Proletari din toate fările, uniti vâ! ■ Reprezentarea axonometrică-izo- metrică in desenul tehnic - pag. 2 ■ Citeva marginalii la manualul de cunoștințe social-politice - pag. 3 Internatul școlar - mediu de educație - pag. 3 Anticipări la vacanța de iarnă a elevilor ANCHETA NOASTRA Eleiii și prigorii despre ciisinaile it Ultimii Decembrie este întotdea- una. în scoli, o lună de „virf" : teze, extemporale, recapitulări de sfîrșit de trimestru etc. Și totuși, așa încărcată cum e, decembrie este și una din lunile cele mai îndrăgite, căci ultima sa decadă aduce cu sine atit de mult așteptata vacan- tă de iarnă. Așa incit, chiar dacă acum se mai dau încă teze, putem spune că sintem și în prag de va- canță- Și putem spune cu atit mai mult acest lucru cu cit pregătirile destina- te vacantei au fnceput de mult, fiind de fapt, acum, pe terminate. Locul cel mai însemnat l-au ocupat, in aceste pre- gătiri, taberele. In această vacanță elevii vor putea să practice, în taberele organi- zate pentru ei, toate sportu- rile care ii atrag, intrucît toate taberele vor avea ca- racter sportiv. Ele iși vor desfășura activitatea între 22 decembrie 1969 și 4 ia- nuarie 1970. Ca de obicei, taberele vor ființa acolo unde na- tura oferă cu generozitate condiții pentru săniuș, pen- tru schi, pentru excursii — adică la munte. Rămine doar ca natura să-și amin- tească și ea că vine vacan- ta și să schimbe acești stropi de ploaie, care ne indispun de cîtva timp, în mari fulgi de zăpadă. Pirtiilor de schi și cărărilor de munte, le stau bine, în decembrie, numai sub mantia grea de omăt. Un program sportiv deo- sebit de atrăgător ii așteap- tă in tabere pe elevii liceelor. Pentru perfecțio- narea pregătirii ,.așilor“ :n acest domeniu, ca și a ele- vilor din liceele sportive, vor funcționa tabere Ic Lacul Roșu (pentru 326 de elevi), la Păltiniș — Sib- . (pentru 360 de elevi), ia Izvoarele, in Maramureș (pentru 102 elevi), la Va- tra Dornei (pentru W de elevi). La Tușnad vor po- posi viitorii atleți și gim- naști, la Predeal, la Gir- bova și în Munții Parîng viitorii schiori. Elevii vor ți însoțiți în aceste tabere de un mare număr de cadre didactice. Vor fi organizate de a- semenea tabere ale U-T.C., in care vor fi găzduiți a- proape 2500 de șefi ai comisiilor sportive din școli. Acestea vor fi insta- late la Săcele, Oțelul Ro- șu, Tg. Mureș, Cimpulung Muscel, Cimpulung Moldo- venesc, Odorheiul Secuiesc. Va fi, așadar, o vacanță petrecută mai ales în aer liber, o vacanță cu carac- ter predominant sportiv. Firește însă că organiza- torii taberelor nu s-au oprit doar la atit. Progra- mul vieții de tabără va cuprinde și seri de poezie, audiții muzicale, carnava- luri. concursuri distracti- ve etc. M. ROBEA PROBLEME DESCHISE ÎN MUNCA EDUCATIVĂ Componentă esențială a vastu- lui proces social de pregătire a tinerei generații pentru integrarea eficientă în viața unei societăți a- tît de dinamice și de exigente cuin A este societatea socialistă, educa- S ția ideologică-politică a elevilor constituie un obiectiv fundamental și o coordonată majoră a întregii activități educative desfășurate de școală, de organizațiile de copii și tineret, de întreaga noastră so- cietate. Locul deosebit și rolul pe care îl deține în ansamblul acțiunii e- ducaționale munca pentru culti- varea devotamentului față de pa- trie și partid, față de idealurile și cauza socialismului sînt de mult și cu claritate formulate în directi- vele partidului nostru, în docu- mentele școlare, în statutele orga- nizațiilor de pionieri și U-T.C. ♦ Ceea ce se cere acum este des- fășurarea unei susținute munci concrete, pline de răspundere, pa- siune și pricepere, în vederea în- făptuirii practice a înaltelor obiec- tive stabilite- Evident că trecerea de la for- mularea teoretică a unor obiec- tive la realizarea lor practică nu este un proces simplu și nici li- niar. tn abordarea acestui dome- niu al educației trebuie luați în considerare multipli parametri, în- tre cane nu de semnificație mino- ră sînt cei referitori la caracterul prospectiv al educației (întrucît fiecare copil și tînăr trebuie aju- tat ca, pe baza evaluării obiective a propriilor sale disponibilități, să dobîndească formația necesară desfășurării unei munci utile în- tr-o societate mobilă, receptivă la tot ceea ce e nou, hotărît orientată spre viitor), la caracterul unitar al acesteia în condițiile unei diver- sificări firești, la necesitatea im- perioasă de a se cunoaște înde- aproape tineretul, întregul său u- nivers de preocupări și aspirații, căci el este „obiectul" acțiunii e- ducative ș.a. în toate aceste pro- bleme, de-a lungul anilor s-au spus și întreprins multe. Trebuie recunoscute ca valabile o serie de teze și cerințe mai vechi sau mai recente, prezente în dezbaterile teoretice din domeniul respectiv. Așa sînt, de pildă, cerințele de a se lua în seamă schimbările pro- funde intervenite în structura, ni- velul de dezvoltare și poziția ge- nerațiilor tinere în societatea mo- dernă, gradul lor mai ridicat de informare și pregătire, evoluția fizică și spirituală mai rapidă a acestora în raport cu generațiile La televizor nu se vede culoarea substanțelor chimice: in schimb, se Hvede“ cum se rezolvă problemele de mate- matică, de fizică sau de chimie • Lecțiile de sinteză sint mai utile decit lecțiile monografice • De ce nu se folo- sește și telerecordingul ? In eomptexal de aaxiliare care rwinHir ia altinu vreme la ma- demuarea im ătânnutului nostru, emrsiaaile radiofonice st leit’ș- zate tind să eeupe u Aoe tot mai important. aunai elevii, dar M profesorii le armârese ca u deosebit talere*. Este ceea ce am coaoxatat in primul rind ea prilejul sondajolai pe eare l-am trțtaun la citeva licee si scoli generale din Capitală si din tari. Frre-Je ixrsă că acest «oo- daj a prilejuit și observații critice. Le cwnsemnkin aici, ia docmta de a veni in sprijinul organizatorilor acestor emiunai. La Școala generală „Vasile Al satidri* din Capitală, eles n ciâsvt VIII-a au apreciat ca foarte bine venite emisiunile de e.e^ooă. . numai pentru faptul ă ii ajută să aprofundeze ceea ce ii se predă ir. c lasă, ci mai ales pentru că vin in sprijinul pregătirii lor in vederea examenului de admitere. Refenr.- du-se la limba română, mulți elevi au subliniat că ascultă cu deo- sebit interes mai ales acele lecții de română care pun accent pe .or.- tinutul de idei al operelor prezen- In timpul unei emisiuni :elet,:a:e pe trecute. Sînt îndreptățite și ooser- vațiile cu privire la insuficiența mijloacelor și modalităților dog- matice, verbaliste. moralizatoare de educație. Ia insuficienta adec- vare a procedeelor muncii educa- tive la specificul și la particula- ritățile diferitelor colective de e- levi etc. In mod judicios au fost conturate și unele direcții ale ac- tivității de educație ideologico-po- litică a elevilor. S-a cerut de pil- dă — și lucrul acesta ni se pare pe deplin justificat — să se de- finească riguros conținutul și sfe- ra acestei educații, să se stabi- lească corelațiile ei cu celelalte e- lemente constitutive ale procesu- lui educativ, să se asigure ca mun- ca educativă să se înscrie pe un făgaș firesc, care, pornind de la eforturile pentru transmiterea si însușirea cunoștințelor politice si ideologice, să treacă prin etapa migăloasă și complexă de forma- re a convingerilor și sentimentelor spre a ajunge la determinarea u- nor atitudini și deprinderi de con- duită conforme cu sensul activi- tății politice și ideologice a parti- dului și statului nostru, a întregii noastre societăți socialiste. Cu toate acestea se face și in prezent constatarea — nu fără te- otdi pe or*orr.g*^t u—ha trxțJr. ^t^af m». a cma- . pe ■ în * fine*. OocieCi » mn.i ■te sa m Saci cm p*.' ne-nte g: om /.X CC r — ' . .- » etea 1 ’■ mei — că intre cernutele formulate și activitatea propr-.u rsă continuă să se înregistreze neconcordanțe și că educatorii cămin încă datori sub acest raport față de propria lor misiune socială. După părerea noastră, lucrurile se petrec astfel pentru că o serie de factori care au generat anterior răminerile în urmă iși păstrează și astăzi con- dițiile și cadrul favorabil de ac- țiune. O enumerare și o analiză completă a factorilor respectivi în acest cadru n-ar fi nici posibilă și nici potrivită. Socotim insă util a indica pe unii din ei- Printre primele cauze ale ine- ficientei sau eficienței reduse a multor acțiuni politico-ideologice întreprinse in rindul tinerilor se înscrie procesul lent și tacit ce a avut loc. de îndepărtare a educa- torului fată de subiectul acțiunii lui — copii: și tinerii. Ca urmare -a multiplicării marcate a formelor de activitate, a tendinței — multă vreme dominante — de a regle- menta rigid și a desfășura în ca- dru strict organizat toate ac- țiunile educative cu tinerii, între educator și mesajul său ideologic, științific, cognitiv, axiologic pe de o parte și cei educați pe de altă parte s-a interpus un văl opac de crsu rzperiesX am car* m woem mare .acru. Ar fi ho» o tn locul Xw ** te reantwaae grtat^snr. SeA r-na’,:i. să ofere mai mure cunoștințe decit oferă ma- nuale.e școlare și să fie mai îarg ilustrate cu fragmente din operele scriitoriic-r respectivi. Referindu-se la aceleași lecții, colegii lor de ia Liceul -Mihail Sadoveanu* ne-au arătat că așteaptă de la profesorii ce li se adresează prin radio mai ample analize ale operelor literare, interpretări mai nuanțate decît cele pe care le pot afla în clasă sau din manual. în mod special ii interesează pe acești elevi te- mele care se includ în programa examenului de bacalaureat și a concursului de admitere în invă- țămîntul superior. De aceea ei ar dori să asculte lecții de sinteză, care să-i ajute să stabilească re- lații și conexiuni în cadrul feno- menului literar. Un astfel de caracter de sinteză, deosebit de util — ne-au spus e- levii — îl au lecțiile de chimie pentru clasa a XH-a prezentate la televizor. Cît despre experien- țele efectuate în cadrul acestora, elevii au propus ca ele să nu fie transmise în direct, căci așa au loc tot felul de inadvertențe (lu orurile trenează (sau. dimpotrivă, se precipită) cînd nu trebuie, micro- fonul încurcă și el treaba etc.). Ar fi mai bine de aceea, ca experiențele să fie filmate și retransmise apoi. Și aici s-a propus să se dea in- formații mai bogate decît cele din manual, să se aibă în vedere exi- gențele pregătirii pentru bacalau- reat și pentru admiterea in facul- tate. ★ După ce am aflat părerea elevi- lor, ne-am adresat profesorilor (Continuare în pag 4-a) Prietenele noastre, florile lor. Firește, omul de specialitate, pedagogul le-a privit prin alta prisma, observațiile, sugestiile ia- cute au vizat alte aspecte de or- din metodologic, științific. Să le dăm cuvîntul. mai intîi. celor care predau la clasa a VIII-a : Prof. Maria lordache. de la Școa- la generală „Vasile Alecsanori • : ..Pentru noi. profesorii. lecțiile ;ransmise prin radio și televiziune constituie un foarte util schimb de experiență. De fapt. în comisia meto- dică a profesorilor de limba ro- mână s-a și discutat despre utilita- tea lor, despre modul cum să le va- lorificăm și să le popularizăm. Citeva observații. Prima se referă la accesibilitate. Nu înțelegem de ce lecțiile pentru clasa a VIII-a sint prezentate de aceiași profe- sori care prezintă lecțiile pentru clasa a Xll-a. Ei nu reușesc, bine- înțeles, să se mențină întotdeauna la nivelul cerut. Credem că. dac ă, nu se poate apela la profesori care lucrează în școala generală, ar fi bine ca aceștia să fie măcar con- sultați în legătură cu programa, cu specificul modalităților de lucru etc“. Prof. Neculai Tanăsuicâ, director adjunct al Școlii generale „Vasile Alecsandri": „Incontestabil, multa din lecțiile prezentate in cadru) e- misiunilor de teleșcoaiă sînt de o certă valoare științifică, didactică. Tocmai din acest motiv aș pro- pune televiziunii, mai ales, ca cele mai bune lecții să fie filmate, să se creeze o filmotecă a emisiuni- nii. în acest fel la fizică, la mate- MONICA VERDES OCTAVIAN BUZESCl • ACTIVITATEA CURENTĂ • ACTIVITATEA CURENTĂ • REPREZENTAREA AXONOMETRICĂ - IZOMETRICĂ ÎN DESENUL TEHNIC După cum se știe, studiul desenului tehnic ocupă un loc important în pre- gătirea tehnico-practică a elevilor. El este prevăzut, de aceea, nu numai în programele școlilor profesionale și teh- ce și ale liceelor industriale, dar și în programele claselor a IX-a și a X-a ale școlii de 10 ani. Elevii învață. în general, că în de- senul industrial obiectele se reprezin- tă în proiecție triortogonală. Dar ex- periența arată că citirea desenelor în proiecție triortogonală presupune un anume volum de priceperi și deprin- deri care se însușesc în timp, ca și a- plicații de desen tehnic efectuate în cadrul executării unor desene foarte diferite ale elementelor din tehnică. De aceea, pornind de la faptul că in teh- nică se folosesc în prezent, din ce în ce mai mult, reprezentări de natură să arate cît mai sugestiv forma reală a obiectelor, dintre care cea mai larg cu- noscută este reprezentarea axonome- trică-izometrică, adică proiecția obiec- telor pe un plan egal înclinat față de cele trei plane de proiecție, am urmă- rit experimental în ce măsură elevii își pot însuși cunoștințe de axonometrie. Am pornit de la a demonstra elevi- lor că proiecția izometrică a cercului — în cazul cînd el este situat într-un plan de proiecție triortogonală sau în- tr-un plan paralel cu planul de pro- iecție — constituie o elipsă cu axa mare perpendiculară pe direcția axei axonometrice Oj Zi (fig. 1). Dacă însă dică egală cu D, obținindu-se astfel o mărire a axelor elipsei de 1.22 ori. Dec: axa mare va fi de 1.22 D. iar axa mică va fi egală cu 1.22x0.58 D= 0,70 D. Ținînd seama de faptul că trasarea elipsei prin puncte cu ajutorui florarj- lui este o construcție mai dificilă, am arătat elevilor cum se poate trasa un oval apropiat de forma elipsei folosind compasul (fig. 2). Figura 2 ACTIVITATEA CURENTĂ — — ■ ------------ | — La centenarul liceului meu .«limfei vin . - c Figura 1 în fig. 3 se exemplifică cele arătate mai sus prin reprezentarea izometrică a unei piese tronconice prevăzute cu o gaură cilindrică. Prin metode asemănă- toare pot fi executate și reprezentările axonometrice ale cercurilor situate în planele triedrului. cercul este pe planul vertical sau pa- ralel cu el, axa mare este perpendicu- lară pe axa axonometrică Oi Yi. Axele mari se reprezintă în adevărata mări- me, avînd lungimea egală cu diame- trul cercului, deoarece ele sînt paralele cu planul axonometrie pe care se pro- iectează. In ceea ce privește axele mici ale elipselor, elevii au înțeles că aces- tea sînt perpendiculare pe axele mari, corespunzătoare, deci se confundă cu a- xele axonometrice sau sint paralele cu ele. Lungimea lor este de 0.58 D (D = diametrul cercului). Apoi, pornind de la cunoașterea di- recției și lungimii axelor, am demons- trat cum se poate construi perspectiva axonometrică prin metode grafice. O asemenea metodă este trasarea elipsei prin opt puncte, cu florarul. Avind de- terminate patru puncte reprezentind extremitățile axelor, este suficient să determinăm încă patru puncte, respec- tiv extremitățile a două diametre con- jugate, care în reprezentarea axonome- trică au o lungime de 0,82 D. pentru a defini elipsa. Trasarea elipsei prin cele opt puncte se execută cu florarul. Referindu-mă la practica de proiectare curentă, din domeniul construcțiilor de mașini, de pildă, am arătat însă ă pentru simplificarea construcțiilor ș; a calculelor, elementele paralele cu axe- le se iau în adevărata lor mărime, a- Figura 3 însus:ndu-și această modalitate ce lucru majoritatea elevilor aj reuși* să rezolve fără difitultăti problem--- re- prezentării axonome'rxe a «trcuu:. ceea ce le-a permis să nfăt-șeze icwr -u viziune spațială pror-să d.ferite ; tenmte oe care te z;:- - - , u- iortog^n al. Ținând seama de facili a tăr.le axonometrice-iscmtcr e ..f. zi continuu teren in - lor grafice industriale, ier-; i- faptul că. datorită jK-esic-t reprezaată- elevibr ii se formeait i-:- mbp mult mai scjst viziunea scaLsiS. -ir»- sider necesar ta ir. prețearr - ce ea- sen să se treacă cin-cio ce sunpla â- bordare generală a nojxinăw d-î ax>- nometrte, a profund ir. du-se ccă:. - e- menteloc de bază ale „‘sie.. Ine. THEODOR NITUL ESCl profesor ia G-UMtl «rrA* al uzineier .Valvă»” La cercul de radioamatori STUDIUL RADIORECEPȚIEI CA APLICAȚIE A TEORIEI INFORMAȚIEI în generat predarea capitolului pri- vind rad-orete;:.a este ccnstdtra^ de către profesorii de fizică drept o pro- olerr.a ce r.u ; diftcuiiă;u transformate și retransformate în for- me care ajigură copâiiii optime de transmitert Sublrmez că aceste opera- ți; se ' .mes. operat., de corni.iâre < o* -ec- -.t o — Scrutez in cootmuare pe a oii smenr-a-tioc a unu: srstem de îrafisst.ter» s mcnrzțe Eiev:: i~: i est :e sea—a că .r.formațiue vr-ă bel dna* : son* — trzdotnr i c i ' --ne: ai — tra-is ăter ize.oc barei re.tpț* A:a; apo. :m se aplecă aceasta sctemi-Proc la sistemul de emis^ — recvyțsr exosedevat din punct de vedere nf ocmătiopal- traducloare Cînd apara- ui de <—și respectiv aparatul de ■ecep-tie : codificatorul transforma in- o.™ < - in unde e-ectromagneuce -ane dispun de enertna necesară stnă- naterti distantelor nan cmtre enuta- c-r r. receptor, iar decodificatorul re- ateste :uce ir. iniormaț;:. Z asensenea ecmp'.etare a lecțiilor uni permite să as-^ur o ma: Largă și muit- ^teralâ inte'.ezere a ntaten® și totoda- :â im» dă prilej tu să fac cunoscute ele- ș-Jcr -neie noțiuni regate de dezvolta- rea mocemâ a ști inselor Prof. LAIHSLAU MURANSZKY L.cevi ,Unirea". Brașov Ași vrea să-mi fie glasul strună de teorb Ca să te cînt, școala mea, iz- vor de lumină. Fac parte din seria care a intrat tn Liceul ..Petru Rareș“ acum 49 de ani. In numele acestei serii, în- cerc s-aduc salutul și omagiile cele mai adinei, mai respectuoase și mai pline de recunoștință școlii care ne-a instruit și educat, ne-a inițiat în tainele științei și ale ar- tei. ne-a dat rațiune și simțămin- te din mintea și inima slujitorilor ei de atunci. Fac parte dintre aceia care, a- cum aproape o jumătate de veac, încărcafi de o copleșitoare emoție și îngrijorare, cu teamă dar și cu negrăită bucurie, am urcat cele 37 de trepte ale liceului nostru drag. Mama a rămas jos, pe trotuar, cu traista în spate. De acolo, cu ochii înlăcrimați, m-a privit îndelung cum urcam cu bocceluța iluziilor sub braț, spre fruntea albă a zi- dirii impozante și melancolic pu- druită cu aur din soarele toamnei. De fapt spărgeam atunci un îngust orizont rural și mă aruncam în marele necunoscut al vieții cita- dine. Am văzut in clipa aceea Liceul „Petru Rareș“ ca pe un templu al tuturor marilor făgăduinți, înalt pină in firmament, intreeîndu-se parcă, semeț, cu turnul lui Ștefan cel Mare, cu Cozla și cu Pietricica. Și pentru noi așa a fost, așa este și așa va fi : un templu al știin- ței, al culturii, al adevărului și al cinstei, al binelui și frumosului; un lăcaș sacru slujit de inimoși, de pricepuți, de impecabili sacerdoți. Liceul a fost pentru noi chintesen- ța aspirațiilor spre perfecțiunea la care visează, la care are drept orice ființă umană. Liceul ne-a crescut. Ne-a format. Ne-a plivit sufletele de buruienile sălbatice și ne-a sădit în loc florile științei, ale culturii, ale civilizației, ale moralei. Plivirea și răsădirea au făcut-o cu grijă și pricepere das- călii noștri. Drept aceea noi toți cei din ge- nerația mea, nici azi matematica nu ne-o putem închipui fără Capșa sau Pascu ; gramatica și literatura română se personifică, în mintea nocrtră. pmn Mihăilescu sau Pa- Cr-c' ■ --anceza araseiază cc AWreese* ww Malenda : lon- «c scaMiewzc c* jAml Iui Ghi- țescu. Vestice sau Constanrinor : germana are imaginea bătrinului T^.tu; geografia se descrie și se desenează prin iscusința lui Po- vo: Poporici: istoria se poves- terte r- «fi imn gura de aur a lui Filip «os Stoenescu ; pătrundem ^■oro'ia eu ajutorul cuvîntului subtil și plin de sens rostit de Dragon sau Burdun ; desenul se ■r.’.ruchipează prin creionul lui Uiuca. muzica se intonează o dată cu numele Iui Oancea sau Cirillo, gimnastica ne amintește de nu- mele lui Gheorghiu. O gamă ma- joră de figuri eminente din istoria culturii nemțene și românești, de acum patru decenii și ceva. Și cer iertare că nu înșir decît numeie profesorilor generației mele. Alte zeci fost-au înainte și alte zeci venit-au după noi. Dar repetați, în gind, iubiții mei co- ie.i ăe școală, fiecare, pe genera- ție. numele profesorilor care v-au prezentat primele embrioane ale snmrei de pe catedrele acestei școli și vom împlini acel ilustru a- reopag al științei și culturii pie- trene, una din vetrele de laudă ale științei și culturii românești, de un veac încoace, de cînd Ion Ne- grea și Calistrat Hogaș au ctitorit-o și i-au dăruit viața. Și dacă-i a- dunăm pe toți, aici, în areopag, să le mulțumim cu mina pe inimă și • din suflet să aducem toate oma- giile și toată recunoștința noastră. Căci orice instituție se dezvoltă, se ilustrează sau se întunecă prin oamenii care o reprezintă și prin rezultatele la care ajunge, în ma- rea cursă a progresului. Ca un creuzet al meșteșugitelor prefaceri, liceul ne-a format și ne-a scos cu fruntea în lume. U- * nii am muncit la construirea ora- șelor ori la înălțarea barajelor de la Bicaz, Argeș sau Porțile de Fier. Alții ne-am dedicat grijii pentru sănătatea omului. Unii am ocrotit bobul de grîu și mărul să dea rod mai bogat și mai dulce. Alții am călăuzit administrația sau am apărat dreptatea la bara jude- cății. Unii ne-am consacrat mese- riei de dascăl. Alții am dus faima țării peste graniță, in congrese științifice sau întreceri sportive și artistice. Toți ne-am apărat țara la nevoie. Pentru că, mai presus de toate, școala ne-a infuzat acea sănătoasă și umană dragoste de po- por și de patrie. Fiecare ne-am avut și ne avem, desigur, modestele noastre însu- șiri, dar fără tot ce-a răsădit li- ceul nostru în noi n-am putea fi nimic din ceea ce sîntem. De a- ceea cutez a propune ca aminti- rea unor profesori ai liceului nos- tru, pilduitori prin știință, devo- tament și talent, să fie materiali- zată și prin împodobirea cu nu- mele lor a unor instituții culturale din orașul nostru. Hogaș are aici o interesantă casă memorială. Dar oare numele lui Mihai Stamatin n-ar putea sta, ca o făclie, pe frontisjf piciul muzeului de științe naturale Fac parte dintre acei care măcar o vreme, s-au întors iar aici ți au slujit școala aceasta citiva ani, cu dragoste și pasiune, alături de co- legi ca Victor Savin, Constantin Borș, Aurel Rotundu, Dan Mir- cea, Const. Brebeanu și chiar de foști profesori ca Grigore Capșa și Vasile Vasiliu. Era o vreme grea, hotărîtoare: vremea marelui salt in viitor fn- 1 suflețiți de nobila pildă a înainta- șilor și călăuziți de îndrăzneață, A revoluționara concepție a Partidu- lui Comunist Român întru așeza- rea culturii românești pe noi te- meiuri, ca o cultură a întregului popor, ne-am străduit atunci să dăm acestei venerabile instituții puteri noi și strălucire nouă. Prin efortul neprecupețit al profesori- lor și al celor 25 de generații de elevi, care au crescut de atunci încoace sub aripa ocrotitoare a' dragii noastre școli, patria a do- bindit noi și noi serii de absolvenți tot mai bine pregătiți și mai pasio- nați de știință. Ei sporesc energia intelectuală a poporului nostru, slujind cu fidelitate știința, arta, cultura, adevărul, partidul și pa- tria. Scump liceu al adolescenței noastre și al atîtor generații, pri- mitoare casă unde am trăit prima fascinație în fața minunilor de e- prubetă, drag lăcaș unde ne-a cer- cat fiorul cast și vrăjit al primei iubiri de neuitat, școală unde am dezlegat prima ecuație și am să- vîrșit prima ghidușie isteață, lumi- nos templu al culturii românești și socialiste, să trăiești, să crești să V înflorești, prin profesorii care te slujesc și prin elevii pe care-i o- crotești. dumitku almaș 0ssn □□@13 Sărbătorirea unor licee Comuna Piatra, veche așezare teleormăneană de pe malul Dunării, a sărbă- torit duminica trecută îm- plinirea unui secol de exi- stență a școlii sale. Cu o sută de ani in urmă aici, lingă izvoarele unde odi- nioară căpitanii lui Mihai Viteazul au răpus o năva- lă turcească în frunte cu beiul Strângea, învățătorul Nicolae Manolescu punea bazele școlii care înscria in primul său catalog nu- mele a 17 elevi. începuturile au fost de- osebit de grele. Școala avea o singură încăpere, clădită de țăranii din sat din pămint bătut. De abia în 1904 se construiește un prim local, compus din 4 săli de clasă, o cancelarie și 3 încăperi pentru locu- ința directorului. Infrun- tind greutățile, colectivul didactic s-a străduit de la început să desfășoare o activitate susținută. Jude- țul se mindrește cu aseme- nea dascăli cum au fost Ni- colae Manolescu, Ion Stă- nilescu. Petre Măcescu, Alexandru Penescu și alții, sau cu învățătorul Teodor Mindroceanu, care in anul 1907 a însuflețit masele ță- rănești in lupta împotriva exploatării și asupririi și care a fost condamnat pen- tru aceasta la mulți ani de închisoare. In anii socialismului, școala din comuna Piatra a cunoscut o continuă dez- voltare. Ea se transformă in 1946 in gimnaziu, iar ul- terior în liceu, construin- du-se in acest scop și un nou local. De la cei 17 elevi din anul înființării s-a ajuns, in anul centena- rului la 1123 elevi. La manifestările prile- juite de împlinirea unui se- col de existență a liceului au participat numeroși lo- cuitori ai satului, elevi și cadre didactice, foști școlari și foști profesori. După vernisajul expoziției docu- mentare deschise cu acest prilej și după dezvelirea unei plăci comemorative, a avut loc adunarea festivă. Au fost de față reprezen- tanti ai organelor județene, precum și reprezentanți ai .Ministerului In v ătăBuntu- lui, care » felinul colec- tivul de cadre didactice sa elevi și au transmis »e*a- je de salut. In încheierea festivitătii. intr-o atmosferă de puter- nic entuziasm, participnații la adunare au adresat o te- legramă Comitetului Cen- tral al Partidului Comu- nist Romăn. tovarășului NICOLAE CEAVȘESCV. in eare, printre altele, > cadrul acțiunii „Căutătorii de comori”, o descoperire arheologică- Săpind pâ- mintul ce acoperea parțial ruinele unei biserici din veacul al XS III-lea din sa- tul Damian. ei au sco< la iveală numeroase frag- mente de pictură ce îm- podobeau interiorul acestei biserici Totodată au fost dezvelite două puternice contraforturi, podeaua in- terioară și stilpii ce mar- cau intrarea in altar. N GHEORGHE Sugestii pentru bibliotecile școlare Zilele acestea Ia Casa de cultură din parcul Herăs- trău, Fondul de stat al cărții a deschis o expoziție inedită intitula'ă ,,In spri- jinul bibliotecilor". Prin te- lul său de organizare, expo- ziția sugerează șî bibliote- carilor școlari numeroase modalități de organizare a fondului bibliotecii, de popularizare a cărții. Sini înfățișate astfel tipurile de expunere și de întreținere a tipăriturilor in rafturile bibliotecilor și ’n sălile de lectură, se dau sugestii in privința folosirii aparatului de proiecție, a epidiaseopu- tui, a magnetofonului și a altor utilaje audio-vizuale, eare pot fi ajutoare preți- oase in popularizarea lite- raturii de toate genurile. Al. I. V. Un schimb de experiență fructuos Inspectoratul școlar al județului Caraș-Severin a organizat recent, in cola- borare cu Consiliul ju- dețean al Organizației Pi- onierilor. un schimb de experiență intre conducă- torii cercurilor agro-bio- logice și apicole din județ. Cu acest prilej s-au pre- zentat referate privind re- zultatele dobîndite de cer- curile din Turnu Rueni, tlerculane. Ciclova Ro- mână, Bocșa, Lăpușnicu Mare. Totodată, partici- panții la schimbul de ex- periență au asistat Ia des- fășurarea unor activități pra tice în cadrul cercuri- lor de mici naturaliști și mici apicultori de la Casa pionierilor. Discuțiile purtate pe marginea referatelor, ca și pe marginea lucrări- lor practice, au oferit par- ticipanților un bun prilej de îmbogățire a experien- ței proprii. . Planșe noi pentru uzul școlilor generale și al liceelor In Editura didactică și pedagogică au apărut re- cent o serie de planșe noi pentru studiul electrotehni- cii, botanicii, anatomiei și igienei Se disting, prin calitățile lor metodice, ști- ințifice și grafice, planșe- le : „Materiale electronice", „Aparate electrice de mă- surat", „Construcții elec- trotehnice (electromag- neți)“, planșele de botanică „Ciuperci parazite", „Droj- dii și mucegaiuri", „Sola- num tuberosum", „Brassi- ca oleracea alba varietas capitală", precum și plan- șele de anatomie și igienă referitoare la igiena apa- ratului digestiv, a siste- mului osos, la igiena locu- inței și a locului de muncă etc. A. V. Sesiune de lichidare Ministerul Invățămintu- luî aduce la cunoștință ce- lor interesați că profesorii, învățătorii și educatoarele în funcție la data de 15 martie 1969 rare nu au ob- ținut definrtivarea in învă- țămînt — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen fie că din diferi- te motive nu s-au prezen- tat la el și au pierdut ast- fel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, in mod excepțional, la sesiu- nea de lichidare, organiza- tă in acest scop in vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969 1970. înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor . la inspectoratele șco- lare județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificarea dosarelor candidaților în- scriși vor efectua inspec- țiile speciale în trimestrele I și II ale anului școlar 1969—1970. Examenul se va desfășu- ra după programele in vi- goare pentru examenul de definitivare in învățămint. PAGINA 2 de selecționați la oraș și județ. Am discutat cu riilor „nespeciale“ științific. O chest: discutat date in m OPINII OPINII rea. rofesor. realiza zA toate a fost afara ani clasa la care lucrez nu „deranjată" de nimeni din școlii. Așadar, nu este vorba, in Internat .. ■ -r elevii inter": tră a anului. „Famu. i OPINII • OPINII Lumini si umbre in fondul de cultură generală E a o nărui r.»* ema- însemnătate De mare dezvoltarea personalității educația timp că pentru elevilor in-, ățămintului- și comentată în sne a.c. de oameni de cultură și .ele mici variații, observațiile des- Prof. VIRGINIA CARIANOPOL Buftea Prof. VALERIU NEȘTIAN laș. s: aprr-iurâarn studiului. Dar cred anumitor discipline științifice isticii moderne). înscrierea unor teme în progra' al elevilor" OPINII • OPINII • OPINII • OPINII CLASELE SPECIALE Este al treilea an de cînd sînt dirigintele actualei clase a XII-a speciale de matematici de la Li- ceul „N. Bălcescu" din Pitești. Experiența pe care am dobîndit-o în această funcție este, în general, pozitivă. De aceea, rîndurile de fa- ță se vor o pledoarie în favoarea extinderii claselor speciale, adevă- rate pepiniere de cadre cu o pre- gătire adîncită, temeinică. Pentru profesorii clasei a XII-a speciale este o adevărată plăcere să predea în fața colectivului de elevi al clasei respective. Există in această clasă o atmosferă de emulație, firească aș zice. Răspun- surile „bunișoare" sînt rare, în- trucît aici nu există elevi medio- cri : mai mult de -jumătate din e- fectivul clasei are medii anuale de la nouă în sus, iar cea mai mi- că medie a fost — în clasa a Xl-a — de 8,56. Aceste rezultate i-au făcut pe unii sceptici să afirme că „asta nu e clasă de specialiști, ci clasă de premianți «racolați» de la diferite alte clase". Fără îndoială, nu e o clasă de specialiști — dar a cere elevilor ei să fie matematicieni pe deplin formați e ca și cum ai cere ca elevii unor eventuale clase ex- perimentale de română să fie, după doi ani de „specializare", scriitori cunoscuți, dacă nu chiar consacrați. In orice caz, clasa a- ceasta a dat cel mai mare număr olimpiadă — pe profesorii mate- ai clasei. Nici unul nu stăruie ca elevii să învețe de 9 și 10, dar aceștia dobîndesc frecvent asemenea note. Pe de altă parte, am discutat (și verificat) cu elevii dacă celelalte discipline le koesc timp mult șî în dauna tim- JTi.lui necesar pregătirii la matema- tici și fizică. Răspunsul a fost una- nim și categoric : nu. Atunci avem oare motive să ne plîngem ? Eu cred că n-avem ! Dimpotrivă ; astfel de clase cu elevi conștiincioși, unde domnește o atmosferă de seriozitate, de lucru temeinic, unde materia de specialitate este grefată pe un fond de serioasă cultură generală, unde manifestări de indisciplină nu exis- tă — fiindcă într-un astfel de cli- mat nu pot exista — ar trebui să fie mai mult „exploatate", atît pe tărîm instructiv cît și pe tărîm educativ. Din păcate acest lucru nu se face, deși despre valorificarea și extinderea experiențelor poziti- ve se pomenește la toate ședințele. Vorbeam mai sus de caracterul omogen al clasei. Aceasta nu în- seamnă că e vorba de un colectiv amorf, aplatizat, care, în afara diferențelor temperamentale, nu are „problemele" lui. Unul dintre elevi, bunăoară, mi-a mărturisit, sirziu și după multe discuții, că abia în clasa „specială" de mate- ‘matici a ajuns să-i fie odioasă ma- tematica. „Mie nu-mi place, dar ce să fac dacă tata a spus că nu vrea să mai știe de mine dacă nu ur- mez clasa asta ?“ Iată o adevărată dramă care se petrece în sufletul acestui copil — și care ar fi putut fi evitată. Cum ? Dacă criteriul de selecționare al elevilor n-ar fi fost exclusiv nota. Este oare de ajuns să ai în clasa a IX-a media anuală 9 la matematici și 8 la fizică pen- tru a fi „trecut" în clasa a X-a specială de matematici ? Cred că nu. După părerea mea, se impune și o discuție cu elevul. Și nu o dis- cuție formală, ci o discuție condusă de psihologul școlii și care să por- nească de la date reale. Tot da- torită criteriilor mecanice de re- crutare am surprins și alte aspecte negative. De exemplu, un elev a- junsese într-o stare vecină cu e- puizarea întrucît, intrat în clasa specială „din ambiție", trebuia să muncească de două ori mai mult decît majoritatea colegilor lui. Am întîlnit, pe de altă parte, și neajunsuri referitoare la pregăti- rea însăși a elevilor. Fără îndoială că studiul matematicii ordonează și disciplinează inteligența. Dar absolutizarea unora din principiile lui îi face pe elevii „matematicieni" să aibă o tendință de simplificare și la disciplinele umaniste. Am citit, de pildă, compuneri și analize extrem de sumare. întrebați de ce s-au limitat numai la cîteva aspec- te, elevii respectivi mi-au răspuns: „Am redat esențialul, sîntem îm- potriva vorbăriei". Dar esențializa- rea nu înseamnă schematizare, iar o analiză amplă, documentată, nu înseamnă vorbărie. Am avut de asemenea de combătut o anumită sărăcire a vocabularului, ca și o tendință spre eliminarea nuanțelor și spre exacerbarea precisului și concretului, restul fiind socotit „inutil". în sfîrșit, deși s-ar părea că este un lucru paradoxal, con- sider că cea mai greu solubilă pro- blemă la clasa de „matematici- eni" este tocmai orientarea profe- sională. Spre matematica „pură" nu se îndreaptă de fapt decît cîțiva elevi. Restul sînt atrași de cibernetică, automatică, electroni- că, fizica atomică, diferitele secții ale politehnicii. Dar după ce cri- terii se orientează ei ? Majoritatea au nouă sau zece și la matematică, și la fizică, și la chimie. Alegerea are loc, mai mult sau mai puțin, la întîmplare. Mi se pare totuși că nu e de loc indiferent dacă un ab- solvent al clasei „speciale" de ma- tematici va urma Facultatea de instalații cînd, de fapt, el ar fi putut deveni un excelent cibeme- tician. De reușit, elevii claselor speciale vor reuși cu precizie... matematică la oricare din secțiile ce și le vor alege. Dar ajunge oare atît ? Toate aceste neajunsuri mi se par remediabile. In orice caz. ele sint cu mult mai puțin numeroase decît avantajele. De aceea, mă miră spusele celor care susțin că, in- trucît vor lua ființă clase cu pro- fil diferențiat încă din anul I, . clasele speciale n-ar mai avea rost. Cred că susținerea unor astfel 'de păreri este determinată de lipsa unei analize temeinice a rezultate- lor obținute de aceste clase (nu sîntem, de altfel, la singurul expe- riment lansat și pierdut pe drum). In ce mă privește, mi se pare că existența claselor speciale este deosebit de necesară, întrucît ele asigură valorificarea tuturor po- tențelor elevilor cu înclinații deo- sebite pentru un domeniu sau altul. Se știe că în alcătuirea ani- lor I prima grijă o constituie dis- tribuirea elevilor cu mediile cele mai mari în toate clasele paralele, în vederea omogenizării lor. Dar practica arată că, din nefericire, elevii foarte buni la diferite obiec- te, dacă rămîn răzleți, încep să se integreze nivelului mijlociu al clasei respective, deoarece nu au nevoie de eforturi susținute și con- stante, ci reușesc să se afirme cu eforturi minime. Firește că succesul deplin al cla- selor speciale ar necesita și luarea unor măsuri mai ferme în ajutorul lor. Și pentru că veni vorba, aș vrea să-mi exprim o nedumerire : de ce clase „speciale" ? Faptul că aceste clase au două ore in pi față de celelalte la o anumită dis- ciplină înseamnă că elevi: iot merg pe calea unei specializări sau măcar a unei prespecializări ? Programa nu prevede acest lucru Se poate vorbi de o valorificare mai deplină a unor calități, încli- nații sau, eventual, talente, de o prospectare mai in adincime a ma terialului de studiu, dar nicidecum de o lărgire a ariei sale. Dar poate că această titulatură ar lăsa să se înțeleagă că. pe undeva, ar exista o preocupare specială față de as- pectele psiho-pedagogice ce se des- prind din experiența claselor res- pective ? Nici această supoziție nu rezistă în fața realităților : de do: tate, de clase „speciale". Aș pro- pune, de aceea, să le numim clase „experimentale". Numai că ar tre- bui precizate coordonatele experi- mentului. iar rezultatele urmărite și valorificate, de către cei în drept, în chip sistematic și periodic Prof. FLORIN ANGHEL Liceul „N. Bălcescu"—Pitești Internatul școlar — mediu de educație fera co-dă. on vă problemele și poate constitui, in piu* rr! un mijloc de a-i feri pe cop oe anumite influențe nocive din «- fara scolii. Conceput, ațtfek ei re- ține atenția doar pe linia vrg=—:ză- rii si administrării, munca ed ~= tivă fiind ignorată. Dar. actualei orientări din invățămint .. nostru, toate problemele școlii. ♦; clusiv problemele administrative din internate, trebuie privite pr.n prizma efectului educativ. După părerea mea. viața din in- ternat trebuie în asa fel organizată îneît să asigure condiții optime de dezvoltare a personalității elevilor, de pregătire a acestora pentru viață interni este educarea lor ideolog; - co-cetățenească. îmbogățirea repre- zentărilor t>e care ie au despre viata socială, educarea lor in spirit patriotic și internaționalist. Expe- riența școlii noastre a dovedit că ținerea la curent a elevilor intern cu evenimentele din țară și de peste hotare poate fi asigurată prin discuții săptâmînale organi- zate pe grupe de clase, prin audiții comune la radio etc.. dar mai ales prin participarea nemijlocită, cu- rentă si intensă la viața orașului sau satului, la- activitatea voluntar- re ar c programă for- ntematelor sco- LA MATERIALELE PUBLICATE Ea 4» arit ■■ tltrVfdB*. Ia riadul elevilor mei din ultl- ■ • umv a.»- 1—-*■ l, dm Buftea, o investigație similară cu v ordine a „urgențelor" într-un plan rea orizontului de cultură generală că se cere să acordăm. în ordine, t-bieme : cultura estetică in dome- « i —uzicu sun-fonice. cultura științifică inter- ul cinematografică și teatrală, cultura lite- ri-uce automat la rezolvarea problemei. Dar teea te a fost studiat metodic — înseși anchetele au «-jeșie mai temeinic, (s-a văzut de astfel că s-au ie mai mari de răspunsuri bune la pro- M aș dor: să fac o observație marginală de alcătuire a programelor. Nu pot fi ne- concentrată numai asupra științei res- pective ca atare. Din această pricină există discontinuități în unicatul de cultură generală al elevilor. Poate că ar fi prea mul: să cerem abordarea în liceu a unor științe de graniță, . a mu niwr. mia, ca discipline independente: cred insă că in programele de specialitate ale liceului ramificat pe secții, mai ales în cadrul secțiilor de profil, trebuie introduse unele teme speciale care să se refere la aceste științe. Aș dori să fac o observație : cultura extra-școlară a elevi- lor se bazează încă în prea mică măsură pe lectură și studiu aprofundat și disciplinat. De aceea chiar și răspunsurile date în scris în ..domeniul de forță" al muzicii ușoare au ade- sea o grafie curioasă. Pentru că aceste cunoștințe — din păcate și multe altele — sînt exclusiv audio-vizuale, mulți elevi informln- du-se doar prin intermediul emisiunilor de radio și televiziune. Ră- mîne în continuare o menire de maximă importanță a învăță- mîntului "liceal să formeze elevilor atît gustul pentru studiul aprofundat, cît și disciplina, respectiv deprinderile necesare unui asemenea studiu. Cîteva marginalii la manualul de cunoștințe social-politice Corespunzind cerințelor pe care le pune programa clasei a IX-a a școlii generale, conținutul lecțiilor din manualul „Cunoștințe social- politice" (autor Barbu Zaharescu) reușește, în general, să-i introducă pe elevi in înțelegerea unor impor- tante fenomene economico-politice. O nedumerire apare însă încă de la început. De ce manualul în dis- cuție poartă denumirea de „Cuno- ștințe social-politice" ? Cele 26 de lecții pe care le cuprinde nu tra- tează decît extrem de puțin alte relații sociale în afara celor eco- nomice. Credem de aceea că un titlu ca „Elemente de economie politică" ar fi corespuns mai bine sensului și scopului urmărit de programa respectivă. Sau, dacă se ține totuși la titulatura actuală, a tunel este absolut necesar să se schimbe cîte ceva în structura pro- grame; și a manualului. Credem că n-ar fi rău. de pildă, dacă disci- plina sus-amintită s-ar încheia cu cîteva reflexii despre legăturile economiei politice cu alte științe sociale particulare și terialismul storic și chiar cu ma- socialismul as jpra căreia ar fi de liuie definițiile Acestea trebuie fie formulate complet și cu toată rigurozitatea științifică, fie evitate sistematic. Privind prin această optică, ni se pare că însăși defi- niția economiei politice e întrucît- va trunchiată. Se știe că economia politică studiază legile care guver- nează producția, repartiția și schimbul bunurilor materiale în societatea omenească pe diferite trepte ale dezvoltării ei. In manual se vorbește, desigur, despre toate aceste fenomene și tocmai de aceea nu înțelegem de ce au fost omise din formularea definiției. De asemenea, în manual se dau adesea enunțuri care, prin structu- ra lor logică, nu au și nu pot avea putere de definiție. Se spune, de exemplu : „Atunci cînd unii oa- meni muncesc pentru folosul alto ra. zicem că sînt exploatați". Tre cern cu vederea faptul că aseme- nea definiții nu țin seama nici de cele mai elementare legi ale logi- cii clasice (gen proxim, diferență specifică) și ne oprim asupra altui aspect : cel al exhaustivității. Este clar pentru oricine că o asemenea afirmație nu poate elucida com- plexitatea fenomenului exploatării. Și cum asemenea inadvertențe pot influența negativ însăși logica gindirii elevului — la care, în trea- căt fie zis. manualul de cunoștințe social-politice trebuie să-și aducă o mai substanțială contribuție — e bine ca ele să fie reeditările ulterioare, indicat ca manualul definiții de natură să înlăturate la Evident, este să cuprindă ușureze pro- cesul înțelegerii cunoștințelor de către elevi. Ceea ce nu-i de dorit însă e ca acest lucru să se realizeze în dauna adevărului științific. Destule greutăți pare a fi ridicat, în acest manual, folosirea siste mului de categorii specifice econo- miei politice. înțelegem dificultâ țile autorului în această direcție, cu atit mai mult cu cît introduce rea categoriilor respective presupu- ne o ierarhizare nu numai in virtu tea principiului unității dintre logic și istoric, dar și în virtutea princi- piului pedagogic al trecerii de la simplu la complex, al gradării cu- noștințelor de la concret la general de la generalizări mai simple Ia generalizări mai complexe. Lucru rile stînd astfel, in multe cazun s-a procedat prin eliminare. De pildă, se încearcă explicitarea me canismului intim al trecerii de la o orînduire socială la alta ignorin du-se parcă concepte ca cel de „luptă de clasă". Ni se pare că unele paranteze pentru explicitarea Primim din partea profesorului V. Teodorescu, semnatarul In- tervenției „Un dialog cu adînci rezonanțe afective și intelectuale11, inclusă în ancheta „Lumini și umbre în fondul de cultură gene- rală al elevilor", solicitarea de a face cunoscute cititorilor și cele cîteva pasaje cuprinse în intervenția d-sale care, din lipsă de spațiu, nu au putut apărea în numărul, anterior. Ii satisfacem a- ceastă dorință : „...Invățămîntul nu poate să urmărească pas cu pas evoluția di- feritelor științe, încercările de autodepășire ale artiștilor sau expe- rimentările din toate domeniile de activitate umană. Cred însă că instituțiile de cultură... au datoria să încerce realizarea unui dia- log cu adînci rezonanțe — afective și intelectuale — între adoles- cenții dornici de cultură, artă și știință și cei în măsură să le ofere cuceririle noi dobîndite în aceste domenii... De ce să ne sur- prindă faptul că unii elevi cred că lingvistica matematică se ocu- pă „cu studierea diferitelor expresii matematice care să-i ajute pe matematicieni să-și exprime ideile cît mai explicit" sau „cu fondul și forma teoriei matematice", atît timp cît informații des- pre această știință interdiscipiinară nouă nu se găsesc decît în scrierile de specialitate, periodicele de cultură înserînd despre ea doar cîte o notă mai ales în preajma sau în timpul unor sesiuni, simpozioane sau congrese ?. De ce să ne surprindă faptul că unii elevi nu știu nimic despre Samuel Beckett sau îl confundă cu episcopul cancelor Thomas Becket din vremea lui Henric al II-lea Plantagenet, cînd editurile n-au dat nici o traducere din opera acestui prestigios scriitor 1”. unor ase egerea ualu -sor de practică deosebită și un loc însem- nat în sistemul științelor pe care elevii din clasele a IX-a ale școlii generale Ie au de parcurs. Prof. ION NECULA Școala generală din Drăgăneștl iudetul Galați * dirijare a circulației rutiere de la Casa pionierilor din Iași fi ajutat suos cunoștințelor. Cu toate i cu toată răspund - ciiiar în forma aa instrument >me re mînuit ceea ce-i cc PAGINA 3 „Revista ÎKVĂȚĂM1NTUL PESTE HOTARE Educația tineretului pentru viața de familie Aspect din timpul lucrărilor simpozionului —€ nar-'-ri re tema ..Le-, -, despre educația comunistă a tineretului țco’ar". care a c. ;t tpc rece-.; la Moscova Simpozion internațional pe problemele educației comuniste a tineretului școlar A De curînd a avut loc la Mosco- va un simpozion internațional pe tema „Lenin despre educația co- munistă a tineretului școlar", or- ganizat de Federația Internaționa- lă a Sindicatelor din Invățămînt în colaborare cu Comitetul Centrai al Sindicatelor lucrătorilor din in- vățămînt din U.R.S S. La acest Simpozion au participat reprezen- tanți ai sindicatelor din învătâ- mînt, ai institutelor de științe pe- dagogice și ai presei pedagogice din R. P. Bulgaria. R. S. Ceho- neretului școlar prin predarea dis- ciplinelor științifice. învățătura marxișt-ienirustă despre ecucav.a comunistă a tineretului, despre dezvoltarea multilaterală a perso- r.au-ăt •. despre ir.'. ătâmin'ui ge- -eral ți politer.mc. prm'tpf -• leniniste ale educației morale, ale educație: prin muncă etc. Comun:- 'ă n. ’ .. Le n: n:sm ui s ■ der. oitar- * m Jt-iateraiă a perse r.Gi-.ăr.i tinere tulii din România* si Astxte me- todologice ale cercetărilor interdis- eipîinare in legătură cu profilul Una dm preocupările impor- tante care figurează de cîțiva ani in planul comun de lucru al pe- dagogilor. psihologilor și medici- lor pediatri de la Institutul de cercetări pedagogice și de la In- stitutul de cercetări sanitare din Fraga se referă la educarea elevilor din ultimele cU=e pentru viața de familie. Studiul elaborat de ei a •harți»» problema din punct de ve- dere multilateral — somatic, psiho- logic. sociologi? etc. Confuzii foarte Interesante se pot desprinde pe marginea răs- punsurilor ce crin ture ară imaginea pe care și-o fac elevii din clasele mari despre viitoarea lor viață de familie. Astfel, in legătură cu a- legerea viitorului tovarăș de viață băieții acordă importanță in spe- csaj calităților f-zice și intelectu- ale. In t:mp ce fetele au in ve- dere. in primul rad. anumite tră- >itur! de cara, Ier. Atit băieții cit șt fetele pan însă pe primul plan ."/xlegerea recipro-â- In privința 1-ste-, pentru 'r»~r-eierea căsăto- riei 84*1 . optează pentru mo- mentut de după încheierea stagiu- . —. it?.r ?j—„ an ), sau chiar ce după încheierea studiilor uni- versitare (respectiv 25 de ani). Si dintre fete puține sin', acelea care iși exprimă dorința de a se casă- ri ri înainte de împlinirea virstei de 21 de am. Majoritatea fetei-r doresc să aibă copă. proiectind nașterea primului copil în per vada prunilor doi ani de la încheierea căsătoriei, la ceea ce ii privește pe băieți, cei mai muiț; dintre aceștia răs- pund că încă nu s-au gindit la problema respectivă. O problemă în legătură cu care majoritatea răspunsurilor au co- incis este aceea a educării copi- ilor în familie s-a pus întrebarea dacă se consideră potrivit ca mama să rămînă. în continuare, în producție. Majoritatea fetelor au răspuns că este mai bine ca fe- meia să nu-și abandoneze defini- tiv activitatea profesională, în timp ce băieții și-au exprimat, în- tr-un procent important, prefe- rința ca soțiile mame să rămînă acasă, ocupîndu-se exclusiv de treburile gospodărești. Aceasta nu înseamnă că treburile gospodă- rești ar trebui să-i revină exclu- siv femeii. Dimpotrivă, cei mai mulți dintre elevii anchetați și-au exprimat părerea că la treburile casnice trebuie să participe ambii soți șl doar 11 la sută dintre a- ceștia au considerat că treburile casnice revin integral soțiilor. Ca o concluzie generală se con- r.ată că fetele din clasele mari. In comparație cu colegii lor de ace- eași vîrstă, iși reprezintă mult mal concret și mai realist viitoa- rea lor viață de familie. în marea lor majoritate, ele au dat răspun- suri complete și judicioase la toate întrebările ce li s-au pus, în timp ce băieții au lăsat un număr im- portant de întrebări fără răspuns, motivind că nu s-au gindit la problemele respective. Pe baza acestui studiu organele de invățămînt urmăresc să reali- zeze. In strinsă legătură cu orga- nele sanitare, un sistem de acțiuni menit să asigure o bună pregă- tire a tinerilor afla ți astăzi pe băncile scolii pentru rezolvarea problemelor majore și de mare râspuedere ale vieții de familie. de pedagogie* Numărul pe luna noiem- brie al „Revistei de pedago- gie" cuprinde. în deschide- re, articolele „Sensul ino- vator și prospectiv al cerce- tării pedagogice" de Geor- ge Văideanu și „Considera- ții asupra problemei condu- cerii școlii" de Emil Păun. La rubrica Cercetări-Ex- perimente sînt înserate ma- terialele „Stimularea gîn- dirii școlarului de clasa I prin predarea adunării și scăderii" de Nicolae Opres- cu, „Experimentarea unui procedeu de verificare a cunoștiințelor de Constan- tin Preda, „Autoeducația la vîrsta preadolescentei" de Ștefan Zisulescu, „Autocu- noașterea și opțiunea voca- țională" de Julieta Alexan- dru, „Cunoașterea îndatori- rilor pionierești și educația cetățenească de Florica- Silvia Purdea. Rubiica Din practica șco- lii noastre cuprinde articolele „Predarea unor noțiuni fun- damentale de chimie" de Veronic* Ferarini și „Cu privire la predarea dinami- cii" de .Nicolae Stănescu. Dezbaterile din acest nu- măr al revistei sînt închina- te temei „examene-exami- natori. Ștefan Birsănescu semnează aici materialul „Examenele cu elevii și stu- denții, principal mijloc de control al cunoștințelor șj de selecție". In continuare se publică materiale de Gheor- ghe Călugărița („Examenul — dialog între examinator și examinat"), Clotilda Con- stantinescu (Raport adecvat între cunoștințele cerute de programă și aprecierile fă- cute candidaților"), Zina Sirbu („Semnificația exa- menelor finale"), Mihai Go- lu („Valoarea diagnostică și prognostică a examenului de admitere în Invâțămîntul superior"). Paul Popescu- Neveanu („Admiterea în in- vățămîntul superior, un examen vocațional"). Maria Giurgea („Ce trebuie să ex- prime nota"). Mihai Merfea („Criterii unice de măsu- ră") D. Rimer (.Prelucrarea statistică a datelor exame- nelor") și Mihai Bejenaru (..Aspectul conflictual al a- precierii și notării elevilor"). Sofia Burculeț semnează articolul „Calistrat Hogaș- pedagogul". iar Vasile Iliescu articolul „Metoda gruoelor în orocesul de transmitere-asi- milare a cunoștințelor" Tr. continuare revista ’U- orinde materiale de critică și bibliografie. INSTITUTUL POUTEHMC - TIMIȘOARA ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MECANICA 1. Șef lucrări la Catedra de material rulant, disciplinele Tehnologia construcției și reparației materialului rulant; Vehicule speciale de tracțiune feroviară ; încercarea mate- rialului rulant (curs facultativ), poziția 8 din statul de func- țiuni. 2. Șef lucrări la Catedra de plina Mașini unelte și control statul de funcțiuni. 3. Șef lucrări la Catedra de tehnologie mecanică, disci- dimensional, poziția 10 din tehnologie mecanică, disci- plina Tehnologia materialelor, poziția 11 din statul de funcțiuni. 4. Șef lucrări la Catedra de utilajul și tehnologia sudării, disciplinele Mecanizarea și automatizarea procedeelor de sudare ; Controlul calității îmbinărilor sudate ; Utilajele su- dării electrice, poziția 6 din statul de funcțiuni. 5. Șef lucrări la Catedra de mașini hidraulice, discipli- nele Electrotehnică, mașini de forță, stații de pompare; Mașini energetice, poziția 9 din statul de funcțiuni. 6. Asistent la Catedra de tehnologie mecanică, disciplina, Tehnologie mecanică, poziția 17 din statul de funcțiuni. 7. Asistent la Catedra de tehnologia construcțiilor de ma- șini și mașini unelte, disciplinele Proiectarea și tehnologia sculelor așchietoare ; Construcția sculelor așchietoare ; Pro- iectarea dispozitivelor, Construcția dispozitivelor ; Tehnolo- gia construcțiilor de mașini, poziția 19 din statul de func- țiuni. 8. Asistent la Catedra de șini și unelte, disciplinele ploatarea mașinilor-unelte, țiuni. 9. Asistent la Catedra de tehnologia construcțiilor de ma- Proiectarea dispozitivelor ; Ex- poziția 20 din statul de func- tehnologia construcțiilor de ma- șini și mașini unelte, disciplinele Mașini-unelte ; Exploa- tarea mașinilor-unelte : Toleranțe și măsurări tehnice : Pro- cese tehnologice speciale (curs facultativ), poziția 21 d’n sta- tul de funcțiuni. FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA slovacă, R. D. Germană. R P. Mon- golă, R. P. Polonă, R. S România. R. P. Ungară și U.R.S S. Au par- ticipat de asemenea Paul Delanoue. președintele F.I.S.E., și secretari; a- Cestei organizații. Lucrările simpozionului au fost deschise de un amplu referat in- titulat „Ideile leniniste despre e- ducația comunistă a tinerei gene- rații", susținut de A. G. Hriskova, vicepreședinte al Academiei de științe pedagogice din U.R.S.S Tn continuare, reprezentanți ai sindicatelor din învățămînt și ai institutelor de științe pedagogi e din țările participante au prezen- tat comunicări științifice pe teme privind învățătura leninistă des- pre locul și rolul educației în con- struirea socialismului, formarea concepției marxist-leniniste a ti- spirituaJ al tinerelului școlar*, pre- zentare de Elena Cojan. secretar al Uniunii Sindicatelor din Invă- țâmint și Cultură și respectiv prof. dr. Petre Bărbuiescu. șeful secției educație de la Institutul de știinte pedagogice din țara noastră. au fost primite eu un deosebit in’ nes și apreciate sectri contribuția adusă la succesul simpozionului In cadrul simpozionului a luat ".a intui Paul Delano-je. președinte le F IS E., care a prezentat extern ’ rea ..învățătura leninistă si m rea pedagogi i Internat;:- ii' După încheierea sur. poz -u participantii au vizițat nn’-e case memoriale dm orașul Lenin- grad care evocă perșc-nalitatea :i opera lui v I. Lenis. Lor Deopotrivă, băieții și fetele consideră că educația copiilor tre- buie să se desfășoare in cea mai mare parte in familie — cei puțin pentru perioada cind se pun ba- zele formării deprinderilor mo- rale — și sa tre efectuată. pe cit pcsiril. oe ambii părinți și mima, de către aceștia. fără mie: venita bumiior sau a altor rude. Numa: 7 ia sată dintre elevii cuprinși ;r sdr_i aNtriete: șs-au exprimat preferința pentru creșe si cămine, ir.-.r-sn fel. răspunsurile Gate fn- irebărisor din aceasti grupă exi- ■ trează o arte a optiimircr re>:-r i:. »s mo6uț -na ar ii dirit și c-u-i ducese si w- desfUcire I-. legaiurâ cu cwțx- CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONȚIN Elevii și profesorii despre emisiunile de teleșcoaiă 2 (Urmare din pag. l-a) matică sau la chimie, de pilaă lec- țiile ar putea să fie reluate". Prof. Viorica Leontieș, Școala ge- nerală din Boldești — Scăieni. județul Prahova. „In momentul de față, lecțiile televizate de litera- tură română sînt ținute de unul sau doi profesori. Părerea mea este că numărul lor trebuie să fie mai mare. Aceasta din două mo- tive : Intîi, pentru ca ele să fie mai variate și ca structură, și ca mod de prezentare. In al doilea rînd. lecțiile ar putea fi pregătite pe îndelete, temeinic. Și încă o suges- tie : să se organizeze lecții și pentru elevii cursurilor serale și fără frec- vență". Prof. Eugenia Găitan, de Ia Liceul „Mihail Sadoveanu" : „Deseori, e- misiunile de literatură destinate elevilor de liceu acordă mai multă atenție prezentării subiectelor și mai puțină interpretării. Or. su- biectele le sint destul de familiare elevilor. Sînt de formulat unele do- leanțe și în ceea ce privește stilul și ritmul acestor lecții. Deseori, profe- sorii pe care elevii îi ascultă la radio adoptă un stil prețios, ermetic, un stil care poate fi accesibil specia- liștilor dar pe care elevii nu reu- șesc să-1 înțeleagă. Se vorbește cîteodată și mult prea repede. Să nu uităm că acestea sînt niște lec- ții pentru elevii care încearcă să-și facă însemnări, să ia notițe". Prof. Marieta Sava de la Insti- tutul central de perfecționare a cadrelor didactice : „Cel puțin în momentul de față, lecțiile de chi- mie prezentate de televiziune nu pot fi concepute altfel decît sub forma unor consultații care să a- bordeze o problemă mai impor- tantă sau un complex de probleme. Ilustrarea lor lasă deocamdată de dorit. Cred că elevii au dreptate cînd propun că experiențele să fie tn prealabil înregistrate prin tele- recording si nu transmise «în di rect». De asemenea orele la care sint pișcate lecțiile :n progrxniul radio și de televiziune nu sin; din- tre cele mai convenabile. Poate ca inconvenientele ce provin de aici s-ar înlătura prin reluarea emisi- unilor respective ș: ia ahe ore. In Ora ansi, tondaj uimar o. hreșD fără pretenții țenemlini—re. te pni desprinde totnși ei leva tn» rîazâ pe care >e «ferim spre >ta- dio relăr ee rispund de «rganizarea emisiunilor de teleșcoaiă. Impor tant este ca ac este emisiuni să tină cit mai larg seama de nevcile reale ale școlii, ale elevilor, pentru că nu- mai in acest fel iși pot asigura o e- ficiență mereu crescindă. Probleme deschise (Urmare din pag. l-a) pietate cu cele mai noi realizări ale metodologiei științifice con- temporane. Socotim, de exemplu, că metoda observației spontane, conversația liberă sau organizată de circumstanță, expunerea doctă „ex cathedra" a unor teze și ade- văruri ș.a., deși valabile, nu mai pot fi considerate întrutotul sufi- ciente. Pentru a putea stabili cu cît mai mare precizie particularită- țile psihice ale fiecărui copil sau tînăr cu care lucrezi, pentru a pu- tea determina cu cît mai mare ri- gurozitate statutul și rolul său în colectivitățile din care face parte, pentru a cunoaște relațiile sale a- fective și preferențiale în sistemul de raporturi cu covîrstnicîi și per- soanele adulte, tendințele și ele- mentele esențiale ale profilului personalității sale în formare și multe alte date asemănătoare, e- sențiaimente necesare pentru rea- lizarea unei munci educative efi- ciente, este absolut necesară îm- bogățirea setului de metode și teh- nici de cunoaștere și acțiune edu- cativă. Nu mai pot lipsi de pildă, din acest set. modalitățile psiho- logice, sociologice, axiologice, pra- xiologice de abordare a procesului educativ Evident că, pentru a depăși ac- tualul stadiu al activității în a- cest domeniu, se impune o decla- rată și hotărîtă luptă a educato- rilor din școli, ca și a celor din sistemul educativ extrașcolar. îm- potriva empirismului, a impro’.-i- zației și. în special, împotriva con- formismului din multe puncte de in munca educativă vedere comod, dar steril- Firește că orientarea in această direcție a muncii educatorilor se cere co- relată cu sistemul și conținutul pregătirii de specialitate care se realizează atît la nivelul învăță- mîntului pedagogic mediu, cît și la nivelul învățămîntului superior. Din acest punct de vedere au și fost formulate o serie de observa- ții și propuneri cu privire la pon- derea și conținutul pregătirii pe- dagogice, psihologice, sociologice, teoretice și practice a viitorilor e- ducatori, pregătire considerată în prezent ca insuficient de extinsă și de aprofundată și, în anumite privințe, neconcordantă cu profi- lul activității educative concrete. Alte propuneri vizează — în mod justificat — completarea acestei pregătiri și ridicarea nivelului ei calitativ prin sistemul activităților periodice de perfecționare a per- sonalului didactic și a celorlalți activiști din domeniul educației ti- neretului. Departe de a fi epuizată, lista problemelor deschise în domeniul pe care l-am abordat poate fi completată în continuare. Trebuie notat însă că ceea ce este esențial, ceea ce trebuie apreciat la adevă- rata valoare, este constituit de an- samblul condițiilor materiale, or- ganizatorice și de conținut pe care partidul și statul nostru le asi-/ gură cu consecvență pentru con- tinua dezvoltare și perfecționare a procesului de formare $i pregătire a linereior generalii, pentru afir- marea și realizarea celor țpai înal- te aspirații și idealuri șle tuturor membrilor societății noastre. nSTITUTUL Dl ARII PLASTICI Ă GRIGORLSCU- București anuntA: ia w-n * .4mi- pc-n*» giMăCSX* I r ACVXTATEA »£ Fl t'-TL ) — Lecoor U ~«se±ri pacsurâ. pro < Mtgtunl ie aM ăecora; va. a j. tehnic-, diferite — Lertar la re grf.ftn. pro. K dâerisăă» COujă t : ă re-cț rt. — FroLrsuc Is ce nu j artei, sontlă % drr inima „Artă ȚrMriiTi -st..-. i' — ConifMvstlar ta ratare iMDria anei, poe T. diartuinta — Le-: w U Cotedrș. â-usana arte pro. 11. plina IV»- r ? Arte — Le-ia Ateirs i- ■ > ș.—por- 12. di» iplina Istoria arte: ur.i'.Arștk v rtxr.j-.i-: FACLTTATEA DE ARTE DECORATIVE — Conferențiar ia tsî-i-ăra de - -><-af.e poc J. discipLra Compoziție, lucrări pr& — Lector la -atedr?. ~e < en-x"’.’• por 6 dîșc-plirta Com- poziție — lucrări pra :. e. — Lector la catedra de s.--— ccrafi’ ■>» 9. d i plina Istoria stilurilor in arhit" ":râ «i i Nxmr.i de ar v.e-'Țiră și decorație con tem por..-.ă. — Lector la -atedra de cerami- ă — șn :ă — me'. L țx>z 8 disciplina Desen, studiul culorii, - — Lector la -atedra tenr.ico-t&Țret:---". ppz. 8. ci»ripl:n« Anatomie artistică. — Conferențiar la catedra de textile, puz !. di--plina de- •en. studiul culorii, compoziție. Candidați! la concurs vor înainta. !- mrmen de de zile de la publicarea acestui anunț, la secretariat:); Institutului de Arte Plastice „Nicolae Crigorescu". din București, str. G-ral Budișteanu nr 19. sectorul cererea ie înscriere îm- preună cu actele prevăzute de Legea r.r ‘5. privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, pu- blicată în Buletinul Oficial Partea 1. nr 33 din 15 martie 1969, si de Instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539/1969. Concursul se va ține la sediul Institutului din București, la 2 luni de la data expirării termenului de înscriere la con- curs. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul Insti- tutului, telefon 16.01.51. WITUTUl PEDAGOGIC 013 ANI-SUCIWA ANUNȚA: scoaterea la concurs a următoarelor posturi ! — lector, poz 5 din statul de funcțiuni al catedrei de peda- gogie-psihologie. disciplina Educație fizică : — lector, poz 4 din statul de funcțiuni al catedrei de geografie, disciplina Metodica predării geografiei. Candidați) la concurs vor depune la secretariatul rectora- tului Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava. în termen de 30 zile de la data publicării acestui anunț, cererea de în- scriere Ia care vor anexa în dublu exemplar actele prevăzute de Legea nr 6 privind Statutul personalului didactic din Re- publica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 33 partea 1 din 15 martie 1969 Concursul se va ține la rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani Suceava în termen de 60 zile de la expirarea datei de înscriere la concurs. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului acesteia, înscrierea la concurs. 10. Șef lucrări la Catedra de bazele electrotehnicii, disci- plina Bazele electrotehnicii, poziția 11 din statul de func- țiuni. 11. Șef lucrări la Catedra de utilizările energiei electrice, disciplina Acționări electromecanice și utilajul electrome- canic. poziția 7 din statul de funcțiuni. 12. Lector la catedra de Educație fizică si sport, disciplina Educație fizică, poziția 5 din statul de funcțiuni. 13. Asistent la Catedra de calculatoare, electronică și au- tomatică. disciplina ; Automatizări și telecomenzi, poziția 24 din statul de funcțiuni. FACULTATEA DE CONSTRUCȚII 14. Asistent la Catedra de construcții metalice, disciplina Construcții metalice și tehnologia sudării, poziția 16 din sta- tul de funcțiuni, 15. Asistent la Catedra de limbi moderne, disciplina Limba engleză, poziția 6 din statul de funcțiuni. 16. Asistent la Catedra de drumuri și fundații disciplina Tehnologia lucrărilor și mașini de construcții; Electroteh- nică si mașini de construcții ; Mașini de construcții ; Ma- șini de construcții si tehnologia lucrărilor de construcții ; Electrotehnică, instalații electrice și mașini ; Tehnica rității circulației rutiere, poziția 13 din statul de țiuni. FACULTATEA DE ( HIMIE INDUSTRIALA 17. Conferențiar la Catedra de industrii organice. secu- func- disci plinele Chimia si tehnologia coloranților organici și a pro- duselor imermediare i Utilaje în industria chimică organică, porția 4 din statul de funcțiuni. •I C-Catedra de tehnologia silicatilor și a lijiwo-iLSiire oxidici. disciplinele Mineralogie și Petrografie ; Crirta-ografie. poziția 3 dtn statul de funcțiuni. FACULTATEA DE MECANICĂ AGRICOLĂ Șe? / vrâri la Catedra de organe de mașini, disciplina Teoria mecanismelor și dinamica mașinilor poziția 11 din ștătul de funcțiuni. A Candidați) Ia concursul pentru ocuparea posturilor de conferențiar și șef lucrări vor depune în termen de 30 de z ’e ae la data publicării acestui anunț în Buletinul Ofi- " ai la secretariatul rectoratului Institutului politehnic din Timișoara, b-dul 30 Decembrie nr. 2, cererea de înscriere însoțită de următoarele acte: 1 — memoriul de activitate didactică, științifică și teh- nică în producție, in 2 exemplare; 2. — lista lucrărilor publicate sau tn curs de publicare, în 2 exemplare ; 3. — lucrările de specialitate, într-un exemplar ; 4 autobiografia, în 2 exemplare ; 5. — caracterizarea activității profesionale si obștești eli- berată de instituția unde candidatul își desfășoară activi- ’.atea. in 2 exemplare ; 6. — copie legalizată de pe diploma de studii, In 2 exem- plare : — copie legalizată de pe diploma de doctor-docent în ș'nnte sau de doctor, în 2 exemplare ; 8. — adeverință privind vechimea în muncă, cu preci- zarea funcțiilor îndeplinite, în 2 exemplare i 9 — în cazul cînd diplomele de studii sînt obținute în străinătate, se vor depune traducerea legalizată a acestora, in 2 exemplare, precum și copie legalizată, în 2 exemplare de pe adresa Ministerului învățămîntului — C.S.D. privind echivalarea acestora. Concursul pentru ocuparea postului de conferențiar, se va ține in termen de 3 luni de la data expirării termenu- lui de înscriere la concurs, iar concursul pentru ocuparea postului de șef lucrări se va ține în termen de 60 de zile de la data expirării termenului dc înscriere. B Pentru posturile de asistent 1. Cererea de înscriere, la care se anexează 2. Memoriu] de activitate didactică, științifică și tehnică In producție, într-un exemplar; 3. Lucrările de specialitate. într-un exemplar : 4. Autobiografia, într-un exemplar; 5. Caracterizarea activității profesionale șf obștești eli- berată de instituția unde candidatul își desfășoară activi- tatea, într-un exemplar ; 6. copie legalizată de pe diploma de studii, într-un exem- plar ; 7. In cazul cînd diplomele de studii sînt obținute în străi- nătate, se va depune traducerea legalizată, într-un exem- plar ; de pe adresa Ministerului Învățămîntului — C.S.D. privind echivalarea acestora ; 8. adeverință din care să rezulte că a efectuat stagiu) le- gal după repartizare • 9. adeverință privind vechimea în muncă, cu funcțiilor îndeplinite. într-un exemplar. Termenul de înscriere a candidaților este de 15 data publicării acestui anunț. Concursul se va ține la rectoratul Institutului precizarea zile de la politehnic din Timișoara în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului de înscriere la concurs. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- oerior sînt obligați să comunice în scris, rectorului aces- teia, înscrierea la concurs. ANUNȚ i Liceul nr. 1 Baia Mare (fost Gheorghe Șincai) va sărbă- tori semicentenarul în 20 decembrie 1969. Foștii profesori și elevi sînt rugați a participa. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București. Piața S . rj 1 îelefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii