Proletari din toate țările, uniți-vă! " -4 GAZETA INVATÂMINTULUI MB • • ■ ' ■ ' ' ~' ' ' ■ . * - , LOTURILE ȘCOLARE CU PLAN DE PRODUCȚIE — o inițiativei cu deosebită valoare instructivă și educativă — ^Anul XXI-Nr. 1022 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚÂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 19 decembrie 1969 4 pagini 25 bani Educarea prin muncă și pen- tru muncă este o preocupare con- stantă a tuturor factorilor în sar- cina cărora se află formarea ti- nerei generații, pregătirea ei pen- tru viață. Această preocupare este caracteristică și școlilor să- tești din județul Constanța, din- tre care multe au acumulat în a- cest sens o experiență bogată. în prezent în aceste școli se creează noi condiții, deosebit de favorabile, pentru pregătirea tehmco-practică a elevilor in do- meniul activităților agrozooteh- pice. Din inițiativa Comitetului puternic spre această profesie, iar dorința lor de a obține o ca- lificare superioară se va împleti cu sentimentul îndeplinirii dato- riei față de patrie, față de melea- gurile natale. Ca atare, din rîn- durile acestor elevi vor putea fi recrutați, într-un viitor apropiat, oameni care vor avea un cuvint greu de spus în consolidarea e- conomico-organizatorică a coo- perativelor de producție. în condițiile existenței lotului școlar, conducerile școlilor ge- nerale de la sate au răspunderi PERSPECTIVE INSUFLEȚITOARE ALE DEZVOLTĂRII PATRIEI sarcinile de bază relevate în cadru' consti' lucrărilor plenarei e wlemâ. fa re a țăi abătută direcțiile fundamentale care con- verg spre un țel unitar, telul dez- voltării României ca țară sartaC*. tă cu o eeonom:e scopul satisfacerii ir. gă măsură a cerințf și spirituale ale cele F actorul notăritew. eni cu bopată expe- Printre fudamea tale ale tavă Un ia talal raminesc Mlint tndemtnatice Științifice, d le formeze ta neetasi timp capacitatea de a stabili relații intre aceste cunoștințe, de a ajunge, prin judecăți independente, la ob- lății teoretice fi -z :cc te • Irtc'e și «rtodlru- ror forțelor de producție ale sode- tății va fi in con rezultă cu oregn structura nulă a : derne. C unei ere a industriei Plenara CC. al P a pus in centrul dezoater: problematica dezvoltării i: și multilaterale a agricuitur tre socialiste ca sursă de sporire a venitului una din ramurile care. le specifice ale României. are un Cele mai proaspete file ale isto- riei contemporane a patriei înscriu Plenara din 10—13 decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. între evenimente- le de deosebită importanță pentru făurirea societății socialiste multi- lateral dezvoltate în România. Ho- tărîrile adoptate, ampla cuvîn- tare rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor plenarei au stârnit un puternic ecou în. rîndurile tuturor oamenilor m^cii, stimulînd energia cre- a-oare a întregului popor. Consti- tifind un vast program concret de măsuri care vizează progresul so- cietății românești, ele ilustrează pregnant spiritul științific, realist, novator, propriu partidului nostru, oglindesc dinamismul și fermitatea cu care se transpun în practică in- dicațiile Congresului al X-lea, re- flectă înalta responsabilitate a partidului față de popor, față de viitorul patriei. >,Ne preocupăm cu 4 toată răspunderea, — se arată în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu — să găsim soluții pen- tru a asigura perfecționarea conti- nuă a activității în toate domenii- le. accelerarea progresului neîntre- rupt al societății noastre socialis- te". Sinteză organică de realism și cutezanță largă a concepției, care îmbrățișează o multitudine de la- turi fundamentale ale vieții econo- mice și sociale, documentele ple- narei și ansamblul de legi adopta- te de actuala sesiune deschisă a Marii Adunări Naționale formea- ză un tot omogen, un adevărat tfogram științific de dezvoltare multilaterală a societății românești, modernizare a vieții economice- sociale, de intensificare a operei de edificare a noii orînduiri. Este cunoscut că în procesul per- fecționării neîntrerupte a societă- ții socialiste are o importanță hotă- rîtoare dezvoltarea condițiilor ma- teriale necesare — un înalt nivel al forțelor de producție și un sta- diu superior de maturizare a rela- țiilor de producție, precum și a con- dițiilor spirituale — un înalt nivel al conștiinței socialiste, exprimat prin intensificarea participării con- știente și a inițiativei tuturor mem- brilor societății la edificarea eco- nomico-socială, proces indisolubil legat de dezvoltarea profundă a democrației socialiste, de creșterea rolului conducător al partidului co- munist și a influenței sale asupra tuturor sferelor vieții sociale. In deplină concordanță cu aceste ce- rințe obiective, măsurile preconi- zate și hotăririle adoptate de ple- nară sînt îndreptate tocmai in a- ceste direcții esențiale, către aces- te obiective de importanță primor- dială pentru făurirea edificiului so- cietății socialiste. Practic, ele ver acționa atît asupra bazei cit și asu- pra suprastructurii societății, avînd în vedere conexiunea lor indisolu- bilă și intercondiționarea lor reci- procă, dialectică. In concordanță cu teza materia- lismului istoric potrivit căreia pro- ducția materială este factorul de- cisiv al dezvoltării sociale, în con- cordanță cu întreaga orientare în- făptuită de către partid pină acum, plenara a acordat în mod firesc o atenție centrală problemelor conti- nuării în ritm înalt a procesului de edificare a economiei socialiste îna- intate. Continuarea susținută a in- dustrializării țării, accelerarea pro- cesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, înfăptuirea unei judi- cioase politici de investiții, promo- varea largă a progresului tehnic în întreaga economie națională, creș- terea în ritm continuu a producti- vității muncii sociale, sporirea con- tinuă a eficienței economice, dez- voltarea continuă a cercetării știin- țifice, a școlii de toate gradele și formarea de cadre cu înaltă com- petență profesională și politică, ex- tinderea necontenită a bunăstării poporului — toate acestea formează tiv ă creaș-ă tregii economii și ridicarea nivelu- lui de trai al poporului. In acest sens planul pe anul viitor prevede sarcini sporite. O deosebită impor- tanță pentru dezvoltarea agrictiitu- de măsuri adoptate de Cc Executiv al CC îmbunătățirea m ție. Anul 1970 va sebi’.ă amploare a vestiții. menite să mul continuu al e tă hotărîrea se va a sigurarea pup atingerea cit n trilor oro: numai niul inves Plenara realizarea u:: tivitate p rilor tutu spre folosirea a materiilor a forței de - CASA CORPULUI prof- «’ județean P.C.R. Constanța, pe baza unei decizii adoptate de Consiliul popular județean, toate sporite. Odată cu crearea cadru- lui organizatoric, se impune ca școlile să-și înscrie în progra- mul de activități modalitățile șro-hie din centrele de comune, precum și alte școli sătești au pri- mi: loturi in suprafață de 1—5 ha. între școli și cooperativele agri- cole de producție se vor încheia contracte pe baza cărora produc- ția realizată pe loturi, în limitele unui anumit plan, va fi valorifi- cată ia cadrul C.A.P. Munca cu elevii pe lotul școlar se va des- fășura după principiile organiza- torice ale cooperative: de produc- V»- Importanța și semnificațiile a- cestei măsuri sint multiple. Se rea- lizează astfel, în primul rînd, o mal strânsă legătură Intre școală ți principalele unități economice ale satului Folosind pentru cul- turi soiurile de plante și hibrizi reccmandaîe pentru tipul speci- fic de sol al zonei, apllcînd o a- groteimică diferențiată, cunos- cind caracteristicile agrometeo- ro'ogice ale regiunii, elevii își vor însuși principii și tehnici îna- intate pentru munca pe care o vor desfășura pe ogorul mare al cooperativei, vor învăța cum se asigură o productivitate și o pro- ducție sporită. Pe de altă parte, elevii vor putea cunoaște struc- tura economică a cooperativelor agricole de producție, sistemul de practice prin care își propun să sprijine, împreună cu specialiștii cooperativei agricole, permanenta îmbunătățire a muncii pe lotul școlar atît pe plan instructiv, cît și educativ. Profesorii de specia- litate, ca și alți profesori cu ex- periență, vor trebui să îndrume continuu și nemijlocit practica e- levilor, să cunoștințe activitatea desfășoară introducă în predare de natură să sprijine concretă pe care o elevii pe lot. organizare a muncii în cestora. Avînd condiții cunoaște multilateral țea muncii pe ogoare, cadrul a- pentru a frumuse- căpătînd încredere în posibilitățile lor de a contribui la dezvoltarea agri- culturii, elevii vor fi atrași mai O grijă deosebită se așteaptă din partea școlilor, a cadrelor di- dactice în organizarea unor ac- țiuni de natură să ajute și să sti- muleze munca elevilor pe lotul școlar. Asemenea acțiuni sînt, de pildă, concursurile între echipe- le și brigăzile de elevi, sau chiar competițiile interșcoli avînd ca indici de bază producțiile obți- nute și cuantumul valorificării lor prin cooperativele agricole de producție. De altfel o inițiati- vă în această direcție a și apărut la Școala generală din Dobromir, care a trecut la realizarea unei sere pentru trufandale pe o su- prafață de 16 metri pătrați. In ansamblul lor loturile șco- lare pot deveni centrele unor ac- ’ tivități de incontestabilă eficiență practică, pe care conducerile șco- lilor și cadrele didactice au dato- ria să o sprijine cît mai larg. R. C. ALEXANDRU DIDACTIC Borca, vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului București, Gheorghe Borș, pre- țedinte'.e Consiliului mu- -Ucina' București al sin- ClCCteîO’ și numeroși .tulea Casei ii didactic din ști se anunță a fi șt complexă. Au nțâ aici numeroa- isu alcătuite din ui de culturd pe- DIN BUCUREȘTI îndrumări practice nece- sare continuei perfecțio- nări a procesului de în- vățămînt. Se proiectează înființarea unor cabine- te metodice pentru fie- care specialitate. Ame- najate in localul inspec- toratului școlar, acestea vor fi dotate cu mate- riale și aparataje mo- deme. O deosebită atenție se va acorda îndrumării muncii metodice și de cercetare. Un bogat ma- terial documentar, cu- p—.nzind literatură peda- gogică de specialitate și mijloace audio-vizuale, va fi pus la dispoziția e- ducatoarelor, învățători- lor șt profesorilor. Un loc important în viitorul program al Ca- sei corpului didactic îl va ocupa propaganda pedagogică. Vor fi orga- nizate numeroase lecto- rate profesionale, confe- rințe, simpozioane, întîl- niri cu oameni de știin- ță, cultură și artă etc. Activitatea noii insti- tuții va fi completată de interesante acțiuni cul- tural-artistice. Aici vor funcționa formații artis- tice ale cadrelor didacti- ce, precum și cenaclul de artă plastică „Ion Andreescu" și cenaclul literar „M. Sadoveanu". M. I. A CULTIVA GINDIREA CREATOARE deziderat formativ, dezvoltarea rindirii creatoare a elevilor isi află explicația si a»marea in faptul bine cunoscut că în orice domeniu de activitate socială nu este suficient un baeaj de cunoștințe memorate, ci este absolut necesară capacitatea individului de a găsi in mod inde- pendent soluții problemelor atit de diverse pe care le ridică realitatea Si care nu pot fi cuprinse in nici un manual. Intrucit dezvoltarea gîndirii creatoare no este rezultatul preo- cupărilor unui singur profesor și al unei singure discipline, ei rodul efortului comun al tuturor profesorilor, indiferent de obiectele de Inrățămint pe care le predau, ne-am adresat mal multor profesori, de diferite specialități, rugindu-l să ne vorbească despre posibilită- țile pe care le oferă in acest domeniu disciplinele lor și despre mo- dul cum folosesc el posibilitățile respective. Interlocutorii noștri au ținut să sublinieze, aproape in unanimita- te, că fiecare lecție, dacă nu chiar fiecare moment al acesteia, oferă prilej de cultivare a gîndirii crea- toare și că depinde de priceperea, de abilitatea profesorului dacă a- ceste posibilități sînt întotdeauna exploatate la valoarea lor reală, cu randamentul maxim. A fost de asemenea subliniat, în discuția noastră, faptul că există anumite aspecte ale procesului de învățâ- mint care prin excelență sînt me- nite să favorizeze dezvoltarea ca- pacității elevilor de a gîndi în mod creator și pe care profesorul nu are dreptul să le ignore. Referin- du-se la aceste aspecte, profesorul AUREL STANCU, de la Școala jeeerstă r.r. 51. r.e-a vorbit, bună- Mră despre lecțiile de literatură, oprirwu-se îndeosebi la problemele rare privesc analizele și compuneri- le literare. _Mi se pare foarte im- portant — ne spunea prof. Stancu — ca atunci cînd un profesor efec- tuează cu elevii în clasă analiza unui text literar să nu uite cît de necesară este această activitate din punct de vedere al cultivării gîndirii creatoare. Solicitați să facă comentarii pe marginea unui text literar, elevii sînt implicit solicitați să apeleze la capacitatea lor ima- ginativă, la spiritul lor de obser- vație, la posibilitățile lor de a ope- ra cu instrumentele teoriei lite- rare asupra unei lucrări literare incă nestudiate de ei, să stabileas- că relații, asociații de idei — deci să gindească in mod creator. Dacă în alte lecții îi învățăm pe elevi ce este un personaj, ce reprezintă o idee, o temă, ce înțelegem prin imagine literară, ce sens are noțiu- nea de curent literar etc., în anali- za literară îi învățăm cum să efec- tueze singuri operația de apreciere a valorilor literare. Compunerile, la rîndul lor, sînt și ele modali- tăți de antrenare a gîndirii crea- toare. Prin tematica pe care le-o stabilește acestora, prin îndrumă- rile pe care le dă elevilor asupra tehnicii de realizare, prin analiza la care supune aceste lucrări în timpul orelor de curs, profesorul poate face foarte mult pentru sti- mularea gîndirii independente". Vorbindu-ne despre resursele pe care le oferă predarea matemati- cii profesorul CONSTANTIN BU- DUR, de la Școala generală nr. 175, a ținut să sublinieze în primul rînd calitatea acestei discipline de a realiza un anumit antrenament al gîndirii rin general, de a contribui prin înseși particularitățile conți- nutului său la dezvoltarea elasti- cității și mobilității gîndirii, la dezvoltarea inventivității — atri- bute indispensabile gîndirii crea- toare. „Desigur însă că aceste re- surse firești — ne-a spus interlo- cutorul nostru — se realizează nu- mai dacă profesorul știe să găseas- că și să folosească modalități des- tinate anume, în mod deliberat, dezvoltării gîndirii. Printre aceste modalități deliberate mi se par deosebit de importante concepția profesorului în alcătuirea proble- melor de matematică, stilul de lu- cru cu care îi obișnuiește pe elevi în rezolvarea acestora. Ca să fiu înțeles am să mă refer la un exem- plu. In general, elevilor li se pro- pun spre rezolvare probleme și exerciții cuprinse în manual și care sînt de natură să contribuie la lămurirea și asimilarea unor cunoștințe teoretice. Aceasta este o cerință elementară a disciplinei noastre. Fără a se opri însă doar la atît, profesorul poate să aleagă probleme și exerciții care îi pun pe elevi în situația de a căuta di- ferite căi de soluționare’ Li Se cere astfel să opteze pentru calea cea mai clară, cea mai rapidă și cea mai eficientă. In ce mă privește, rezerv aproape în fiecare lecție cinci sau zece minute pentru antre- namentele de acest gen. Răgazul fiind scurt, elevii își formează și un ritm rapid de gîndire". „Foarte important mi se ne spunea prof. BADEA RANDESCU, de la Școala pare — SMA- genera- lă nr. 200 — să căutăm posibilită- țile dezvoltării gîndirii elevilor și dincolo de limitele stricte ale lec- ției din manual. Cel puțin în do- meniul fizicii, disciplina pe care o predau eu, există nenumărate probleme care îi interesează, îi pa- sionează chiar pe foarte mulți e- levi. Dacă ne limităm la cadrul strict al lecției, ea poate să li se pară rigidă, lipsită de legătură cu aceste probleme. Cu totul altfel OCTAVIAN BUZESCU (Continuare în pag. 4-a) CONCURS PENTRU OCUPAREA UNOR POSTURI DIDACTIC în numărul din 5 decembrie a.c. al „Gazetei învățămintului", au fost pu- blicate localitățile și obiectele pentru care numirea și transferarea perso- nalului didactic se fac pe bază de concurs, precum și condițiile de par- ticipare la concurs. în acest număr și in numărul ur- mător se publică lista posturilor puse în concurs. posturi) Grad. nr. 13 (6 posturi). Grăd. nr. 15. Grăd. nr. 17. Grăd. ..Țesă- tura". B. Grăd. «r. 2. C.F.R. JUDEȚUL VASLUI JUDEȚUL GORJ JUDEȚUL ILFOV Municipiul Giurgiu : Grăd nr. 1. Grăd. nr. 2. Grăd. nr. 5. Grăd. Buf- tea-Buciumeni. JUDEȚUL MARAMUREȘ POSTURI EDUCATOARE Municipiul Baia Mare : Grăd. nr. 1. Grăd. nr. 3 (2posturi). Grăd. nr. 6 Grăd. nr. 7. Grăd. nr. 11. Municipiul Birlad : Grăd. nr. 7 Grăd. Orașul Vaslui : Grăd. nr. 2. nr. 4 (2 posturi). Municipiul Tg. Jiu : Lic. nr. 2 (4 posturi). Șc. gen. lezureni, Șc. gen Bălești. ped. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. (2 posturi). nr. 5 JUDEȚUL NEAMȚ JUDEȚUL VILCEA JUDEȚUL HARGHITA JUDEȚUL VASLUI Municipiul Vaslui : Șc. gen. Municipiul Piatra Neamț : Șc. gen. nr. 2. nr. 1. Șc. Șc. geh. gen. nr. 11. nr. 20. Șc. gen. nr. 10. LIMBA FRANCEZA Grăd. nr. 4 Rimnicu Vilcea. nr. 11 Rimnicu Vilcea. JUDEȚUL VRANCEA Orașul Adjud : Grăd. nr. 1 Bucuroaia. Grad. Grad. JUDEȚUL ARAD Municipiu! Arad : Casa de copii Municipiul Sighetul Marmației : Gră. or. norm. (4 posturi). JUDEȚUL MEHEDINȚI Municipiul Focșani : Grăd. Grad. nr. 5. Grăd. Mindrești. Cimpineanca. nr. 1. Grăd. preșcolari. Grăd. nr. 6 (cu Limba de predare germană). Grăd. nr. 13. Grăd. nr. 21. Grăd. nr. 1. T. Vladimirescu. Grăd. nr. 2 T. Vla- dimirescu. Grăd. I.A.S. „Mureșul". Grăd. T. Vladimirescu Cicir. Grăd. Fîntînele Aluniș. Grăd. Sofronea (2 posturi). Grăd. I.A.S. Fîntînele. Grăd. Sîmpaul (cu limba de predare ma- ghiară). Grăd. I.A.S. Fîntînele (cu limba de predare germană). Grăd. Tisa Nouă (cu limba de predare germană). Grăd. nr. 8 Turnu Severin. Turnu Severin-Cimeți. JUDEȚUL MUREȘ Municipiul Tirgu Mureș : nr. 4 (2 posturi). Grăd. nr. 5. Grad. Grăd. Grăd. MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 1 : Casa de copii preșcolari nr. 3. JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Pitești : Grăd. nr. Grăd. nr. 1 „Textila". Grăd. nr. 1. 2. Grăd. nr. 12. Grăd. Clucereasa. Grăd. Făgetu. Grăd. Mioveni. Grăd Raco- vița de Sus. Grăd. Racovița de Jos. Grăd. Mărăcineni Argețel. Grăd. Uzi- nele de automobile Ștefănești. Orașul Cimpulung : Grăd. Drăcești. nr. 6. Grăd. nr. 7. Grăd. nr. 8 (2 pos- turi). Grăd. nr. 8 (2 posturi cu limba de predare maghiară). Grăd. nr. 9 (4 poaturi). Grăd, nr. 9 (3 posturi cu limba de predare maghia- ră). Grăd. nr. 10. Grăd. nr. 11. Grăd. nr. 13. Grăd. nr. 14. Grăd. nr. 15 S!n- crai. Gră± nr. 17 Cristești (cu limba de predare maghiară). Grăd. nr. 19. Grăd. nr. 19 (cu limba de predare maghiară). Grăd. nr. 20. Grăd. „In- stitutul Medico-Farmaceutic’ (2 pos- turi). Grăd. ,.23 August*. Grăd. I.I.S. „Mureșul*. Grăd. „Fabrica de Piele* (2 posturi). Grăd. „Fabrica de Piele* (cu limba de predare maghiară). Sectarul 2 : Grăd nr. 13. Grăd nr. 22. Grăd. nr. 23. Grăd. nr. 63 (2 pos- turi). Sectorul 1 : Grăd. nr. 144. Grăd. întreprinderea Cinematografică". Grăd. -Universitatea București-. Grăd. „Postăvăria Română*. Grăd. ..Filatura Română (2 posturi). Grăd. ion-. Sectorul 4 : Grăd. Sectorul 5 : Grăd. de Bumbac* I I.A.S. „Panteli- nr 42. Bumbăcăria Ji- Lava* <2 posturi). Grăd. nr. 93 (Po- pești Leordeni1. Municipiul Miercurea Ciuc: Șc. gen. nr. 1 (2 posturi). Șc. gen. de artă (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. Feliceni-Hoghia (cu limba de pre- dare maghiară). Municipiul Birlad : Șc. gert. Șc. gen. nr. 7. Casa de copii școlari nr. 2 fete (2 posturi). JUDEȚUL V1LCEA nr. 2. Orașul gen. nr. JUDEȚUL Caracal : S. OLT Lic. nr. 1. ȘC. Liceul pedagogic. JUDEȚUL CLUJ JUDEȚUL HUNEDOARA Lic. ped. Deva. JUDEȚUL IALOMIȚA Municipiu) Călărași : Șe. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. Mo- delu. Șc. gen. Stoenești. Orașul Slobozia. Șc. gen. nr, JUDEȚUL IAȘI 5 -nicipiul Iași : Șc. gen. posturi). Șc. gen. nr. 4 (2 Șc. gen. nr. 5 Șc gen. nr. 8 nr. 2 2. (2 posturi). Șc. gen. nr. 15. Șc, gen. nr. 16. Șc gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 18 (2 posturi). Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. 29. Șc. gen. Valea Lupu- lui, Rediu (2 posturi). JUDEȚUL ILFOV Municipiul Giurgiu : Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 6 (2 posturi). Orașul Buftea : Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 3. Municipiul Rm. Vilcea : Șc. gen. nr. 3 (2 posturi). Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 9 — Ostroveni. Șc. gen. nr. 10 — Dealul Malului. Șc. gen. — Goranu. JUDEȚUL VRANCEA Municipiul Focșani : Șc. gen. nr. 4 Șc. gen. nr 8 (2 posturi). Șc. j4n. nr. 12 — Mindrești Moldova. MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul tari). Sectorul turi). 2 : Șc. gen. nr. 43 (Vdlun- 3 : Șc. gen. nr. 66 (2 pos- Sectorul 5 : Șc. gen. nr. 107 (Jilava). Șc. gen. nr 212 (Jilava-Mierlari). Sectorul 6 : Șc. gen. nr. 140 — Vîr- teju. Sectorul 7 : Lic nr. 21 (cu limba de predare germană) — (4 posturi). CATEDRE DE LIMBA ROMANA 2 Orașul șl Lie. ped. Slatina : Lic. ped. Lic. JUDEȚUL PRAHOVA nr. CATEDRE DE ISTORIE Municipiul Ploiești : Șc. gen. nr 22. Orașul Bușteni : Șc. gen. Șc. gen. Poiana Țapului. Casa de copii șco- lari. JUDEȚUL ARAD Lic. economic și Lic. de Arad. muzică Orașul gen. nr. Orașul bre). Cimpina : Lic. nr. 2 și Șc. 6 Cîmpina. Mizil: Lic. Mizil (2 eate- JUDEȚUL SATU MARE Municipiul Satu Mare : Lic. ped. (2 catedre). Lic. de muzică. Șc. gen. nr 3. JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Pitești: Lic. construcții de mașini. Orașul Cimpulung : Lic. gen. nr. 1. JUDEȚUL BACAU ind. ptr ped. Șc. JUDEȚUL SĂLAJ Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej : Lic. cu progr. de ed. fizică. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9 (seral) și Șc. gen. nr. 3. Lic. ped. Zalău (2 JUDEȚUL catedre). SIBIU JUDEȚUL BIHOR JUDEȚUL BACĂU Municipiul Bacău; Grăd. ar. 18. Grăd. nr. 14. Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej : Grăd. nr. 3. Grăd. nr. 4. Grăd. nr. 5. Municipiul Sighișoara : Grăd. nr. L Grăd. nr. 8 (cu limba de predare germană). Grăd. Albețti (cu limba de predare germană'. Orasal Reghia : Grăd. nr. 2 (8 pos- turi). Grăd. nr. X Grăd. nr. 3 „Com- binatul Industria Lemnului*. Grăd. Sectorul 4 : Grăd nr 30. Grăd. nr. 31 Grăd. nr. 54. Grăd. nr. 84 (Spita- lul de copii „Cotroceni". Grăd. „Uzi- nele Chimice Române". Sector*! 7: Grăd. ..Combinatul de Confecții ți Tricotaje-Bueurești". JUDEȚUL MARAMUREȘ Municipiul Baia Mare : Lic. nr. 2 (2 posturi). Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 13 — Firiza (2 posturi). Șc. gen. nr. 18 — Blidar. JUDEȚUL ARAD JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov : Grăd nr. 1 (1 posturi) Grăd. nr. 5. Grăd. nr ! (3 posturi). Grăd. nr. 13. Grăd. C.F.R. (2 posturi). Grăd. Fabrica de stofe (3 posturi). Grăd. Fabrica de șuruburi (4 posturi). Grăd. Uzinele „Tractorul* (4 posturi). Grăd. Ghimbav. Orașul Făgăraș; Grăd. nr. 1 limba de predare germană.. Grăd. Combinatul chimic. Grăd. I.A.S. Fă- găraș". Casa de copii preșcolari (2 posturi). Orașul Tlrnăveni : Grăd. ar. 3 (3 posturi;. Grăd. „Combinatul Chimir* (5 posturi). Grăd. „Hercules* JUDEȚUL NEAMȚ Municipiul Piatra Neam) : Grăi nr, 2. Grăd nr. 11 Văleni. Grăd. ,;r ci- reș ta". Municipiul Roman : Grăd. Grăd. ..Industria Metalurgică". nr 1. Grăd. Sectarul I : . Steaua*. Grăd de Construcții Grăd. nr. 42 Grăd. ..Direcția Generală Montaj*. Grăd. Pre- ventoriul T B.C. Mogoșoaia. Grăd. nr. 106 (Rudenii. POSTURI DE ÎNVĂȚĂTORI JUDEȚUL ABAD Orașul Sighetul Marmației: Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 7 — Tiurtiuliș. Șc. gen. nr. 10. Casa de copii școlari (educatori — băieți). Municipiul Arad : Lic. economic (seral). Lic. ind. ptr. constr. de ma- șini (seral). Lic. nr, 1 (seral). Șc. gen. Sofronea. Șc. gen. Sofronea — Sin- paul (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. Fîntînele — Frumușeni (cu limba de predare germană). JUDEȚUL MEHEDINȚI JUDEȚUL ARGEȘ Municipiul Sibiu : Lic. ind. ptr. ind. alimentară. Lic. ind. ptr. ind. alimen- tară și Lic. ind. energetic. Șc. gen. nr. 9 și Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 11. JUDEȚUL SUCEAVA Municipiul Suceava ; Lic. „Ștefan cel Mare" (seral). Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. Salcea-Văratec. Orașul Vodă". Orașul ral). Șc. Cimpulung : Lic. „Dragoș Fălticeni : Lic. nr. 1 (se- gen. nr. 3 (2 catedre). Municipiul Oradea : Lic. nr. 5 (la clase cil limba de predare maghiară). Lic. ind. ptr. construcții de mașini și Lic. ind. de construcții. JUDEȚUL BOTOȘANI Șc. gen. nr. 2 Botoșani. JUDEȚUL BRAȘOV Șc. gen. nr. 2 Făgăraș. JUDEȚUL BRĂILA Municipiu! Brăila : Lic. agricol și Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. Municipiul Tr. Severin : Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 13. Casa de copii școlari (2 posturi). JUDEȚUL MUREȘ Municipiul Pitești : Lic. ind. constr. de mașini (seral). Șc. nr. 7. Șc. gen. nr. 2 Ștefănești. gen. Golești. JUDEȚUL BACAU ptr. gen. ȘC. Orașul Rădăuți : Șc. gen. nr. 4. JUDEȚUL TIMIȘ JUDEȚUL BRĂILA Municipiul Brăila : Grăd (2 posturi). Grăd. nr. 15. Grăd Grăd. nr. 20. Grăd. nr. 21 „Progresul" (2 posturi). nr. 3 Orașul nr. 4 (3 JUDEȚUL OLT Caracal : Grăd. ar. 1. posturi). Grad. JUDEȚUL BIHOR Municipiul Oradea : Grăd Orașul Corabia : Grăd. or. norm. Municipiul Arad : Șc. gen nr. 7. Șc, gen. nr. 11, Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 24. Șc. gen. nr. 26. Șc. gen. — Livada-SInleani. Șc. gen. Arad — So- fronea. Casa de copii nr. 2 (băieți) — (2 posturi). Municipiul Tg. Mureș : Șc. gen. nr. 1 (2 posturi). Șc. gen. nr. 3 (2 posturi). Șc. gen. nr. 7 (2 posturi). Șc. gen. nr. 8 (3 posturi). Șc. gen. nr. 11. Șe. gen. nr. 1 (cu limba de predare ma- ghiară). Șc. gen. Aleea Carpați (cu limba de predare germană). Șc. gen. Cristești (2 posturi). Șc. gen. Sîng. de Mureș (2 posturi). Municipiul Bacău : Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 27. Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej : Lic. cu program ed. fizică (3 catedre. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 9 (3 ca- tedre). Grăd. nr. 8 (4 posturii. Grăi nr. (3 posturi). Grăd. nr. 20. Grăd. n 1. 13 2 Grăd. nr. 1. Grăd. T. VaailEi- rescu. Grăd. Celeiu. Municipiul Timișoara : Lic. nr. 6. Lic. nr. 8. Șc. gen. nr. 1 și Șc. spe- cială ambliopx. Șc. gen. nr. 7 și Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 24. JUDEȚUL BUZĂU Municipiul Buzău : Lic. ped. și gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 14. ȘC. nr. 6. JUDEȚUL CLUJ Municipiu! Dej : Lic. economic, gen. nr. 1. Șc. gen. Viile Dejului. Șc. Municipiul Lugoj : Lic. nr. 1 și Șc. gen. nr. 4 (cu limba de nredare mană). Lic. nr. 2 (cu limba de dare germană). ger. pre' Minicipiul Turda : Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 4 și Lic. nr. 1 (seral). (2 posturi). Grăd. nr. 4 i4 posturi-. Grăd. nr. 5. Grăd. nr. 6 (2 posturi Grăd. nr. 9. Grăd. nr. 10. Grăd. nr. 15 (3 posturi). Grăd. nr. 16 Grăd. ar. 17 (2 posturi). Grăd. nr. IX Grăd. nr. 21 (2 posturi). Grăd. nr. 24 i3 post .- Grăd. nr. 25 (7 posturi). Grăd _Cri- șul“. Grăd. C.F.R. (2 posturi). Grăd „înfrățirea" (3 posturi). Grăd. Fa- brica de confecții. Orașul Slatina : Grăd. ar. 1. Grăd. nr. 2 <2 posturi). Grăd. nr 3- Grăd. nr. 6. JUDEȚUL .ARGEȘ Municipiul Pitești : Șc. gen. nr. Orașul Sighișoara : Șc. gen. nr. 1. Șc. JUDEȚUL PRAHOVA Municipiul Ploiești : Grăd nr. Grăd. nr. 3. Grăd. nr. 3. Grăd. nr <6 posturi). Grăd. nr. 20. Grăd. ..1 2. 12 JUDEȚUL BUZĂU Municipiul Buzău s Grăd. nr. Grăd. nr. 11. 2, JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Botoșani : Grăd r.r 6. robanțul* (2 posturi). Grăd. „1 Mai* (2 posturi). Grăd. Bătrânești. Grăd. CorlăXești (2 postim) Grăd. BJejoi. Grăd. Brazi Bătețti. Grăd, Bucov Pleașa (2 posturii. Grăd. Pâu- lești. Grăd. Găgeni. Grăd. nr. 1 Tlrg- țorul Vechi. Grăd. nr. 2 Tîrgțorui Vechi. Grăd. Stăneești. Grăd. nr. 1 Srrejnic. Grăd. nr, 2 Strejnie. Grăd. nr. 8. Grăd. nr, 11 postur:1 Grăd. Uzinele Textile ..Molde va Orașul Breaza : Grăd. nr. 3. Șc. gen. nr. 7 (2 posturi). Șc. gen. nr. 11 (2 posturi). Șc. gen. nr. 12. Șc gen. Bascov — \ alea Ursului. Șc. gen. — S'.efi-es:i-T.nculești. Șc. gen. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 4. nr. 5. Șc. gen. Albești. Șc. gen. nești-Valea Mare. ștefă- Orașul Reghin : Lic. nr. 2. nr. 3. JUDEȚUL NEA3IȚ Șc. gen. JUDEȚUL BIHOR Municipiu) Oradea : Lic. nr. 2 (se- ral) Lic. nr. 5. Lic. ped. Lic. ind. de constr. și Lic. ped. Șc. gen. nr. 6 (la clase cu limba de predare ma- ghiară). Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 12 (2 catedre). JUDEȚUL TULCEA Lic. nr. 1 Tulcea. JUDEȚUL VILCEA Municipiul Rimnicu Vilcea : ped. Șc. gen. nr. 6 Copâcelu. Lic. JUDEȚUL BOTOȘANI JUDEȚUL VASLUI Orașul Cimplung: Șc. gen. cești. Șc. gen. Gura Pravăț Mare (2 posturi). JUDEȚUL BACAU Drâ- Valea Municipiul Piatra Neamț : Municipiul Botoșani : Lic. ped. Șc. gen. nr. 1 Șc. gen. nr. 10. Lic. economic Vaslui. Șc. gen. nr. 10. Casa de copii (băieți) — (2 posturi). Municipiul Roman : Șc. gen. nr. 8 (2 posturi). Șe. gen. nr. 11. JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov ; Lic. ped. <2 Municipiul Birlad : Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 3 (2 catedre). Municipiul Bacău : Lic. ped. (4 pos- turi), Șc. gen. nr. 7, Șc. gen nr. 9 .2 oosruri). Șc. gen. nr. 17 (2 posturi) Șc. ge-. nr. 38. JU DEȚUL BISTRIȚA-NASAUD JUDEȚUL OLT catedre). Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 22. JUDEȚUL BRĂILA JUDEȚUL VRANCEA Monkipia] Facșaai : Lic ped (2 catedrei. Cas* de cjjxi. Casa de copii. Orașul posturi). Orașul Caracal : Șc. gen. nr. 6 Corabia ; Șc. gen. nr. 2- 2 Orașul Slatina : Lic. -r 2 (2 posturi). Municipiul Brăila : Lie. ped. Lie. ar. 5. Oralul Adjud ; Lic. Adjud (zi și se- rab — 2 catedre. $c. gen. nr. 1. JUDEȚUL BUZĂU Municipial Boiăa : CATEDRE DE LIMBA RUSA JUDEȚUL CONSTANȚA Municipiul Constanța : Lic. ii d construcții și Șc. gen. nr. 27, Șc. gen. nr. 18. JUDEȚUL DOLJ Municipiul Craiova : Lic. nr. 3. Lic. „T. Arghezi" (seral). JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați : Lic. de muzică. Lic. ind. metalurgic și Lic. de mu- zică. Șc. gen. nr. 1 și Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 3. JUDEȚUL GORJ Municipiul Tg. Jiu : Lic. economic. Sc. gen. Drăguțesti și Șc. gen. Ure- chețti. șe. gen. Turcinești-Rugi. JUDEȚUL HUNEDOARA Lic. ped. și Șc. gen. „Dr. Petru Groza" Deva. JUDEȚUL IALOMIȚA (6 posturi). Casa de (6 posturi). JUDEȚUL Municipiul Cluj : copii preșcolari CLUJ Grăd. Orașul Bușteni : Grăd. ..Fabrica d: HirUe* (2 posturi). Grăd. Poiana Ța- pului. Grăd. Zamora. JUDEȚUL BIHOR MaCioptul Oradea JUDEȚUL PRAHOVA JUDEȚUL CABAȘ sevlrln Municipiul Călărași : Lic. economic. Șc. gen. Modelu-Radu Negru. posturi). Grăd. nr. 5. Gră4 r.r, 7 ă posturi). Grăd. nr. 11. Grăd nr. :< Grăd. nr. 18 (cu limba de predare germană). Grăd nr. 20. Grăd. nr. 23 (4 posturi). Grăd. nr. 23 (cu limba de predare maghiară). Grăd. ..Flacăra*. Grăd. nr. 2 „Someșul". Grăd. nr. 2. C.F.R. Grăd. „Clujana*. Municipiul Dej : Grăd nr 2 Grăd Pintic. Grăd. Someutul Mic. Municipiul Turda : Grăd. nr. 3 4 posturi). Grăd. nr. 4. Grăd. nr. 5 Grăd. nr. 8. Grăd. nr. 8 (cu limba de predare maghiară). Orașul Cimpina : posturi). Grad. ar. 3 Orașul Mizil : Grăd. nr. 1 (3 turi). Grăd. nr. 4 (3 posturi). JUDEȚUL SATU MARE 2 (2 n IX eaiedre) ;c. JUDEȚUL ARGEȘ JUDEȚUL CLUJ L!r. iad. de chimie — Pitești. JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Bozoțaai ; S: Municipiul Cluj : Lic. nr. 5 ți Șc gin. nr. 6 (secția maghiarii Lie. ped. si Lic. ind. de ccnstr. Șc. gen nr. 12 JUDEȚUL BRAȘOV Lie ind. enegelic — Brașov. JUDEȚUL CONSTANTA Municipiul Constanța : (3 posturi). Grăd. nr. 3 (2 posturi). (2 posturi). Grăd. nr. 8 Grăd. nr. 2 (2 posturi). Grăd. nr. 5. Grăd. nr. 7 Grăd. nr. 1 (3 posturi), Grăd. nr. 4 Grăd. nr. 6 (3 posturii. (8 posturi). Grăd. nr. 16 Grăd. nr. 26. Grăd. ..Conailiulu’ Popular Județean" (2 posturii. Grăd. „Direcția Navigației Maritime". Grăd. „Institutul de Cercetări Hor- ticole". Grăd, Palazu Mare. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Grăd de aplicație nr. 8 Tirgaviște (16 posturi). JUDEȚUL DOLJ Municipiul Craiuva : Grăd Grăd. nr. 6 (3 posturi) Grăd. Grăd. nr. 12 (6 posturi). Grăd nr. nr. X 8. Grăd. Grăd. nr. 18. Grad. nr. 23 Făcâi. turi). Grăd. turi). Grăd. „Fabrica de Confecții" (3 pos- .Electroputere' pos- copii preșcolari (2 Bucovăț Palilula, Grăd. Siminicu de independența". Casa de posturi). Grăd, Grăd. Ișalnița. Sus. JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați : Grăd. nr 1. Grăd. nr. 2. Grăd. nr. 7. Grăd. nr, 18. Grăd. ..întreprinderea de Transpor- turi" (3 posturi). Grăd. „Combinatul Siderurgic". JUDEȚUL GORJ Grăd. nr. 3 Tirgu Jiu. JUDEȚUL HARGHITA Municipiul Odnrheiul Secuiesc : Grăd. nr. 1 (2 posturi cu limba de predare maghiară). Grăd. nr. 8 „în- treprinderea Agricolă de Stat" (3 pos- turi cu limba de predare maghiară). Grăd. Brădești Satu Mare. Grăd. Feliceni. Grăd. Felioeni Forțeni. Orașul Miercurea Ciuc : Grăd. nr. 1 (2 posturi cu limba de predare ma- ghiară). Grăd. nr. 2 (2 posturi). Grăd. nr. 2 (cu limba de predare maghiară). JUDEȚUL HUNEDOARA Grăd. nr. 3 Deva (2 posturi). JUDEȚUL IALOMIȚA Municipiul Călărași : Grăd. Modelu Radu Negru (3 posturi). Grăd. Mo- delu Stoenești. JUDEȚUL IAȘI Municipiul Iași : Grăd. nr. 1. Grăd. nr. 2 (3 posturi). Grăd. nr. 3. Grăd. ~ ■ -..............Grăd. nr. 4. Grăd. nr. 5 nr. 7. Grăd. nr. 8 nr. 11 (2 posturi). (4 posturi). (3 posturi). Grăd. Grăd. 12 (7 Musieipiul Satu Mare : Grăd. nr. I (2 posturi). Grăd. nr. 8. Grăd nr 8 ni ge existen- 'i La acest eveniment im- portant au participat ni»- merosne cadre didactice, e- l-c , invitați. Festivitatea a început simbătă printr-o sesiune de comunicări ți referire des- fășurate pe secții. Acestea an adm dat teme ca : .line- le problem si aspecte ale educației științifice*. .Con- siderații melodice asupra ecuațiilor diferențiale*. .Zone noi petrolifere in jurul orasalui Drăaătaat*. „Irtam iendaJe >-wz»s^ tier* u >a«ie. n g—t r tei ii raci da ■Ml dăn tocafitau * 1- mu loc o unnMun ta cm* a-a v«rMi ronănirite zerrs trube '■ :e» M do ani de i - • dopen mono pe ca~ o desO- OLA» arjtă S T33Z WI de masa si educația tineretului .Miilaa p edneația tinemnka*. or- Comitetul de stat pentru In cadrul ședinței secții s-an prezentat M p le- din de de supe- rior. Mgăe din dac arca tinerele 41 ți nniversitar. Mcm printre ele. e«r.u prezentată de p-ef. a prorector trem -r c- : mediul uz u iri s lectomln. Cerghit privind \specie iz.jne in dr. Im influența toacelor ■:jnjnicatblor de mii<ă tineretului jcn'ar dia mediul Petre sătesc etătoru- Raron privind : ‘ mmriopedia în opliea »lrv dar. S*mps .‘ionul a prilejuit deosebit de ample discuții asupra modalităților speci- fice de activ iia:e ■ diferi- telor mijloace de conuni- educația tineretului, pre- cum r- ga^izatie: pionierilor, cam a analszm tema .Educarea patrietieă a coptilor pria i»:.iw d al activităților pionie re ști*. La lucrările plenarei an luat parte ac- tiviții ai Organizației Pio- ntenlor. directori de scoa- lă. cadre didactice, repre- zentauti ai unor instituții de cultură ți ai unor orga- mzațiî oăstesti. Au fost de iată iov. Vfr(9iu Rad ./.ian. Cernitei ulm De la Ministerul infâțâmmtului ave* tae ta Ministerul 1b- văiusTBiuIui o ședința de Ineru eu directorii licee- lor pedacoziee de învă- ță lori și de educatoare, in care «e vor dezbate pro- iectele planurilor de in- vățămint ale liceului pe- dagmric *i organizarea practicii pedagogice. Sesiune de lichidare Ministerul învățămîntului aduce la cunoștință celor interesați că profesorii. în- vățătorii și educatoarele in funcție la data de 15 tie 1969 care nu au nut definitivarea în țămint — fie că au respinși de 3 ori la mar- obți- învă- fost acest examen, fie că din diferite moaive nu s-au prezentat Ia el și au pierdut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, în mod excepțional, la sesiunea de lichidare, organizată în a- cest scop în vacanța de primăvară a elevilor din a* nul școlar 1969/1970. înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor la inspectoratele șco- lare județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificarea dosarelor candidaților în- scriși vor efectua inspec- țiile speciale în trimestrele I și II ale anului școlar 1969—1970. Examenul se va desfășu- ra după programele în vi- goare pentru examenul de definitivare în învățămînt. Revista „Colocvii publică programa examenului de bacalaureat In nr. 12/1969 al revistei „COLOCVII" este publica- tă Programa examenului de bacalaureat din sesiunile anului 1970 — pentru toate disciplinele prevăzute in instrucțiunile Ministerului învățămîntului. și-a găsit o nouă ilustrare în an- samblul măsurilor stabilite de plenară vizînd majorările de sala- rii prevăzute pentru o serie de ramuri economice și cultural-admi- nistrative, sporirea veniturilor bă- nești ale țărănimii și majorarea pensiilor țăranilor cooperatori, creșterea fondurilor alocate pentru învățămînt, asigurări sociale, ocro- tirea sănătății și alte acțiuni so- cial-culturale, continuarea în ritm susținut a construcției de locuințe. Bunăoară. în domeniul dezvoltării școlii, planul pe 1970 prevede darea in folosință a peste 3.000 săii de clasă — cu 1270 săli mai mult de- 20 de ani de la înființarea Societății de științe istorice și filologice AbuI acesta s au impltaiț î# de ani de Ia crearea Societății dB ștente istoriee si fîto»«c>ce din tara noastră. Xe-am adresat cu acest prilej ecnfcrerjtș&uâwi uaiversîtar EMIL BOLDAN. membru fondator, iest secretar eeneral al tech:: societăți și actual secretar general al So- cwAiî biuiu^e* sefiei:i»dt»-l să ne vorbească despre începu- nssh ataMaa. despre fallptuinle ei. despre perspectivele sale viitoare. — ta ce imprelcrări a lest i*K- ratată Saa-vrsaiea' Sorirtates ne șt. n:e :s- •-Ț^-e si Societatea ie șt::nte f:lo- încă c n 1*49 a- i*. ;eput să fimtere filiale ș: subfiliale, as- tăz exrstL-xi filiale in tcate capi- ta_e> ie iar în unele județe ■Mf Mhe Mîib j! șubfntale. Mb- a.?estora au devenit, prin aitivitaea oesfășunatâ. fotare de rituri și știsntA â>uu--are de nădejde in niiitile desfășurate pe rim local pentru ridicarea în- vaiamioruIv’L pentru intensifica- rea 'ernetărilor științifice, pentru rslt .ralizarea maselor. — Care au fost domeniile de activitate ale Societății și ce mani- festări mai importante organizate in acești ani ne-ați putea cita ? — Activitatea Societății s-a des- fășurat intr-un timp de cercetare bogat, variat. Pe baza unor planuri de muncă anuale, aprobate de Mi- nisterul Invătămintului. forul nostru tutelar, birourile consiliilor de conducere au urmărit să în- drume și să stimuleze permanent activitatea științifică și metodică a membrilor Societății. Această preocupare a luat forme variate : ședințe de comunicări și referate, constaturi, simpozioane, sesiuni metodice, științifice sau metodico- științifice. pe țară sau interjudețe- ne, concursuri de lucrări științifice pentru cadrele didactice din în- vățămîntul de cultură generală și concursul anual de literatură ro- mână pentru elevii ultimelor cla- se de liceu, editarea unor publica- ții etc. Am putea cita astfel, prin- tre manifestările cu caracter me- todico-științific. sesiunea pe țară de la Ploiești, din decembrie 1961, consacrată metodologiei cercetării științifice — la care regretatul nos- tru colaborator, eminentul profe- sor și savant Tudor Vianu, a pre- zentat o comunicare ce a devenit un adevărat ghid în munca de cer- cetare a cadrelor didactice de spe- cialitate — sesiunea de la Constan- ta din aprilie 1967, pe tema „Bi- bliografia didactică și de speciali- tate și valorificarea ei în practi- ca la catedră și în munca științi- fică", sau sesiunea republicană or- ganizată la Bacău în aprilie 1968, consacrată metodologiei cercetări- lor de didactică specială și posibili- tăților de cercetare ale profeso- rilor de istorie, de limba și litera- tura română și de limbi străine. Sub egida Societății au avut loc multe alte manifestări consacrate unor probleme de mare importanță pentru învățămîntul nostru de cul- tură generală îndeosebi, la care au participat mii de delegați ai fi- lialelor și subfilialelor societății. Notăm, printre ele, acțiunile pe teme ca „Predarea gramaticii și stilisticii în învățămîntul de cul- tură generală* (Brașov, aprilie 1965, în colaborare cu Institutul de lingvistică al Academiei), „Fo- losirea mijloacelor moderne audio- vizuale în predarea istoriei, limbii și literaturii române, limbilor străi- ne în învățămîntul de cultură ge- nerală" (Cluj, aprilie 1966), „Con- tribuția școlii de cultură generală la educarea elevilor în spiritul u- cît s-a prevăzut în cincinal — asi- gurîndu-se spațiul necesar pentru generalizarea învățămîntului de 10 ani și cuprinderea în școli a copiilor în vîrstă de 6 ani ; statul va cheltui în 1970 pentru un elev din școala de cultură generală circa 1330 lei, pentru un elev din liceele de specialitate — 3600 lei, iar pentru un student — 13.200 lei. Importanța recentei plenare a C.C. al P.C.R. și a lucrărilor Marii Adu- nări Naționale constă atît în strin- genta actualitate a problematicii abordate cît și, mai ales. în solu- țiile pe care le preconizează, solu- ții ce converg spre asigurarea con- man.smultri sociasisf (Lugoj, no- cr nbr e :9v7) și altele desfășurate î Iași. Ploiești București, Tlm -i -ra. Oradea, Galați, Con- stanja. Ba.âu etc. Un ioc important l-a ocupat de asemenea, in preocupările Socie- tAtci. organizarea de acțiuni știin- țifire cu prilejul unor aniversări șan comemorări. Xotâm astfel în •irimui rina manifestările consa- crate aniversării ehoerării țării noastre de sub jugul fascist, cele .egale de aniversarea a 90 de ani □e la pro iamarea independenței de stat a României, sesiunile in- cm-.ate itri Emmescu, Coșbuc, Ko- găl ni coana etc. De un deosebit succes s-au bu- curat, de asemenea manifestările organizate de cele două societăți in ultimii ani, după scindare. Ase- menea manifestări au fost, de pil- ii cele avînd drept teme ; „Mun- ca de cercetare in domeniul istoriei și metodicii predării istoriei* (Tg. Mureș). „Lingvistica aplicată și modernizarea predării limbilor străine", „Predarea literaturii la orele de limbi străine în ultimele clase de liceu" (București), „Ro- mantismul românesc și romantis- mul european* (Sibiu). — Cum au fost valorificate re- zultatele muncii de cercetare ■ membrilor Societății ? — Dacă menționez că din miile de comunicări prezentate în acești ani la manifestările pe țară și la ședințele obișnuite de comuni- cări organizate de cele peste 80 filiale și circa 65 de subfiliale ale ceior două societăți existente astăzi peste o mie au fost incluse in cule- gerile ..Studii și articole de isto- rie" (ajunsă la voi. XIII). „Lim- bă și literatură" (al cărei al XXI- lea volum, dedicat integral cente- narului morții lui C. Negruzzi. a apărut recent), ..Studii de litera- tură universală* (cu 12 volume a- părute), „Studia et acta orientalia" (in limba franceză, aflată la al Vl-lea volum), ori în publicațiile ocazionale „Lexic regional" și „Folclor poetic*, cred că v-am dat, cel puțin in parte, răspuns la în- trebarea dv. Vreau să subliniez cu acest prilej, ca un fapt cu care So- cietatea se mindrește. rolul jucat de culegerile editate de ea în atra- gerea în munca științifică a zeci și zeci de cadre din învățămîntul de cutlură generală. Ce ne-ați putea spune despre munca desfășurată în cadrul fili- alelor și subfilialelor 7 —Ca urmare a sprijinului multi- lateral furnizat membrilor Socie- tății, în spiritul importanței ce se acordă astăzi muncii de cerce- tare științifică, activitatea în acest domeniu a filialelor a cunoscut o sensibilă creștere cantitativă și calitativă. Rezultatele s-au con- cretizat în sporirea volumului de lucrări elaborate, în creșterea nu- mărului de comunicări nrezentate in ședințele publice ale filialelor și subfilialelor și a nivelului lor știin- țific, în organizarea unor reușite sesiuni științifice sau simpozioane pe plan local. în cele două decenii de existență a Societății, în cadrul filialelor și subfilialelor s-au ținut mii de comunicări științifice. Ele și-au adus, de asemenea, contribuția la ridicarea nivelului predării prin dezbaterea publică a unor proble- me importante legate de procesul de învățămînt, prin generalizarea experienței înaintate. Unele filiale au organizat consultații științifice pentru profesorii înscriși la exa- menele de grad, la definitivat etc. Este dificil însă să exemplificăm. Amintind de acțiunile unora, am nedreptăți altele. — Ce perspective de viitor în- trevedeți pentru cele două socie- tăți ? — In atmosfera de entuziasm și de încordate eforturi pentru reali- zarea sarcinilor trasate de Con- gresul al X-lea al Partidului Co- munist Român, societățile pot des- fășura o activitate și mai utilă decît pînă acum pentru bunul mers al învățămîntului, pentru aplicarea în practică a Directivelor partidu- lui și a prevederilor Legii învăță- mîntului. Birourile lor își propun, de aceea să promoveze un stil de muncă mai dinamic, să intensifice îndrumarea multilaterală a activi- tății filialelor, astfel îneît acestea să-și sporească necontenit contribu- ția la perfecționarea și moderniza- rea învățămîntului din patria noastră. dițiilor necesare realizării exempla- re a planului pe 1970, an de legă- tură între actualul și viitorul cin- cinal, de care depinde în mod ho- tărîtor înfăptuirea deplină a mă- rețului program de înflorire a pa- triei trasat de partid. însuflețit de un fierbinte patriotism, de încre- dere neabătută în justețea politicii marxist-leniniste a partidului nos- tru, întregul popor român este ho- tărît să transpună în viață hotărî- rile Plenarei C.C. al P.C.R., convins fiind că ele vor duce la progresul necontenit al patriei pe calea so- cialismului. PAGINA 3 JUmanahul educației" ÎNVĂȚĂMlNTUL FESTE HOTARE PROGRAME NOI, CĂUTĂRI NOI Orice înnoire, privind orice do- meniu al activității umane, deter- mină în mod necesar diferite punc- te de vedere, provoacă discuții. O asemenea problemă cardinală au constituit-o pentru pedagogii so- vietici, în ultimii ani, noile progra- me școlare. Modernizarea predării este, In Uniunea Sovietică, o acțiune de di- mensiuni foarte ample. într-o pe- rioadă relativ scurtă au fost editate într-un tiraj mare manuale experi- mentale, uneori în cîteva variante, pentru fiecare obiect de studiu și pentru fiecare clasă. Calitățile a- cestora au fost verificate nu numai prin discuții purtate cu specialiștii în pedagogie, ci in primul rînd în școală, la lecții. O sursă importantă a ridicării nivelului ideologic-teoretic al con- ținutului învățămîntului mediu o constituie începerea studiului siste- matic al cursurilor de literatură și de limba rusă, precum și de ma- tematică, din clasa a IV-a și nu cu un an mai tîrziu, cum era înainte. Aceasta a permis sporirea timpului de studiu pentru disciplinele de bază cu aproximativ 500 de ore, paralel cu reducerea încărcării ge- nerale săptămînale. La început, a- ceste ore „suplimentare* au fost privite de mulți eu neîncredere, învățătorii școlilor elementare se temeau că elevii din clasa I nu vor putea parcurge într-o perioadă cu o lună întreagă mai scurtă cunoș- tințele pregătitoare pentru învă- țarea alfabetului, că nu vor putea să-ți însușească simultan mai mul- te sunete și litere, în loc să le studieze pe rînd ca înainte, iar ia matematică nu se vor deprinde să opereze cu simboluri, să folosească literele în locul obișnuitelor cifre și nu vor fi în stare să înțeleagă noțiuni geometrice destul de difi- cile ca linie dreaptă, unghi etc. Probleme nu mai puțin complexe îi nelinișteau pe profesorii clase- lor IX-X, în programele cărora au fost incluse elemente de calculul probabilităților, teme referitoare la calculul integral, la calculul a- proximativ, Ia programarea liniară, la principiile mașinilor electronice de calcul etc. într-un cuvînt, în programele noi au fost introduse concepții științifice moderne despre dezvoltarea naturii și societății, care, desigur, urmau să le fie pre- zentate elevilor la nivelul înțelege- rii lor. în prezent, toate îndoielile și .în- grijorările sînt de domeniul tre- cutului. Experimentul, la care au participat mii de profesori cu sta- giu îndelungat în școală, ca și pro- fesori tineri, a pus bazele unui drum de nădejde. Acum se întîmplă HEPATITA EPIDEMICĂ In ultimul timp. într-o serie de colectivități școlare s-au semnalat unele cazuri de apariție a hepatitei epidemice care, fără să îmbrace caracterul unei epidemii, au constituit totuși un semnal de alarmă pen- tru cadrele didactice, datorită contagiozității extrem de mari a bolii, debutului său deseori necaracteristic — cu angine și amigdalite acute ori cu tulburări digestive mascind adevărata față a infecției — precum și datorită urmărilor pe care le are atît asupra ficatului cit și asupra întregului organism. Iată de ce. pentru lămurirea acestei probleme, ani apelat la concursul medicului dr. GH. M. GHEORGHE. — Ce se înțelege prin hepatită epidemică ? — Hepatita epidemică, denumită și icter infecțios sau gălbinare, este o boală infecto-contagioasă a- părînd sporadic sau sub formă de epidemii, datorită unui virus spe- cific care, pătrunzînd în organism pe cale digestivă (mai rar pe cale sanguină și numai prin inocula- re), provoacă o îmbolnăvire a în- tregului organism și mai ales a ficatului, manifestată prin semne generale de boală digestivă, prin hepatomegalie (mărirea ficatului), colorarea pielii (icter propriu-zis), colorarea urinii și decolorarea ma- teriilor fecale, temperatură crescu- tă și stare de rău general. Cunoscîndu-se mai multe tipuri de virusuri (virusul A, virusul B și virusul hepatitei sclerogene), se pare că în realitate există mai multe feluri de hepatită. înseamnă deci că o persoană se poate îm- bolnăvi de această boală de mai multe ori (în funcție de agentul cauzal). — De cînd se cunoaște această boală ? — Părintele medicinii, marele Hippocrat, o amintește în scrierile sale. Se vorbește de ea în timpul campaniilor militare din Flandra (1793), în vremea războaielor pro- vocate de Napoleon, cînd era con- siderată drept o „boală militară" și de asemenea în timpul războiu- lui de secesiune din Statele U- nite. în țara noastră prima men- țiune o face medicul brașovean rar ca elevii școlilor elementare care învață pe baza programe, noi să se uite la sfirșîtul manualului, unde se dă rezolvarea probleme- lor. întrucît noile programe, prevâ- zînd însușirea a diferite modali- tăți de rezolvare. costr.h ;;e la în- lăturarea folosirii șabloanelor, la dezvoltarea gîndirii logice. în momentul de față nimeni nu se miră cînd vede că elevii din pri- mele clase se descurcă ușor ia pro- bleme care înainte prezentau difi- cultăți chiar pentru coleg : lor c u clasele mai mari. Nu mai este o surpriză, de exemplu, să vezi ele.. din clasa a V-a citind liber pe har- tă sau să-i auzi expunînd ieg iăt ie geografice de bază. In ce privește clasele mari, se observă un nivel ideologico-teoretic mai ridicat la toate obiectele de studiu — isterie, științele sociale, literatură etc. Aceste concluzii sînt confirmate de un mare număr de verificări. VLADLMIR ERMOLAIEV în orașul U F 7 S » c dr. Martinus Lange, în anul 1784. în- tr-o comunicare prezentată Aca- demiei Naturaliștilor din Berlin. Cazuri de îmbolnăvire s-au sem- nalat în timpul primului război mondial, pe frontul din Moldova. După această dată sînt numai cazuri izolate, pentru ca în timpul și după cel de-al doilea război mondial numărul îmbolnăvirilor să crească. — Cum ne îmbolnăvim ? — Din mediul extern virusul pă- trunde prin gură în tubul diges- tiv, îndeosebi prin intermediul mîi- nilor murdare. Hepatita epidemică este așadar — ca și febra tifoidă și dizenteria — o boală a mîinilor murdare. Virusul pătrunde în or- ganism și prin mijlocirea vaselor, a paharelor, a tacîmurilor folosite de bolnav. Vara, muștele sînt că- răuși ai virusurilor. Mai trebuie semnalată și calea de inoculare (prin seringi și ace insuficient fier- te). îmbolnăvirea este favorizată de slaba rezistență a unor organisme debile, de subalimentație, obosea- lă și contactul cu mediul infec- tat. — Care sînt semnele bolii ? — înainte de manifestarea pro- priu-zisă a bolii, adică de perioada icterică dacă sîntem bine inițiați vom putea recunoaște o serie de semne — corespunzătoare perioa- dei preicterice — care ne vor pune în situația de a trimite imediat îi lucrări de control efectuate de Ministerul îr.vătămîntuiui al U R S S. j; de organele locale ale ir •. âtâmlr •. .. . Desigur, aceste rezultate au fost pos:b:le in urma unei temeinice pregit.nl î —.ăj&r.iâ:; profesorilor, reattzată pr.n cursuri, conferințe .svn e .e• 1 rt în apr.l.e 1?"? pedagogii sovi- et; mc-- .-.ă • re: ce mur.- tes .— 'ăruăt?-. Irp.mmea unzi veac -- ia nașterea '■ I Ier '. întemeietorul pr_mu _. stat soria- lisî din lume. Încă de la începutul puteni sovietice Vazumir Lf; a arătat că cei ma; nun de a întimpima o sărbătoare este de a o marca prin realizările abținute In n-uncă. Activitatea plină de ab- negație a armatei de mi.Mr.e ce pecaacg: soviet;r: arată *4 ei ur- mează r.eaoătut această -.tva’ e. școia. rspe-.;;. Ir- .Tabinete; me- c:"i per; . i astfel pe;.- coiu. coni-g; :*;:! Aaume. ss știe r.a dt:nâ , ia de ir-rubaiie (•impi»; e s-a sr.rs os I n pa- -~.- derea v..„ în . .-ri. plr.ă ia apariția primelor iețv.re de boală i. perioadă care -.-;e in gene- ral ..mută*, i’râ serr.ne evidente și care dureau 2—5 <ăp'winuni. urmează o perioadă de 4—IU zile (perioada preictericj) cu o serie de semne ușor de reținut pierderea poftei de mîncare. senzații de grea- ță, vărsături, dureri de ap și mus- culare. amăreală in gură. înțepă- turi in ficat, oboseală mare, du- reri articulare, mincârîmea pielii, colorarea urinii. ușoară stare sub- febrilă (375—37"), decolorarea fe- calelor. Deseori, in această peri- oadă, durerile articulare pot fi confundate cu un reumatism. în- țepăturilor și usturimile din git cu o angină, durerile submaxilare cu 0 amigdalită acută etc. în reali- tate, toate aceste semne prevestesc o hepatită epidemică și nu tre- buie să ne lăsăm induși în eroare, mai ales dacă observăm la școlari o mai slabă atenție și concentrare la lecții, o ușoară oboseală sau plictiseală, Trimițînd în această fază copilul Ia medic, jugulăm din timp răspîndirea bolii. Perioada icterică durează 3—4 săptămîni și se remarcă prin co- lorarea în galben a pielii, colo- rarea în cafeniu-închis a urinii, decolorarea fecalelor, mărirea fi- catului, stare febrilă (38°—39°). — Cît durează tratamentul aces- tei boli și în ce constă el în gene- ral ? — în general tratamentul — care cere neapărat spitalizare — durea- ză în medie 3—4 săptămîni, Suc- Editat de Institutul de științe pedagogice, „Alma- nahul educației* debutează cu un editorial care se ocupă de perspectivele dezvoltării și modernizări; școlii noastre de toate gradele in lumina hotăririlor Congresului ai X-iea al P.C.R. Ion I. Ra- du. director general in Mi- niștri învățămîntului semnează un articol care tratează despre evoluția școlii românești in uiti- mui sfert ce veac. într-un alt articol, intitulat peda- gogia ca știință și princi- palele sale direcții de cer- cetare*, eoni. univ. dr. George Văideanu, directo- rul Insfiruteli de științe redegogi-te. răspunde la trei i-.trebări privind spe- cificul pedagogiei ca știin- ța. principareie direcții in car* se aplică efortul cerce- tăm pedagogice «i răspun- Ximbă și literatură" A apărut volumul X (1969) ■ l .J-.mna și Ltera- turi". rd.t^ie ce Societatea de științe filologice. Vr.lum ;l are -r c»;:r.h varia: și in- Dr.ire merâriie -Ule Ir. ?;:nul rine profesorului în — una ia catedră semnalăm un a mp'.. Ș dr-umentat stu- _ . ■ - :i_-ea ne cla- sic, semr.it se Adrian Mar - r.o. sre drl — •fsră și expii- :ă rele trei principale accep- ale tsr^renulu; ratege- rie. *:r„.tură e=:e- t. r :. exemplificări boga- te Se remarcă ce asemenea = rt;mi. Titu Maiarescu des- pre rolul poeziei populare, de P vmirhr. Dintre studiile ce s' = ~s-...ă r. Subordo- aarea Bsltiplă a propoziții- lor relatiie ce V Hodiș ți .Gazeta matematică" Numărul 11 1 -?? a! ..Ga- zare mate.— șt : ?*. sera A rupriade arbcoiele „C*- rectenurea repartițiilor de frecvențe*, ce V C-- . „Pnmul Congres iotemalional al intâțămiD- tului matematic — Lyon. 24—M asgust 1969' — de Hi u.; . : „Aberația lu- minii și deplasarea spre cesj; ic: .- de de agi .area sa tîm- p: *e. Repausul absolut la pat și regimul s:eno-a.e:e:;c sin: deose- bi* de ;nspor-.a.ite. în hepatita e- P'.demicâ se utiiereazâ -.-.•.aminele — grupul B «4»avenoase cu ser glucoza*, (care hrănesc ficatul bolnav ca și vitaminele), extrase de ficat și medicamentele zise he- patotrope și lipotrope. care ajută la buna funcționare a ficatului, derivați ai cortizonului etc. Regimul alimentar cuprinde : factori protectori ai celulei hepa- tice (care se găsesc în brînza de vacă proaspătă, lapte dulce sau bătut, cartofi, biscuiți, pîine albă prăjită), diverse substanțe zaha- roase (compoturi, dulcețuri, siro- puri). sucuri de fructe, grăsimi sub formă de ulei și puțină smîntînă, fără sare. în perioada de convalescentă — care de obicei se face acasă — se continuă tratamentul indicat de spital, la care se mai adaugă car- ne de pasăre sau vită (fiartă ori friptă), pește rasol, ouă fierte la abur, puțin unt. — Ce trebuie făcut cînd într-o clasă se descoperă un caz de he- patită epidemică ? — Anunțăm de urgență medicul In naza căruia figurează școala, a- nunțăm inspectoratul sanitar teri- torial, izolăm școlarul de ceilalți colegi pină vine „Salvarea" și, considerîndu-ne și noi „contacți" alături de ceilalți copii din clasa respectivă, ne supunem cu toții le- gislației sanitare, făcînd preventiv injecții cu gammaglobulină în do- zele recomandate, precum și pro- bele hepatice, urmărind totodată și eventualele modificări de colo- rit ale urinei și fecalelor. Fiind „contacți" evităm pe cît posibil prezența noastră în alte colectivi- tăți. Dezinfectăm pe cît posibil toa- letele cu var cloros, iar vesela și rufăria le spălăm, prin fierbere. De asemenea, inspecția sanitară dezin- derea pedagogiei românești față de dezvoltarea învă- țămîntului și a educației. Intre materialele destinate problemelor de pedagogie, educație și învățămînt mai amintim însemnările acad. Șt. Milcu privind noble- țea misiunii de educator, o anchetă internațională inti- tulată „1970 — anul inter- național al educației*' pre- cum și alte articole care tratează despre educație și rolul ei în societatea con- temporană, învățămîntul secundar în alte țări, pro- fesorii programatori și ma- șinile de învățat, școala de 10 ani în perspectiva anu- lui 2000, cultivarea talen- tului literar, examinarea și notarea elevilor, ado- lescentul ți idealul său de viață, rezolvarea con- flictelor cu copiii, viața pionierească, ergonomie și pedagogie, rolul familiei în orientarea profesională etc. Tematicii strict pedago- gice .„Almanahul educați- ei" îi asociază ș: preocupări ce ordin mai general, in cadrul cărora amintim glo- durile despre România ale unor personalități de pes- te hotare, precum și ar- ticole privind cunoașterea actuală a universului, eti- cul și esteticul în fiziono- mia morală a omului, cu- rente și tendințe în filozo- fia contemporană etc. Sînt prezente, de asemenea, In cuprinsul almanahului, ver- surile, proza, curiozitățile științifice, anecdotele etc. Despre unele noțiuni grama- ticale și nomenclatura lor de Gh. N. Dragomlresou. Utile in predarea scriitori- lor sir.t articolele Indici de predinabilitate in poezia lui Ion Barbu de A. Constanti- nestr și I Littera și Unele considerații asupra metaforei argheziene de Al. Bojin. De asemenea este folositoare Bi- bliografia Intrărilor de me- lodică a predării literaturii (1%1—1X7) de Elena Geor- gescu. Volumul mai cuprinde ți aste articole demne de interes (ae pildă Funcția socială a ciniecului bătrinesc de A. Ba- lotă’. rubrica de Glose, pre- cum și Cronica a-.f?. -.tăp. fi- lialelor S S F roșu io teoria reiati» itătti" se E Perjeru. „Bibliocra- fie n metodicii predării matematicii din R S. Româ- nia* de " Stefânescu. „Mic dicționar matematic — nor- mă* de D. Radu. JDin aeti- titatea filialelor — O rea- lizare frumoasă* de E. Rusa Se pub;: ă. de asemenea, soluțiile problemelor pro- puse ți problemele jropuse. fectează clasa. Punem sub obser- vație copiii respectivi circa 3 săp- tămini. — Care sînt măsurile de preve- nire a bolii ? — Se cunosc două feluri de mă- suri : față de sursa de infecție și față de căile de transmitere. O măsură obligatorie este anunțarea cazurilor de boală organelor sani- tare. Acestea, după cum se știe, izolează bolnavii în spitalele de specialitate, ferind pe cei sănătoși de contagiune. Și în clasă, și în banca celui bolnav, și acasă Ia el se face cea mai viguroasă dezin- fecție. Sursele de aprovizionare cu apă vor fi controlate și întreținu- te igienic, locurile de depozitare a gunoaielor dezinfectate cu var clo- ros. ca și W.C.-urile. Măsurile față de căile de trans- mitere sînt măsuri de igienă indi- viduală. Este importantă îndeo- sebi spălarea mîinilor cu apă și să- pun după utilizarea W.C.-urilor, înainte de masă și după termina- rea orelor de învățămînt și sport. Fructele și zarzavaturile ce se consumă crude se vor spăla bine cu apă și se vor curăța de coajă. Se vor evita, mai ales în sezonul rece, aglomerațiile și efectuarea o- relor de sport în spații mici și ne- aerisite. Copiii vor fi sfătuiți ca la terminarea programului să meargă către casă pe jos, evitînd transportul în comun. Este bine ca diriginții să atra- gă atenția părinților asupra gra- vității pe care o prezintă hepatita, recomandîndu-le să respecte măsu- rile de igienă semnalate mai sus și lămurindu-i asupra faptului că he- patita epidemică, boală infecțioasă și contagioasă deosebit de pericu- loasă prin urmările pe care le lasă asupra ficatului ani și ani de zile, poate fi prevenită cu condiția să se respecte întocmai toate indica- țiile. A cultiva gîndirea creatoare (Urmare din pag. l-a) stau lucrurile dacă încercăm să le sondăm interesele, să vedem cu care anume dintre chestiunile in- teresante pentru ei se pot intersec- ta cunoștințele din manual. Spre exemplu, cînd este vorba despre un subiect cum ar fi, la clasa a VIII-a, lecția privind transforma- torii — Ia care după prevederile programei trebuie să ne oprim numai asupra utilității transfor- matorilor în transmiterea ener- giei electrice la distanță — putem constata că elevii sînt interesați să dobîndească informații despre a- plicațiile transformatorilor într-o multitudine de domenii — al elec- trotehnicii. al radiotehnicii. in cir- cuitele cu semiconductor!. în auto- matizare etc. Dacă nu ignorăm a- cest aspect, vom găsi în el multiple resurse de a stimi. nu numai in- teresul pentru lecția noastră, dar și de a-i face pe elevi să gîndeas- că singuri, să formuleze deducții, să ajungă pe căi proprii la adevă- rurile pe care urmărește să le iransmi’.ă lecția noastră*. în generai, interlocutorii noștri au subliniat necesitatea de a nu se lua in considerare numai particu- laritățile specifice disciplinei, re- sursele proprii acesteia, ci și va- lorile comune tuturor disciplinelor. De pildă, vorbindu-ne despre po- sibilitățile pe care Ie oferă pre- darea chimiei, profesoara CILICA ZAHARIA. de la Liceul „Geor- ge Coșbuc* s-a referit nu numai la modalitățile specifice acesteia — experiențe de laborator, exerciții ce studiere a proprietăților unui e- lement după poziția lui în sistemul periodic al elementelor, utilizarea Referindu-se la diferite modalități și resurse pe care le oferă diferitele discipline pentru dezvoltarea gîndirii creatoare a elevilor, interlocutorii noștri au fost unanimi în a sublinia însemnătatea pe eare o are atitudinea profesorului față de această cerință primor- dială a activității formative. Dacă profesorul are în vedere sfera intereselor de cunoaștere ale copilului și adolescentului, în fiecare etapă de dezvoltare a acestuia, dacă el este interesat să știe care sînt factorii care stimulează sau frîneasză aceste interese, el va reuși să realizeze progresele atît de importante pe care le solicită această direcție a formării spirituale. ANUNȚ Școala generală din satul Căldărăști, comuna Pogoanele, județul Buzău, în ziua de 21 decembrie 19G9 aniversează 150 de ani de Ia înființare și invită Ia această festivitate pe toți foștii învățători, profesori și absolvenți. Cei care doresc să participe vor comunica de urgență con- ducerii școlii. CITITORI A! REVISTEI „NATURA" Abonați-vă pentru anul 1970 la revista Natura în anul 1970 revista va publica materiale din domeniul zoologiei, botanicii, fiziologiei animale și vegetale, geneticii, biochimiei, hidrobiologiei, microbiologici, biologiei generale, precum și materiale metodice privind predarea științelor bio- logice în școlile generale și licee. Costul unui abonament pe un an este de lei 36. INSTITUTUL Df MINE—PETROȘANI anunța scoaterea la concurs a următoarelor posturi : 1. Șef lucrări de Ia catedra de Exploatări miniere, poziția 3 din statul de funcțiuni disciplina „Aeraj și protecția mun- eii. Tehnica securității in subteran". 2. Șef luerâri de la eatedra de Exploatări miniere, poziția 4 din natul de funcțiuni, disciplina „Mecanica rocilor. Săpa- rea ti «stinerea lucrărilor miniere*. 1 Șef iwrări de U catedra de Exploatări miniere, poziția 6 din statal de funcțiuni, disciplina ..Aeraj și protecția mun- cii. Exploatări miniere subterane*. 4. Sef lucrări de la catedra de Tehnică minieră generală, poziția 7 din statul de funcțiuni, disciplina „Economia și or- ganizarea și planificarea întreprinderilor miniere. Organiza- rea și analiza activității economice a întreprinderilor". 5. Șef lucrări de la catedra de Mașini miniere, poziția 8 din statui de funcțiuni, disciplina „Instalații de transport și alimentare cu apă*. 6. Conferențiar de la catedra de Electrotehnică, poziția 4 din statul de funcțiuni, disciplina „Electronică industrială, măsuri și aparate electrice, Electrotehnică". 7. Șef lucrări de la catedra de Electrotehnică, poziția 9 din statul de funcțiuni, disciplina „Electrificarea minelor". 8. Lector la catedra de Științe sociale, poziția 3 din statul de funcțiuni, disciplina „Economie politică". 9. Lector de la catedra de Științe sociale, poziția 4 din sta- tul de funcțiuni, disciplina „Filozofie, Socialism științific". 10. Lector de Ia catedra de Științe sociale, poziția 6 din statul de funcțiuni, disciplina „Socialism științific, Sociolo- gie industrială". Candidați! Ia concurs vor depune la secretariatul Recto- ratului Institutului de mine din Petroșani, str. Institutului nr. 20. în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Repu- blica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 33 din 15 martie 1969. Concursul se va ține Ia Rectoratul Institutului de mine Petroșani în termen de 3 luni de la expirarea termenului de înscriere la concurs. Cei care lutrează in altă instituție de învățămînt superior sint obligați să comunice în scris, rectorului sau directorului acesteia înscrierea la concurs. ACTELE NECESARE ÎNSCRIERII LA CONCURS 1. Cererea de înscriere la care se anexează : 2. Memoriu de activitate didactică, științifică și tehnică în producție în 4 exemplare. 3. Lista lucrărilor publicate sau în curs de publicare în 4 exemplare. 4. Lucrările de specialitate elaborate intr-un exemplar. 5. Autobiografia în 3 exemplare. 6. Caracterizarea activității profesionale și obștești elibe- rată de instiuția unde candidatul își desfășoară activita- tea în două exemplare. 7. Copie legalizată după diploma de studii superioare în două exemplare. 8. Copie legalizată după diploma de doctor în științe în 2 exemplare — pentru posturile de conferențiar. 9. Adeverință privind vechimea in muncă cu precizarea funcțiilor în care a activat in 2 exemplare. 10. în cazul cînd diplomele de studii sînt obținute în străi- nătate se va depune traducerea legalizată după acestea în două exemplare precum și copie legalizată în 2 exemplare după adresa Ministerului învățămîntului C.S.D. privind echivalarea acestora. algoritmilor în scrierea ecuațiiîfC chimice, citirea corectă a izomeri» lor, stabilirea configurației chimice etc — ci și la alte modalități, care pot fi utilizate cu succes și în ca- drul altor discipline. Ea ne-a spus de exemplu, că le cere elevilor să stabilească singuri relații între cau- zele și efectele diferitelor fenome- ne, sau să ajungă singuri de la observații practice la formulări teoretice, la generalizări. Despre același lucru ne-a vorbit și prof. VASILE DĂSCĂLIȚĂ, de la Școala generală nr. 99, care ne arăta că în tratarea unor proble- me specifice biologiei, cum ar fi cele privitoare la procesele de e- voluție, la materialitatea lumii vii, la cunoașterea structurii materiei etc., care contribuie prin însăși na- tura lor la dezvoltarea gîndirii creatoare a elevilor, se bazează pe acumularea unor cunoștințe ante- rioare de anatomie, de zoologie, de botanică, de chimie etc. Utilizînd aceste cunoștințe, prof. Dăscăli- ța îi determină pe elevi să deducă legile caracteristice proceselor bio- logice, să explice diferitele feno- mene biologice. .,Bazîndu-mă, de exemplu, pe conștințele de citolo- gie îi solicit pe elevi să ex- plice o serie de probleme ale pro- ceselor de ereditate. La fel, cunoș- tințele de chimie dobîndite anterior permit elevilor să-și explice com- poziția chimică a materiei vii și procesele metabolice, iar cunoș- tințele de zoologie și botanică le dau posibilitatea să înțeleagă pro- cesul evoluției speciei. existența diferitelor nivele de organizare a materiei vii, unitatea și diversita- tea lumii vii". REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac ia oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă. Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteil 40.132