Proletari din toate fârile, unifi-vâ! GAZETA INVATAMINTULUI 0 încercare de a perfecționa modalitățile de verificare și notare a cunoștințelor - pag. 2 Anul XXI-Nr. 1020 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURA Viaen 5 noiembrie 1969 4 pagini 25 bani îndrumări referitoare la folosirea și păstrarea materialului didactic - pag. 2 Lumini și umbre în londulde cultură generali al elenilor coală de cultură generală", „liceu de cultură generală", „pregă- Wce cultură generală** — iată cîteva dintre expresiile cele mai frec- vente din terminologia învățămîntului nostru. Multă vreme, sensul noțiunii de „cultură generală", accepțiunea pe care urma s-o îmbrace această noțiune în învățămint a constituit obiec- tul unor largi dezbateri. Pe baza lor, conținutul învățămîntului de cul- tură generală a fost concretizat în planuri, programe și manuale șco- lare, în acel întreg bagaj de cunoștințe cu care școala se știe datoare să-i înzestreze pe elevii săi. Dar planurile, programele, manualele nu dau și nu pot da decît bazele, elementele de susținere, jaloanele. Dincolo de ele se află cimpul extrem de vast al fenomenului cultural care nn se „învață** în școală, dar pentru receptarea căruia șeoala, profesorul, tre- buie să-i pregătească pe tineri. Reușește școala, reușesc profesorii să-și îndeplinească această primor- dială datorie ? Pentru a ne edifica asupra acestei probleme am adresat unui eșan- tion de aproape 300 de elevi ai clasei a XII-a, din secțiile „reală" și „umanistă" un set de întrebări care priveau chestiuni de cultură dintre rele mai diverse. Unele dintre ele — cele mai multe — i-au solicitat să răspundă la problemele aflate dincolo de preocupările la care obligă programele școlare dar care, firese, este de așteptat să fie familiare ori- cărui intelectual ai ziWor —'tre — de rr-wlc. ™ lexi—ă cu unor mari personali iau ale nleter ■anaire. ea & ErerenA tu cu einemalrrrafia eentf pnrmi — rtpecwnj n- c -re «e —« reau la probleme pe care programeh sevlmx rwr dnră 2= x dează. le ating totu-i : pro bit ne actnie aic l«eea£asrr< j.-»-i z2< ^IIM- teiar interdtsciplinare «.»»■•< Statistica răspunsariJar primite a pas sa n^isț, isia mcmwk Din cei circa M* de eteri anchetați. anat —rit de jsn i' r as .-nașA ii răspundă eareet la toate întrebările. Un lat uînnăd țr r--^^-sru. nn numai prin răspwnri earvcle dar R «ne ăoemndbr-. de *mcă c* precrzăn ți detalii tare depiteic cadrai sSrsrt a? issslsâf4n- ~ Fia ' pe lingă informare, interea ml m nsear- iată de 'hudaad atacate. Dar există si o altă eacegone de rae-i. ale aărse - seri eronate sa a incamplese saa care. por si ncpni _»-w auzit-, „na ca■»«'. Preocupati mai pupa de !•<«! -rebut baae" ai -ar-»— supus spre anali»» unor specialzsxi — frliCT ti ««re.—- - -trafui. că sufletul nu poate fi =-Ftat aia .ce ajutorul coaeep- teiw si că jsportant dec?, toate este =-: tefer-n-răm pe co- 7 si act»—iac. n să verbeasc* sensul do -.; ie r-i L Desigur, sen- zz se căiesc ia goi, ele CULTUL PATRIEI = , prezentat la Congre- . X-,vâ ai partidului de către c. rcăsci S volae Ceaușescu. secre- ■.ar«i general al F.CJL. se sublinia- ză că s . rec.trd întregi; munci poli- a c-jecicțc.e „treouie să stea și in re c. lt; . are-a devotamentului ne- ’.arm „ret fată de patrie și partid, ue cauza six-lal:smjluL a spiri- .. intemațioaalist de solidaritate „ copoexeie țărilor socialiste, cu năTLdeie comuniste și muncitorești, 3:-ș-ărtle de eliberare națională. _ forțele revoluționare și progre- nțte ae pretutindeni" Pentru noi, cei care constituim —anele detașament al celor 200 000 dascăli din invățămintul de toa- gradele, aceste indicații au va- loare de directivi Ele au exercitat 5: vor continua să exercite o puter- rJ?ă influență mobilizatoare. Con- știenți că nu poate exista satisfacție mai mare decît aceea de a asigura generații pregătite să-și pună în slujba patriei întreaga lor energie creatoare, noi am făcut din edu- carea tineretului în spiritul patrio- tismului socialist și al internaționa- lismului proletar un obiectiv major al activității educațional-tormative. Nu este mai puțin adevărat însă că uneori educația patriotică este in- suficient organizată și nu se des- fășoară pe baza unor criterii știin- țifice. Experiența a demonstrat că dacă vrem să ridicăm iubirea de patrie la rangul de cult este necesar să ți- nem seama că avem de-a face cu un fenomen social-istoric complex, care nu constituie o abstracțiune, cum s-ar putea crede, ci un proces al cărui conținut se raportează la condițiile concrete de loc și de timp și este supus evoluției dialectice. Materializîndu-se în sentimentul pe cît de tulburător și înălțător, pe atit de activ al respectului, consi- derației și dragostei nemărginite țață de țară, cultul patriei repre- zintă o realitate socială care s-a plămădit de-a lungul istoriei noas- tre miienare și s-a statornicit pentru eternitate în conștiința de sine a po- porului român. In același timp a- «em in vedere că dragostea de pa- trie este un sentiment pe care, în mod firesc. îl întilnim la toate po- poarele itnnÎL Cea dinții dintre coordonatele cultului patriei este iubirea cu sfin- țenie a pămîntul'Ji strămoșesc. Am învățat această iubire de la înain- tc«: ș: o lăsăm moștenire celor care «or ve.t: după noi. Cînd dacii își cădeau ultima suflare. încleștau în pumn, simbolic, pămînt din glia pe care au trăit și au trudit și pen- tru care au fost întotdeauna gata DE PIONIERI se întemeiază pe cunoștințe, dar n:t aveam nevoie de convingeri și deprinderi : or. acestea nu se 0'0- lineau deci: trednd prin viața în- săți, panicipind ia ea. Trebuia să indremăm spontaneitatea copiilor către o i-urue conștientă, numai ca tare ni greșeam atunci cînd ne incniputm că aceasta din urmă poate E invitată ca o poezie. în viată sint doar nenumărate situa- ții eoacrele dlnd umneeza să iei o atitudine concretă și nu există o fo-rtnuiă mag.că care, odată în- văiaoă. e bună pentru toate. Sin- șt»ra magie valabilă este să pă- truăzi in suEeruI copsului, să-l faci să trăiască idealurile și vor- bele mar, in multitudinea de lu- —ari meci Si aparent neînsemnate, pentru a-1 face astfel disponibil la nou și capao^ ăe inițiativă proprie. Tin mante că m-a impresionat — . .1 caracterul solemn, festiv al .-.*□ pionierești și vedeam că lu- crul atesta ii mișca sufletește și pe copti. Numai că am înțeles du- î „a ;.x: . nu totul este so- lemn in viată, că munca, activi- tatea constructivă nu este festivă in orice moment al ei și că nu a- vm nevoie să le creăm copiilor o imagine in roz asupra vieții. A- peîam mult la categoria de eroism, le prezentam trecutul glorios și în- cercam să le relevăm dimensiunea aanomentală a întregii vieți. Nu- mai că astfel am ajuns repede să-i facem pe copii să creadă că totul t întotdeauna „măreț" și „solemni să se jertfească. Preluat <3e urmași acest obicei a luat forme noi, la fel de emoționante. Atunci cînd viața îi hărăzea să se afle un timp de- parte de vatra strămoșească româ- nul ducea cu sine, ca pe cel mai de preț lucru, un pumn din pămîntul țârii, iar cînd din depărtare putea trimite în patrie un mesaj, cea mai caldă rugăminte adresată purtăto- rului acestuia era de a săruta, pen- tru cel plecat, pămîntul românesc. Pentru acest pămînt s-au jertfit arcașii lui Basarab, Mircea cel Bă- trîn. Ștefan cel Mare sau Mihaî Viteazul, pentru el au luptat cu bărbăție dorobanții anului 1877, os- tașii care au scris paginile de ero- ism popular ale Mărășeștilor sau cei care s-au acoperit de glorie în lupta pentru nimicirea fiarei fas- ciste. Dar parcă niciodată sărutul pă- mîntului sfînt al patriei n-a avut farmecul zilelor noastre, cînd el ne aparține pe deplin și pentru întot- deauna. Expresiei care ne este atit de dragă privind „pămîntul nostru strămoșesc" i se adaugă astăzi, for- mînd o unitate de monolit, una no- uă, atotcuprinzătoare, privind „pă- mîntul nostru socialist". Un alt element fundamental al cultului patriei, indisolubil legat de iubirea gliei străbune, este dragos- tea nețărmurită față de poporul nostru. Prin tot ce întreprindem pentru educarea patriotică a elevi- lor noi îi facem să înțeleagă că a iubi poporul înseamnă a iubi ma- sele largi ale celor ce muncesc — țăranii, muncitorii, cărturarii — care prin eforturile brațelor și ale minții lor au făurit minunatele tra- diții patriotice și revoluționare, au menținut nestinsă flacăra dragostei de patrie, au luptat cu abnegație pentru a așeza țara în drepturile ei firești. A iubi poporul înseamnă a iubi pe cei care de-a lungul seco- lelor au dus pe umeri eforturile și Jertfele cerute de apărarea țării, a libertății și independenței națio- nale, de făurirea statului național unitar, pe cei care au luptat eroic împotriva asupririi și exploatării, pentru instaurarea orînduirii socia- liste. pe creatorii tuturor valorilor materiale și spirituale, pe cei care pun astăzi în mișcare vîrtejul de lumină al hidrocentralelor, care aprind vatra de foc a marilor fur- nale, care schimbă fața satelor și a Profesor emerit ION DRAGU directorul Liceului „Ion Neculce" București (Continuare în pag. a 3-a) Dar viața de fiecare zi Ii făcea arareori să se întîlnească cu ima- ginea pe care le-o prezentasem noi. Pe nedrept, atunci, „frumos" și „glorios" rămînea pentru ei doar trecutul, iar prezentul la care par- ticipau nici măcar nu era luat în seamă, ca să nu mai vorbesc de viitor. Ne lipseau adesea lucidita- tea și spiritul de perspectivă și de- sigur că în felul acesta nu reu- șeam întotdeauna să-i pregătim pe copii pentru viața adevărată, în care izbînzile coexistă cu înfrîn- gerile, în care lucrurile mari tră- iesc adesea doar prin intermediul celor mici. Veți spune că era mai romantic așa. E adevărat și, drept să vă spun, nostalgia unui spirit entuziast și avîntat mă încearcă uneori chiar în cele ce fac acum. Romantismul nu trebuie pierdut în nici un caz în dauna unei vi- ziuni pragmatice și calculate, dar nici nu avem dreptul sări privăm pe copii de a vedea lucrurile așa cum sînt și de a fi realiști (de alt- fel, mi s-a povestit adesea că sti- lul pompos șl veșnic grandios al unor comandanți de pionieri esta întîmpinat cu zîmbete de copii). Să nu se înțeleagă de aici că aș fi împotriva a ceea ce este cu a- devărat solemn și festiv, numai că nu trăim într-o continuă și ne- sfîrșită sărbătoare și că, prin ur- mare, nu toate clipele vieții pionie» ION FASCADI (Continuare tn oag. a 3-a) O încercare de a PERFECȚIONA MODALITĂȚILE VERIFICARE Șl NOTARE DE A CUNOȘTINȚELOR că procedeele folosite în pentru verificarea și In biblioteca Liceului industrial din Craiova Din activitatea organizațiilor sindicale Acțiuni educative în rindul corpului profesoral notati poate fi și rentat în fața media acestora, pe sint trecute direct un elev are 3 note in- in- în catalog. Insă cind parțiale, calculez i „Disciplina a cadrelor Considerînd mod obișnuit mem- sindicat no- de- gă- de- a re numărul elevilor mai mare. Notele parțiale nu tarea pregătirii elevilor nu sint pe plin eficiente, m-am străduit să sesc modalități noi, de natură să termine o permanentă activizare brilor de referatul : în muncă țâ pozitivă asupra tregului proces structiv-educativ. MANIFESTĂRI CONSACRATE ACTIVITATEA CURENTĂ • ACTIVITATEA CURENTA • ACTIVITATEA CURENTĂ SARMIORIIIII UWR SBU elevilor și să contribuie la înarmarea lor cu deprinderi de muncă indepen- dentă. Am avut în vedere, bineințe- les, specificul obiectelor pe care le predau — limba franceză și limba la- tină. Mi-am propus să verific și să no- tez un număr cit mai mare de elevi în fiecare lecție și, în limita posibilități- lor, să asigur verificarea din toate aspec- tele limbii. Noua tehnică pe care o folosesc ne- cesită un singur „instrument" : pen- tru fiecare clasă, o coală de hlrtie. La limba franceză, în clasele V-VHT, rubricatura acestei coli este următoa- rea : numele elevului ; tema pentru acasă ; cuvinte și expresii ; citirea ; conversație și răspuns la întrebări ; gramatica. La limba latină, în clasele IX-XII: numele elevului; tema pen- tru acasă ; cuvinte și expresii ; tra- ducere și analiză gramaticală : isto- ria literaturii ; gramatică ; muncă in- dependentă. Nu toate rubricile se fo- losesc la toate clasele. De exemplu, la latină, istoria literaturii figurează nu- mai la clasele XI și XII. în predarea limbii franceze am acor- dat o importanță mai mare verificării cunoștințelor din domeniul conversa- ției, în care includ și povestirea con- ținutului lecturilor. în coloana res- pectivă. fiecare elev are cele mai multe note. Insist, de asemenea, asupra cuvintelor și expresiilor noi, deși me:o- dicile nu prevăd verificări în acest do- meniu. Practica mi-a arătat însă că, dacă nu asigur și o asemenea verificare, elevii nu acordă atenția cuvenită r - vățării cuvintelor, crezind că o limbă se poate însuși și fără memorarea or La orele de limbă latină accentul cade în special asupra traducerii și analizei textului. La clasele IX - XT cunoștințele de gramatică sint verifi- cate și apreciate separat, conform programelor și manualelor. în cla- sele XI și XII folosesc, după cum »se vede, și rubrica „mutica indepen- dentă a elevilor". în ce constă această muncă ? In faptul că elevii sînt so- cultați, făcînd semne în coloana res- pectivă. Printr-o verificare frontală constat care sînt cunoștințele întregii clase în ceea ce privește cuvintele noi. în mod special mă opresc asupra aces- tui aspect cu 3, 4 sau 5 elevi, care sînt solicitați de mai multe ori la răspuns, astfel îneît le pot acorda note parțiale în rubrica referitoare la însușirea cu- vintelor noi. în tot cursul lecției urmă- resc să mobilizez la răspunsuri cit mai mulți elevi, acordind note parțiale acelora care dau răspunsurile cele mai concludente. La clasele V-VIII, in lecțiile curente, pot nota cu ușurință 10-14 elevi, iar la clasele IX—XII. 8— 12. La lecțiile de recapitulare și fixa- care o trec atit în catalog, cit și in car- netul elevului La calcularea acestei medii aplic prevederile regulamentare, rotunjind fracțiile peste 50*.'» In fa- voarea elevului După această operație notele respective sint anulate cu o liniuță. Menționez că aceste „operații-* sint fă-ute după terminarea lecției în recreație. In anul trecut, cind mi-am Început experi~er.n foȚos: ao:a toda taodalitâțizor n: cind Ei licitați să traducă texte no: d: .a- nual, din lecția următoare. Cu 8-10 minute înainte de a trece Ia predarea noilor cunoștințe, anunț cîțiva elevi că vor traduce un text necunoscut, dîndu-le și cîteva indicații sumare (cuvintele noi sint scoase de elevi înainte). Cei care traduc corect obțin note între 8-10. Note mai mici in asemenea cazuri nu obișnui«c să dau, fiindcă cer să se traducă dir.tr-un text necunoscut, pentru care elevii nu au avut posibilitatea sâ se pregătească acasă. Elevilor din clasele XI - XII obiș- nuiesc să Ie indic la latină uneie lec- turi în afară de clasă, cu teme din istoria antică și mai ales din istoria Romei — bineînțeles fn românește — urmărind ca ei să cunoască și să în- țeleagă mai bine viața romanilor șî șă-și îmbogățească totodată cunoștin- țele din domeniul literaturii universa- le. Elevii care citesc cele mai multe si mai valoroase opere sînt apreciați cu note între 8 și 10, iar cei care nu ci- tesc nimic primesc note sub limita de trecere. - La începutul fiecărei ore de curs îmi așez în față coala cu rubricile mai sus-amintite. Dintr-o singură privire pot constata care sînt elevii cu note puține și, respectiv, din care aspect al limbii trebuie să răspundă. Deseori fixez încă din pauză elevii care vor fi as- pentru a avea o bază in primul trimestru de metode clasice de «scînd modalitățile noi r„l al II-lea. Iată ecra- ele obținute : orin me- i âj ros: veruxau m medie, elev i. iar prin folosirea am putut nota intr-o altă parte, numărul I a fost de 3.4-3. oe S! cam acestea s: buie să sublime tic. de 4-5 (cină puns- ptnm ca rlfzare si r.ots: efort sporit. E tiv. ma: moc.l poată cjpr-sde să-i acu. zere. A :e a- că și. mai ales, îi dă pcilbLitate să cunoască mai temeinic inaivid'nalna- tea și capacitatea elevilor, să poată aprecia in mod judicios pregătmea șt evoluția lor. Prof. ANDREI DANIELISZ Salon ta Îndrumări referitoare la folosirea și păstrarea materialului didactic Ca urmare a sarcinilor ce i-au fost trasate de către partid, Ministerul Învățămîntului a luat, în ultimii ani, o serie întreagă de măsuri pentru dezvoltarea și diversificarea produc- ției de material didactic Structura și calitatea acestuia au cunoscut o îmbu- nătățire simțitoare, acordindu-se o deosebită atenție fabricării unor apa- rate și truse complexe, cu caracteris- tici superioare, de natură să favori- zeze într-o mai mare măsură înțele- gerea de către elevi a cunoștințelor prevăzute în programele școlare. Pentru ca profesorii să cunoască aparatura școlară și s-o utilizeze cît mai eficient. Ministerul învătămîn- tului a elaborat pînă în prezent cinci volume cuprinzînd îndrumări referi- toare la folosirea și păstrarea mate- rialului didactic. în momentul de față se pregătește pentru tipar volumul VI. Aceste îndrumări, apărute în Edi- tura didactică șl pedagogică, au fost difuzate prin inspectoratele școlare. VOLUMUL I cuprinde, în prima parte, probleme de ordin general, cum sînt evidența materialului didac- tic, asigurarea condițiilor pentru păstrarea diferitelor tipuri ale aces- tuia (planșe, aparate, substanțe chi- mice ș.a.). în capitolul Aparate, de uz general sînt prezentate aparatele de încălzire cu combustibil gazos (becul Bunsen, becul Teclu, becul pentru gaze, be- cul de calcinate), suflătorul de aer, baia de apă și aparatul pentru disti- larea apei. Pentru studiul geografiei sint prezentate duuă aparate (gonio- metrul școlar și teluriul), iar pentru efectuarea unor demonstrații la agricultură, trei aparate (aparatul pentru demonstrarea absoi bției apei de către rădăcinile plantelor, apara- tul pentru studierea permeabilității și capacității de absorbție a solului și aparatul pentru detectarea schim- bului de gaze la respirația plantelor și animalelor). Dintre aparatele folosite pentru ex- iperiențe Ia chimie se prezintă : apa- ratul pentru prepararea gazelor, aparatul pentru arderea fosforului în aer, aparatele pentru prepararea și studierea proprietăților oxigenului, clorului, acidului clorhidric, amonia- cului, acidului azotic. Cel mai mult spațiu este rezervat prezentării unor aparate pentru ex- periențe de fizică. Acestea sînt gru- pate pe capitole mari și anume : mecanica solidelor (bara divizată cu accesorii, cadrul universal, aparatele pentru demonstrarea legilor mecani- cii ș.a.) ; mecanica lichidelor (presa hidraulică, aparatul pentru studiul Sindicatul învăță- mint din Craiova con- sideră formarea și desăvîrșirea profilului etic al cadrelor didac- tice drept un obiectiv major al activității sale. Ca urmare a aces- tei preocupări, în adu- nările generale ale grupelor sindicale sînt analizate și discutate cele mai variate as- pecte legate de etica profesiunii pedagogi- ce, insistindu-se în mod deosebit asupra faptului că disciplina comunistă în muncă, grija de a rezolva toa- te problemele la timp și cît mai bine trebuie să constituie o trăsătu- ră fundamentală a e- ducatorilor. a celor că- rora partidul, poporul întreg le-au încredin- țat misiunea ce a for- ma atoare a tinerei oa Preocupări cială pentru hipoacu- ziei. într-o ședință sin- dicală în care s-a prezentat „Comporta- rea exemplară, sarci- nă de bază a fiecărui salariat", s-a pus în discuție cazul unei sa- lariate care se „înde- letnicea" cu alcătui- rea de anonime pline de fapte neadevărate și calomnioase la adresa unor cadre di- dactice cinstite. Și la Școala generală nr. 2. unde a fost dezbătută tema ..Profilul moral al cadrelor didactice în lumina noilor do- cumente elaborate de partid", s-au purtat ample discuții în jurul unor cazuri concrete O bogată activitate educativă în rindul membrilor de sindicat se desfășoară la Școa- la generală nr. 12. Re- didactice, exemplu viu pentru elevi și pă- rinți". Grija care se a- cordă în această școală prevenirii actelor de încălcare a disciplinei a exercitat o influen- O acțiune fost inițiată roul grupei de la Școala nr. 2, care un judecător utilă și de a bi- sindicale specială a invitat de la tri- feratul Cal a, .Profilul no- cadrelor didac- bunalul local pentru a face o expunere asu- pra Legii privind con- siliile de judecată. La aceeași școală. într-o altă ședință, a fost dezbătut un referat in- titulat „Colaborarea și relațiile tovărășești, chezășia obținerii unor succese frumoase în muncă". recenl intr-o adunare a grupe, sindicale, a dat învățătorilor <■ a :ei generală :r 13 birou! grupei :-d>rale ir. colabora- e cu conducerea sco- . a Întocmii și pre- profesor si devină un adevărat exemplu pen- t~j elevi neutru oâ- te* Prof. ION ȘTEFAN tutui sind.catului in vățămint din Craiova pentru perfecționarea științifico-pedagogică catului invătămint din Făltireni se referă la perfecționarea pregă- Uni personalului di- tic. In acest scop. sala Casei de cultură, au urmărit cu un viu interes conferința septetul tre altele cu șinâieatu- propus. prin- organizarea lairi trimes- i cadre di- din invăță- mir.tul superior. Prima intilntre de arest fel a avut loc la sfîrșitul lunii noiem- _rie. cind peste 300 ce profesori. învăță- tori și educatori din Fălticeni, reuniți în presiunii curenților de fluid în con- ducte, aparatul pentru studiul rezis- tenței întlmpinate de corpurile solide în»curenți de apă; ; mecanica gazelor (pompa aspiro-respingătoare, pompa pneumatică, tubul lui Torricelli, tu- bul Melde ș.a.). VOLUMUL TI este dedicat aparatu- rii pentru experiențe de fizică. Pen- tru studiul capitolului Căldura sînt prezentate mai multe aparate, dintre care amintim : calorimetrul, apara- tele pentru demonstrarea dilatației lichidelor și a aerului, mașina cu abur, modele de motoare cu ardere internă. în cadrul aparatelor pentru experiențe de optică sînt prezentate : bancul optic, cuva pentru experiențe optice, discul optic Harți cu accesorii, fotometrul, diferite tipuri de aparate de proiecție și microscoape, spectro- scopul, rețele optice ș.a. Un spațiu considerabil este desti- nat prezentării aparatelor pentru experiențe de electricitate și fizică atomică. Menționăm doar cîteva din- tre ele : mașina electrostatică Whim- shurst transformatorul redresorul cu seleniu, galvanometrul, amperme- trul, voltampermetrul, aparatul pen- tru verificarea legii Joule-Lenz, apa- ratul pentru demonstrarea inducției electromagnetice, planșetele pentru „Noutăți în pedagogie" expusă de prof. univ. loan Roman, prorec- tor al Institutului pe- dagogic de trei ani din Suceava. Tema de re actualitate, zentată la nivel demic a stimulat ma- pre- aca- In mod deosebit curiozi- tatea științifică a asis- tenților. sugerindu-le numeroase modalități de aprofundare și cer- cetare independentă. După conferință, an- samblul „Ciprian Po- rumbescu" din Sucea- va, și el invitat al sindicatului învăță- mint din Fălticeni. a prezentat spectacolul „După datina st'-ăbu- nă“. Asemenea acțiuni, mult apreciate de par- ticipanți, vor intra tn tradiția activității de propagandă profesio-, nală și cultural -artis- tică a sindicatului in- vățămînt din Făltice- ni. Prof. CONSTANTIN ILIOAIA președintele Comitetu- lui sindicatului învă- țămînt din Fălticeni experiențe de electricitate, spintari- scopul, camera Wilson ș.a. VOLUMUL III prezintă patru truse cu ajutorul cărora se realizează un număr considerabil de experiențe. Astfel, cu trusa de experiențe pentru chimie, care cuprinde peste 40 piese, se realizează operații generale cum sînt decantarea și filtrarea, distila- rea, cristalizarea, decolorarea etc. De asemenea, piesele din trusă pot servi la montarea unor experiențe privind prepararea oxigenului, hidrogenului, clorului, acidului clorhidric ș.a Tru- sa pentru experiențe de electricitate servește la realizarea a peste 40 lu- crări de laborator individuale sau în cercurile de elevi. O altă trusă se referă la efectuarea experiențelor de electronică. Cu ajutorul ei se reali- zează experiențele demonstrative și lucrările practice referitoare la capi- tolul „Oscilații și unde electromag- netice", în special în liceu) de cul- tură generală, în încheierea volumului se prezintă descrierea trusei pentru lucrări de topografie, se arată și funcționarea ei, se dau îndrumări metodice de fo- losire. întreținere, verificare și re- parare a instrumentelor respective, ca și indicații pentru efectuarea măsu- rătorilor pe teren, precizîndu-se mă- surătorile ce se pot executa cu fie- care aparat și instrument. VOLUMUL IV prezintă apa- rate și truse pentru cîteva capi- tole importante din fizică. Dintre aparatele destinate efectuării expe- riențelor de mecanică amintim apa- ratul pentru studiul legilor mișcării, realizat după un model premiat la concursul de material didactio, eu în comuna Băleni. județul Dîmbo- vița. s-a sărbătorit duminică 100 de ani de la înființarea școlii din această veche așezare rurală. Manifestările centenarului au oca- zionat deschiderea unei expoziții co- memorative, care Înfățișează in ima- gini și documente activitatea școlii în cei 100 de ani de existență, dezve- lirea unor plăci comemorative închi- nate dascălilor tnaintași, precum și serbări cultural-sportive. Printre persoanele oficiale pre- zente sa aflat tov. Constantin Stă- tescu, membru al C.C. al P.C.R., se- cretar al Consiliului de Stat, deputat tn M.A.N. pentru circumscripția elec- torală Băleni. într-o atmosferă entuziastă, par- ticipanții la adunare au adresat Co- mitetului Central al oartidului, tova- rășului Nicolae Ceaușescu, o tele- gramă !n care se spune, printre al- tele : „Cadrele didactice, elevii de ieri și de azi ai liceului din Băleni. întru- niți tn adunarea festivă1 consacrată sărbătoririi centenarului acestui fo- car de cultură, își exprimă și cu acest prilej recunoștința fierbinte șl profunda mulțumire față de Parti- dul Comunist Român de Comitetul său Central, față de dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru grija deosebită cu care înconjurați școala și pe sluji- torii ei. Dorim să vă încredințăm că vom face tot ce ne stă în putință pentru a da patriei tineri multilate- ral pregătiti, constructori de nă- dejde ai societății noastre socialiste". bru al primului consiliu profesoral al liceului. Țntr-o atmosferă entuziastă, cei prezenti au. adresat o telegramă Co- mitetului Central al P.C.R., tovară- șului Nicolae Ceaușescu, în care se spune, printre altele : „Organizația de partid ți organiza- ția de tineret, profesorii din liceul nostru asigură conducerea partidului, pe dv personal, tovarășe Nicolae Ceaușescu. că vom munci neobosit pentru traducerea în viață a măre- țelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Ne angajăm că nu vom precupeți nici un efort pentru educarea tineretului In spiri- tul glorioaselor tradiții de luptă ale partidului și poporului nostru, devo- tați trup și suflet cauzei comunis- mului, capabili să preia și să ducă mai departe nobila sarcină de ridi- care a României socialiste pe culmile cele mai înalte ale culturii și civili- zației". Duminică la Corabia a avut loc o adunare festivă dedicată aniversării semicentenarului liceului teoretic din localitate, la care, alături de cadrele didactice și elevii liceului, au luat parte foști profesori și elevi. O deo- sebită emoție au produs scrisorile de salut trimise cu acest prilej de tova- O adunare impresionantă a fost pri- lejuită și de sărbătorirea a 100 de ani de existență a liceului „Petru Rareș" din Piatra Neamț, in cadrul căreia, într-o atmosferă de puternic en- tuziasm. a fost adoptat textul unei scrisori adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. în care se spune : „Ma- nifestările centenarului liceului „Pe- tru Rareș» înseamnă pentru corpul profesoral și elevii săi încă un prilej pentru a-și exprima întregul ata-i- ment la politica înțeleaptă mar !t- leninistă a partidului, pe care angajează să o urmeze neabătut, să contribuie la înfăptuirea ei. Ele în- seamnă totodată o înaltă cinstire pentru, tot acest veac un omagiu este școala ceea ce a fost valoros !n de existența a liceului, fierbinte pentru ceea c« în prezent, un hotârit an- rășul Ștefan Voitec, membru mitetului Executiv al C.C. a! președintele Marii Adunări nale. care și-a petrecut anif P.C.R., Națio- copilă- riei in această localitate, și de prof. dr docent Tudor lonescu, fost mem- gajament al profesorilor și elevilor săi de acum și de mîine de a mund și a Învăța pe măsura viitorului mi- nunat al patriei, așa cum a fost pre- figurat cu clarviziune de Cong-esul al X-Iea al partidului". Dt LI MINISTERUL IMMINTULUI N «uni rea șt transferarea educa- to&reier, îavățătonler și profesorilor ia postări)* publicate vacante pen- tra anal școlar 197# 1971 de la șco- lile generale, casele de copii, licee- le de eullură generală, școlile profe- sionale și liceele de specialitate, din manicipiile și orașele Pitești, Cimpu- luag-Mnscel. Arad, Bacău. Gheorghe Gbeorgbiu-Dej, Oradea, Botoșani. Brașov, Făgăraș, Brăila, Buzău, Cluj, Turda, Dej. Constanța. Craiova, Galați. Tg. Jiu. Miercurea Cioc, Odor- heiuJ Secuiesc, Călărași, Slobozia, lași .Pașcani, Giargiu. Buftea, Baia Mare. Sighetal-Marmației. Tr. Se- veni, Re redusă la ceea ce programa scola ră cuprinde. Programele sînt fetiși- analize. Prin aceasta, sprijinul care familia ar trebui să-1 dea Iii rămîne destul de anemic. Din toate acestea rezultă în mul rînd absolvenți de liceu pe șco- pri- care nu s-au deprins cu actul elemen- tar de cultură de a citi zilnic, așa cum resniră și mănîncă, de a gus- ta și trăi trice. de lațiile ei formații toare. Sîntem arta din necesități lăun- a o percepe prin articu- măjore și nu prin in- sporadice și întîmplă- după un sfert de veac de condiții culturale puse pe sca- ră de masă la dispoziția tuturor. Profesorii și părinții, ei în mul rînd, dacă nu exclusiv responsabili de felul cum se sesc. pn- sînt folo- t Prof. emerit VLADIMIR DOGARII Profesorul — declanșator al interesului pentru fenomenele culturii E cunoscută butada lui Saint Marc de Girardin : „Cultura este ceea ce reții după ce ai uitat ce ai învățat". Oricine a fost elev re- cunoaște că prin butada de mai s-s literatul francez exprimă un mare adevăr. Așa este : se uită a- mânuntele, datele precise, însă e- sențialul, vederile de ansamblu, au se uită. Nu se uită nici reacțiile, de natură afectivă ori intelectuală pe care ni le-a provocat cîndva ex- punerea unei teorii științifice sau analiza unei opere literare reali- zată de fostul nostru profesor. Dar pentru ca esențialul, vederile de ansamblu să persiste, e nevoie ca în anii de școlaritate să fi învă- țat cu seriozitate, să ne fi lărgit orizontul cunoștințelor prin lec- turi suplimentare și să fi fost în curent, cît de cît, cu cercetările noi, cu mersul științei și literaturii moderne, în primul rînd, prin in- termediul dascălilor. Prezintă elevii din ultimele cla- se de liceu, din zilele noastre, ga- ranția că, mai tîrziu „după ce vor mănunțit, în diferite licee din țară Totuși, și răspunsurile la chestio- narul întocmit de „Gazeta învăță- mîntului" sînt destul de conclu- dente. Din ele reiese că, dacă nu- meroși elevi sînt la curent cu fe- nomenul cultural, destul de mulți trăiesc încă în afara lui. După părerea mea, factorul ho- tărîtor în formarea unei culturi generale care să asigure elevilor de liceu reținerea esențialului, • vederilor de ansamblu și care să le deștepte interesul pentru stadiul modern al științei, artei și litera- turii este, în primul rînd. profe- sorul. De unde ar putea ști elevii ce este „lingvistica fi uitat ce-au învățat" (adică mănuntele, datele exacte), vor tine totuși esențialul, vederile ansamblu ? de cît, cu Sînt ei în curent, mersul literaturii a- re- de cît ac- tuale din țara noastră și de peste hotare, cu descoperirile științifice din domeniul matematicii, fizicii, chimiei, medicinii, ori cu orientă- rile cele mai recente din filozofie, muzică, pictură, sculptură, cinema- tografie etc. ? Evident, un răspuns exact Ia în- trebările da decît de mai sus nu se poate pe baza unui studiu a- dacă nu întîi de la profesorul ie limba română ? Cine i-ar putea iniția pe elevi întîi de toate în ana lui Brâncuși daca nu profesorul de desen ? Cine le-ar putea recoman- da mai bine revistele, programele de radio și televiziune precum și ultimele apariții în diferite dome- nii, dacă nu tot profesorul ? Dar pentru realizarea acestui tel profesorul trebuie să fie e! însuși în curent cu tot ce e nou in spe- cialitatea sa. Și încă ceva : sâ-: deprindă pe elevi să rețină, am noianul de cifre și date, esenția- lul, fiindcă orice cultură, și mai ales cultura generală, viază dacă este întemeiată pe esențe. Pe vre- mea sa, Kant obișnuia să spună că se străduia să-i învețe pe auditori, în primul rînd, „filosofare" — să filosofeze, adică să descopere și să rețină esențele. Dacă nu oricine din noi poate fi Kant, oricine poate urma însă principiul său didactic. Răspunsurile la ancheta privind cultura generală a elevilor de li- ceu relevă, fără drept de tăgadă că în pregătirea unora dintre vii- torii absolvenți ai liceului de cul- tură generală există încă unele carențe. Nu e mai puțin adevărat însă că de această situație nu esre vinovată numai școala. Răspund de ea și diferitele instituții de cul- tură care ar trebui să se preocupe în mod mai susținut de formarea culturii generale a elevilor, atribut indispensabil al omului zilelor noastre. Mă gîndesc mai ales la ra- dioteleviziune, la diferitele edi- turi. la O.S.T.A., etc.. care au d. tc ria să încerce realizarea unui dialog cu adinei rezonante — afective «i intelectuale — cu adolescenții dor- nici de cultură. Nu afirm că in programele șco- lare nu ar putea să-și mai facă loc o parte a problematicii ce stringentă actualitate • vieții cul- turale. dar vreau să precizez că. într-un anume feL școala trebuie să fie mai rezervată fată de -ot ceea ce încă nu a fost omologat de scurgerea timpului. Nu demult, teteviiiunea a orga- nizat o anchetă :n cursul căreia a- parent surprinzător, mult di-tre subiecții anchetat r„ știau r, — ? despre savanți ce'ebri *s R.aVn Oppenheimer sau a s:r .Alexân- der Fleming. Ne per.-;i"e-r acum sâ întrebăm această pmttcknsă m- st'tutie de c-iiurâ : care este doc- de-ea acordată — In programai» sale — problemelor majore ale cul- turii, care sînt criteriile de ••câ- tuire a programelor’ Nu e.:—■ a are prioritate ascectul strict "omer cial ? Nu cumva în loc sâ Inr jen- țeze gustul orbi l *e e dește : doctrmâ filazoScA — d CăU*' Re- nașterea — mișcarea Uter ară. ar- usucă p ftunu&câ dia secolele al XV-lea și al XVI-lea. La fel de supărător este și faptul câ unii elevi nu cunosc pe autorii pie- selor „Scaunele", „Moartea „n„ artist", „Croitorii cei mari din Va- iahia" sau „Mutter Courage" Ce— toate aceste piese sint pe afișele unor teatre din București și din alte orașe, înseamnă câ nu e . jr- ba numai de lacune în lectură și de dezinteres față de vi?-a ar- tistică in general. S-a afirmat in multe oca; tâ elevii citesc mai muit romane ce a- venturi și că nu sint suf cuent ie receptivi la noile modalități de ex- presie. în mare măsură afirmația este exactă. Dar receun- tute» bre mie formată. De coriad I tn intrc*dus in program. vite-a din i*îcr=rRe rrmmeaSa- tive ale lui Lucian RBga ți Ion Harbu. coi dintre cet mar vaiocoți sertitort români. aW rd- Hr opere reprrxistă e*oen*mte da seamă ta evo’utia mljloeceior de expresie. CusoMterea for va î.-r Indubitabil la apropierea efevifor de porria nooderrti, la inteLețerea eu Totuși, la cererea unor profe- sori ale eăroe aresoaste au tv» cazul tă le dtarutăm. rei d« ro- ruarcaMI peetl raodsi na na Soni lacta* ta peogaaua da Vontw» reat. -A, peatrs a nbțcne adste- ne» tioeretufoî șentar ia viața cul- turală. trebe.» n-l farm si ta- teleacă tren! arome al a^ar tnfo mxemacMîvf tău-, de f run»* ceti. Un d a ioc drert trece. oc- tas nalte dac* pcrtadic onS dto* tre cei sat de cearnă artiști pl»*- Uci. c*u acruțoci m vizita » su infxtuarae acte tlter noet care ta s ceară te ari orcatee nu lăsa să se tru =r»ba teoateter. proela- —reț* ăe* drept de a net vetuști ta eanporatfo ec cnneC*nul cftur va eeefraQ de breaslă Ar Mite ca toți te rare. !n- tr-os fie* sco aBnl tei direct te terecagl ta odnetCM eeoitilaterală n etev-us-, ci -munte la pasivitate sau ’a ——ftițiSe de măsură și al ^aeMc* nadaStfiU eficiente de re- Tedere a situației existente. Defieiejțeia pc nere. fenere' nzfestări atrăv"’ E- ă de mi- le a oferi erttell pedatociea. mlâde exact- La ’ date ■alt care amină de I. SAVA: „Contact profund cu marile meditații sonore" MâKvmKjmje la întretarv* jC»r9 es'.e nltte»! coocrrt la care aS fost?- te ctstrvuâ adese» Ia Ju- F _ .* — .nri: ușoare (caligra- f .■ . - - . mduioșătoare fone- Exarri S d0BC4*^:rează în ultimă ANA MARIA NARTI CULTUL 0 viziune înghețată, conser (Urma-e din pop, l-a) vatoare, distruge posibilitatea unei reale educații estetice Am mi-au către destul găsit, în răspunsurile ce fost date spre cercetare de „Gazeta învățămîntului", de puține care să dovedeas- școala realizează prea puține ani de zile publicarea unor lucrări de inițiere muzicală. Și în sfîrșit, nici Casa de discuri „Electrecord" nu a oferit școlilor materialul de audiție indispensabil necesar unei opere de adincă educație muzicală. Dar dacă instituțiile muzicale care au în primul rînd datoria de a amplifica dragostea, pasiunea pentru muzică a elevilor se fac vi- novate de atari neglijențe, nici școala nu se preocupă îndeajuns de stimularea acestei pasiuni. Scoaterea muzicii din programa a- naliticâ sau puținătatea spațiului care i s-a acordat au dus la lip- sa ce considerație pentru această disciplină. Măsurile luate ulterior pentru îmbunătățirea situației s-au roade îmbucurătoare, r:ă suficiente. Lipsa de ’e a orelor de cor con- iucă ia dispariția ma- ații artistice școlare. Re- L-s-ruriior școlare continuă în cele mai multe ca- le. subestimind capacita- epticnere a elevilor. a, o reconsiderare a progra- a-ali^ce care, oferind în sta- । a mai mai multă „teorie" de- *a:il;ă", continuă sâ-i înde- e pe eievi de muzică. în lo- ■-ir lecții de gramatică mu- n-j ar fi oare mai necesar ?-;m elevilor mai multe au- mat multe explicații teoreti- xem.-ii'î âri de natură a-i în- ce elemente este- ar C oare necesar ca ele la ora de muzică elevii mai p;:- ne date despre „cadranul to- -il sau .măsurile de 6“ (să nu ne înșelăm, foarte puțin utile pen- tru i-telegerea marii muzici!), dar să aibă in schimb posibilitatea de a-si însuși elementele estetice ca- pabile să-i atragă spre sala de con- --te. să !“ înlesnească înțelegerea ar;e; sunetelor? tie deosebită. ai tui acestor observații, constatăm că cei cărora le-am solicitat opl- resai numeroase reproșuri sau doleanțe atît școlii, eît și diferitelor de culturi Este limpede : cultura generală a tineretului nu eon- n-jma* opera scolii, ci și o rezultantă a activității instituțiilor de ; de cultură, investite și ele eu largi atribute educative. Kesponsabl- i’îr pe această linie nu sînt un simplu auxiliar al activității desfă- sm-ate in ț-tuaiâ. ci - cc lgatie intrinse-’ă. determinată de însăși menirea lor - .1 Căci fiecare domeniu de cultură este interesat să-și formeze ni* numai creatorii, pe cei ce vor asigura perpetuarea, augmentarea și pe- reni’atea valorilor sale, dar și consumatorii, oamenii apțî să înțeleagă și sâ guste aceste valori, să-și îmbogățească, prin ele, personalitatea spiri- tuală. Considerăm că deplina înțelegere a acestor necesități șî responsabi- l-tăți constituie una din principalele căi de soluționare a problemelor pe care le ridică formarea culturii generale a elevilor. 4 Evident însă că. inițiind această anchetă în gazeta noastră, ne-au pre- ocupat in primul rînd problemele specifice domeniului nostru — învăță- mtr.tul. Din ideile formulate de participanții la anchetă, din comentariile lor asupra nivelului de cultură generală al elevilor, asupra cauzelor care generează lacunele, se desprinde certitudinea fermă că, dacă se va limita numai la cadrele fixe ale lecței, chiar îmbogățită cu întreg arsenalul audio- vizual modern, școala nu va putea răspunde imperativelor legate de for- marea culturii generale. Așa cum bine sublinia unul dintre preopinenții noștri, o lecție de muzică, oricît de savant ar fi concepută, oricît de price- put ar fi profesorul care o predă, nu va crea niciodată emoția estetică pe care o creează audierea unui concert. Exemplu) este în egală măsură vala- bil pentru orice alt fenomen de cultură. Se impune deci ca școala să-i in- troducă mai larg pe elevi în mediile specifice în care se manifestă fenome- nul cultural — teatrul, cinematograful, sala de concerte, sala de expoziție etc. Pentru a răspunde misiunii atît de complexe la care obligă formarea culturii generale, școala trebuie să caute și dincolo de perimetrul incintei sale formule, soluții, căi, mijloace și modalități noi. apte să-I introducă pe elev într-un mod mai firesc în viața pentru care îl pregătește. Aceasta este o temă cu extrem de vaste implicații, dar de o mare actualitate, la care trebuie să mediteze învățămîntul — și nu numai eL Anchetă realizată de > B. OCTAVIAN $i DL ROBEA „Regret fapta comisă ; mă oblig în fața -celor prezerițj în această adunată,’Să7 Hclii- dez pentru totdeauna cu ase- menea atitudini". Vocea vorbitorului lasă senzația unei învălmășeli de gînduri și de sentimente și în același timp a unei încercări de a se adapta mediului ca- re-1 privește și-1 judecă. îți dai seama că e într-un mo- ment de cumpănă, în care un simțămînt tardiv de respon- sabilitate se împletește încă cu unele subterfugii, cu în- cercări de a minimaliza sen- sul atitudinilor adoptate an- terior. Și totuși regretele, pînă la o anumită limită, par sincere. Dar să derulăm fi- rul întîmplării... în fața a peste 60 de cadre didactice prezente la această convocare ad-hoc, Filip Ra- dița, profesor la Liceul de arte plastice din Timișoara, dădea socoteală țentru o conduită repetată prin care încălcase într-un mod fla- grant normele de etică ale societății noastre, defăimase realitățile evidente, venind în contradicție cu normele ele- mentare ale misiunii de e- ducator, de îndrumător spi- ritual al tinerei generații. A- ceasta de altfel amplifică gravitatea atitudinii sale. In- tr-adevăr, nu numai că nu a căutat să-și clarifice, even- tual cu sprijinul cclegilor săi, confuziile în înțelegerea unor probleme de viață so- cială, dar a tins chiar să le ridice la rangul de principii și să Ie Infiltreze în mintea elevilor. Astfel, Filip Râdița s-a dedat, în orele de curs, la prezentarea deformată a unor aspecte din viața po- porului nostru, a căutat să infiltreze în mintea unor ti- neri idei tendențios eronate despre caracterul relațiilor noastre cu alte state. — Ce v-a determinat să a- doptați o asemenea atitudine și mai ales în orele de curs ? — a întrebat cineva din asis- tență. — Nu știu. Poate un mo- ment sau momente de necu- getare sau. poate, modul ușu- ratic și nerealist în care am privit unele lucruri. Regret... Și răspunsurile alunecă din nou în meandrele încer- cărilor de justificare a unor activități condamnabile. Cele peste 60 de cadre di- dactice prezente în sală au înfierat faptele nedemne co- mise.de Filip Radița, propu- nînd. printre altele, de a i sa desface contractul de muncă, el nefiind1 demn de nobilul titlu de profesor. I s-a acor- dat însă și un ultim credit al încrederii în sinceritatea regretelor sale și a angaja- mentelor exprimate de eL Fapta sa, deși Justițiabilă, deși poate ar fi trebuit să răspundă de ea in fața unui tribunal, a fost discutată doar și, evident, condam- nată de opinia colegilor, a cadrelor care dovedesc In activitatea lor un înalt simț patriotic. Ei așteaptă a- cum din partea celui care a greșit grav față de societate să dovedească prin fapte noua atitudine ce înțelege să o adopte în viață. PETRE HLADCHI- BUCOVINEANU că o informare corectă și multila- terală în domeniul culturii artisti- ce. Pentru elevii din ultimele cla- se de liceu, dintre care mulți ur- mează secția umanistă, nivelul ge- neral este, limpede, nemulțumitor. Nu este încă potrivit să încercăm generalizări; sondajul ar fi tre- buit să cuprindă o arie mult mai largă pentru artă. Dar ca „mostre" ale unei investigații care se cere încă atent elaborată răspunsurile Îngăduie observații interesante. Nu este vorba numai de lipsa de informație, ci de caracterul con- fuz al datelor pe care elevii an- chetați le-au prins din zbor, evi- dent „după ureche". Cei solicitați să răspundă știu că „Scaunele" este o piesă de Eugen lonescu și cunosc cîteva nume de pictori și regizori de film pe care le mînu- - iese la întîmplare. Dar Samuel ’ Beckett rămîne necunoscut pentru cei mai mulți. Și mai grav este ca- zul elevilor cărora operele lui Brâncușt nu le sînt familiare și care confundă pe Horia Lovinescu cu Eugen Lovinescu, dovedind o foarte slabă legătură cu evoluția •rtei românești din secolul XX. Faptul merită să fie luat în dis- cuți** £• demonstrează astfel că prea ineficiente contacte cu feno- menele de cultură contemporană (iar răspunsurile referitoare la u- nele probleme științifice arată că nu este vorba, aici, numai de artă). înseamnă asta că, în mare, în- vățămîntul nostru liceal se desfă- șoară în afara prezentului ? Nu — pentru că numeroase răspunsuri dovedesc contrariul. Sondajul de față rămîne însă un ghid de În- cercare în investigarea acestei pro- blematici. Important este să ară- tăm care pot fi consecințele situa- ției relevate. Să ne imaginăm o școală care izbutește să transmită și să fixe- ze în conștiința tinerilor cunoș- tințe precise și temeinic ordona- te, dar care se referă numai la tre- cut și sînt văzute prin prisma con- cepțiilor de altădată. în știință, o asemenea situație ar fi de-a drep- tul aberantă ; dar de ce ne putem imagina atît de ușor o asemenea rămânere în urmă a învățămîntu- lui în domeniul culturii artistice ? Pentru că în școală, mai exact la unii profesori, sînt încă, se pare, foarte puternice prejudecățile care privesc noul în artă ca primejdios, amenințător, inevitabil purtător de idei dăunătoare. Această prejude- cată acționează defavorabil asupra culturii adolescenților nu numai pentru că îi privează de informa- orașelor. care dan spor pâmintului care strunesc for,a atom ului ș; H pun In slujba patriei. a oamenilor et Căutăm, ce asemenea, sâ-i aj :- tăm pe elevi sâ ueseagă că a iubi patria, a iubi poporul Înseamnă și a iub: pe marii săi fii. pe voievozi: noștri cei vite.: care au ținut sabia treazâ pentru . bertatea norodului și unitatea nattona’.ă. pe bărbații noștri cei mari care, așa cum spunea Bălcescu. „Întrupară in- dividualitatea și cugetarea po- porului spre a □ mar.iiesta iu- mii". „trăiră. munciră, suferiră și muriră" pentru binele patriei. Iată de ce sîntem partizanii cultului eroilor ca parte integrantă a cul- tului patriei. Cinstirea eroilor a fost întotdeauna un fapt universal și necontestabil, o piatră unghiu- lară a dragostei pentru poporul din rîndul căruia s-au ridicat și nu încape nici o îndoială că în zilele noastre cultul eroilor reprezintă un puternic generator de energie creatoare la scara întregii națiuni. în acest sens, tovarășul Nieolae Ceaușescu, a subliniat că „noi, comuniștii, cinstim figurile luminoase de revoluționari, de pa- trioți și cărturari, cinstim pe aceia care prin munca lor au contribuit la făurirea națiunii române. Acesta a fost unul din factorii care au fă- cut posibil ca astăzi să putem trece la construirea socialismului în Ro- mânia. Fără lupta și munca înain- tașilor nu am fi putut asista astăzi la marile realizări obținute de po- PATRIEI pcrL -.aștri ia dezvoltarea Româ- r.;; sure culm.le înalte ale civiliza- te: ssr.il.ș’.e. De aceea. niciodată sâ - . ă— □ e tapte din trecu- ;u de Jpti ’. muncă al poporu- „ nostru, care merită a fi cinstite din toata ■ r.? Aducind prinosul r.osiru de recunoștință memoriei no: cinstim prezentul și. în aceiași timp, asigurăm viito- rul poporul7!* nestro. înflorirea României Socialiste". Salutăm din toată inima importantele măsuri in ase de partid pentru cinstirea ero.lor P tr ei măsuri care aduc o mare contribuție la educația pa- triot â a întregului popor și în mod special a generațiilor tinere. Școala și toți ceilalți factori edu- cativi ii ajută pe elevi să înțeleagă ș: să s mtă că astăzi cultul patriei înseamnă. în cel mai înalt grad, dragostea noastră fierbinte pentru cel care ne este cirmaci înțelept pe drumul socialismului victorios — Partidul Comunist Român. Pentru că. așa cum a pus în lumină încă o dată Congresul al X-lea. prin tot ce face, prin întreaga sa politică internă și externă, prin felul tn care călăuzește destinele națiunii noastre socialiste partidul se dove- dește. așa cum a fost de-a lungul întregii sale existențe, exponentul plin de răspundere al intereselor naționale vitale ale poporului nos- tru. Este meritul partidului de a fi ridicat ideea de patriotism pe noi culmi, de a-i fi dat un conținut pro- fund socialist, de a fi transformat patriotismul într-o puternică forță motrice a mersului nostru înainte. Tocmai de aceea încrederea noastră în partid, munca entuzias- tă pentru a da viață obiectivelor fundamentale ale politicii sale mar- xist-lenini)ste sînt manifestări de esență calitativă ale patriotismului socialist. O caracteristică definitorie a cul- tului patriei în spiritul căruia cresc generațiile tinere din țara noastră o constituie unitatea organică între patriotismul socialist și internațio- nalismul proletar. Totodată, tinere- tul nostru este educat să prețuiască și să stimeze toate popoarele lum>i. întreaga activitate pe care o des- fășurăm în școală oferă posibilități inepuizabile de educare a tineretu- lui în spiritul patriotismului și in- ternaționalismului proletar. Stă în puterile noastre să facem din lec- ții, din activitățile din afara clasei și a școlii tot atîtea prilejuri de înălțare patriotică și justificată mîndrie națională. în fiecare județ, în fiecare colț de țară există locuri, monumente, case memoriale, opere de cultură materială sau spirituală care pot fi valorificate tn vederea educației patriotice și internațio- naliste a elevilor. Fie câ este vorba de urme ce atestă existența unei strălucite civilizații preistorice, de locuri pe care înaintașii le-au udat cu singele lor. șau care vorbesc prin glasul lor specific de virtuțile comuniștilor și uteciștilor. de tra- dițiile revoluționare ale proletaria- tului. fie că ne afiăm în fața case- lor In care au trăit și au creat per- sonalitățile de seamă aie culturii românești sau în fața unor monu- mente ale creației acestora. de felul celor ale lui Brîncuși de la Tg. Jiu, în fața unor monumente de cultură populară, ca și a celebre- lor mînăstiri din nordul Moldovei sau din Oltenia etc. avem datoria să-i ajutăm pe elevi să le pătrun- dă sensurile profund patriotice, să descifreze în ele și prin e’.e pagini de glorie din istoria neamului ro- mânesc Convinși de noblețea misiunii noastre, de înaltele responsabilități politico-cetățenești care ne revin în lumina documentelor Congresu- lui al X-lea, vom face din educația patriotică a generațiilor tinere o îndatorire de onoare. însemnările unui fost instructor de pionieri (Urmare din pag. l-a) rești trebuie ridicate la o scară monumentală. Un rol cu totul deosebit îl avea pentru copii (ba chiar și pentru noi, de ce să n-o spunem) princi- piul colectivismului. „Toți pentru unul, unul pentru toți* era o de- viză minunată și efectele ei edu- cative deosebite. Am priceput de asemenea cît de mult tnrîurea pro- cesul de educație această idee a spiritului colectiv, a răspunderii față de obște, a subordonării chiar, dacă e nevoie, față de ea. Am ob- servat însă că uneori in spatele tuturor era uitat individul unic și că frumoasa idee a colectivității era confundată cu o masă amorfă și nediferențiată. Or, un grup tju există decît prin personalitatea celor care-1 compun — cu marea diferențiere și cu coeficientul de originalitate pe care-1 presupune. , Nu există pionier-tnodel pentru că întotdeauna vor exista mai multe modele, iar forța exemplului nu constă tn raritatea și unilaterali- tatea sa. ci in faptul că reprezintă unul dintre idealurile posibile. Pomenind cuvîntul ideal mi-atn dat seama de alta dintre greșelile noastre. Pornind să-i facem pe co- pii să dorească să lupte pentru realizarea lui, ajungeam uneori să transformăm în ideal chiar și lu- crurile cele mai mărunte și ne- semnificative. E adevărat, nu exis- tă ideal în general, dar adevăratul ideal nu trebuie mărunțit și mi- nimalizat prin transformarea lut în monedă curentă. Să căutăm în viață acele fapte, atitudini, acțiuni care sînt semnificative, să promo- văm ceea ce ne apropie de ideal, dar să nu credem că-1 vom putea afla chiar peste tot. Ceea ce există sau se întîmplă „peste tot" nu este, prin aceasta, mai puțin important sau interesant, dar există totuși în viață o ierarhie a lucrurilor. Dacă i-am învățat pe copii care sînt criteriile adevărate și adec- vate ale scării de valori a socie- tății noastre ne-am apropiat ex- trem de mult de realizarea idea- lului. în sfîrșit, pentru că spuneam că tn educație nu există model unic și idealuri încremenite, aș vrea să rog cititorul să ia rindurile de mai sus drept una dintre perspectivele posibile asupra pionieriei și nimic mai mult. PAGINA» Învățămîntul peste hotare R P. BULGARIA Școala pe drumul modernizării O recentă vizită în R. P. Bul- garia ne-a permis să cunoaștem unele aspecte semnificative ale în- vățămîntului din țara vecină și pri- etenă, să stabilim contacte nemijlo- cite cu școlile și profesorii ei La Sofia am fost oaspeții Școlii medii nr. 21, una dintre cele mai mari ale orașului, un edificiu croit în dimensiuni largi, cu numeroase săli, cu holuri spațioase — una din- tre „primele cinci'. (în fiecare ju- deț există cîte cinci școli în care se aplică cu prioritate cele mai noi și mai mcfleme metode de predare — un fel de model la care sint so- licitate să se ridice toate școlile din județ). Profesoara Maria Semcova, con- ducătoarea acestei adevărate uzine de învățămînt „în trei schimburi", ne-a vorbit despre preocupările școlii, subliniind faptul că ea poate fi considerată reprezentativă pen- tru problematica învățămîntului bulgar, cu atît mai mult cu cit ea servește îndeobște drept bază ce experiențe pentru cele mai multe dintre inovațiile și perfecționările ce urmează să fie aduse învățăm .'ri- tului. Aici s-au desfășurat, de pildă, experimente vizînd legarea invăță- mîntului de practică, de viață. In urmă cu cîțiva ani s-a încercat ca, paralel cu studiile școlare, elevii să învețe și o profesie practică, lucrind în fabrică timp de o zi pe săptă- mînă. Cu același prilej, în școală a fost amenajat și un cabinet tehnic. Mai tîrziu, acest sistem a fost a- bandonat în favoarea ideii că școala de cultură generală trebuie să o- fere elevilor nu aptitudinile nece- sare pentru exercitarea unei profe- sii anume, ci o bază de cunoștințe tehnice necesare pentru însușirea ulterioară a unei profesii. To: a Școala nr. 21 a fost experimentată diferențierea studiilor medii. In so - țiile cu profil real punindu-se ac- centul pe studiul matematicii, al fizicii, chimiei și bi :. ; c., n ' ce în secțiile cu profil urrams: se pune accentul pe studiul istoriei ar- telor, al limbilor străine, al muzicii, al desenului etc. De pildă, elevii clasei a Xl-a din secția umanistă au patru ore de limbi străine pe săp- tămînă, în vreme ce elevii de la secția reală au numai două ore. Dar diferențierile nu sînt marcate nu- mai prin numărul de ore afectat di- verselor obiecte de învățămint. ci și prin nivelul la care sînt predate cunoștințele. La fizică, bunăoară. în secția reală se pune accentul în- deosebi pe problemele cu caracter matematic, in condiții care se apro- pie de condițiile primului an al în- vățămîntului universitar. De altfel, tendința de a apropia nivelul stu- diilor medii de nivelul celor uni- versitare este una dintre principa- lele tendințe ale învățămîntului bulgar contemporan. Prima clasă care a terminat școala în aceste noi condiții a dat rezultate foarte bune. Din cei 201 absolvenți, 124 au pri- mit medii de la 5.30 în sus (în is- vățămîntul bulgar se aplică sistem_1 de notare de Ia 1 la 6). și gumai trei au luat nota 4. Absolvența au făcut față cu succes exigențelor ao- miterii In universitate, unde se mără acum în rindurile celor mai buni dintre studenți. Școala medie nr. 21 din Sofia poartă numele lui Hrtstc Botev Cinstindu-și patronul profesore șt elevii organizează in fiecare an. aniversarea nașterii hu, simpozi- oane știmufice, manifestări artis- tice, precum și acțiuni închinate eroilor (intruci: la aceeași dată sa sărbătorește și „Ziua eroilor* Poposind la Piovdiv. ne Îndrep- tăm spre Școala generală oe S am „Vasil Levsr.ru". sstuată in vecrgn. cartier Camenița. Pe dram ne atra- ge atenția un paro. aedara: n’.nen- țiațiior muzei: socialiste. intre rare figurează ia ioc de r.z.ste ș; portrete ale profesonlcT. Ștoala „Vas;; Le^ui:". tr-fr*. țată in urmă cu 5 am îs: are se- diul într-o clădire nouă cu 14 său de clasă, cu 3 cabinete toe rr u de fizică ș: ce biologi- si cs 3 ateliere (pentru preș ucrarea meta- lului. pentru prelucrarea lemn—n și pentru studiul ma=tm.tc*. Ate- lierele si laboratoarele sini i ni e cu mobilier st aparaturi Ne-au reținu*, atenția frturtuise e obiecte de ană reslrate te el-ru în care e-evei- lum_ ta «nnm re cusut s: la tetă re zur-e ane^-irata gospodine. Profesor.; ne-au vm*. desen» felul în care este urgar. tata mu i z- De p-cA intr-un. sn. -n ■t-gj us-ipm s -A-rr nsemV- să •:* în altul zs-pra scabiurii mjinace- țcr st metodeice pentru reaurarea imăirT. r:_~ _ Uerecut etz. u'- cetttrarea atesîte- către tresne t- bsecuve prinepaje u presurme. bmeln-^le*. ne<5jarea ssiwlir.e „«cet- ue — tirrrfi- * *-, zarea tuturor b u- —'«I raiest. astfel incit să hmjt-re la reno- varea sarexau pcz> Caracserabe «cere, sec" es=e faptul că re care o *tecre-« îsi cutitinsâ fttetxte ri srf reri teinx* st de cururi» z——» _ Toți cei *.« eteri care au atac — ce exemp. u .«sa ■ dl-a tu ». - școlar trecu: vrt wrur e-ri -x scoli ce turei superi:'* Caracner»- tic este si faptul ca ccn riso«* absoiveap_ar ei ist seu*meu za zt»- școlu generale participă la acțiu- me cu caracter științific ale uni- versttariior. iar aceștia, la rîndul asistă la dezbaterile pedagogice și șttmțtfice pe care le organizează prolesoru școli; generale, autori ei .nș^; a; unor interesante lucrări de cercetare științifică. • Trerind pe drumul care duce spre munțu Rna prin Perlic, unul c-ntre ce; ma. mar, și mai vechi centre numere cm Bulgaria, ne-am oțet: la șosja din comuna Coceli- nc-.o. o clădire in formă de „U“ astfe. coastru-tă incit ferestrele sale sint tot timpul îndreptate cu fiți spre soare Școala are 18 săli oe cțasă. trei laboratoare, două a- te_ere o sală de cultură fizică și uz bana oe Lr ot Teste cadrele didactic* din șco- lar Eruirar** i* îndreaptă In pm- «et «4cros~.^ spre indeplmirea sartmiJe» li aiari tnsAțlmiatului «e Psradul Ccntsux Bulgar. O —-mta sanarl a partid ului a ^voettag trecerea la Invită- •n aa-j gesene si abiigalor.u d» M «sL =*Jdemitarea pmgramejoc fcatare. suetesoauxarea discipUnriar preâare fn șcaalâ. tmreduerrea In ptaasi de fcrttxmlnt i unor științe xreraaduH* șt a unor noi diad- ptae cta ar ri tecAztcau biort-.iiaia, rir==. citrrtetxa «c. In n»- aatctnf de tată. ac^Mte de tevltă- ■feg faereati la eliberare* aoOor Mugame. ta car» m rar coect»- t-ca oststtâe («cmle de moderia- xare ■ 1 uMii iltfal Aceste pro- pxae vne S iareodoie în școli fc- îroEid da as=i îf$ Tot în vede- rea jarfri-Wilrt! Izvâțasvntulai ae « xX-tjr —v 4 r4 șc-slkrirarea espe- . r .i tireti ne 5 red M predarea n rea. *r>xa pendocn ta eiaaeia adc. De • aarartetâ aMețîe re Socur» «a aJ*-— -1 taap iSEtxaeaa ■ae-g*".- urederae 3 !- T4rj«.-t îa epret mz aresc ac. rWtori a ~-*=K=ss as acaaa ta iar «aa»- x* ie rar-cre. scol; s- cadrele n-nacnre :■< - Ir- versftatea dn Prrfessru INSTITUTUL POLITEHMC-IÂȘI ANUNȚA: scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice î FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA 1. Profesor, poz 2, Catedra de chimie fizică, disciplinele l „Electrochimie" și „Electrotehnică și electrochimie". 2. Profesor, poz. 4, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele : „Mașini și utilaj special în indus- tria celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale" și „Fizica și fizico-chimia materialelor fibroase celulozice" (disciplină la alegere). 3. Profesor, poz. 5, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele: „Tehnologia compușilor macro- moieculari" și „Chimia compușilor macromoleculari". 4. Profesor, poz. 6, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele „Utilaj în industria compușilor ma- cromoleculari" și „Proiectarea întreprinderilor chimice" (facultativ). 5. Conferențiar, poz. 8, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele : „Chimia compușilor macromolecu- lari", „Polimeri semiconductor!". 6. Conferențiar, poz. 9, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele : „Chimia polimerilor" și „Mecano- cnimia polimerilor" (disciplină la alegere). 7. Șef lucrări, poz. 4, Catedra de chimie organică, disciplina „Chimie organică" 8. Șef lucrări, poz, 10, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele ; „Tehnologia organică" și „Teoria proceselor tehnologice". 9. Șef lucrări, poz. 11, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele: „Chimia compușilor macromole- culari', „Tehnologia organică și teoria proceselor tehno- logice". 10. Șei lucrări, poz. 12, Catedra de macromolecule naturale și sintetice, disciplinele : „Tehnologia compușilor macromo- leculari', „Tehnologia organă și teoria proceselor tehno- logice". FACULTATEA DE CONSTRUCȚII li Profesor, poz. 2, Catedra de matematici I, disciplinele i „Matematici superioare" și „Matematici generale". 12 Lectcr. poz. 7, Catedra de matematici I, disciplina „Ma- tematic; generale". 13 Conferenț:ar, poz. 4, Catedra de construcții, disciplina „C.ădiri și construcții civile". Î4. Conferențiar, poz. 4, Catedra de statică și rezistență, dis- rplxe e : „Rezistența materialelor" și „Teoria elasticității s; piasticității*. !■ Aststent. poz 13. Catedra de statică și rezistență, disci- cCria „Eretica construcțiilor". 16 Șef iu rări, poz. 7, Catedra de beton armat, disciplinele de -obstrucții și tehnologia construcțiilor", „Pro- K Asiste-*, poz. 9. Catedra de beton armat, disciplina „Beton 18. Asistent, coz. 10. Catedra de beton armat, disciplina „Con- structi: din beton armat'. 19. Irecior. poz. 5, Catedra de Matematici I. disciplinele i .e analiti ă” și „Matematici superioare". ’ M. Aș^tent. pcz. 12. Catedra de geotehnică și materiale de ::disc:plir.a „Chimie și materiale de construcții". ÎI. Assstent. pcz. 12, Catedra de matematici I, disciplinele t superioare’ și ..Analiză matematică". FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA .. 'ccfereaiiar. pot 2, Catedra âe desen și geometrie des- rt. a, d^::c_na JDesen tehnic", „Geometrie descrip- u-ă ș: desen*. 23 C.xnferen;: y. pot 5. Catedra de mașini electrice, disciplina .Majsxti eiectrare*. 74. C-rferențiar. poz. 5. Catedra de eiectroenergetică, disd- 3*ae . Ccz~oie ți rețele electrice*. ri Asjtent pcz. 19. Catedra de electrotehnită și măsuri eiec- tr vi_na „Măsuri electrice*. 24 A» itent pca. i ■ Catedra de eiecuroiehntă si măsuri eiee- ds*c>pi:ra -Măsari eiertrire'. 27 Asuse-.t. pcz 1_ Cancer* oe —an, ereenrure. diserpima FWltl oT~î ~ i i * r «meii* W. As^nec.:, pot x Crîecr» ie etectt-*. d*mpt=eie < -i.-ă C r-.ertrcnJcâ*. _52e:*„*xenni^*. mea Ar «-ert. pcz IC Ca‘- de țt: ră- «: renomatiziri. d s- FRANȚA Căutări metodico-didactice într-un liceu din Strassbourg O vizită în Franța mi-a prilejuit unele observații asupra metodelor didactice utilizate de profesorii de istorie și geografie ai liceului din Strassbouirg-Neudorf în vederea ob- ținerii unei eficiențe sporite a pre- dării. Lecțiile la care am asistat s-au desfășurat la clasa pe care france- zii o numesc a H-a (corespunză- toare clasei a X-a din liceele noas- tre). Ele au avut loc în cabinetul specializat de istorie și geografie, dotat cu un aparat de proiecție, cu epidiascop, magnetofon, hărți etc. O primă lecție, avînd drept su- biect „Propaganda revoluționară în timpul Marii Revoluții Franceze din 1789—1793“, urmărea înarmarea elevilor cu cunoștințe despre meto- dele de cercetare științifică prin de- pistarea elementelor revelatoare pentru tema dată, ca și stimularea capacităților lor de descriere, de sistematizare, de analiză și sinteză. Profesoara a împărțit clasa în gru- puri de cîte trei-patru elevi, distri- buind fiecărui grup anumite mate- riale: albume cu ilustrații de epocă, gravuri satirice, texte ale unor cîn- tece, reproduceri după: tablouri ce- lebre. Dubă o cercetare de circa douăzeci de minute a acestor mate- riale, fiecare grup și-a comunicat observațiile, pe care profesoara le-a notat, pe tablă. A reieșit astfel că revoluționarii vremii respective fo- loseau numeroase metode propa- gandistice : cîntece, lozinci, desene, vignete,'gravuri satirice, manifesta- ții de masă, serbări etc. Pe baza în- trebărilor profesoarei, elevă au căutat să introducă o ordine in ca- drul acestor elemente oarec-jm z -- parate. S-a ajuns astfel la nami;- rea a două man rubrici : 1) mani- festări de masă ; 2) mar.uesia: individuale. In prima rubrică au fost înglobate marile serbân. ma- nifestațiile cultului revoluționar sădirea „arborelui libertății*, .ser- barea federației”, la care au lua: parte circa 400 000 de cetățeni r a.- tele. Din rubrica a doua clasa a s- preciat că fac parte cluburile unoe se expuneau anumite teme, ziarele, calendarul revoluționar, uniforma, limbajul, farfuriile pictare etc. Ca temă pentru acasă (în vederea că- reia s-a lăsat un răgaz de 15 ele . li s-a cerut elevilor ca. In grupe de cîte doi, să caute și să aleagă ei înșiși documente ilustrative cu pri- vire Ia propaganda revoluționară a epocii. O altă lecție, ținută la o dasă pa- ralelă. a prezentat un interesa.-.: caracter experimentat Această lec- ție, cu tema „Momentele cele m. importante din viața și domnia iui Napoleon I“, urmărea să le creeze elevilor o imagine istorică de an- samblu, să-i deprindă a analiza personalitatea istorică și să ie for- meze o reprezentare plastică a a- cesteia. La începutul lecției, un e- lev a prezentat un referat, însoțit de un adevărat spectacol la care au participat cîțiva dintre colegii lut Astfel unii din ei au recitat fragmente din discursurile lui Na- poleon, alții au mînuit magnetofo- nul, a cărui bandă reproducea ±*cre*rew _Zrrea* a ” BsșSmvcl i tu aa prererst . .• -c J-.... ■■■;'• Lre^a * fast luarea aflata 4a ek*-*- brio a i~s: aSemr*. be nanzrâ ti-: . r A=> MMM. «1 icMMK CIMT. |t ta Aaoă arta ie ger-yr A» rare ar- Mnn M-4 tac** j pe eo-n ec :-rorea i lăJUftcă șx ca —- MfeM areceii — ia biru-e Asd»- prr^j .eriuie iz trata: lespre gSe- tar_ iz oră »-a pmee*oi: xa f — despre cpecar. iraot: de excucazu Durata .ut a faK âe tzr- ca ÎS de srw. Au ara*: tatre- rJr: puse de e^.~. a :are răsp-jn- -■riu —leș.-. Ier su în drmă ana- fcî. profesoara, iz sra armatoare s-a *rmt ia arudiul ghețarilor din Mor:-Biar.<. 5r. t. rerceta: haria Tipografică 5 000 bloc dia- tTimă in relief) p au răspuns in scris, pe caietul de .berâri practice, Kj Întrebări pr-.v-.nd iltitudinea. curba le mveL caracterele munți- lor ilpizi. nivelul unde se npreșre pădurea, relieful ghețarilor, omul și muntele etc- în ora a treia ur- rr.au să se proiecteze la epidiascop fotografii din regiunea ghețarilor iar elevii să recunoască feluritele caracteristici și să le explice. în general mi s-a părut că aceste modalități de predare au avut da- rul de a suscita un interes sporit al elevilor pentru însușirea cunoș- tințelor și de a-i face să participe în mod activ la lecție. Prof. LETITIA PAPU F4CLLT4TTA DE INDl STUC l 5OAR 3! •-* V-* pcz * Ca.-_er*î ie c-mf—r.: p»eie. dscipli- r ---? .zLeerem» f* stroiret v «: zr- ectare a lucălță- - -mc - -Pr-xese ---—n»-«x- in .-:^-r,2 produselor din 4 băachDarri; S p«z. * Caieira ie tenfer*.:: din piele, disc-, pi inele i . >' r»------e - m -- per.tr*; produse dir. piele și •* * ț ~ i s te- tei jgna produșiloc macro- XI A- > z> 3 • de din piele, disciplina .2- țrpc c~ pie> îi înlocuitori”. Xî. >sr«rtt pez f de nncotaje-confecții, disciplina - । w txjr” FACVLTAWA DE MECANICA M As-saenx pcz. 9 Cateera de firică. disciplina „Fizică". M- Asoteac. pa*. ÎL CaCedra de fizică, disciplina „Fizică*. M As-ssett. poz 12 Cate-ira de fizică, disciplina „Fizică". 1“ .Vsteax pca. 5. Ca»:-^ de nrdraubcă și mașini hidraulice, ±3c=pE=a .Meczaxa T-ricelar*. M Aspect, pcz X Caaei:» ie ."-^raolică ți mașini hidrau- uce. SKtptea UicrătLca*. 1 pco. 7. Cree-ira ce hidi aulică și mașini hidrau- -- - . - .* i ț; hidraulice. ,.Me- narj-a E-atielor”. „Mașini ixxtraulioe și hidropneumatice", «MooeIk* t.^rrz.'sA'. Șei «e Facrărt, poz A Catedra de tehnologia construcției de aaaci ft —ad-rei Mrrkoie, dis-nplina „Tehnologia ex- punităm. tr=rit«=.rerre ț; mașinilor agricole". «1 Atdtete. p z ■> Ci'rz-^ z' te.'uxiiogre construcției de ma- • - . • .Te. - - ■ ■—»tr„ tiei de mașini”. <2 Ai-șp-st. pcz lk C<^ed~ de tehnologia construcției de ma- ' egrirt^e. ctscinlineie : -Mașini de prelucrat •eirf*, Și tMt*.' - Ia rr nrea mașini 43 ArisserK. pcz r Catedre de rezistența materialelor, disci- p. ni „F.șzistenta riarev-âlelor*. Ciaridri:: ia oncurs vor depune tn termen de 15 zile penut; posrm-.le ne asistent) și de 30 de zile (pentru posturile ie șefi ce iocrări. conferențiari, profesori) de la data publi- ^rtt acestui anunț iz Buletinul Oficial al R.S.R., la secreta- ruril rectoratului Insuroruîui politehnic din Iași, calea 23 August nr 22. cererea de înscriere împreună cu actele pre- răzu» o* Lețea nr. 6 privind Statutul personalului didactic ^ta ItapnbfiGa SocteIMtâ Remania. pjbliiatS In Buletinul Ofi- cîal, Partea I, nr. 33, din 15 martie 1969, și de Instrucțiunii» Mmisreruiui învățămîntului nr. 84539'1969. Concursul se va desfășura în conformitate cu prevederii» >gu vjs-menționate. Mmm „c. DiMr-cm ANUNȚA: școaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE INSTRUMENTE ȘI CANTO 1 asistent la catedra II — Instrumente de suflat și percu- ție, disciplina Clarinet, poz. 9. 1 asistent la catedra III — Instrumente coarde, disciplina Vioară, poz 8. 1 asistent la catedra V — Muzică de cameră, disciplina Muzică de cameră, poz 8. Candidații la concurs vor depune la rectoratul Conserva- torului de Muzică „G. Dima” din Cluj, str. 23 August nr. 25, in termen de 15 zile de la publicarea acestui anunț, cererea de înscriere, la care vor anexa, in dublu exemplar, actele prevăzute ie Legea nr. 6 privind Statutul personalului di- dactic din Republica Socialistă România, publicată In Bu- letinul Oficial, partea I, nr. 33 din 15 martie 1969, și de instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539 1969. Concursul se va ține Ia sediul Conservatorului din Cluj, gtr. 23 August nr. 25, în termen de 30 zile de la publicarea acestui anunț. Termenul de înscriere la concurs se socotește de la data publicării concursului tn Buletinul Oficial. UNIVERSITATEA „AL I. CBZA“-IA§I ANUNȚA: scoaterea la concurs a următoarelor posturi i FACULTATEA DE MATEMATICA-MECANICA — Profesor la Catedra de analiză matematică, disciplinei» Teoria funcțiilor de variabilă reală și topologie, Capitole speciale de teoria măsurii, poziția II/3. — Profesor la Catedra analiză matematică, disciplinele Analiză și Analiză funcțională, poziția H/4. — Lector la Catedra ecuații diferențiale și analiză nume- rică, disciplina Ecuații diferențiale si ecuații integrale, pdki- ția IV/9, FACULTATEA DE FIZICA — Lector la Catedra de optică și spectroscopie, disciplinele Spectroscopie instrumentală și atomică, Optică și spectros- copie, poziția VII A/7. — Conferențiar la Catedra Fizică moleculară și căldură, disciplinele Mecanică și acustică, Fizică generală (partea I), poziția VI1B/3. FACULTATEA DE CHIMIE — Conferențiar la Catedra de chimie organică, disciplinele Cataliză organică, Teorii moderne în chimia organică, poziția XA 6. — Conferențiar la Catedra de chimie organică disciplinei* Sinteze speciale organice, Chimie organică, poziția XA/4. — Conferențiar la Catedra de chimie fizică, disciplinele Chimie fizică (termodinamică) Chimie fizică, poziția XIA/6. — Conferențiar la Catedra de chimie anorganică, discipli- nele Chimie anorganică, Izotopi, poziția IXA/2. FACULTATEA DE BIOLOGIE-GEOGRAFIE — Asistent la Catedra de geologie-paleontologie, discipline- le Geologie generală. Tehnica fotografiatului. Geologie cu elemente de pedologie, Geologie și paleontologie, poziția XVIA9. FACULTATEA DE FILOLOGIE — Profesor la catedra de literatură universală, disciplina Literatură universală și comparată, poziția XXIIA/1. — Conferențiar la Catedra de limba și literatura franceză, disciplina Limba franceză contemporană, poziția XXIIl/2. — Lector la Catedra de limba și literatura franceză, disci- plinele Limba franceză contemporană. Curs special de limba franceză, de 1 an, Curs special de limba franceză, poziția XXIII/11. — Lector la Catedra de limba și literatura engleză, disci- plinele Limba engleză contemporană. Gramatica comparată. Curs practic. Curs facultativ, poziția XXIVA/12. — Asistent la Catedra de limba și literatura engleză di.' ciplinele Limba engleză contemporană. Curs practic, poziți* XXIVA/22. — Asistent Ia Catedra de limba și literatura engleză disci- | plinele Curs practic, poziția XX1VA/24. — Lector la Catedra de limba și literatura germană, disci- plinele Limba germană contemporană, Istoria limbii germa- ne, Literatură germană. Curs special, poziția XXIVA 2/6. — Asistent la Catedra de limbă și literatură germană, di»- ciplina Limbă germană (curs practic) poziția XXIVA 2/8. — Asistent la Catedra de limbă și literatură germană, dis- ciplina Limbă germană (curs practic), poziția XXIVA 2/14. — Asistent la Catedra de limbă și literatură germană, dis- ciplinele Limba germană contemporană. Literatură germană, T.imha germană curs practic, poziția XXIVA 2/15. — Lector la Catedra de Romanistică și limbi clasice, discipli- na Limba italiană, poziția XXV/7. — Asistent ia Catedra de Romanistică și limbi clasice, di«- c.pLna Limba italiană, poziția XXV/16. — Lector la Catedra de limbă și literatură franceză, disci- p.zie:e Literatură franceză (Renaștere^ Literatură franceză, Limba franceză cure practic, poziția XXIH/4. FACULTATEA DE ISTORIE-FILOZOF1E * — Lector la Catedra de istoria României, disciplinele Cur» •pecial de istorie modernă, Seminar special de istorie moder- nă, Istoria modernă a României, Paleografie româno-chirili- că, poziția XXVIII/6. — Lector la Catedra de istoria României, disciplinele Is- toria P.C.R„ Istoria contemporană a României, poziția XXVIII/10. — Lector la Catedra de istorie universală, disciplinele Isto- rie modernă universală. Istoriografia istoriei României, Filo- zofia istoriei, poziția XXIX/9. — Lector Ia Catedra de psihologie, disciplinele Psihologia copilului și psihologia pedagogică, Psihologia pedagogică. Psihologia copilului, poziția XXXB/6. FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE — Asistent la Catedra de economie politică, disciplinele Istoria doctrinelor economice. Economie politică, poziția XXVI'16. — Conferențiar la Catedra de economie politică, disciplina Economia politică, poziția XXVI/5. — Asistent la Catedra de finanțe, disciplinele. Finanțe, Buget de stat și control financiar, poziția XXXIIBT1. — Asistent la Catedra economia agriculturii, disciplinei* Statistica teoretică și economică, Statistica agriculturii, pozi- ția XXXIIC/14. — Lector la Cațedra contabilitate și analiză economică, disciplinele Calculația prețului de cost, Evidența contabilă și analiza economică. Economia agriculturii, planificarea și evidență contabilă, poziția XXXIIA 10. INSTITUTUL PEDAGOGIC FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA — Asistent la Catedra de educație fizică I, disciplinei* handbal-oină. schi, turism-excursii, pozția X/10. — Asistent la catedra de educație fizică II, disciplinsl* gimnastică, atletism, poziția XI/6. i Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectora- tului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, Calea 23 August nr. 11 , cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Repu- blica Socialistă România publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 33 din 15 martie 1969. Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, pentru posturile de profesori, conferențiari și lectori și de 15 zile pentru posturile de asis- tenți. Concursul va avea loc la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași în termen de 4 luni de Ia expirarea termenului de în- scriere la concurs pentru funcțiile de profesori, conferen- țiari și lectori, și de 2 luni pentru funcția de asistent Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau di- rectorului acesteia, înscrierea la concurs. Informații suplimentare privind condițiile de înscriere la concurs se pot obține la secretariatul rectoratului Universi- tății din Iași, telefon 1.27.18. Termenul de înscriere la concurs se socotește de la data publicării concursului în Buletinul Oficial. LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ DIN DRĂGĂȘANI JUDEȚUL VÎLCEA roagă pe toți foștii elevi și profesori să trimită fotografii șf do- cumente legate de activitatea liceului dintre anii 1919 și 1969 in vederea organizării sărbătoririi semicentenarului la 14 de- cembrie 1969 la Drăgășani la care sint invitați să participe REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA) București, Piața Scmteii or. 4. lelefon 17.60.20, AtM namental* m laa la «ficiU* poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul j GemMriatUl Pdigrafia Casa Solnteil «133 « I