaga țară construcția de locuințe ; au crescut fondurile destinate satisfacerii nevoilor social-culturale. Invâțămintul, știința, cultura și arta — aceste vaste domenii ale creației spi- rituale — au înflorit și au dat roade bogate pe terenul fertil al socialismului, ducind mai departe tradițiile va- loroase din trecut. Gradul general de instruire și cultură al populației este astăzi incomparabil mai ridicat față de cel din urmă cu două decenii. Pe fondul unor asemenea transformări structurale pe plan economico-sociai și al marilor realizări obținute de poporul român in opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate apare cu pregnanță însemnătatea excepțională a perspectivelor înfățișate de recenta Ple- nară a C.C. al P.C.R. Dacă ar fi să încercăm a sintetiza în cîteva cuvinte vasta problematică dezbătută de plenara, dacă am căuta elementele care unifică diversitatea aspec- telor examinate, atunci ar fi potrivit să afirmăm că, in fapt, plenara și sfatul suprem al țării — Marea Adunare Națională — au discutat despre certitudini, condiția esen- țială a existenței noastre fiind conștiința certitudinii, sentimentul că poporul iși hotărăște cu realism și adincă obiectivitate programul devenirii. ,,în realizarea marilor sarcini stabilite pentru 1970 — se arăta în cuprinzătoa- rea cuvîntare rostită la plenară de tovarășul Nicolae Ceaușescu — ne sprijinim pe o bază economică trainică }i pornim totodată de la rezultatele bune obținute în acest an". Se descifrează în hotărîriie și legile adoptate pecetea responsabilității comuniste, permanenta confruntare între cerințe și posibilități, pentru că numai într-o armonioasă corelare a acestora iși pot afla existența viabilă dinamis- mul, spiritul înnoitor — aceste calități fundamentale ale epocii noastre, care exprimă concis și ferm însăși con- diția progresului necontenit al patriei. Este edifica- tor din acest punct de vedere faptul că în anul 1970 se va menține un ritm înalt de creștere economică care va asigura nu numai realizarea, ci în multe privințe chiar depășirea prevederilor inițiale ale cincinalului ; pentru 1970 se planifică realizarea unei producții industriale in întreprinderile socialiste de 295 miliarde Iei, a unei pro- ducții agricole de aproape 87 miliarde lei, precum și obținerea unui venit național de circa 213 miliarde Iei. Totodată, în anul viitor economia noastră va cunoaște noi schimbări calitative, de ordin structural, prin dezvoltarea susținută a ramurilor industriale moderne, lărgirea și perfecționarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, a construcțiilor și transporturilor, prin intensificarea par- ticipării Ia cooperarea economică și tehnică științifică in- ternațională, la schimbul de valori mondial. Prevederi în- semnate vizează de asemenea știința, cultura, învățămin- tul, ridicarea bunăstării poporului, tn total, cheltuielile pentru finanțarea acțiunilor social-culturale au fost stabi- lite la 36.9 miliarde Iei, din care pentru învățămînt 9,4 mi- liarde lei. Statul va cheltui în 1970 pentru un elev din școala de cultură generală circa 1 330 lei, pentru un elev din liceele de specialitate — 3 600 lei, iar pentru un stu- dent — 13 200 lei. Vastul și însuflețitorul program de dezvoltare a Româ- niei în anul viitor exprimă un înălțător mesaj uman. Înmagazinează, ca un uriaș înțelept, mii și milioane de ginduri. de energii, de sentimente. EI exprimă și adună eforturile viitoare din eforturile de azi ale oamenilor, din forța, din inteligența și îndrăzneala lor, devenind tezaur de experiență și voință creatoare, de nobilă pasiune și Înaltă dăruire a întregului popor pentru edificarea socie- tății socialiste pe meleagurile României. NȚ ÎNDEMN LA CULTURA A-rezlisd ea ultimele - re a-e iu na decembrie l! fie marcate ca de obi- cei, fnzr-un solemn acord final, de sunetele gongului, md gindesc cd anul 1970, ultimul an al cincinalului, p-imzd an al unui nou de- ceniu. a fast declarai anul internațional al educației. Sici un efort nu mi se pare de prisos In acest domeniu, deoarece ins- truirea fi educarea tine- relor generații a atins un grad de complexitate ea- irem de avansat, iar răs- punderea școlii In recu- zarea tipului de om ideal al epocii atomice este din ce in ce mai severă. Fe- nomenele de criză ce se fac simțite tn cultura oc- cidentală iși au obirșia nu numai în structura ți or- ganizarea socială, ci ți in sistemele de educație și de pregătire pentru exis- tență a tineretului. In pragul noului dece- niu, clasele ți amfiteatre- le îmi apar ca talerele unei balanțe pe care pu- tem cintări puterea de judecată ți de fantezie a- parținind epocii imediat următoare. Căuttnd ima- gini pentru ilustrarea fe- nomenului dezvoltării și perfecționării școlii româ- nești. îmi vin în minte mai întii coloanele ți frontoanele universității din Capitală care, cu două decenii in urmă, mai ză- ceau in ruine. Acum ve- dem monumentalul edi- ficiu încheiat in formele esențiale ale scheletului său. Vechiul nucleu s-a reintegrat, in timp ce noi- le pavilioane ale politeh- nicii și-au deschis porțile dincolo de apa Dîmbovi- ței, vaste și impresionan- te Cartierele noi ale ora- șului au primit in ansam- blul lor numeroase clă- diri școlare. Fenomenul se repetă, pe trepte diferite, in toate orașele de provin- cie și în toate satele țării noastre. Acolo unde au răsărit centre ale meta- lurgiei, mineritului, tex- tilelor, chimiei, acolo au apărut și școli de specia- Sfntem la sfîrșit ce an și, așa cum ne gîndim la ce va să fie v.a- ța noastră personală de miine. rd- getăm, firesc, și la viitorul profe- siunii noastre. Așadar, cum va a- răta școala în anul viitor și-n mulți ani de aici încolo ? Ce-am făcut pînă acum e pozi- tiv. De un secol și jumătate școa- la în limba română înregistrează succese care se integrează, se identifică și curg în marele fluviu al istoriei noastre economice, so- ciale politice și culturale. De un sfert de veac a devenit un bun al întregului, al absolut întregului popor și și-a creat un făgaș nou, comunist de orientare spirituală. Niciodată și nimeni nu va putea despărți școala noastră de avintul economic al țării, de cultură, de națiune, de popor, de aspirațiile lui spre progres. Pentru că Gh. Lazăr a înființat școala de la Sf. Sava, noi i-am a- vut pe N. Bălcescu ori pe Ion Ghi- ca, educați întru marea dragoste de patrie și popor. Pentru că au putut funcționa școlile de la Blaj, Oradea, Sighet sau Sibiu, pri- mind în băncile lor modești fii de țărani, noi ne-am putut mîndri cu Gh. Bariț, cu Simion Bărnuț și A- vram lancu. Și chiar cei mai mo- dești dascăli de țară, de după 1848 sau din vremea lui Cuza, după in- troducerea învățămîntului primar obligatoriu, au izbutit să lase preți- oasele semne ale culturii în conști- ința poporului nostru și să trezeas- că spre lumină valorile naționale specifice. Pentru că i-a avut das- căl pe bădița Vasile. Ion Creangă a putut ține condeiul tn dreapta și a ticluit acele frumuseți literare, acele unice splendori în arta cu- vimuiui. Pentru că Aaron Pumnul i-a pus in mină gramatica limbii române. Eminescu a început să Înțeleagă frumusețea graiului natal ș: a dat gias gindirii și sentimente- lor care i-au ciocoii* in minte și i au ars în inimă. Iar glasul lui a devenit „Sara pe deal*. „Scrisoarea III- sau „Luceafărul*. în școala română au crescut savanți ca Ra- coviță, Istra’.e, Xenopoi sau lor ga artiști plastici ca Luchian. Tcnitza sau Petrașcu. scriitori ca Sadoveanu și Rebreanu sau Lucian Blaga. Pentru că școala epocii socia- lismului ii înarmează cu cunoștințe științifice moderne și le dă o înal- tă pregătire ideoiogico-cetățeneas- că, absolvenții anilor noștri sint militanți de frunte pentru progres, pentru cultură, pentru pace, pen- tru dreptate. După ce și-a format cadre, după ce a experimental, ani și ani, pro- grame de învățămînt și manuale, după ce s-a îmbogățit mereu cu săli de clasă, mobilier și labora- toare, școala noastră poate gîr.di mai temeinic la viitor. La viitorul apropiat și la cel mai îndepărtat Mai ales că, dacă pină acum un sfert de veac se putea afirma, cum spunea Danton, că după piine cel mai necesar lucru pentru popor îl reprezintă, școala, știința de carte, cultura, acum situația a ajuns oarecum diferită. Ca să facă piine mai multă și mai bună, ca să pro- greseze știința și arta, poporul are nevoie de o școală mereu vie, me- reu la curent cu viața și perma- nent dedicată vieții. Fără ezitare și iară reticență dedicată vieții. Intr-o vreme de ruralism, de economie naturală culeasă de la mila naturii, mai mult sau mai pu- țin îndurătoare și propice, școala putea părea un lux. în societatea modernă școala este tot atît de necesară ca aerul, ca apa și ca lumina soarelui. Acesta-i un ade- văr care nu mai trebuie demon- strat Nimic nu se mai poate să- vîrși, nimic și nimeni nu mai poa- te trăi în societate fără școală. Școa- la este instituția cea mai univer- sală a epocii contemporane. Aceas- tă universalizare, o onorează și o obligă. îi amplifică rolul pînă la dimensiuni uriașe. Drept aceea, fn anul și în anii ce vin, școala noas- tră trebuie să se dezvolte, să se perfecționeze, să se adapteze con- tinuu ți fără a osteni la cerințele și legile vieții. Aceasta i-o cer do- cumentele Congresului al X-lea al partidului, care i-au trasat drumul viitor, aceasta i-o cere însăși dez- voltarea societății noastre. Școala trebuie să fie elementul cel mai viu, cel mai dinamic al di- namicii sociale. Și eu așa o văd i mereu îmbunătățindu-și programe- le și metodele, mereu perfecțio- nîndu-și uneltele. De aceea, în anul ce vine, ne vom vedea înzestrați cu mai multe și mai bine utilate săli de clasă, laboratoare, mijloace auxiliare de predare. Dar cred că școala de mîine, ca și cea de ieri și ca și cea de azi, va depinde în primul rînd de dascălii ei. Ca să simtă pulsul contempora- neității, un profesor trebuie să fie foarte bine pregătit, serios, mun- citor, capabil oricînd să se reîm- prospăteze intelectualmente, hră- nindu-se din cupele celor mai noi date științifice și cultural-artistice. Nici școala de azi. necum școala de mîine, nu îngăduie rutina. în acest domeniu anchiloza, comoditatea, nepăsarea n-au, nu pot avea au- diență. Se elimină și se vor elimi- na de istov, ca tot ce-i netrebnic, într-o societate care își asumă sarcina de a asigura construirea so- cialismului multilateral dezvoltat școala trebuie să fie la înălțimea acestei sarcini. Să pregătească, in- structiv și educativ, toate cadrele necesare dezvoltării economice și culturale, capabile, entuziaste, pa- triotice. într-o vreme revoluționa- tă de tehnică și știință, școala are misiunea de a pregăti' oameni ai muncii productive mereu mai spor- nice, mai eficiente, ca și viitori sa- vanți care să îmbogățească tehni- ca și să dezvolte știința. De bună seamă că societatea noastră socialistă nu aleargă după litate care, sub impulsul vieții moderne, pregătesa tinerele generații pentru activități industriale. Nu o dată am stat plin de admirație în fața pano- urilor de comandă elec- tronică, In fața mașinilor cibernetice, a televiziunii industriale, cu ajutorul cărora se dirijează proce- sele de producție in petro- chimie — la Ploiești, la Pi- tești, In siderurgie — la Galați, la Hunedoara, in in- dustria chimică — la Săvi- nești, la Tirgu-Mureș. Ca- drele pentru aceste uni- tăți industriale moderne au cunoscut agregatele pe care le manevrează încă de pe băncile țcolii, încă din atlasul energetic și din albumele de inven- ții. Niciodată mai mult ca tn vremea noastră școala nu s-a văzut che- mată să se pună tn acord cu știința fi tehnica, să-și deschidă porțile pentru freamătul ideilor politice care preced șt fundează lăcașurile spiritului din anii ce vin. Niciodată nu «-a cerut profesorilor să studieze atit de intens și de sistematic ca azi chestiunile multiple ale civilizației moderne, pen- tru a fi la zi cu procese- le vitale care se nașe ți se dezvoltă in toate sec- toarele activității umane. Îndemnul la progres este, de fapt, îndemnul la cultură, la receptivitate permanentă. Omul epocii noastre este omul care a deschis calea astronavelor t dar valoarea sa stă In pri- mul rînd tn calitatea spi- ritului, tn conduita mora- lă, în gradul de conștiință și responsabilitate socială. Această responsabilitate se exprimă in școală prin- tr-o viziune realistă ți o muncă de mare finețe în cizelarea acelor trăsături și virtuți care vor face din tlnărul de azi omul cura- jos, cinstit, înțelept șî clarvăzător al zilei de miine. TRAIAN FILIR II producție de dragul producției, ci numai de dragul omului. Se spune de obicei, metaforic, că nu trebuie să mai importăm „creier". Cînd un elev de liceu român poate cuceri un premiu internațional pentru o invenție în domeniul tehnicii, în- seamnă că „materia primă" există din belșug Că sîntem un popor pluriînzestrat. Că trebuie doar să cultivăm însușirile naturale ale copiilor noștri. Să le cultivăm ți să le dezvoltăm printr-un învățămînt adecvat. Școala trebuie să devină tot mai mult acea uriașă uzină care produce inteligențe și caractere, să dea diplome care să certifice valori intelectuale, științifice, artistice, morale. Școala de mîine își va afirma încă și mai insistent prezența în so- cietate. Colectivitatea se va preocupa și mai mult de munca din școală. Pentru că orice societate, și tn primul rînd societatea socialistă, se preocupă de viitorul ei. învăță- mîntul are pretutindeni, și îndeo- sebi în sistemul nostru, un mers ascendent, în concordanță cu reali- tățile, cu legile de dezvoltare a lumii. Se integrează în această lu- me și face tot ce-i posibil ca ziua de mîine să fie cît mai certă, cît mai aproape de progresul visat și reali- zat de oameni. Așa dorim noi, dascălii, toți das- călii, școala de mîine. O școală care să ne deschidă larg ușile viitorului. DUMITRU ALMAȘ CONCURS PENTRU OCUPAREA UNOR POSTURI DIDACTICE Publicăm în numărul de față, în continuare, lista posturilor didac- tice scoase la concurs. JUDEȚUL MARAMUREȘ Municipiul Baia Mare : Lic. de gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 9. Orașul Sighetul Marmației : gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 8. Șc. cult Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9 și Șc. gen. nr. 10. FIZICA CATEDRE DE MATEMATICA JUDEȚUL ARAD Municipiul Arad : Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. Livada. Șc. gen. Fîntînele. JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Pitești : Lic. ind. ptr. constr. de mașini (seral). Șc, gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 2 Ștefănești. JUDEȚUL BACAU Municipiul Bacău : Șc. gen. nr. 3. /Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. ’nr. 27 (seral — 2 catedre). Șc, gen. Mărgineni. Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej : Lic. cu program de ed. fizică (2 cate- dre). Lic. nr. 2. Lic. ind. de chimie. (Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 9 (seral — >2 catedre). Șc. gen. nr. 9. JUDEȚUL MEHEDINȚI Șc. gen. nr. 8 Tr. Severin. JUDEȚUL MUREȘ Municipiul Tg. Mureș : Lic. ped. Șc. gen. nr, 1. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 14. Orașul Sighișoara : Lic. nr. 1. Lic. nr. 1 (zi și seral). Lic. nr. 2. Șc. gen. nr. 1 (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr, 3. Orașul Reghin : Lic. nr. 2 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 5 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 5 (cu limba de predare ger- mană). JUDEȚUL ARAD Municipiul Arad : Lic. ind. ptr. constr. de mașini, Șc. gen. Arad Șo- fronea. JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Pitești : Lic. „N. Bălces- cu" (seral). Lic. Ștefănești (seral). Lic. ind. ptr. constr. de mașini. Lic. agri- col Bradu. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 3 (2 catedre). Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 1 Ștefănești. Șc. gen. Racovița de Jos. Orașul Cimpulung: Lic. „Dinicu Golescu". Lic. ped. Șc. gen. nr. 3. JUDEȚUL OLT Orașul Slatina : Lic. nr. seral (2 catedre). Lic. nr. : dre). Lic. rin 2 și Lic. ped. 1 — zi și 1 (2 cate- JUDEȚUL CONSTANȚA Municipiul Constanța: Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 26 și Șc. gen. nr. 12. JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Botoșani: Șc. ped. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 11. Orașul Caracal : Lic. nr. 1 (2 ca- tedre) : Lic. nr. 2. Lic. economic. Șc. gen. nr. 4. Orașul Corabia : Liceul (2 cate- dre). Liceul (seral). Lic. economic. JUDEȚUL DOLJ Municipiul Craiova: Lic. „Frații Buzești" (seral). Lic. „Tudor Ar- ghezi". Lic. „Tudor Arghezi" (seral). JUDEȚUL PRAHOVA JUDEȚUL GALAȚI Lic. ind. pt. ind. alimentară Galați. JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov : Lic. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 17. nr. 12 (la clase cu limba de germană). JUDEȚUL BUZĂU Lic. nr. 1 Buzău (seral). ped. Șc. Șc. gen. predare Municipiul Ploiești : Lic. nr. 1. Lic. ped. Șc. gen. nr. 1, și Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. Tătărani. Șc. gen. Corlătești Șc. gen. Brazi. JUDEȚUL HARGHITA Șc. gen. nr. 1 Miercurea-Ciuc (cu limbă de predare maghiară). JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Lic. ped. Caransebeș. JUDEȚUL CLUJ Lic. nr. 2 Dej (seral). JUDEȚUL CONSTANȚA tic. industrial de construcții și Șc. gen. nr. 30 Constanța. JUDEȚUL DOLJ Șe. gen. nr. 13 Craiova. JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați: Șc. gen. nr. I. Șc, gen. nr. 9 și Șc. gen. nr. 10. Șc, gen. nr. 11 și Șc. gen. nr. 5. Șc. gen, nr. 6 și Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 29. . JUDEȚUL BIHOR r Municipiul Oradea : Lic. ped. Lic. «r. 5. Lic. ind. ptr. constr. de mașini. Lie ind. de construcții. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 5 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 7 și nr. 2 (cu limba de predare (maghiară). JUDEȚUL BOTOȘANI f Municipiul Botoșani : Lic. ped. Șc, gen, nr. 1. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 5 și Șc. gen. nr. 6. JUDEȚUL NEAMȚ Municipiul P. Neamț : Lic. ped. (3 catedre). Lic ind. de chimie. Lic. ind. forestier. Șc. gen. nr. 4 (2 catedrei. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 14. Municipiul Roman : Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 8. JUDEȚUL OLT Orașul Slatina : Lic. nr. 1 (zi și se- ral). Lic. nr. 2. Orașul Caracal : Lic. nr. 1 (seral). Lic. economic. Orașul Corabia : Lic. economic. JUDEȚUL BACĂU Municipiul Bacău : Lic. nr. 1. Lic. ind. de construcții. Șc. gen. nr. 3 (2 catedre). Șc. gen. nr. 5 Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 27 (2 catedre). Orașul Gh. Gheorghiu-Dej : Lic. cu program de educație fizică. JUDEȚUL BIHOR Municipiul Oradea : Lic. nr. 4. Lic. nr. 5. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 8. Sc. gen. nr. IO. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. r.r. 4. Șc, gen. nr. 14 și Lic. nr. 3. Șc. gen. nr. 25. JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Botoșani : Lic. T. Orașul Cimpina : Lic. seral). Lic. nr. 2 (seral). 5 și Șc. gen. nr. 6. Orașul Mizil : Liceul nr. 1 (zi si Șc. gen. nr. (2 catedre). Liceul (zi și seral). Lic: Bușteni. JUDEȚUL SATU MARE Municipiul Satu Mare : Lic. de muzică. Lic. ped. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. 10 (compl. la secția maghiară). JUDEȚUL SALAJ Lic. ped. Zalău. JUDEȚUL SIBIU Municipiul Sibiu : Șc. gen. »r. Șc. gen. nr. 14. Orașul Mediaș : Șc. gen. nr. 1 Lic. nr. 1. 9. Si JUDEȚUL IAȘI Municipiul Iași: Lic. nr. 10. Lic ind. de chimie. JUDEȚUL ILFOV Municipiul București: Lic. ped Orașul Giurgiu: Lic nr. 2. Orașul Buftea: Liceul. JUDEȚUL MARAMUREȘ Lic. ind. forestier Sighetul mațieL JUDEȚUL MUREȘ Mar- JUDEȚUL CLUJ Șc. gen. Dej — Viile Dejului. JUDEȚUL DOLJ Municipiul Craiova: Lic. „Tudor Arghezi". Lic. de muzică și arte pla- stice. JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați: Șc. gen. nr. 19 si Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 27. JUDEȚUL HARGHITA Lic. Miercurea Ciuc. Orașul Orașul năveni. Sighișoara: Lic. nr. 1 Tirnăveni: Lic. nr. 1 JUDEȚUL IAȘI Lic. PașcauL JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov : Lic. de muzică și arte plastice (2 catedre). Șc. gen. nr. 8 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. J6. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. Ghimbasv. Orașul Făgăraș : Șc. gen. nr. 1 (cu limba de predare maghiară). JUDEȚUL BRAILA I Municipiul Brăila : Lic. Ind. de chi- mie și constr. de mașini. Lic. ped. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 2 și Șc. gen. nr. 27. Șe. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 22. JȘc, gen. nr. 24. JUDEȚUL BUZĂU Municipiul Buzău : Lic. de muzică Si arte plastice. Lic. economic (seral) ți Lic. agricol. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. (nr. 10. Șc. gen. nr. 14. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Lic. ped. Caransebeș JUDEȚUL CLUJ ✓ Municipiul Cluj t Lie. nr. 1. Lic. nr. 6. Lic. de muzică și Lic. nr. 6. Lic. nr. 12. Lic. ind. energetic.,Lic. economic. Lic. ind. de transporturi. iȘc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 13 (cu limba de predare maghiară). Municipiul Dej : Șc. gen. nr. 3. Municipiul Turda : Lic. ind. de chi- mie. Lic. „Mihai Viteazul" (seral — cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 4 (cu limba de predare maghiară) Șc. gen. nr. 8. JUDEȚUL CONSTANTA Municipiul Constanța : Lic. nr. 3. Lic. ind. energetic. Șe. gen. nr. 8 și Șc. gen. nr 17. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. Sr. 22. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Lic. ped. Tîrgoviște. JUDEȚUL DOLJ Municipiul' Craiova: Lic. „Tudor rArghezi“ (seral). Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 25. Făcăi. Șc. gen. Siminicu de Sus. Șc. gen. Bucovâț-Palilula. JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați : Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 27. JUDEȚUL HARGHITA Orașul Odorheiul Secuiesc : Șc. gen. nr. 2 (cu limba de predare maghiară'. Orașul Miercurea Ciuc : Șc. gen- nr. 1 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 2 <2 catedre — cu limba de predare maghiară). JUDEȚUL IALOMIȚA Municipiul Călărași ; Lic nr. 1. Lic. economic. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr 4. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. Modelu- Radu-Negru (2 catedre). Orașul Slobozia : Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. Slobozia Nouă. JUDEȚUL IAȘI Municipiul Iași : Lic. economic Lic. Ind. ptr. constr. de mașini. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 3 și Șc. gen. nr 21. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 9 și Sc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 10 (seral). Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 19 și Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. Holboca. $c. gen. Rediu-Valea Lupu- lui (2 catedre). Orașul Pașcani : Șc. gen. Blâgești. JUDEȚUL ilfov Lic. ped. București (2 catedre). JUDEȚUL PRAHOVA Municipiul Ploiești : Lic. nr. 1 (zi și seral). Lic. nr. 4. Lic nr. 4 (seral — 2 catedre). Lic. ped. Lic. ind. ptr. constr. de mașini (seral — 2 catedre). Șs. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 11 și Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 12 și Șc. gen. nr. 4. Sc. gen. nr. 16 și Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. Bârcăneșu- Tătărani. Șc. gen. Bucov-Chițorani. Șc. gen. Bucov. Șc. gen. Păulești-Gâ- geni. Șc. gen. Tîrgșorul Vechi. Orașul Azuga : Șc. gen. (seral cu clasele de liceu). Orașul Breaza : Lic. (2 catedre). Orașul Mizil : Lic. (2 catedre). Orașul Bușteni: Casa de copii. Orașul Cimpina : Șc. gen. nr. 5. JUDEȚUL SATU MARE Municipiul Satu Mare : Lic. ped. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 6, Șc. gen. nr. 7. Orașul Orașul Cărei : Lic. ped. JUDEȚUL SALAJ Zalău : Lic. ped. (2 catedre). JUDEȚUL SIBIU Municipiul Sibiu : Lic. nr. 1 (cu limba de predare germană). Lic. ped. și Șc. gen. nr. 15 (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 6 și Lic. nr. 2 (cu limba de predare germană), gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 13. Șc. JUDEȚUL SUCEAVA Municipiul Suceava : Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. Salcea. Șc. gen. Salcea-P)o- peni. Șc. gen. Salcea-Văratec. Orașul Rădăuți : Șc. gen. nr. 1. Orașul Fălticeni: Șc. gen. nr. Șc. gen. Oprișani. 3. JUDEȚUL TIMIȘ Municipiul Timișoara : Lic. ind. de construcții. Lic. ind. forestier. Lic. nr; 10 și Șc. gen. nr. 8 (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 5 (seral). Municipiul Lugoj : Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 5. Șe. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 6 (cu limba de predare germană). JUDEȚUL TULCEA Orașul Tulcea : Șe. gen. nr. 1. gen. nr. 3. JUDEȚUL vaslui Orașul Vaslui: Lic. economic (2 tedre). Orașul Birlad : Șc. gen. nr. 2. gen. nr. 3. JUDEȚUL VILCEA Liceul economic R. Vilcea. JUDEȚUL VRANCEA Orașul Adjud : Șc. gen. nr. Municipiul Focșani : Lic. Șc. ca- Șc. 2. „Al. Cuza". Lic. ped. (2 catedre). Casa copii. Șc. gen. nr. 11 Mindrești. MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 2 : Lic. ind. ptr. constr mașini. Șc. gen. nr. 41. I. de de Sectorul 3 : Șc. gen. nr. 61 Dobroești și Șc. gen. nr 65 Pantelimon. Sectorul 4 : Lic. nr. 43 (seral). Lic ..AL I. Cuza" și Lic. nr. 39 (zi și se- ral). Lic. ind. de poștă si telecomu- nicații. Lic. ind. ptr. constr. de mașini (seral — 2 catedre). Lic. ind. energe- tic. Lic. ind ptr. industria ușoară. Șc. gen. nr. 87. Șc. gen. nr. 83 Bobești. Sectorul 5 : Lic. ind. de metrologie (2 catedre). Șc. gen. nr. 106 Popești- Leordeni. Sectorul 6 • Șc. gen. nr. 135. Sectorul 7 : Lic. nr. 21 (cu limba de predare germană) Sectorul 8 : Lic. ind. de căi ferate. Lic. economic nr. 3 (2 catedre). Șc. gen. nr. 34 Rudeni-Chitila. Laurian" Sc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. II. JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov : Lic. ped. ind. ptr. constr. de mașini. Șc. nr. 14. Șc. gen. nr. 21. Orașul Făgăraș : Lic. nr. 2. JUDEȚUL BRĂILA Municipiul Brăila : Lic. nr. 4 JUDEȚUL NEAMȚ ger (SR- ral). Lic. nr. 5. Lic. ped. Lic. econo- mic. JUDEȚUL BUZĂU Municipiul Buzău : Lic. nr. 1 se- ral). Lic. nr. 1 si Lic. nr. 2. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 15 si Lic. • economic. Casa de copii școlari. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Orașul Caransebeș : Lic. pedagogic. JUDEȚUL CLUJ Municipiul Cluj : Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 1 și Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 5 și Sc. gen. nr. 8. Municipiul Turda : Lic. agricol (2 catedre). Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. tir. 5 (cu limbă de predare maghiară). Șc. gen. nr. 9. Municipiul Dej : Șc. gen. nr. 3. JUDEȚUL CONSTANȚA Municipiul Constanța : Lic. nr. 1 (seral). Lic. nr. 3. Lic. de muzică și arte plastice. Lic. ind. energetic. Lic. ind. de construcții. Șc. gen. nr. 13 și Șc .gen. gen. nr nr. 25 și 28 și Șc. nr. 11. Șc. gen. nr. 16. Șc. 17. Șc. gen. nr. 23. Șc. gen. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. JUDEȚUL DOLJ Municipiul Craiova : Lic. ped. 30. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 12. JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați : Șc. gen. nr. Șc. gen. nr. 27. JUDEȚUL GORJ Lic. ped. Tg. Jiu, JUDEȚUL IALOMIȚA 9. Lie. economic Călărași (2 catedre). JUDEȚUL IAȘI Municipiul Iași : Lic. nr. 8 (seral) si Lic nr. 3. Lic. de muzică. Lic. ind. energetic (2 catedre). Șc. gen. nr 2. Sc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr. 22 (2 catedre). Șc. gen. nr. 23. JUDEȚUL MARAMUREȘ Municipiul Baia Mare : Lic. nr. 4. Lic. ind. de construcții Șc. gen. 5. Șc. gen. nr 8 și Șc. gen. nr. 1. Sighetul Marmației : Lic. ind. restier. Șc. gen. nr. 3. nr. fo- 2 JUDEȚUL MEHEDINȚI Municipiu! Turnu Severin : Lic. nr. (seral). Șc. gen. nr. 2. Șc. ,gen. •. 6. JUDEȚUL MUREȘ Municipiul Tg. Mureș : Șc. gen. nr. 4 și Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 9 Șc. gen. nr. 14. Orașul Sighișoara : Lic. nr. 1 (se- ral). Șc. gen. nr 5. Orașul Tirnăveni : Șc. gen. nr. 2. JUDEȚUL NEAMȚ Municipiul Piatra Neamț • Lic. r.r. 3 Lic. pedagogic. Șc. gen. r.r. Sc. gen.’ r.r 20. Șc. gen. nr. 4 (2 tedre). Șc. gen. r.r 8. Șc. gen. nr. 9. Municipiul Roman : Șc. gen. nr. 2 si Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 7. Casa Pionierilor — cerc fizică-radio. Casa Pionierilor fizica-radio JUDEȚUL SUCEAVA Municipiul Suceava : Șc. gen. nr. X Orașul Cimpulung : Lic. militar „Ștefan cel Mare". Șc. gen. nr. 4. Orașul Fălticeni : Șc. gen. nr. 2. Orașul Piatra Neamț: Lic. Casa pionierilor (cerc chimie). JUDEȚUL MARAMUREȘ Lic. nr. 2 Baia Mare. JUDEȚUL IAȘI Municipiul Iași: Lic. nr. 6 șt Șe. gen. nr. 8. Lic. ped. Șc. gen. nr. 19. JUDEȚUL MUREȘ Orașul Sighișoara: Șc. gen. nr. t. Orașul Reghin: Șc. gen. nr. 5. JUDEȚUL NEAMȚ Municipiul Piatra-Neamț; Lic. ped. Șc. gen. nr. 8. JUDEȚUL OLT Orașul Slatina: Lic. nr. 1 (zi șl le- ral). Lic. nr.' 2. JUDEȚUL SATU-MARE Municipiul Satu-Mare: Lic. ped. Șc. gen. nr. 7. JUDEȚUL SALAJ Lic. ped. Zalău. JUDEȚUL SIBIU Municipiul Sibiu: Lic. muzică. Șe. gen. nr. 12 și Șc. gen. nr. 11. Orașul Mediaș: Lic. nr. 1. Șc. gen. nr. 2. JUDEȚUL SUCEAVA Orașul Cimpulung: Lic. „Dragoș Vodă". Șc. gen nr. 4. JUDEȚUL OLT JUDEȚUL TELEORMAN Lic. ped. Tr. Măgurele. Orașul Caracal: Lic. nr. I (zi si seral). Lic. economic. Orașul Corabia : Lic. Lic. economie. JUDEȚUL MUREȘ Orașul Sighișoara: Șc. gen. nr. 3 (la clase cu limba de predare ger- mană). Șc. gen. Albești. JUDEȚUL TIMIȘ Municipiul Timișoara : Lic. »r. 5 (seral). Lic. nr. 7 și Șc. gen. nr. 8. Lic. ind. de construcții. Șc. gen. nr. 1 Șc. gen. nr. 2 și Șc. gen. nr. 4. JUDEȚUL TULCEA Municipiul Tulcea : Lic. nr. 1. Lic. nr. 1 (seral). Lic, nr. 2 (2 catedre). Lic. ped. JUDEȚUL VASLUI Municipiul Birlad: Șc. gen. nr, 1. Șc. gen. nr. 8 (2 catedre). Orașul Vaslui: Lic. nr. 1. Șc. gen. nr. 2. JUDEȚUL VILCEA Municipiul Rm. Vilcea: Lic. ped. Șc. gen. nr. 1. JUDEȚUL VRANCEA Municipiul Focșani: Lic. „Unirea". Lic. ped. Lic. economic. Șc. gen. 7. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. Lic. Adjud — zi și seral (2 tedre). MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul nuc"—’ in c aii cu Șc. Orașul Slatina: Lic. Lic. nr. 2 și Lic. ped. 1 (serat). JUDEȚUL PRAHOVA Municipiul Ploiești: Șc. gen. nr. 7 și Șc. gen. nr. 8. Orașul Azuga : Șc. gen. (seral clasele de liceu). Orașul Mizil: Liceu. Localitatea Plopeni: Liceu. JUDEȚUL SALAJ Lic. ped. Zalău. cu JUDEȚUL SUCEAVA Municipiul Suceava: Lic. nr. 2. Orașul Fălticeni; Șc. gen. nr. 2. JUDEȚUL TIMIȘ Municipiul Timișoara: Lic. nr. fi. nr. 10. ca- 2: Lic. ind. pt. constr. de 1 3; Lic. „Mihai Viteazul". I 4: Lic. nr. 43 (seral). Lic. getic. Lic. ind. de chimie, nr. 69. <1 5: J 6: ră. I 7: Lic. nr. 30 — seral (3 Lic. ind. pt. industria Lic. 'ral). Lic. ,Tudor Vladimi- „Nicolae Bălces- și Lic. nr. 33. Lic. nr. 33. nr. 197 șl Șc. gen. nr. 205 (seral). Sectorul 8: Lic. „Aurel Vlaicu". Lic. „Ion Neculce" (seral) și Lic. „Aurel Vlaicu". tic. ind. de căi fe- rate. Șc. gen. nr. 170 (seral). CIIIMIE JUDEȚUL ARAD Municipiul Arad: Șc. gen. nr. Șc. gen. Fîntînele — Frumușeni. JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Pitești: Lic. nr. 2 ral). Șc. gen. nr. 4. JUDEȚUL BACAU Șc. gen. nr. 3 Bacău. JUDEȚUL BRAȘOV .Municipiul Brașov: Lic. nr. 3. economic nr. 2. Orașul Făgăraș: Lic. nr. 1. nr. 1 (seral). JUDEȚUL BIHOR Șc. gen. nr. 10 și Șc. proL frățirea“ Oradea. 8. (se- Lic. Lic JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Orașul Caransebeș: Lic. ped. JUDEȚUL CLUJ Municipiul Turda: Șc. gen. nr. 4 l.ompl fizică la Șc. gen. nr. 9). Șc. gen. nr. 5 și Șc. gen. nr. 6. Lic. ind. de construcții. Șc. gen. nr. 2 și Șc. ambliopi. Lic. nr. 1 și Șc. gen. nr. 8 (clase cu limba de predare ger- mană). JUDEȚUL TULCEA Municipiul Tulcea: Lic. nr. 2. Lic. perl. JUDEȚUL VASLUI Orașul Vaslui: Lic. economic (2 ca- tedre). Municipiul Birlad: Sc. gen. r.r 8. JUDEȚUL VILCEA Șc. gen. nr. 5 — Rm. Vilcea. JUDEȚUL VRANCEA Șc. gen. nr. 1 — Adjud. MUNICIPIUL BUCUREȘTI Lic. „Aurel Vlaicu" (seral) secto- rul 8. Lic. „Gh. Lazăr" și Șc. gen. nr. 135 (zi și seral) sectorul 6. Lic. ind. ptr. ind. alimentară — sectorul 6. Lic. ind. ptr. constr. de mașini, sectorul 2. Șc. gen. nr. 69 (zi și se- ral), sectorul 4. Șc. gen. nr. 136 și Șc. gen. nr. 141, sectorul 6. Șc. gen. nr. 1 și Șc. gen. nr. 170 (zi și seral), sectorul 8. CATEDRE DE BIOLOGIE JUDEȚUL ARAD Municipiul Arad: Șc. gen. Fîntînele (la clase cu limba de predare ger- mană). Șc. gen. Fîntînele — Frumu- șeni (Ia clase cu limba de predare germană). Șc. gen. Sofronea — Sîm- paul (la clase cu limba de predare maghiară). JUDEȚUL ARGEȘ Lic. nr. 2 Pitești JUDEȚUL (seral). BACĂU Municipiul Bacău: Șc. gen. nr fi. Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej: Lic. cu program de ed. fizică. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 3 și Șc. gen. nr. 5. JUDEȚUL BIHOR Municipiul Oradea: Lic. ped. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 13. Șc. JUDEȚUL NEAMȚ Municipiul Piatra Neamț: Șc. geru ar. 14. Șc. gen. r.r. 16. Casa nionie- rilor — cerc biologie (împăiat). Municipiul Roman: Casa pionieri- lor — cerc biologie. JUDEȚUL OLT Orașul Slatina: nr. 2. Lic. nr. 2. Șc. gen. nr. 3. Orașul Corabia: Șc. gen. nr. Lic. (seral). gen. nr. 4. Șc. gen. Vîrtopu. JUDEȚUL SATU MARE Șc. gen. nr. 6 Satu Mare. JUDEȚUL SALAJ Lic. ped. Zalău (2 catedre). Lic. șoara. JUDEȚUL TELEORMAN ped. Tr. Măgurele. JUDEȚUL TIMIȘ nr. 4 si $c. gen. ar. 7 Timt, Lic. JUDEȚUL TULCEA nr. 2 Tulcea. Lic. 2 și Șc. JUDEȚUL SIBIU Municipiul Sibiu: $c. gen. nr. și Șc. gen. nr. 7. Șc.< gen. nr. 1 Șc. gen. nr. 3 (la clase cu limba 11 și de predare germană). Șc. gen. nr. 8 și Șc. gen. nr. 11 (la clase cu limba de predare germahă). Municipiul Mediaș: Lic. nr. 2 (la clase cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 5 (la clase cu limba de predare germană). JUDEȚUL SUCEAVA ssrmi: Sc. ger- nr. 3. «rea — Prelipca. Orașul Rădăuți: Șc. gen. nr. I. Șc. gen. nr. 4. Sc. gen. nr. 3 Fălticeni. JUDEȚUL TIMIȘ Orașul Lugoj : Șc. gen. nr. 6 (la clase cu limba de predare germană). JUDEȚUL TULCEA Municipiul Tulcea: Șc. gen. nr. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 6. JUDEȚUL VASLUI Șc. gen. nr. 7 Bîrlad. JUDEȚUL VILCEA Șc. gen. nr. 1 Rm. Vilcea. JUDEȚUL VRANCEA Municipiul Focșani: Lic. ped. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 2 și Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. Golești. Casa pionieri- lor — cerc biologie. GEOGRAFIE JUDEȚUL BACAU Municipiul Bacău: Șc, gen. nr. 7. Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej: Șc. gen. nr. 9 (seral). JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Botoșani: Lic. ped. Șc. gen. nr. 4. JUDEȚUL BRAȘOV Șc. gen. nr. 17 Brașov. JUDEȚUL BRĂILA Sc. gen. nr. 20 și Șc. gen. nr. Brăila. 19 JUDEȚUL BUZĂU Municipiul Buzău: Lic. nr. 1 și Lic, nr. 2. Șc. gen. nr. 14. nana Sesiune festivă In zilele de 23 și 24 de- cembrie a.c. a avut loc in Capitală o sesiune festi- vă consacrată aniversării a 20 de ani de la Înființa- rea Societății de științe fi- lologice și a Societății de științe istorice. La lucrările sesiunii au luat parte acade- micieni, cadre didactice din învățămîntul superior și li- ceal, cercetători, membri ai Celor două societăți. După cuvîntul de deschi- dere, rostit de acad. prof. Petre Constantinescu-Iasi. președintele Societății de științe istorice, prof. univ. Miron Constantinescu. mi- nistrul invă|ămiutului a a dresat participanților la se- siune un cuvint de salut din partea conducerii ministeru- lui. In continuare conf. univ. Emil Boldan, secretarul ge- neral al Societății de știin- țe filologice, a prezentat darea de seamă asupra ac- tivității societăților de ști- ințe istorice și de științe filologice pe perioada 1949- 1969. Tn cadrul sesiunii au fost prezentate comunicările „Despre perspectivele com- paratiste române" de prof. univ. Al, Dima, membru corespondent al Academi- ei, „Contribuția Societății de științe istorice la dez- voltarea istoriografiei ro- mânești" de prof. univ. V. Maciu, membru corespon- dent al Academiei, „Con- tribuții de lingvistică ale Societății de științe filo- logice" de prof. univ. D. Macrea, membru corespon- dent al Academiei, „Profe- sorul — factorul botâritor in promovarea invățămin- tului istoriei" de prof. e- merit A. fordănescu. „Stu- diul literaturii române și folclorului in publicațiile Societății de științe filolo- gice" de lector univ. I. Du- mitrescu, „Scurt is»oric al unor societăți și asociații cu profil filologic" de prof V. Dogaru. Au avut de asemenea loc plenarele consiliilor de conducere ale celor două societăți, precum și o șe- dință de lucru cu președin- ții și secretarii filialelor din țară. în încheierea ședinței festive, cei prezenți au a- doptat, intr-o atmosferă en- tuziastă, o telegramă adre- sată Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care, in numele celor peste 6 500 de membri ai celor două so- cietăți, își exprimă calda recunoștință pentru grija deosebită și permanentă manifestată față de școala românească, pentru prețu- irea acordată corpului di- dactic- Aniversari școlare * Simbătă 20 decembrie, au avut loc la Baia Mare mani- festările prilejuite de semi- centenarul Liceului nr. 1 din localitate. Cu acest prilej, la adunarea care s-a ținut la cinematograful „Minerul" au participat numeroși e- levi și foști elevi ai liceului, cadre didactice, reprezen- tanți ai organelor locale de partid și de stat, oameni de artă și cultură. într-o atmosferă de pu- ternică însuflețire a fost adoptat textul unei telegra- me adresate Comitetului Central al Partidului Comu- nist Român tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care se spune: Participanții la semicentenarul liceului, cadrele didactice și elevii săi iși manifestă și cu acest prilej angajamentul ferm de a munci neobosiți pen- tru traducerea in viață a mărețelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Considerăm că acest an- gajament înseamnă un o- magiu fierbinte pentru tot ce este școala in prezent, o hotărire unanimă de a munci fără preget pentru a instruit și educa tinere- tul nostru școlar pe măsu- ra viitorului luminos al patriei noastre dragi. Re- publica Socialistă Româ- nia. liceul de cultură genera- lă din comuna Adamclisi, judelui Constanța, a săr- bătorit și el simbâta trecută implinirea unei jumătăți de veac de la înființare. La adunarea festivă or- ganizată cu acest prilej, la căminul cultural, au luat parte cadre didactice și e- levi ai liceului, activiști de partid și de stat, invitați din localitățile vecine. Intr-o atmosferă de pu- ternic entuziasm, partici- panții la adunare au adre- sat Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, o telegramă prin care cadrele didactice, elevii se angajează să depu- nă toate eforturile pentru a contribui la ridicarea ne- contenită a gradului de cultură al tinerei generații, la înălțarea României so- cialiste pe culmile cele mai înalte ale civilizației. Simpozion pe tema „70 de ani de la primul congres al învățătorilor" De curind, in sala festivă a Palatului culturii din Plo- iești s-a desfășurat simpo- zionul cu tema „70 de ani de la primul congres al în- vățătorilor din România". După cuvîntul de deschi- dere rostit de către prof. N. Ștefănescu, președintele Comitetului municipal al Sindicatului de invățămint Ploiești, au urmat comuni- cările : „Pagini din trecu- tul școlii" de prof. emerit N.I. Simache, „Primul con- gres al învățătorilor in lumina culturii contempo- rane" de prof. N. Rădules- cu-Lemnaru, „Contribuția pedagogică și literară a în- vățătorilor la actul culturii" de prof. D. Iureș, „Figura lui lonescu-Lungu, primul președinte al Asociației în- vățătorilor" de înv. C. T. lonescu, „Un pedagog pra- hovean :' D. Brezeanu" de prof. lori Jercan : S-a deschis cu acest pri- lej, și o expoziție cuprin- zind documente legate de primul congres al învățăto- rilor. A urmat un festival ar- tistic susținut de către for- mația sindicală a cadrelor didactice. JUDEȚUL VASLUI Municipiul Birlad: Șc. gen. nr. 1 si Șc. gen. nr 8 Șc. gen. nr. 6. Șo. gen. tir. 7. Municipiul Vaslui: Lic. nr. 1 și Lie. nr. 2. Lic. economic. JUDEȚUL VRANCEA Șc. gen. nr. 3 Focșani. CATEDRE DE PSIHOLOGI» JUDEȚUL BRAȘOV tie. ped Brașov JUDEȚUL MUREȘ Lic. ped. Tirgu Mureș. CATEDRE DE PEDAGOGIE Lic. Abrud Lic, JUDEȚUL ALBA ..Horia. Cloșca și Crișan1 (secția pedagogie). JUDEȚUL BRAIL.A ped. Brăila (2 catedre). JUDEȚUL BOTOȘANI ped. Botoșani (2 catedre). JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Lic. ped. Caransebeș (2 catedr*^ JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Lic. Lic. ped. Tîrgoviște (3 catedre) JUDEȚUL DOLJ ped. Craiova. JUDEȚUL HUNEDOARA Lic. ped. Deva. JUDEȚUL IAȘI Lic. ped. Iași (3 catedre). JUDEȚUL ILFOV Lic. ped. Giurgiu. JUDEȚUL MARAMUREȘ Lic. ped. Sighetul Marmației. JUDEȚUL MUREȘ Municipiul Tirgu Mureș: Lic. ped. (3 catedre). Lic. ped. (cu limba de predare maghiară). JUDEȚUL NEAMȚ Lic. ped. Piatra Neamț. JUDEȚUL SATU-MARE Municipiul Satu-Mare: Lic. ped. Orașul Cărei: Lic. ped. JUDEȚUL SALAJ Lic. ped. Zalău (2 catedre). JUDEȚUL SIBIU Municipiul Sibiu: Lie. ped. Lic. ped, (cu limba de predare germană). JUDEȚUL TULCEA Lic. ped. Tulcea. Lic. JUDEȚUL VILCEA ped. Rimnicu Vilcea. Sesiune de lichidare Concert școlar Recent, Liceul de muzică nr. 1 din București a aniver- sat 20 de ani de existență. Cu acest prilej, elevii săi au prezentat un reușit con- cert festiv la care și-au dat concursul orchestra simfonică, corul, soliști in- strumentiști, soliști de mu- zică populară. Buna pregătire a execu- tanților a ilustrat multila- teral activitatea acestei școli, de pe băncile căreia au ieșit, in cele două dece- nii de existență, artiști de prestigiu cum sînt Varujan Cosighian, Ileana Cotrubaș, Paul Staicu etc. Următorul număr al „Gazetei învățămîntului" va apare vineri 9 ianua- rie 1970. Ministerul Invăfămintu- lui aduce la cunoștință ce. lor interesați că profesorii, învățătorii și educatoarele în funcție Ia data de 15 martie 1969 care nu au ob- ținut defintivarea în invă- țămint — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat la el și au piedut astfel dreptul să-1 mai dea — se vor putea prezenta, în mod excepțional, Ia sesiunea de lichidare, nrganizată în a. cest scop în vacanța de primăvară a elevilor din a- nul școlar 1969/1970. înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor la inspectoratele scu- lare județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificarea do- sarelor candidaților înscriși vor efectua inspecțiile spe- ' ciale. Examenul se va desfășu- ra după programele In vi- goare pentru examenul de defintivare în invătămînt. PAGINA 2 J Salut ziarului „Munca la a 25-a aniversare Itinerar pe domeniile auxiliarelor didactice moderne Fenomenul publicistic din țara noastră este marcat de o nouă aniversare : 25 de la apariția primului al ziarului „Munca" Continuînd tradițiile ani de număr presei muncitorești, „Munca" — pur- tătorul de cuvînt al sindicate- lor — le sale a vieții nomice a deschis coloane- problematicii majore politice și social-eco- din acest pătrar de veac. militînd pentru edifica- rea și dezvoltarea societății socialiste. In colecția ziarului apare imaginea vie a țării aflate în continuu proces de înnoire revoluționară. Artico- lele publicate marchează eta- pele industrializării socialiste, ale transformării socialiste a agriculturii, ale procesului de continuă înflorire culturală. Desfâșurînd o activitate con- stant orientată spre mobiliza- BOGAT PROGRAM DE PERFECȚIONARE 7 ■ Vacanța de iarnă a elevilor re- prezintă, pentru învățători și pro- pesori, o perioadă de intensă acti- fvitate în domeniul perfecționării Rarofesionale. Atît pe plan central, |~ît și la nivelul județelor, sub egi- a Ministerului învățămîntului. a istitutului central pentru perfec- ionarea personalului didactic sau inspectoratelor școlare, se desfă- îară un bogat prbgram de cursuri, relegeri, consultații etc. Din acest program spicuim 1 r Ministerul învățămîntului. îm- k>r ună cu Secția de propagandă K.C. al P.C.R., organizează în pe- ■rioada 26—30 decembrie r.v Kursuri centrale de perfecționare a Profesorilor care predau științele sociale (filozofie, economie politică, focialism științific, cunoștințe SO- ial-politice) în școlile generale le 10 ani, licee de cultură ||cee de specialitate, școli și tehnice. ^Birsurile — la care MBe 2 000 de profesori — generală, profesio- participă se desfă Iară în cadrul Institutului central ^perfecționare a personalului di- Bh din București și la filialele dm Cluj, Iași, Timisc.tr ■ Brașov ■ |||||V' C'~ ■ ianuarie 1 HB treia serie. ■■ .JU timp, : B perfecționare e-:/;! i.? I^Bcadrele didactic- Ari similare = : irv si ia filialele din Cluj. unde, in plus. se organizează si cursuri de pentru profesorii oe predau în limba maghiară. în cursul vacanței de iarnă a e- levilor au loc numeroase acțiuni de pregătire în vederea obținerii gra- delor didactice. Astfel, in Derica^ 24—Si decembrie, la nivel jude- țean se desfășoară cursuri de pre- gătire pentru educatoarele din grâ dini’ele sezoniere care urmează si se prezinte la examenul de defini- tivare In învățămint ia se- din 4—10 ianuarie 1070 După cura se știe. între 4 și 1G ianuarie, odată cu sesiunea de definitivare per.tr educatoarele din grădinițele sezo- niere, se organizează o sesiune spe- cială de definitivare !n Învățămînt ți pentru educatoarele. învățătorii și nrofesorii care au acest drept, in conformitate cu instrucțiunile Ministerului învățămîntului publi- cate in ..Gazeta învățămîntului" din 31 octombrie. Intre 5 și 10 ianuarie 1970, la Institutul central de perfecționa- re a personalului didactic din București și la filialele acestuia din Cluj, Timișoara, Iași, Craiova și Brașov se organizează consulta- ții colective pentru candidați! în- scriși la gradul II și care urmează să susțină colocviul în sesiunea din 5—11 aprilie 1970. Procesul e ireversibil. Acum un an mai mult decit in anul anterior. Anul acesta mai mult decit acum un an. In anul 1970, cu siguranță, mai mult decît anul acesta. Singure, bătrînele și cumințite străvechi materiale didactice nu ne mai ajung, nu ne mai satisfac. O, desigur, ne mai ajută încă și planșele, și manualele, și planiglobul, continuăm să ne servim de ele, dar pe primul plan punem acum auxiliarele în pas cu știința și tehnica modernă : laboratorul audio-vizual, înregis- trările pe disc și pe bandă de magnetofon sau filmul didactic, mașinile de învățat, televiziunea. Aceste auxiliare caracterizează tot mai mult fizionomia învățămîntului nostru de astăzi, reflectînd cu fidelitate, ca într-un joc de oglinzi paralele, exigențele formative specifice con- temporaneității. Vă propunem o excursie — care, sperăm, nu va fi lipsită de inedit — pe domeniile unde se elaborează atari auxiliare ale învățămîntului modern, pentru a asista la făurirea cîtorva dintre ele. PEDAGOGIE PE ECRAN Să ne oprim mai întîi la studio- ul cinematografic .Alexandru ba- hia" și să încercăm să răspundem la o primă întrebare: cum se naște un film didactic ? Totul începe cu o discuție care nu e deloc simplă și care, de altfel, nu se sfirșește pînă ce fi.mul nu ajunge în forma sa definitivă. E roii acestei discuții: regizorul, sce- naristul, consultantul sau consul- tanții. redactorul, reprezentanții Ministerului învățămîntului. ope- ratorul și încă mulți alții. Tema : ce probleme să cuprindă filmul, cum să le abordeze, um să le tra- teze, cum sa ie ilustreze In sfirșr., cind se știe cu precizie despre va trata filmul, eu: ii este destinat, ce titlu va avea, rezultatul c,i c'J- țiilor se concretizează mr-un sce- nariu. Atiț in timpuu acestor di», i- ții cît in faza elaoorării se - nariuiUL o prezență de deosebită Însemnătate pentru fi-mul didactic o constituie consultantul, care est- •m oe-dcgdg. oMn c .iiOS'âtor . i ■ixigențeiw nedageg: moderne • / filmU :: pj» ’ in spe : i. pr& im și șpe ..Aț ir dom -i de ; = . ,ră .iin o:- dru a.- • fos- aleasă tm--. f- Eli L Cu1-intui iu: &-jpă un daoeb • Mit in stabilirea eh m. n- t«E. r pe : re ,e vs cuprinde film 11 . U Si a miikecekT m m m re . . fi A«Kr*14 prăblemaBOI âocfei torit ei să devină cu adevă- r»l util trier ce vor fi bene'trierii :j — eievii ți prcifșycrii- Ccnsu’- tantuî esTc cr =jtU' prezer.'A pes-- rro"ertă de-a lungul intreguici prures de -tabăra RigtT1 r 1 reț să îi • inte de a tre-’*? U fi.mar ecm arată ItKiKîie jj otiecțivcle pe care le va filma. De aceea, el efectuea- ză înainte de orice o operațiune de recunoaștere pe care cineaștii o numesc „prospecție”. Apoi, textul scenariului este „decupat", cu cro- nometrul în mină, în secvențe și cadre, care îl ajută pe regizor să „vadă", deocamdată cu ochii ima- ginației, derularea viitorului film. Se realizează astfel un nou text, un fel de ,,carte" a filmului, redac- tată într-un limbaj simbolic și ci- frat, accesibil doar specialiștilor. Acesta este „decupajul regizoral". Ajungem acum, după ce decupa jul regizoral a fost scris, într-un moment cheie. Echipa de filmare, încărcată cu aparate de filmat, cu proiectoare, cu grup electrogen, cu sute de metri de peliculă, con- dusă de regizor ca de un autentic căpitan și însoțită de consultant, e gata de lucru. Filmul intră în faza de turnare și.. încep peripe- țiile. Să vă povestim cîteva dintre ele. De exemplu, cele prilejuite de filmul care și-a propus să prezinte fenomene carstice. ..Am încercat mai de mult — ne-a povestit un regizor — să tăcem un lilm despre Peștera Topica. Dar ; ind am efectuat prospecția am instau.1 că pinitu iLmarile in mîvrior se cereau amenajari care ar ii ridicat prețul filmului la o sumă exorbitantă. Din acest mj- iv am fost nevoiți să renunțăm la proiect. Iată însă că de curina *<- rasterul Înv**' mandat un ouia să film mai o peștei Piuă aici, ce melodii pricepere m, uneori sa ?rifi "c-am fi men ce.țic c'e filr ireafizatil. Ne o sotuție mai , z-cet-a 4e a sul mate fotografii rulăm prin ti u c*sai* lina imp sv mu. Operați mur a fot e: tă. Pentru a obț: mai caracteristici apte să ilustrezt mului (iar pedag soțit in această i de exigent cu s de filmare), a tre la toată recuzitt ne cățărăm pe fr: prin gropi, să oi sumedenie de coti Aventuri nu to culoase. dar care zorului și operate dureri de cap. pr filmele care își pre un simplu proces s< mic. Pentru filmat chimice, de exemph întreaga gamă de . — tu- rnări cu viteze diferite („zeilraf- fer“, „grande vitesse"), filmări de planuri detaliu, transfocări etc. adică tot arsenalul de mijloace care sint apte să redea cu cît mai mare fidelitate, într-un chip cît mai limpede, mai sugestiv și mai lesne de înțeles problema aborda- tă. Alegerea celor mai eficiente dintre aceste soluții este o problemă profesională care trebuie astfel re- zolvată îneît să-l mulțumească și pe pedagog și pe creatorul filmului. Cînd filmările au luat sfîrșit, în- cepe o nouă etapă, nu mai puțin, importantă pentru viitoarea înfăți- șare a filmului : montajul. Și in această etapă se manifestă prezența pedagogului, care la cerințele obiș- nuite ale cineaștilor adaugă proprii- le safe cerințe, apreciind ce anume trebuie păstrat din materialul filmat și cum trebuie să fie montat acest material pentru a pune în eviden ță anume cunoștințe necesare unei lecții, anume idei, anume proble- me. Selecția se face după două cri- terii : criteriul instructiv și cel ar- tistic. Filmul va trebui să fie nu numai frumos, ci și util din punct de vedere didactic. Valoarea lui ca lecție este în raport direct cu participarea pedagogului, cu pre- zența elementului didactic, meto- dic în realizarea filmului, în textu- ra lui. Astfel sutele și miile de cadre „trase" pe peliculă de că- tre operator, monteusele încep să umble, sub supravegherea regizo- rului, cu foarfecile. Taie, lipesc, scurtează, înlocuiesc, substituie, e- fectuînd un fel de croitorie artis- tică pentru care spiritul de selec- ție. răbdarea, fantezia și inventivi- tatea sînt calități indispensabile. Dar filmul nu s-a terminat încă. El este deocamdată mut și mai tre- buie să i se adauge ceea ce se nu- mește coloana sonoră : comenta- riul, zgomotele, ilustrația muzicală. Filmul este gata Profesorii il pot cere la filmotecă. Elevii îl pot vedea. Simpla lecție va deveni, prin el, mai mult decît o lecție. Va fi o ilustrare vie. pregnantă, interesantă, nu o dată pasionantă a unui fenomen științific. Ceea < e altfel ar trebui învățat numai din carte sau din spusele profesorului se imprimă în memorie mult mai ușor, mai sigur, mai rapid și cu un efort mai mic prin intermediul filmului care a rezultat la capă- tul atîtor strădanii, ÎN LUMINA PROIECTOARELOR 17.00. Sute ți sute de elevi fesori. aflați la sute de kilo- depârtare unii de alții, acțio- in același timp butonul leclanșează de două ori jx- lină emisiunea „Teleșcoala". acestui ultramodern auxi- școlii se află in noua clă- Studioului de Televiziune ntă apariție de o rară și dis- leganță în paleta arhitecto- ntemporane bucureștene. m se realizează o emisiune trâ ? dau mai întîi cîteva tele- ne răspunde zîmbind Dan unul dm redactorii emi- pentru tineret, după aceea ? mai dau niște telefoane, mă, redactorul emisiuni- tate școlarilor, copiilor și i în general — pentru că te emisiuni pot fi exploa- tre profesori ca auxiliare ului instructiv-educativ să țină legătura cu Iți colaboratori După it tema emisiunii și s-a t asupra ei. stă de vor ;ti colaboratori — de mite ori profesori — -i asupra conținutului <.emei date. Urmează o sistemati- zare de principiu a acestui conți- nut, care trebuie să fie astfel con- centrat și echilibrat incit expune- rea lui să înceapă în timpul emi- siunii, fără a trăda țelul acesteia. — Așa dar. acum emisiunea poate să înceapă. — încă nu. într-o discuție cu re- gizorul și cu viitorii „actori" — adi- că cu cei care vor apărea pe ecran în timpul emisiunii — se hotărăsc detaliile emisiunii. Aceasta, în cazul unei simple emisiuni „în direct" să fie completată cu ima- gini filmate, ceea ce presupune și elaborarea unui film. După ce fil- mul a fost realizat are loc un fel de punere în scenă, adică un fel de repetiție generală în cadrul căreia se precizează momentele de inter- ferare a transmisiunii în direct cu imaginile filmate. — Ce se întîmplă în timpul emisiunii propriu-zise în vreme ce noi urmărim imaginile la televizor ? — ..Eroii" iau loc într-o sală imensă, care este de fapt studioul propriu-zis și al cărei tavan este in întregime împodobit cu zeci de proiectoare, fiecare dintre eie fiind destinat să distribuie o cantitate de lumină bine determinată pe fiecare centimetru din spațiul studioului (numai dumnezeu știe cum reușesc tehnicienii să le recunoască și să țină minte numele și destinația fiecăruia !). La un semnal, emisiu- nea începe, in studio se întîmplă ceea ce vedem pe ecran. Numai că dincolo de patrulaterul ecranului se află panourile de decor, buta- foria, camerele de luat vederi și, pe un podium, înapoia unui pere- te de sticlă, la un pupitru semicir- cular. complicata aparatură de bord, cu zeci de butoane, ecrane și mi- crofoane pe care le supraveghează și le manevrează regizorii de emi- sie. regizorii de montaje, inginerii de. sunet, operatorii. însemnate res- ponsabilități și nu mai mici emoții sînt partea redactorului-crainic. — El e un fel de dirijor de or- chestră. — Da, el trebuie să fie conducă- torul direct al emisiunii, s-o „ți- nă în mînă", cum se spune. Orice emisiune este strict limitată în timp iar neglijarea acestei restric- ții poate să compromită realizarea scopului ei. Aș vrea să remarc aici că profesorii care ne-au fost oas- peți sau ne-au găzduit — căci nu o dată televiziunea s-a deplasat cu carul de reportaj în școli, în ase. în laboratoare, filmînd lecții „pe viu" — se numără printre co- laboratorii noștri nu numai foarte •roși, dar și foarte disciplinați. Neîndoielnic această . apreciere nu este doar un compliment de mumstanță. Fiind în unele ca- zuri eroi ai emisiunilor televizate, profesorii sînt în foarte multe ca- zuri beneficiarii acestora, oameni care găsesc In serviciile lor un sprijin prețios al activității didac- tice, una dintre cele mai moderne modalități pentru a asigura activi- tății lor un înalt randament. IPOSTAZELE DISCULUI Intr-o clădire modestă, aproape anonimă, de pe strata Luigi Cazza- vilan se află sediul casei de discuri .Electrecord" — o altă sursă de alimentare a școlilor cu auxiliare ale pedagogiei moderne ; înregis- trările pe disc, înainte de a încer- ca să pătrundem în misterele pro- ducției de discuri, avem și aici o scurtă convorbire cu unul dintre cei ce participă la crearea lor — inginerul Emilian Panțurescu — care ne dă cîteva relații în legătu- ră cu activitatea întreprinderii. — Sîntem obișnuiți să împărțim producția noastră de discuri desti- nate școlii în două categorii. O primă categorie este cea reprezen- tată de discurile pe care le reali- zăm din inițiativa noastră, pe baza unei aprecieri proprii asupra nece- sarului. De exemplu, înregistrăm versuri, povestiri, piese de teatru etc. In lectura unor mari actori. A doua categorie o reprezintă discu- rile pe care le imprimăm la co- manda Ministerului Invățămîntu- ; sau a Editurii didactice și pe- dagogice. Acestea sînt. în special, uis^uri menite să ilustreze manua- lele de limbi străine, piese muzica- le. texte de proză sau poezie etc. Primind aceste informații, am căutat și aici să pătrundem mai adine în procesul de elaborare a discului didactic, să aflăm și în ca- zul acestui auxiliar al învățămîn- tului modern modalitatea îmbină- rii, pe parcursul întregului proces, a exigențelor de ordin pedagogie cu cele de ordin artistic. Am aflat astfel că, dacă în general în pro- ducția de discuri se ține seama de preferințele și gustul marelui pu- blic, în cazul discului didactic cri- teriul principal de selecție a tema- ticii, a repertoriului îl constituie, așa cum e și firesc, cerințele pro- gramelor analitice. Pentru exemplificare, să presu- punem că asistăm la elaborarea u- nui disc didaijtic care va cuprinde, să zicem, exemplificări din versuri- le lui Vasile Alecsandri (Un atare disc a și fost de altfel creat). In crea- ția lui Alecsandri sînt multe poezii gustate de marele public, dar pen- tru disc trebuie aleasă o poezie anu- me. a cărei studiere o prevede pro- grama : „Dan căpitan de plai". Chiar și interpretarea ei trebuie să îmbra- ce un caracter specific, altul decît în discurile obișnuite. In mod obiș- nuit, actorii sînt tentați să dea tex- telor literare un sens artistic pro- priu, care nu o dată trădează sen- sul inițial al operei literare. La dis- cul didactic însă interpretarea tre- buie să fie cît mai fidelă față de text. «USA , Probleme deosebite se pun .și. fn cazul înregistrărilor de texte pen- tru studiul limbilor străine. Lu- crul cel mai complicat în acest caz îl constituie găsirea interpreților. Trebuie să fie aleși astfel de inter- pret! care să fie în același timp ex- celenți vorbitori ai limbii străine respective, să aibă o dicție ire- proșabilă, o voce de o anumită pu- ritate, un timbru cît mai plăcut, «ă posede și unele calități actoricești și, neapărat, să aibă unele cunoștin- țe pedagogice. Un proces destul de complicat presupune și delimitarea textelor care urmează să fie înregistrate, condensarea cunoștințelor esențiale pe care trebuie să le cuprindă dis- cul, eșalonarea și conexarea lor pa parcursul întregii înregistrări. întrerupem deocamdată aici a- ceasta scurtă excursie prin culi- sele cîtorva din instituțiile și În- treprinderile în care se elaborează auxiliarele învățămîntului modern. Am vizitat un studio cinematogra- fic, un studio de televiziune, o casă de discuri. Simpla lor enumerare ca domenii care și-au asumat re> ponsabilități legate de perfecționa- rea învățămîntului este grăitoare și semnificativă prin ea însăși. Vizita noastră ne-a arătat și seriozitatea cu care sînt îndeplinite aceste res- ponsabilități, relevînd un fapt ca- racteristic școlii românești con- temporane : concentrarea a mul- tiple energii și forțe, din cele mai diferite domenii, pentru realizarea unui învățămînt modern, de Înalt randament OCTAVIAN BUZESCU UMOR © UMOR 9 UMOR ® UMOR © UMOR © UMOR © Dn msemnăf‘le apocrife ale profesorului Ant'didacticus / » * Formulă pentru alcătuirea de referate metodice O variantă o schimbului de experiență o Auzi mereu : învățarea prin pro- blematizare in sus, învățarea prin problematizare în jos. Inovația asta pedagogică oare cum mai vine ? De-o pildă la mine, la istorie : îi spui ele- vului cîți ani a împlinit Ludovic al XlV-lea cînd s-a urcat pe tron, cîte războaie a purtat și cîte favorite a avut și elevul află între ce ani a dom- nit ? Sau și mai și : îi spui ce dotă a primit Margareta de Anjou la căsăto- ria cu Henric al Vl-lea, regele Angliei, și îi ceri să afle cine a cîșfigat răz- boiul celor două roze ? Nu, stimați colegi, nu cred in pro- blematizări din acestea. Pe urmă, nici nu-i o idee nouă ; pe vremuri mi s-a dat și mie să dezleg o problemă cam așa : căpitanul Nu-știu-cum-îi-zice avea o soacră în virstă de TI de ani și un văr preot într-o parohie înfiin- țată în 1683. Să se afle ce tonei avea vaporul comandat de căpitan. Ei bine, oricît m-am străduit, n-am reușit nici- odată să rezolv problema asta. Atunci de ce să-i mai problematizăm pe bieții elevi ? ic • Cică a apărut o știință nouă — „informatica". Nu știu exact cum vine treaba cu informatica asta, dar oricum, nu poate fi decit o știință a tocilarilor. Bine, au inventat o știin- ță, treaba lor, dar de ce să mi-a im- pună și mie ? Și cu ce vorbe perfide i că așa o să pot folosi un aparat cri- tic modern, că o să mă situez în mie- zul curentului informațional. Parcă fără ea aș fi un om fără căpătîi I Dar las-că le fac eu figura, să mă fină minte... De vreme ce se admit contrarii pentru orice element — ma- terie-antimaterie, corpi-anticorpi — om să le spun răspicat, de la obraz, că eu sînt adeptul științei contrarii: neinformatica ★ • Se face caz in ultima vreme de așa-numito „predare in echipă". Da. Asta zic și eu inovație. Sînt cu fotul și cu totul de acord Și mie mi-ar pla- ce să fiu șeful unei echipe de preda- re. Mai notează unul absențele, mai controlează altul caietele cu teme ; merge treaba mai repede — și unde pui că in vremea asta eu pot ieși pe coridor să fac o pauză creatoare și să trag o țigară. l-am spus părerea mea despre me- toda cu „predarea in echipă" unuia din cei care, de dimineață pînă seara, macină numai flux informațional. Știți cum a reacționat ? Ca la o anecdotă. Spuneți dacă mai merită să încerce omul să introducă noul în pedagogie ! pt. conformitate CRONICARIUS PAGINA 3 COIUfERINIA INTERNAȚIONALA PENTRU DREPTURILE COPILULUI De curînd s-a desfășurat la Budapesta Conferința interna^io- ' nală pentru drepturile copilului, cu prilejul împlinirii a 10 ani de 'la adoptarea de către O.N.U. ‘ Cartei drepturilor copilului. a | Deschisă sub auspiciile C.I.M.E.A. (Comitetul internațio- nal al mișcărilor de copii și ado- lescenți), Conferința a întrunit participarea reprezentanților a 29 organizații naționale din 25 țări, precum și a 12 organizații internațio- nale, printre care: UNESCO, F.M.T.D., F.D.I.F., Consiliul dial al Păcii, U.N.I.C.E.F., ș.a. La lucrările conferinței a cipat și o delegație din țara Mon- C.I.C. parti- noa> tră, condusă de Virgiliu Radulian, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, adjunct el ministrului învățămîntului, ca- re a prezentat raportul: „Copilul și dreptul internațional". A urmat apoi sesiunea anuală și ordinară a Prezidiului C.I.M.E.A., cu care prilej delega- ția română a expus un proiect pri- vind organizarea în țara noastră, în 1970, cu concursul i U.N.E.S.C.O. și C.I.M.E.A., în cadru] Anului in- ternațional al educației, a confe- rinței și expoziției internaționale pe tema „Educația copilului în fața progresului științei și tehnicii contemporane". Proiectul a fost primit și acceptat cu deosebit in- teres. Despre această conferință, pre- cum și despre expoziția tehnică internațională ce va fi inaugurată cu acest prilej în vara anului 1970, vom reveni cu amănunte în unul din numerele viitoare. Publicăm alăturat „Apelul către toți", adoptat în încheierea lucrări- lor Conferinței internaționale pentru drepturile copilului. ÎNTREPRINDEREA Noi, reprezentanți ai organizațiilor naționale și internaționale avînd diverse opinii, întruniți la Budapesta intre 20 și 23 noiembrie X969, la Con- ferința internațională a drepturilor copilului, sîn- tem de acord să constatăm următoarea situație : După 10 ani de la adoptarea Declarației dreptu- rilor copilului de către O.N.U., al cărei scop era de a contribui la asigurarea condițiilor elemen- tare de viață și dezvoltare a copiilor, mai există în lume țări unde se practică o politică contrară nevoilor și intereselor copiilor. De aceea persistă încă foamea, mizeria, lipsa îngrijirilor sanitare, de igienă și protecție specială, analfabetismul. îna- poierea, exploatarea, discriminările rasiale, confe- sionale și naționale, nedreptățile sociale, răz- >oaiele de agresiune și coloniale care nu încetează ;ă facă victime și să provoace nenumărate sufe- rințe copiilor noștri. Sintem convinși că aceste suferințe nu sînt ine- ritabile și că există în lume forțe necesare pentru i Ie înlătura pentru totdeauna. De asemenea, sintem convinși că numai specia- liștii în problemele copiilor nu sînt suficienți pen- tru a obține schimbările pe care Ie dorim. De aceea adresăm chemare către : — O.N.U. și țările membre, — toate organizațiile și instituțiile naționale și Internationale, guvernamentale și neguverna- mentale, — toți prietenii copiilor. — toți oamenii de bună credință, să se unească și să lupte pentru : — a face cunoscute principiile cuprinse In De- clarația drepturilor copilului; — a cere respectarea și aplicarea lor ; — a activa ca această Declarație să devină o Convenție internațională : — a cere guvernelor, parlamentelor, organelor legislative, adoptarea unor legi care să garanteze drepturile copilului ; — a aduna în jurul acestui Apel pe toți cei care Împărtășesc preocupările noastre și sînt gata să ni se alăture pentru a acționa : — a face totul pentru ca fiecare copil să fie in- struit și educat într-o lume de pace și echitate, într-o lume în care va putea să se dezvolte în mod armonios și să devină un om demn de acest nume : conștient, cult, drept, fericit in prezent și încrezător în viitorul lui. DE MATERIAL DIDACTIC LABORATORUL LINGVISTIC L14: (laborator pentru stu limbilor străine) proiectat pentru 36 de locuri și comp :s - Festivalul republican al liceelor și școlilor de muzică DIN AGENDA și coregrafie VACANTEI — pupitrul central (al profesorului) echipat cu — - - — tofoane, un plcup, un amplificator, un alimer.'.zto- — w*- siune, două căști, trei microfoane și un panou de eM ■ — instalația pentru fiecare cabină, compusă d:n I microfon, 1 panou de conectare, reglare și semsializrr- ■ — reți de insonorizare. care se montează pe băncile exis - • ■ școală. Cu acest echipament, laboratorul are următoarele' posib 11- tățî tehnico-didactice i a) posibilități de redare — 3X4) + 1 dintre care 4 slmultaa (celelalte prin comutare) ; b) posibilități de conversație 3 + 1 dintre care 2 simultani I e) posibilități de imprimare — copiere “ 4 ; d) apel luminos de la elev la profesor. La cerere, pupitrul central poate fi prevăzut eu elemente pentru comandarea aparatelor de proiecție, ecranelor sau per- delelor. Instalația radioelectrică este astfel proiectată Incit poate Timp de o săptămînă, peste 1 000 de elevi s-au întrecut cu prilejul Festivalului republican al liceelor și școlilor de muzică și coregrafie, ediția 1969. în cadrul unei festivi- tăți care a avut loc marți, 23 de- cembrie a.c., în sala „George Enes- cu“. a .Conservatorului ..Ciprian Porumbescu", juriul a conferit ce- lor mai bune formații, precum și soliștilor, peste 100 de premii și mențiuni. Pe primul loc s-au situat corul claselor V—VIII de la Lice- ul de muzică din Timișoara corul de muzică de cameră al Liceului de muzică din Sibiu, orchestra de coarde a Liceului de muzică din Oradea și orchestra simfonică a Liceului de muzică din Cluj. Au fost distinși, de asemenea, cu pre- miul I instrumentiștii Zaharie Lupu Șerban și Ilinca Dumitrescu de la Liceul de muzică nr. 1 din București, Tudor Horia de la Li- ceul de muzică nr. 2 din Bucu- rești. Paul Florin (Timișoara), Dan Atanasiu (Galați), precum și dan- satorii Eugen Văduva și Magdale- na Rovinescu (București) Florin Brîndușe și Natalia Stan (Cluj). J'J- riul a mai acordat un premiu spe- cial liceelor de București și Cluj. Miercuri seara, blului artistic al țiile laureate au coregrafie din în sala Ansam- U.G.S.R., ’forma- oferit un specta- coi festiv. Au asistat tovarășii Le- onte Răutu. vicepreședinte al Con- siliului de Miniștri, prof. univ. Mi- ron Constantinescu, ministrul în- vățâmîntalui. conf. univ. Virgiliu Radulian, președintele Consiliului Național al Organizației Pionieri- lor. reprezentanți ai conducerii U-- niunii Tineretului Comunist, ai u- nor instituții centrale și obștești, oameni de știință, artă și cultjră, un numeros public. In ovațiile asistenței, formațiilor laureate ale festivalului le-au fost oferite flori din part^p organizato- rilor întrecerii : Ministerul învă- țămîntului. Comitetul de Stat pen- tru Cultură și Artă, Uniunea Tine- retului Comunist, Consiliul Națio- nal al Organizației Pionierilor și Uniunea Compozitorilor. AFIRMARE ARTISTICE Prof. AUREL 1STRATI „Toamnă tîrzie" (ulei) ». Prof. ION ȘUȘALĂ „Peisaj din Domnești Muscel' O MIRAJUL ECRANULUI fascinează și în această va- canță mii de elevi. Ca în fiecare an întreprinderile ci- nematografice, în colaborare cu organele de învățămînt și organizațiile de tineret, au organizat festivaluri ale filmului pentru copii și tine- ret. In București, pe toată durata vacanței, se pot vizi- ona cicluri tematice speciale — „Basmul pe ecran", „E- cranizări după opere ale cla- sicilor literaturii românești", „Pagini de istorie", „Tinere- tul contemporan în film" — care rulează la cinematogra- fele „Doina", „Gloria", „Da- cia", „Floreasca", „Feren- tari", „Progresul", „Buzești" și „Munca". In cadrul aces- tor cicluri vor avea loc și în- tîlniri ale tinerilor specta- tori cu realizatorii și inter- preții filmelor, concursuri cu tematică cinematografică, în sălile cinematografelor mai pot fi vizionate în aces- te zile și interesante ecrani- zări după opere literare de valoare : „Baltagul", „Răz- boi și pace", „Frații Kara- mazov", „Păpușa* șl altele. Paralel cu acestea, din „dărnicia* mal marilor pes- te difuzarea filmelor, rulea- ză și multe filme polițiste ți de aventuri care — statistic vorbind — reprezintă aproa- pe 50 la sută din tot ce se poate vedea la ora aceasta pe marele ecran. încotro se vor Îndrepta e- levii noștri ? Intr-o măsură oarecare aceasta depinde și de felul în care am știut noi, dascălii, să le facem reco- mandările înainte de vacan- ță. realiza : — creșterea timpului de studiu pentru fiecare elev ; — controlul atent al studiului Individual al fiecărui elev (cu ți fără știința lui); — convorbiri profesor-elev (elevi) și elev-profesor (cu și fără știința întregii clase); — transmiteri simultane spre mai mulți elevi (sau grupuri de elevi) ; — convorbiri între elevi sau elev-eîevi cu sau fără partici- parea profesorului; — fixarea anticipată a desfășurării lecțiilor pe bandă de magnetofon ; — compararea sunetelor (cuvintelor) emise de elevi cu cela Înregistrate pe banda profesorului ; — imprimarea exemplelor date de fiecare elev pentru con- trolul dicțiunii și eventual repetarea lor ; — apel elev-profesor. Prețul unui astfel de laborator, fără magnetofon și picuo. (care se pune la dispoziția întreprinderii de către beneficiari), montat pe băncile existente tn școală, este de 78.000 lei. Datorită posibilităților sale multiple, laboratorul lingvistic LL—69 este recomandat școlilor generale, liceelor de cultură generală, liceelor pedagogice și de artă, liceelor de specialitate, școlilor postliceale în care se studiază și limbi străine, insti- tutelor pedagogice, institutelor tehnice, universităților, centre- lor logopedice, precum și instituțiilor în care sint organizate cursuri pentru Învățarea limbilor străine. Comenzile se pot trimite la sediul Întreprinderii din str. 11 Iunie nr. 2 București, sectorul 5. Tn cadrul unor expoziții perso- nale, recent deschise, trei profesoa- re se afirmă prin creația lor plastică. AURELIA MATEI expune la A- ieneul tineretului picturi In ulei explorînd lumea de vis și poezie a copilăriei. Prin tematică, prin modul de rezolvare a temelor și prin culoare pictorița transfigurea- ză elementele lumii înconjurătoare, împrimînd imaginilor puternice valențe afective. Lucrările sale, caracterizate prin sensibilitate și pricepere compozițională, sint cu- prinse tntr-o sugestivă unitate sti- listică. GABRIELA BARCAN înfățișea- ză, în expoziția deschisă la Muzeul Zambaccian, lucrări de grafică cu resurse expresive inedite. Preocu- pată în egală măsură de idee ca și de echilibrul și eleganța limbaju- lui artistic, pictorița experimentea- ză o tehnică nouă: desene tn tuș sau colaje pe hîrtie pe care le fil- mează succesiv, obținînd efecte ce măresc expresivitatea lucrărilor. In prima sa expoziție personală, deschisă la Biblioteca Universitară, SEVASTIȚA STAN înmănunchea- ză lucrări de pictură ce exprimă. ciclul „Lumea". artistul trece la impresii abia schițate („Soarele la munte"), pentru ca apoi să se îndrep- te spre propria lume interioară („In- trospecție"). Un gest grafic, o linie, o atingere de pensulă trezesc o idee, generează o viziune („Peisaj ct;- mic"), sau dezlănțuie o reacție crea- toare ce împlinește compozitii de- corative („De ziua aviației". „Fosile". ..Strucură acvatică", „Două medii". „Animale fantastice"). O anumită finețe și subtilitate a grafismului se înfrățesc cu monu- mentalitatea viziunii, încintarea alternează cu neliniștea ți toate la un loc creează un univers artistic ce definește o personalitate. Conf. univ. dr. ALEXANDRU TOHĂNEANU ți expoziția de artă pl i tică „Să- cu mijloace lipsite puternic sentiment turî de peisaje, ■mărturisește reală de emfază, un al naturii. Ală- „ autoportretul" înzestrare pen- tru genul portretistic. In general, expoziția Sevastiței Stan marchea- ză un început de drum cu mari promisiuni, care îndreptățește dejdea unor reale împliniri toare. nă- vii- O acțiune recentă, demnă de a fi semnalată, a constituit-o expoziția a patru profesori birlădeni in sa- loanele Casei de cultură a sectoru- lui 2 din Capitală. Profesorii GHEORGHE ALUPOAIE, CON- STANTIN CHIȚIMUȘ, AUREL IS- TRATI și CRISTIAN PlNTEA, membri ai cenaclului birlădean „N. Tonitza", au expus aici picturi și sculpturi de o certă valoare artistică. Am remarcat, cu acest prilej, căldu- ra cu care înfățișează Constantin Chițimuș, în uleiurile sale, pitorescul citadin în multiple fațete („Ceasuri- le orașului", „Mindria orașului", „Peisaj bîrlădean", „Stradă bîrlădea- nă"). Remarcabile sint „Florile" și „Dilema" semnate de Aurel Istrati, după cum demne de interes sînt „Autoportretul" lui Cristian Pintea și „Capul de expresie" al lui Gheor- ghe Alupoaie. liște și Mărginimea Sibiului", rea- lizată de membrii cenaclului „I. Andreescu" a profesorilor de de- sen. Exponatele — lucrări în ulei, linogravurt, pictură pe sticlă, acua- rele etc. — sînt rodul unei „tabere de creație" organizate in vara tre- cută la Săliște și la care au parti- cipat un mănunchi de profesori- pictori bucureșteni, animați de do- rința de a găsi noi mijloace de expresie artistică, de redare a pi- torescului meleagurilor românești, a tradiției și portului popular atît de bogat și specific în această re- giune. De sub penelul profesorilor pfasticieni au prins contur chipuri de copii și bătrini, de fete și flă- căi în alesul și sobrul lor veșmînt, case caracteristice, flori și peisaje din Săliște, Rășinari, Tilișca, Ga- leș, Săbiei pînă la porțile Sibiului. se disting printr-un colorit armo- nios, cu nuanțe pastelate, vibran- te. Expoziția se înscrie printre reu- șitele cenaclului „I. Andreescu". Prof. emerit dr. VICTORIA FETRESCU Expoziția de grafică deschisă da profesorul ION ȘUȘALĂ la Ate- neul tineretului apelează intens la simboluri și metafore. De la atitu- dinea meditativă mărturisită de O. B. Printre primele manifestări or- ganizate la noua Casă a corpului didactic din București se înscrie Sint lucrări în care se simte mul vieții satului, dragostea și frățirea omului cu natura. Fără să ne oprim asupra rit- în- fie- cărei lucrări in parte, putem afir- ma că exponatele sint învăluite în- tr-o luminozitate emoțională; ele O colaborare strînsă și fructuoasă pe tărîm artistic unește colectivul Li- ceului de arte plastice din București și colectivul Institutului de artă tea- trală și cinematografică „I. L. Ca- ragiale". Recent a avut loc o intere- santă acțiune comună, rod al acestei colaborări — recitalul de poezie „Dejunul pe iarbă". Compus tn principal din versurile poetului Lucian Blaga. recitalul s-a desfă- șurat în cadrul grafie realizat de elevii claselor a XII-a ale Liceului de arte plastice, cadru care înfă- țișa ilustrații la poezia „Mirabila sămînță“. LAURENȚIU TOMA Prof. CONSTANTIN CHIȚIMUȘ „Cartierul «Steaua Roșie»- — Birlad • TEATRELE BUCUREȘ- TENE oferă și ele un program bogat. Selecția este destul de dificilă. Poate că alegerea ar trebui să cadă în primul rind asupra pieselor clasice, obligatoriu a fi văzute de fiecare tînăr. Bine reprezen- tat este Caragiale, în distribu- ții devenite de-acum și ele clasice. Se joacă „O scrisoa- re pierdută" la sala Come- dia, „Năpasta" la sala Stu- dio, „D-ale carnavalului* la Teatrul „Lucia Sturdza-Bu- landra", „Cinci schițe de Ca- ragiale" la Teatrul Mic. Ele- vii vor savura, desigur, și proaspăta premieră a Tea- trului Național „I.L. Caragi- ale« .Coana Chirița" de Tudor Mușatescu după Vasile Alecsandri, spectacol recent premiat la Festivalul națio- nal al teatrelor dramatice. Pentru că vorbim de tea- tre, se cuvine । specială pentru Creangă" care, vacanță, are de devârat maraton o mențiune teatrul „Ion tn această făcut un a- l cu nume- roasele sale spectacole și tot atît de numeroasele matinee. Și o altă mențiune pentru repertoriul său deosebit de variat, cuprinzînd , văniile lui Păcală", chetarii Măgăriei „Toate pînzele sus“. .Năzdră- „Muș- Sale“, „Nota zero la purtare" și multe al- tele. •T DANSUL — o ocupație favorită în vacanță. La clu- bul elevilor, la Ateneul ti- neretului și la alte case de cultură ale tineretului, dan- sul ocupă primul loc. E și firesc pentru un program de vacanță. Si e cu atît mai bine atunci cînd, așa cum s-a în- tîmplat în săptămînă care a trecut, dansul este însoțit și de concursuri cu premii („Reguli de bună cuviință" — la Ate- neul tineretului), de mo- mente comice și jocuri in- siructiv-distractive (la Clu- bul elevilor) etc. Al. L V. INSTITUTUL Anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi > FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ANUNȚ 1. Șef lucrări la catedra de Hidrotehnică, disciplinele; draulica și mecanica fluidelor; Exploatarea sistemelor de i gații ; Amenajări piscicole stuficale (facultativ), poziția 16 d statul de funcțiuni. 2. Lector la catedra de Matematici II, disciplinele ; Mat matici generale ; Geometrie analitică ; Analiză matematică ’ matematici speciale, poziția 6 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune, în termen de 30 de zii de la data publicării acestui anunț, la secretariatul rectoratului Institutului politehnic Timișoara, Bul. 30 Decembrie nr. 2, ce- rerea de înscriere însoțită de actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socia- listă România, publicat^îp Buletinul Oficial partea I nr. 33 din 15 martie 1969 și de instrucțiunile Ministerului Învățămîn- tului nr. 84.539/1969. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt supe- rior sînt obligați să comunice în scris, rectorului acesteia. în- scrierea la concurs. Concursul se va ține în termen de 60 de zile de la data ex- pirării termenului de înscriere care se calculează de la data publicării în Buletinul Oficial. Absolvenții Școlii normale din Birlad, promoția 1930 sini rugați să-și trimită adresele și adeziunea de participare pen- tru reuniunea din 30 iunie 1970. Corespondenta se va trimit# tov. Florea Grigore, comuna Tutova, județul Vâsliri. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 17.60.20. Abo namentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă. Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.132