Proletari din toate fârile, unifî-vâ! ■ Un experiment privind proble- matizarea lecțiilor de istorie-pag. 2 INVÂTĂMINTULUI □ Ce teme discutăm in consiliul profesoral?-pag. 3 Anul XXI Nr. 1019 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMINT SI CULTUtA Voeri 28 Miembrie 1969 4 neguri 25 bani ■ Aspecte contemporane din invăță- mintul danez-pag. 4 Sesiuni științifice în ansamblul acți- unilor care vizează perfecționarea invă- țămîntului, manifes- tările organizate de societățile științifice ale cadrelor didac- tice au meritul de a contribui în același timp la îmbogățirea culturii de specialita- te, la dezvoltarea in- teresului pentru munca de cercetare, precum și la elucida- rea unor probleme cu caracter pedagogic ale școlii contcmpo- ilie. Aceste caracte- ristici le-am găsit reunite și în recente- le acțiuni inițiate de Societatea de științe filologice la Bucu- rești și- de Societatea de matematică la Arad. Sesiunea metodico- ttiințifică pe țară or- ganizată la Bucu- rești, intre 22—23 no- iembrie a.c de către Societatea de științe filologice a avut tema „Predarea lite- raturii la orele de limbi străine în clase- le a Xl-a și a XII-a“. Așa cum au arătat în cuvîntările lor de deschidere a lucrări lor sesiunii prof. univ. Ion Brâ&scu, vicepreședinte al So- cietății si conf. univ. Emil Boldan. secre- tarul general, tema respectivă se înscrie într-un program mai vast de acțiuni meni- te să ajute la lămu- rirea complexelor probleme ale predă- rii limbilor străine în școala de cultură ge- nerală. în cea mai mare parte a lor, lucrările sesiunii au urmărit să delimiteze locul pe care îl are stu- diul literaturii în predarea limbilor străine, contribuția pe care o poate adu- ce la mai rapida și mai temeinica însu- șire a cunoștințelor de limbă, precum și să scoată în eviden- ță cele mai eficiente și mai moderne mo- dalități de predare a acestui context lite- raro-lingvistic. După două interesante co- municări, constituind un fel de punere in temă, intitulate una, „Literatura, mijloc de predare a limbi- lor străine" (prof. univ. Mihail Bogdan — Cluj), iar alta „U- nitatea dialectică dintre predarea lim- bii și a literaturii** (lector univ. Antoa- neta Christescu — București), numeroșii participanți la lucră- rile consfătuirii .— cercetători, cadre di- dactice din învăță- mîntul universitar și de cultură generală, membri ai filialelor și subfilialelor socie- tății din întreaga țară — au asistat la un șir de lecții prac- tice demonstrative prezentate la citeva din liceele bucu- reștene și urmate de discuții. Astfel, pro- fesorii și specialiștii în limba engleză au asistat la o lecție prezentată de prof. Mariana Țăranu la Liceul nr. 10, cei de limba franceză la o lecție a profesorului Ion Vicol la Liceul „Mihai Viteazul**, iar cei de limba rusă la lecția profesoarei La- risa Solcănescu de la Liceul „N. Bălcescu“. In cea de a doua zi a lucrărilor s-au prezentat comunicări și s-au purtat dezba teri pe teme privind îmbogățirea lexicului prin orele de litera- tură, valoarea educa- tivă a lecțiilor de lite- ratură sau mijloacele audio-vizuale în spri- jinul predării litera- turii, probleme la elu- cidarea cărora și-au adus contribuția lec torii universitari Va leria Alcalay. Sara Ruium. Maria Kotov- ski. Valentina Odo- bescu. profesorii Feli- cia Predoiu, Edith Rapaport, Maria-Lui- za Ungureanu. Lavi- nia Jitaru, Alexan- dru Roman, Inocen- țiu Măcăreanu și alții. La Arad, profeso- rii de matematică din întreaga țară au discutat, în cadrul u- nei consfătuiri orga- nizate de Societatea de științe matemati- ce prin contribuția directă a filialelor sale din Cluj și A- rad, tema „Elemente de calcul numeric și programare matema- tică în liceu-*. Au fost audiate cu a- cest prilej expuneri- le „Probleme actuale de analiză numerică** (acad. prof. Tiberiu Popovici), „Metoda eliminării a lui Jor- dan și aplicații' (conf. dr. Ion Ma- rușciac), „Predarea elementelor de pro- gramare matematică în liceu* (prof. dr. Elena Popoviciu), „Aritmetica interva- lelor în calculul a- proximativ (dr. Ște- fan Berți). Conținu- tul acestor expuneri ca și lecția deschisă la care au asistat participanții la con- ferință au demon- strat posibilitatea in- troducerii în școală a Unor noțiuni de ana- liză numerică, pre- cum șj faptul (ă o- cestea pot fi apli- cate la probleme practice pe deplin accesibile elevilor. Discuțiile ce au ur- mat au scos în evi- dență că una din direcțiile ce trebuie urmate pentru mo- dernizarea Invătă- mîntului «fcatematic în liceu o constituie introducerea elemen- telor de calcul nu- meric și programa- re matematică. S-a arătat că este nece - sar să se acorde mai multă atenție capito- lului ..Elemente de programare liniară din geometria anali- tică**, să se dîrecțio- neze gîndirea elevi- lor. în rezolvarea u- nor probleme. spre analiza calculului numeric, să se reali- zeze o mai strînsă legătură a proble- melor de matematici cu practica, evitîn- du-se folosirea unor exerciții artificiale, in alcătuirea cărora se pornește de la re- zultate. CUM SINT VALORIFICATE POSIBILITĂȚILE LOCALE IN ORGANIZAREA PRACTICII LA CLASA A IX-A După aproape nn trimestra. «mnnici n ■ Rund — ace-u element esențial, eare conferă rta*rt a £X-a an prad w • urman specifică în ansamblal iavă|ăaMB*aM tot M aaă — șâ-a Ocf—t ca mare măsură earaetenatăcăle. denand t» ■ « ku prețaut. u factor CU 0 deosebită pondere fwriti p ,Tni m prrxăuzta pentru muncă și viață a elevilor. Acest fapt imbaeurător l-am ;aoerui ayoi.cm al LA_S.-ul-.z_ au efectuat pini in pceze-—t tociri de pregătire a te- renului pentru ea In primăvară să planteze viță de vie. pe care tot ei Firește că. în prealabil, ei s-au ; VW,: cu probtemele generale ale ccgaccrâru umtățu agricole din locaLtata. Aței. cupă ctrr. ne-a spus d-rectoral scolii. prof. VA- LEXIC GANESCU. au recoltat si strut rr.rrs. ci pitind in ace- u . trust- - ;uun. generale ce :i- • pa-:.:r-± --.■.e. ie vie si de pre- jâtire a veri pentru iir». Din dis- .--t—e pictate ru elevi: înșiși v-in pcr_t da S€2—a că practica - — î 1: face sâ îndrăgească și r.i: —-?t frumoasa ocupație a pă- nrfflnr Nor. O bună instruire practică în do- ren:ul v-.ucultur.i se constată și la clasa a IX-a de la Școala generală de 19 ani din comuna Fintînele. T-ind seama de condițiile pedo- c:u—mice ale zonei, profesorul de ri >re-agr.cul:=râ CONSTANTIN AVRAM le-a predat. în cadrul pregătirii practice, noțiuni de vini- iveați*- de evidență contabilă. de depo-Uar® și păstrare a .trcu-riior și producători dtrtru. precum și " nuni privind iPuvțlAărâ* UDdr mașini agricole. J>e un real folos in desfășura- rea munca mele cu elevii, au fost cursurile organizate de către in- spectorat pentru noi, cei care pre- dăm la clasa a IX-a, ca și indica- țiile din lucrarea metodică : „Re- comandări pentru organizarea și desfășurarea pregătirii practice a elevilor din clasa a LX-a a școlii generale de 10 ani“ — ne-a spus tcv. Avram. Dar pentru ca practi- ca să meargă mai bine, pentru ca noțiunile predate de noi să fie mai utile elevilor ar trebui să avem la dispoziție o serie de materiale di- dactice strict necesare însușirii efi- efente a cunoștințelor. Mă gîndesc la asemenea materiale cum sînt planșele cu părțile principale ale mașinilor agricole existente, cu pro- cedee utilizate în efiimizarea agri- culturii și la filme didactice cu teme viticole și agricole, care ar trebui să se afle din belșug la dispoziția școli- lor sătești**. Atributele competenței îndrumătorului de practică CASA CORPULUI DIDACTIC / - WSTlIUIIt CU MULTIPLE WM -> > STUDIO ȘCOLAR DE POPULARIZARE A ARTEI Totul a pornit eu aproapt un an în urmă. Mai precis, în ianauarie 1969. Patru profesori tineri de la Liceul nr. 5 din Brăila, cu inimile pe măsura titlului lor — Ion Zlăvog, Genoveva Un- gureanu, Maria Nistor și Sorin Leu — au luat iniția- tiva de a apropia arta de sufletul tinerilor. Sau poate a fost numai un răspuns la o dorință izvorîtă din inima unor elevi ca Florin Topo- leanu. Aurel Furtună, Dom- nica Bașno și Anastasia Bi- bic care, la un loc cu alțl 12, au cerut „să fie initiati în lumea frumosului". Fapt este că cei patru profesori brăileni s-au hotărit să treacă în fruntea grupului de elevi și, împreună, să-i conducă în lumea cuvinte- lor, a culorilor, a sunetelor, să-i învețe a descifra tai- nele ei. Asa s-a născut, la liceul brăilean. Studioul de popularizare a artei. Au pornit de la Sorescu și de la Ștefan Augustin Doinaș, de la Tagore și de la Pri- vert, in seri anume pentru fiecare, de două ori pe lună — ca să ajungă la Bacovia și la Blaga, la Kafka sau la Eugen lonescu. Poezie, tea- tru, dramatizări și medali- oane, dar mai ales discuții aprinse. Că au pornit la drum 16 și acum sînt 30, că la în- ceput au fost neștiuti și se adunau într-o clasă iar a- cum merg împreună la re- citalurile extraordinare ale „Club-teatrului“ (se vorbeș- te chiar de un plan comun cu noua și moderna institu- ție artistică brăileană), iar programul de activitate este urmărit și consemnat de presa locală — sînt adevă- ruri care atestă migala muncii și seriozitatea per- spectivei. Grija dascălilor pentru pregătirea multidimensio- nală a intelectualilor da miine (ar fi de consemnat in această privință și faptul că s.Jn multe dintre jude- țele țării își încep în a- ceste zile activitatea casele corpului didac- tic, instituții menite sâ contribuie la continua perfecționare profesio- nală și ideologico-poli- tică a oamenilor școlii. în județul Botoșani, caracterizat în trecut printr-o adevărată pe- nurie de cadre didacti- ce. constatăm în ulti- mii ani un îmbucură- tor aflux de învăță- tori și profesori tineri. Această infuzie de ti- nerețe este grefată pe o dorință generală de perfecționare profesio- nală, la care se adaugă interesul deosebit și receptivitatea pentru modernizarea muncii didactice. Dispunem, așadar, de premise favorabile, de condiții propice pentru activi- tatea rodnică a casei corpului didactic. Gri- ja noastră se îndreap- tă acum spre cît mai buna proiectare a ac- țiunilor ce vor fi or- ganizate în cadrul ei, asa îneît să le ferim de orice formalism și să putem răspunde, prin intermediul lor, multiplelor solicitări ale celor ce muncesc în școli. Proiectul de organizare, realizat în urma unor discuții ample, purtate cu cei mai buni învățători și profesori din județ, va prinde viață în două etape. La început vom fo- losi un spațiu limitat la patru săli, cărora le vom asigura un carac- ter multifuncțional. Ac- centul principal va fi pus, în această eta- pă, pe crearea unei bi- blioteci documentare bine dotate și amena- jarea unei săli de lec- tură. Biblioteca va cu- prinde lucrări de spe- cialitate pentru toate disciplinele de cultură generală, metodici, co- lecții de reviste peda- gogice din țară și de peste hotare. în biblio- tecă se vor mai găsi planuri de muncă a- parținînd liceelor și. celor mai bune școli generale, lucrări meto- dice și științifice ela- borate de cadrele di- dactice din județ, lu- crări ale elevilor, dări de seamă și analize le- gate de dezvoltarea în- vățămîntului, reviste școlare. Dotarea ei se va realiza prin achizi- ții și transferuri de fonduri documentare, prin împrumuturi de titluri, pe o perioadă mai lungă de timp, de ■la bibliotecile din ju- deț, prin fondurile do- nate de cadrele didac- tice, precum și prin bi- bliotecile filialelor so- cietăților științifice ale personalului didactic. Biblioteca va asigura cataloage bibliografice, extrase din lucrări și sinteze. Pentru docu- mentare se vor între- ține legături cu biblio- tecile universitare și cu Biblioteca centrală pedagogică. Cataloagele bibliografice tematice, recenziile, sintezele vor fi alcătuite prin efortul unor largi co- lective de sprijin. îmbucurătoarea di- versificare a materia- lului didactic produs de l.M D. și dotarea continuă a școlilor cu aparatură nouă, ca și crearea unor materiale didactice originale de către profesorii și în- vățătorii din județul nostru fac necesară popularizarea acestor utile mijloace în rîndul celor care trebuie să le folosească direct la lecții. în acest scop vom amenaja o expo- ziție permanentă ie material didactic. Aici se vor realiza demon- strații practice de ma- nipulare a pieselor, a- paratelor etc., se voi putea consulta cata- loage, se vor studia prototipuri noi de ma- teriale. Tot aici, cei ce vor dori să reproducă materialele confecțio- nate pe plan local (a- parate. planșe etc.), vor avea la dispoziție mijloacele necesare Un loc deosebit de important va fi rezer- vat fonotecii didactice care va cuprinde benzi de magnetofon și o co- lecție de discuri cu profil didactic variat. Tot aici se va păstra un bogat material do- cumentar care se va putea r: : va constitui, de —■•— nea, un embr-.vn :r- perimentcl ie ict:—.- tor fo-'.ie șco’c- in sfîrșit, ra crez m- racter de arhivă ?- • conserva rez trărilor făcute c. :_- lejul unc- ere-: importante dir. școlilor de pe eu."v - sul județul»:. Pe-r.rs a răspunde seopur-. amintite mai »uî. ‘~o- teca va cup--.se număr de wcr-.etof ne de b-zne perfnr. manță tehnică, p:-*- puri, radio. precs» șt cinci cabine Ie^<” după toate cerm-^e unui laborator fc-r c CU un pupitru de co- mandă. Aceste mcre- riale vor servi Iz de- monstrații metod\ce le- gate de introducerea mijloacelor modeme în predarea limbilor străine și a altor obiec- te. Pe benzile de mag- netofon voi fi înregis- trate emisiuni radiofo- nice adecvate progra- melor șcvlare, dramati- zări și piese de teatru, recitaluri de poezie. - .ri“ Cataloagele a- ••„v?- —.primări vor fi ă-.b^ate periodic in ■.m.-, astfel ca cei in- tâ le poa.ă : 7: copia, folosind eailtaai» fnlct RiunȘ- emi- i '-X- radiofonice și :e-tTizmne. care se : • e-fe-: tot —.3* urile K’& v prefurarea lor r. rcsptndi- " .'cori vor csig-ara „'or ș* profe- toei'ar un material i'dtftc modem mereu set vel. adecvat scopu- ’-'or lecp.V.or sau acti- -‘.tdri'o- extrașcolare în materialul sonor mprimat vom acorda '■—einteles un spațiu Izrg înregistrărilor de iecl’.i care vor fi apoi r-reiucrate și comenta- te de specialiști. EP.e se tor dovedi extrem de utile pentru tinerii ab- y-t-i' enți, ca și pentru Cri care studiază creș- terea eficienței lecției. Cel mai mult ne preocupă in prezent proiectul legat de în- f-.mțarea unui labora- tor audio-rizual uni- versal, dotat cu apara- tura necesară (apara- te de proiecție fixă și mobilă, stație de am- plificare, microfoane tip-tavan cu preampli- ficator și magnetofon, caledră-pupitru de co- mandă, filmotecă). A- cest laborator, care va avea o capacitate de 45—50 de locuri, va servi la înregistrarea unor lecții model, la proiectarea de filme și diafilme didactice, pentru analiza lor și pentru a stabili meto- dica folosirii lor la lec- ții Tot aici se vor putea organiza periodic anali ze ale unor emisium de televiziune, sau se vor putea ține lecții de metodică cu elevii lice- ului șî institutului pe- dagogic. Am dori ca, într-un viitor, nu prea îndepărta’, să racor- dăm această sală prin intermediul unei Prof. MIHAI MATEI insoector general Prof. ION ANTȚEI Botoșani (Continuare in pag. a lll-a) Un fapt care devine repede evi- dent pentru cel care analizează modul cum se desfășoară prt.ctiea în clasele a IX-a din școlile ora- șului Ploiești este că lucrurile merg bine acolo unde în organi- M. VERDEȘ și V. APOSTOL din cei 30 de membri ai stu- dioului, 27 sînt „realiști") depășește de data aceasta hotarele programelor șco- lare. Este o depășire de cel mai fericit augur. MIKCEA LERIAN (Continuare in pag. a lll-a) In laboratorul de fizică, la Liceul „Mihail Sadoveanu" din București ■ 1 1 ® ACTIVITATEA CURENTĂ 0 ACTIVITATEA CURENTĂ 0 ACTIVITATEA CURENTĂ UN EXPERIMENT PRIVIND PROBLEMATIZAREA LECȚIILOR DE ISTORIE Preocupați de valorificarea integra- lă a lecțiilor sub raport formativ — unul din principalii parametri calita- tivi ai modernizării învățămîntului — am întreprins, începînd din anul șco- lar trecut, un experiment privind problematizarea lecțiilor de istorie. Am pornit de Ia ideea că lansarea anei probleme generează apariția unui fond tonigen generalizat în întreg or- ganismul, favorizează structurarea unei atitudini pregătitoare, orientati- ve, a unui cadru cognitiv și emoțional compus din configurații perceptuale și stări afective adecvate, care facilitează mișcarea gîndirii pe toate planurile, dinamizează și direcționează răspunsu- rile. Căpătînd un oarecare grad de sta- bilitate prin repetiție, acest larg cadru intelectual și afectiv se transformă în set. *) O dată format, setul asigură per- manența adaptării organismului la so- licitări intelectuale, favorizează selec- tarea algoritmilor specifici rezolvării anumitor tipuri de probleme și alege- rea unei strategii de lucru cît mai efi- ciente care, în ansamblu, să conducă la optimizarea soluțiilor intra sau in- ter-probleme. Competenta cu care se aleg și se încadrează intr-un sistem problemele de rezolvat folosirea unei metodici adecvate în soluționarea ace- stor probleme asigură ca între set, care constituie cadrul general-formal al gîn- dirii, și înțelegere, care vizează conți- nutul gîndirii, să existe o irterpătrun- dere. Acestea au fost coordonatele de bază pe care le-am arz în vedere in organizarea și desfășurarea experimen- tului, realizat cu elevii clasei a V-a Am căutat ca fiecare problemă in- clusă în sistem să vizeze anumite as- pecte ale dezvoltării gîndirii elevului (capacitatea de analiză, de sinteză, de comparație, de abstractizare, de ridi- care la concretul logic etc.) pentru ca sistemul de probleme in ansamoiui lui să contribuie la dezvoltarea integrală a gîndirii logice. Cîteva exemple vt-r elucida această idee. Bunăoară, pemrj ca elevul să dea un răspuns corect - complet la problema ..Ccmperat; scrie- rea feniciană cu scrierea cunetfoirm»i =: cu cea hieroglifică. Ir. ce constă perioritatea scrieri', fe-. ert buie să efectueze ci’eva c«per«: d? gîndire : să analizeze flecare sixsri - parte, să le compare intre ele. să ac- stragă elementul ncu. specific ecr.er.. feniciene — semne reprezentlnd sune- tele permanente ale limbii — să efectueze o judecată de vateare asupra calităților scrierii fer.:mere iz ansamblu etc. La rîndul ei. prob>-.i „Cum a fost posibilă infrtagerea uria- șului imperiu persan la Maraton și Sa- lamina de către Atena, un mrc oraș- stat ?“ îi cere elevul ud să analizeze si să compare componența celor două ta- bere, efectivul, echiparrer-tul. tacuca «i strategia folosite, idealul pentru care luptau ; să sintetizeze constatările fă- cute și să formuleze o concluzie: în înfruntarea dintre calitate si canti- tate (număr), cuvîntul hotăritor l-a avut calitatea (pregătirea militară și forța morală a atenienilor. faptul că și conducătorii și poporul aveau aceleași ini^rese). De asemenea, foarte multe dm problemele de istorie îi determină pe elevi să facă legături intre cauzele și efectele unui eveniment: „Care sint cauzele descompunerii orânduirii comu- nei primitive ?. „Arătați cauzale ți ca- racterul războaielor punice I* etc. Am formulat și probleme care să-i pună pe elevi în situația de a stabili unele relații între posibilitate și rea- litate : „Care credeți voi că ar fi fost cursul celui de-al doilea război punic dacă Hanibal ar fi atacat Roma O agemenea întrebare produce o adevă- •) Vezi ..Pțihofiziologia activității de o- rtentare”, sub red. dr. R. Floru. cap. III, „Orientarea antîcipativă*. de I. Ciofu. Ed. Academiei Republicii Socialiste România. rată efervescență în clasă : elevii ge întrec în încercarea de a emite păreri personale și de a formula argumente prin care să-și susțină aceste păreri sau să combată părerile contrare ale unor colegi. Problematizarea lecțiilor face posi- bilă și sesizarea caracterului legic al fenomenelor istorice. De pildă, întreba- rea „De ce nu au apărut clasele so- ciale și statul încă din epoca pietrei T* îi face pe elevi ca, analizind cauzei» ce au determinat apariția statului — dezvoltarea forțelor de producție pînă la un nivel care a făcut posibilă apa- riția plusului de produse și a proprie- tății private — să tragă concluzia că aceste cauze nu au existat în epoca pietrei. Ei și-au dat astfel seama că un fenomen istoric nu poate apare de- cît atunci cînd și acolo unde există cauze care îl generează în mod nece- sar. Alte probleme — ca, de pildă. „Ur- măriți pe hartă evoluția granlțeior im- periului roman în secolele I îi al n-lea e.n. și explicați cauzele extinderii lor maxime* — le creează elevilor deprin- derea de a urmări procesul istoric In evoluția lui șl de a stabili cauzele transformărilor respective Unul dintre efectele pregnante ale probiematizări: lecțiilor este după pă- rerea noastră ți acela că. antren!r.du-: pe elevi să opereze în permanentă re noțiunile isterice, in coeditu cit w»! variate, determină Îmbogățirea aresn-e noțiuni nu numai cu aspecte esenția- le, ci ți cu unele aspecte de detaira. ceea ce le face sâ oglindească tot mai f.iei realitatea faptxA De pildă. dacă noțiunea de personalitate are iartai pentru elevi un conținut care abundă în generalități, ulterior, operind eu ea pentru caracterizarea iroor peraer-J5 - tâti ca Ramses al Iț-iea. Buda. Perlele. Alexandru Mz-redcc. Ce- zar etc, o :mb?-găv-sc re arpeete r ri prAâr.d cahiățCe c.fer-.te.-tr peraoMB» t = poz;t:a Ier f?.țâ de ~clr~re> pt- lltlee. Sociale hu eclturaj» rpeetfji- conjuncturi: fe cir» st-an dreilvcr. a-tivdatța. relațiile ier cu masele pe care -e-a j ci-ndus esc. O tnfluență dersetită rai ulțc răspunsurilor a a-mt-r si epumț prealabilă a elevilor n ce prireyta modul de rezolvare a m'.m.tiu In acest scop. unele pre-t/eme au în- soțite de un plan de resivine în care s-au dat ci tava idei direrioare. Spre știrbit ol perioadei de cemetam. la cli- sa experimentală nu s-au mar ae&m diferențe sesizabile Intre rispunsurDe date la problemele care erau !nstț.ie de planuri de rezolvare și cele care nu erau Însoțite de asemene* planuri, do- vadă că, după o oarecare perioadă de exercițiu, elevii își însușesc anumite metode de rezolvare și nu mal simt ne- voia unor indicații suplimentare. Am fost preocupați de faptul dacă nu cumva urmărirea de către elevi a unei singure probleme in cursul desfă- șurării lecției de comunicare a cunoș- tințelor ar avea unele aspecte negative asupra înțelegerii celorlalte probleme specifice lecției. Rezultatele obținute ne-au dus însă la concluzia că ei sînt Interesați să urmărească întregul an- samblu al lecției, pentru a putea se- lecta ideile de care au nevoie în solu- ționarea problemei dominante. în timpul lecțiilor elevii au fost și ei antrenați să formuleze probleme de istorie. Dacă în perioada inițială cei mai mulți au primit cu neîncredere și timiditate această invitație, ulterior au reușit să formuleze unele probleme des- tul de interesante, chiar dacă purtau amprenta naivității. Nu sîntem încă în posesia unor date PENTRU ÎNȚELEGEREA PRONUMELUI REFLEXIV Elevii învață pronumele reflexiv în clasa a Vl-a, dar întimpină greutăți atit in înțelegerea definiției sale, cît și în distingerea lui de pronumele personal. Pentru Înlăturarea acestor dificultăți se impune cred. In primul rînd, să se revadă definiția din manual, care, pe lingă că e foarte greoaie, prezintă fap- tele în mod eronat. într-adevăr, defini- ția arată că „pronumele care ține locul ooiectului asupra căruia se exercită di- rect sau indirect acțiunea verbului, fiind identic cu subiectul, se numește pro- nume reflexiv*. Se știe însă că pronu- mele nu ține locul obiectului, ci Înlo- cuiește numele obiectului. Pe de altă parte, pronumele reflexiv nu este iden- tic cu subiectul, d are funcțiunea sa bine determinată, fie de complement fie de instrument al diatezei reflexive. S-ar putea ca referirea la subiect să aibă în vedere pe autorul real al acțiu- nii. Nici sub această accepțiune însă nu poate fi vorba de o identitate, de vreme ce pronumele relexiv e o realitate gra- rr.aticaîă total deosebită de realitatea ocectivâ cutor c.’ critunf: In sfirșit îsițra cr i: obiect se exercită acțiunea exprimată de verb și nu acțiunea ver- cir acțiunea poate fi expr.mată de vert?. dar ea există ca realitate o- ~ ett.vă : verbe:, ca realitate iex t îiă. nu posedă o acțiune, c» c exprimă. Dvpă părerea mea. pentru înțelege- rea definiției prenume _ ritex v este ze-resar să se premzece mz. in.ti: ca re»iriă>i. atritmea. eri—c. = - - • «: o e-rii*i s.re-’ tir---, tne.ie (se exercită; acțiunea șt de asemenea, sâ se tacă distincția Intre ateste realități si rea- Itâțâe f-ama'y-BW care je erre.mâ : verbul, sabjeend și procumele la oob* t - uare este - f rae si se e'e- - .e re ca Preț WTHtn. OPMSCU Moment dintr-o lecție cu elevi de 6 ani la Școala generală nr. 205 din București concludente privind specificul gîndirii istorice a elevilor din clasa a V-a (mo- dalități intime de analiză, de sinteză, de comparație, de abstragere, de genera- lizare, de efectuare a unor corelații etc.). Etapa următoare a experimentu- lui își propune să pătrundă, ceva mai adînc tocmai în mecanismul acestei gîndiri. Prof. ION TEODORESCU Prof, ION MEZARESCU Sinaia poziția „lonescu s-a ridicat In picioare" și, în același timp, elevul respectiv sa ridică efectiv în picioare. Colegii lui pot constata că lonescu, autor al acțiunii, a făcut acțiunea și tot el este cel care a rămas ridicat în picioare, acțiunea trecînd asupra celui care a făcut-o, asu- pra autorului. Spre a observa cum se exprimă acest raport pe plan gramati- cal. urmărim în exemplul dat cuvintele care reflectă situația respectivă și pre- dzăm că subiectul „lonescu* exprimă pe autorul acțiunii, predicatul ,.a ridi- cat* exprirrfă acțiunea, iar pronumele „se* ține locul substantivului ..lonescu*, exprimînd pe același autor al acțiunii (lonescu) și precizînd că acțiunea trece tot asupra celui care a făcut-o. Așa se ajunge la o definiție mai simplă, dar completă, corectă, bine înțeleasă : „Pro- numele care arată că acțiunea trece tot asupra celui care a făcut-o (asupra au- torului acțiunii) se numește pronume reflexiv*. Pentru distingerea prenumelor refle- xive de pronumele personale cu a:e- eași formă es:e bine să se apeleze la realitatea exprimată de subiect și pro- nume. Tn exemplu: „Tu te speli*, bună- oară. se scoate In evidență făptui că subiectul propoziției (..tu*) și pronu- mele „te* exprimă una și aceeași rea- litate. desemn'nd ființa care se scală ; aceasta este demonstrația prin care se arată că pror.umeie „te* este reflexiv, fără a se confunda cu prenumele perso- nal. Dacă se analizează pronumele din exemple de tjpo’ „Cînd erai mic te spăia mama*. d:s—-::le ver fi astfel ertate îrxlt să se înțeleagă că de t-'a s -etna sub e~ s; pronumele se - f—l : . c .1 - te. ș! anume su- : - i d dessacsiează flinta marna iar Directori, despre cursul de perfecționare pentru directori , Așa cum anunțam Intr-unui din numerele trecute ale gazetei noas- tre, la București s-a deschis pri- mul curs de perfecționare pentru directorii de licee, organizat de In- stitutul central pentru perfecțio- narea personalului didactic. Sus- ținut de catedrele „Conducerea, or- ganizarea și planificarea învăță- mîntului- și „Pedagogie" ale Insti- tutului, cursul are o durată de trei săptămîni și va fi urmat de alte cursuri asemănătoare, organizate Ia Iași, Timișoara, Cralova, Cluj și Brașov. Dată fiind amploarea acestei ac- țiuni, am ținut să aflăm opinia citorva dintre cursanți asupra va- lorii și eficienței sale. Am solicitat in acest scop pe unii directori ai liceelor din Capitală care au par- curs cea mai mare parte a cursu- lui. Este de notat, de la Început, că majoritatea celor cu care am stat de vorbă s-au declarat satisfăcut! de nivelul și de valoarea cursului. Așa cum ne declara prof. EUGE- NIA GATTAN, de la Liceul „Mi- hail Sadoveanu-, „unii au venit aici crezind că vor audia, așa cum s-a mai întimplat cîndva, o serie de conferințe cuprinzînd probleme cunoscute, tratate șl în anii ante- riori. De data aceasta însă lucru- rile s-au petrecut cu totul altfel. La baza conferințelor stă o docu- mentație teoretică modernă «la zi». Ele urmăresc informarea directori- lor asupra principalelor probleme pe care le ridică pregătirea tinere- tului în condițiile dezvoltării rapi- de a științei și tehnicii*. Subliniind faptul că tematica cursului îmbrățișează. în general, toate aspectele muncii de condu- cere, stabilind o serie de relații cu disciplinele care tratează problema aceasta din diferite puncte de ve- dere. directorii au apreciat mai cu seamă acele prelegeri care au fost de natură să contribuie Ia înlătu- rarea stilului de muncă rutinier, la introducerea metodelor modeme. „Mi-am dat seama — arăta prof. ADRLAN BELDEANU de la Liceul „D. Bolintineanu" — ct este ab- solut necesar să aprofundam pro- btemele apărute recent in dome- siui pedagogie! și psihologiei, să creăm in dzs*: favorabil pentru rerreiire & sâ vi- ferirerui pc*em^i . cri-sl al ct±reior dMact-ce. să o bâm re activitatea meștesugă- — isci !-yh -riată. care mai dăi- nme In tttrele dm școlile noastre*. ^r-3*esr»re CRISTIANA BUZEA, dt ia LiceiS .D Cantem»!*, a ținut sâ men:.;-3eze citeta dintre con- îrrmreie tur au rițe-re-îl-o in m-d i*>erinrr.3rig:s ji principiile JbciMlcglti caMmfNffeK*. de ord. umv V Bunescu. „Concepțr Peste două zile la chioșcuri și librării broșura PROGRAMELE CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN LICEU PENTRU ANUL ȘCOLAR 1970-1971 și idei noi cu privire la principiile și metodele de învățămînt", de conf. univ. Gh. Goian, „Conținutul și principiile muncii de conducere a școlii", de prof. T. Teodorescu, „îndrumarea și controlul muncii din școală", de conf. univ. O. Șa- fran — subliniind totodată valoarea unor seminarii cum au fost de e- xemplu cele conduse de conf. univ. Ioana lonescu și prof. V. Atanasiu pe tema „Căi și mijloace de cu- noaștere a elevilor, orientarea șco- lară și profesională". Nivelul științific ridicat al pre- legerilor și seminariilor a fost re- marcat și de prof. GEORGETA DOGAROIU, de la Liceul „Dr. Pe- tru Groza". „Ni s-au prezentat pro- bleme ale învățămîntului modern, am fost determinați să reflectăm la soluționarea în această lumină a propriilor noastre probleme de muncă — ne-a spus prof. Doga- roiu. Cursul despre programare, modelare și docimologie ne-a ară- tat marile posibilități de care dis- pune practica școlară de a rezolva contradicția dintre avalanșa in- formațională și posibilitatea limi- tată de asimilare a acestor infor- mații de către elevi. Cred însă — 1 continuat interlocutoarea noas- tră — că unele teme privind peda- gogii modernă ar fi trebuit să o- cupe un loc șl mai larg în econo- mia cursului. O temă ca cea pri- vind «Teoria grupurilor-, de e- xemplu, ir fl trebuit desfășurată pe mai multe ore și regret că ex- punerea ei prea concentrată nu ne-a permis sâ aflăm răspuns la unele întrebări deosebit de acuta ale practicii școlare*. în general, reproșurile care au fost aduse acestui cur» s-au referit la faptul ci el nu mi reușit întotdeauna să contribuie la lămurirea căilor de soluționare a unor probleme Imediate ale practi- cii școlare. „Expunerile au fost toarte Interesanta — ne declara prof. NICOLAE IONESCU de la liceul „Aurel Vlaicu" — dar ered că ele ar fl trebuit iă vizeze mal direct problemele concret» Intilni- ta în practică". „Cred — spunea pe de altă parte prof. EUGENIA GAITAN, de la Liceul „Mihail Sa- doveanu” — că ar fi util dacă In acesta conferințe i-ar da îndru- mări mal precise eu privire la ace- .e elemente «le tnvățămlntuljțj, modern care pot £1 aplicate în mod concret în școala noastră, arătjn- du-se ce putem face noi In aceastâ direcție*. Dincolo de acesta doleanțe, di- rectorii au fost unanimi tn a apre- cia că activitățile prilejuite de curâ vor contribui la ridicarea califică- rii lor profesionale st implicit, Ia ridicarea nivelului muncii pe care o desfășoară in scoli. Concursul anual de cintece pionierești Consiliul Național al Or- ganizației Pionierilor or- ganizează și in acest an Concursul de cîntece pio- •ierești. Aflat la cea de a patra edi(ie, concursul este des- chis tuturor compozitori- lor, membri ai Uniunii Compozitorilor sau ama- tori. El se desfășoară pe două secțiuni : a. Cîntece pe teme inspirate din u- niversul copilăriei (marșuri pionierești, imnuri, cinte- ce lirice ș.a.) ; b) Cîntece distractiv-recreati Vv și jo- curi de mișcare cu te^l și muzică Cintecele vor fi scrise pe una sau două voci, fără acompaniament. Tex- tul va cuprinde, de prefe- rință, trei strofe și un re- fren Lucrările in formă defi- nitivă (text ți muzică), pur- tind un motto, vor fi tri- mise la Consiliul Național al Organizației Pionierilor, b-dul Dr. Marinescu nr. 2. in trei exemplare, cu men- țiunea „Pentru Concursul de cîntece — secțiunea (a) sau (b) ; împreună cu cîn- tecul va fi trimis un alt plic închis, pe care va fi scris motto-ul ales și care va conține numele și adre- sa expeditorului. Concursul se va închide la 25 aprilie 1970. Pentru ce’e mai valo- roase lucrări. Consiliul Național al Organizației Pionierilor, la pronunerea juriilor, formate din per- sonalități a!e vieții muzi- cale și literare va acorda următoarele premii : pentru secțiunea . (a) : — un premiu I în va- loare de 9 000 lei ; — un premiu II în va- loare de 7 000 Iei 5 — un premiu III în va- loare de 5 000 Iei : — 3 mențiuni a cîte 3 000 Iei. pentru secțiunea (b) ! — premiul „Silvia Chi- coș" în valoare de 9 000 lei; — — ^zezniu El in valoa- «•s de 7 900 lei 1 — un premiu III in valoa- re de 5 000 lei ; — 3 mențiuni ■ cita 3 001 lei. Premiile și mențiunile se vor acorda pentru muzi* că și text, in cote stabili- te de juriul concursului, in funcție de valoarea a- cestora. Unul din cintecele pre- miate — la aprecierea Con- siliului Național al Orga- nizației Pionieriloi — va intra, potrivit regulamen- tului Festivalului cultural- artistic al pionierilor și șco- larilor, în repertoriul o- blicatoriu al tuturor for- mațiilor corale pionierești în anul 1970 1971 Cintecele premiate, pre- cum și un număr de lu- crări valoroase, recoman- date de juriu, vor fi tipă- rite și difuzate în rîndul pionierilor și școlarilor. Seturi de diafilme și diapozitive In anul școlar viitor, gră- dinițele de copii, școlile generale și liceele vor a- vea la dispoziție 200 de ti- tluri de diafilme ;i diapo- zitive, din care 35 de titluri noi. De pildă, diapozitivelor privind istoria patriei rea- lizate în acest an, li se vor adăuga noi imagini, refe- ritoare la istoria antică. Vor fi realizate de asemenea diafilme și diapozitive cu temele : „Jocurile olimpi- ce", „Columna lui Tra- ian", „Principalele războa- ie feudale în Europa", „Mișcările sociale in Evul Mediu", „Revoluțiile de la 1848 în Europa", „Forma- rea statelor naționale mo- derne în Europa". Un diafiim despre viața și opera scriitorului Geor- ge Călinescu va completa seria diafilmelor care în- fățișează oameni de seamă din domeniul literaturii, artei și științei. Pen- tru geografie se reali- zează un set de ima- gini din America de Sud, precum și diapozitivele cu temele „Obiective turisti- ce in R.S.R." și „Lacul Ro- șu", iar pentru biologie- agricultură se vor execu- ta diafilmele „Cultura le- gumelor în sere și răsad- nițe" și „Folosirea semin- țelor de mare productivi- tate". precum și diapoziti- vele „Nevertebrate", „Me- tazoare" „Sistemul nervos" etc. Două diafilme — „Folo- sirea energiei electrice în Industrie și agricultură" și „Măsuri de prevenire a accidentelor electrice" — vor fi destinate studiului electrotehnicii. De aseme- nea, pentru cercurile de elevi se realizează diafil- mul „Cercul de radioama- tori". N-au fost neglijate nici temele din domeniul ar- tei. Neoclasicismul, roman- tismul, realismul critic, impresionismul și neoim- presionismul în arta fran- ceză a secolului al XlX-lea vor fi înfățișate în diafilme destinate însușirii desenu- lui și artelor plastice. Prof. VASILE BORDEIANU Un nou material didactic pentru clasa I De peste un secol există in școala noastră ca mate- rial didactic o mașină de socotit cu bile care se în- trebuințează in clasa I pen- tru ca micii elevi să învețe număratul și socotitul. De atîția zeci de ani ea a ră- mas in aceeași structură : cele 10 rinduri de cîte zece bile fiecare au aceeași cu- loare ori se prezintă in două culori separate prin- tr-o diagonală. Recent Mi- nisterul învățămîntului a aprobat ca inovație și a ho- tărit folosirea în serie a unei alte mașini cu bile concepută de Marin Biciu- lescu. Noua mașină prezintă bi- lele în grupe de 2—3—4—5, alternind in două culori distincte, ceea ce favorizea- ză fixarea conceptului de număr prin percepția globa- lă a cantităților. Prezentind primele numere in grupele menționate, noul materia! didactic corespunde expe- rienței personale a copiilor, care începînd cu vîrsta de 3 ani își formează concep- tul de număr ca un ansam- blu de obiecte, iar la 6—7 ani pot desemna grupe de 2, 3, 4 și 5 obiecte fără să le numere unul cîte unul. Noua mașină de soco- tit consolidează concentrul 1—10 siib variatele tui is- pecte — relații intre nu- mere, operații de adunare- scădere — și face mai acce- sibile concențrele tO—20. 20—100 Ea pregătește asi- milarea conștientă a table- lor de înmulțire, permitind deprinderea concretă a nu- mărărilor din 2 In 2, din 3 tn 3, din 4 in 4 etc. tn legătură cu tablele de în- mulțire mașina *e »«e-ui oieri exerciții ren-rete pentru asimilarea ubkîor de împărțire. 0 discuție despre cercurile tehnice Recent, la Reșița a avut loc o masă rotundă cu tema „Cercurile tehnice ale pio- nierilor ți școlarilor în contextul industrial reși- (ean — realități și pers- pective". Este de notat ră la această discuție au par- ticipat, pe lingă eadre din învățămînt Și activiști ai Organizației Pionierilor, re- prezentanți al Uzinei Con- structoare de Mașini, al Combinatului Siderurgic, ai Întreprinderii „Metalo* plast* și ai altor întreprin- deri din localitate. Au fost dezbătute :u a- cest prilej o «erie de pro- bleme privind ărgirea profilului cercurilor teh- nice S-a propus, printre al- tele, «ă se înființeze cer- curi de mici turnători, mici modelări etc., pe care să le conducă tineri ingi- neri ce au făcut parte din primele detașamente de pionieri. Vorbitorii au a- bordat de asemenea pro- bleme privind munca for- ma:iv-educațională a cer- curilor. valorificarea în- clinațiilor și aptitudinilor etc„ au subliniat necesita- tea rea'izării unei colabo- rări mai strînse Intre cer- curile din școli și cele de la Casa pionierilor și au făcut sugestii vizind fina- lizarea artivi-âților d» cert in scopul îmbogățirii șco- lilor cu material didactic confecționat prin mijloace locale Participanții la discuții au vizitat, eu prilejul a- eestei consfătuiri, ateliere- •e-școală si laboratoarele de fizică și chimie de la cîteva școli generale din Reșifa și de la Casa pionie- rilor din șraș. - NICOLAE IȘEAN Sesiune de lichidare Ministerul Invă|ămintu- lui aduce la cunoștință ce- lor interesați că profesorii, învățătorii și educatoarele in funcție la data de 15 martie 1969 care nu au ob- ținut definitivarea in învă- țămint — fie că au fost respinși de l ori la acest examen, fie că din diferi- te motive nu s-au prezen- tat la el și au pierdut ast- fel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, tn mod excepțional, la sesiu- nea de lichidare, organiza- tă în acest scop in vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969'1978. înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor, la inspectoratele șco- lare județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiu) Bucu- rești), după verificare» dosarelor candidatilor în- scriși vor efectua inspec- țiile speciale în trimestrele I si II ale anului școlar 1939—"'*8 Examenul se m desfâșu- r» după programele in vi- girare pentru examenul de definitivare iu invățămint PAGINA 2 MUNCIND, ELEV iNVAȚA SA IUBEASCĂ MUNCA Una din problemele dezbătute amplu Ia consfătuirea privind proble- mele educației tineretului școlar organizată recent de Ministerul învăță- mîntului a fost contribuția pe care o aduce școala, în colaborare cu organi- zațiile de pionieri și U.T.C., la educarea elevilor prin muncă și pentru muncă. Ia dezvoltarea în rindul școlarilor de toate vîrstele a interesului și dragostei pentru activitatea direct productivă. Relatăm în cele ce urmează experiența dobîndită în acest domeniu de către școlile din Județele Suceava și Constanța. Constructori entuziaști și talentați t ai propriei lor școli Socotită drept unul din obiecti- vele principale ale educației co- muniste, educația pentru muncă in- tră în preocupările pedagogilor din crimii.ani de școală, atunci cînd li se creează elevilor deprinderi de activitate individuală organizată, și urmează sistematic, gradat, la un nivel și cu Un conținut supe- rior, pînă în ultimele clase de liceu, continuînd apoi, pe întreg parcursul vieții active, prin autoeducație și munca edu- cativă si de desfășurată de organizațiile de partid masă. în acest domeniu școlile noastre, organizațiile de tineret au dobîn- dit de-a lungul anilor o experien- ță pozitivă, au găsit forme, metode de activitate cu deosebită pondere educativă, care au reușit nu nu- mai să-i apropie pe elevi de acti- vitatea practică de munca fizică, ci totodată să-i descopere frumuse- țea și noblețea, marile ei sensuri umane și sociale. Este cunoscută, spre a aminti numai acest fapt, tradiția statornicită și îndrăgită de ani de zile în toate școlile noastre de a participa, alături de întregul tineret al patriei, pe șantierele na- ționale de muncă patriotică. în vacanța trecută sute ți mii de li- ceeni din județul Suceava au mun- cit pe numeroase șantiere de cons- trucții, dobîndind rezultate remar- cabile. Aș dori să subliniez de ase- menea înaltul patriotism și simț de răspundere de care au dat do- vadă elevii noștri la începutul a- cestui an școlar, cînd, mobilizați să sprijine campania agricolă de toamnă, 12.400 de tineri din școli au realizat peste 350.000 zile muncă în cooperativele agricole de pro- ducție. Fără doar și poate că legătura pe care elevii au avut-o direct cu munca, faptul că ei s-au angajat conștient la efortul întregului nos- tru popor, că au putut vedea con- cret rezultatele muncii lor, au cons- tituit argumente mult mai eficien- te decît orice discuție teoretică despre necesitatea de a munci. M-aș mai opri la încă un aspect al preocupărilor noastre în privin- ța educării prin muncă a elevilor : antrenarea la construcția și repa- rarea propriilor școli. în județul Suceava, trei școli au fost construi- te pînă acum cu sprijinul direct al elevilor. Este vorba de școlile din comunele Rișca, Frumosu și Po- jorîta. Socotesc inițiativa aceasta deose- bit de valoroasă, nu numai din punct de vedere al economiilor realizate, cît mai ales pentru va- lențele ei educative. Școala din co- muna Rișca bunăoară a fost cons- truită aproape în întregime de că- tre elevii Grupului profesional și tehnic de construcții din Suceava sub conducerea profesorilor și maiștrilor. Chiar și mobilierul șco- lii a fost realizat de elevi. La înăl- țarea construcției au participat larg și continuu școlarii din comu- nă. în același mod au fost construite și școlile din Frumosu și din Po- jorîta. La acestea au muncit în special elevii din comună, cu spri- jinul permanent al unor meșteri locali. Talentul creatorilor popu- lari și-a spus aici pe deplin cuvîn- tul. Școala din Frumosu. de e- xemplu, a fost executată cu mo- tive și ornamente specifice melea- gurilor sucevene. Rezultatele obținute pe plan eco- nomic și educativ ne-au determinat să lărgim asemenea Inițiative. în- cepînd din acest an toate școlile profesionale și tehnice din județ vor lucra pe bază de plan de pro- ducție. De asemenea ne-am propus ca în viitor să angajăm mai mult elevii în construirea și mai ales '□ efectuarea de reparații proprulor școli, socotind aceasta drept cale importantă de a-î atașa elevi de școala care le deschide rizonturile culturii, de munci izvor al oricărui bun mate—a spiritual nice, pentru orice fel de activitate constructivă, pentru realizarea di- feritelor aparate sau mașini. Ținînd seama de această firească înclinare a școlarilor Consiliul județean al Organizației Pionierilor, in colabo- rare cu inspectoratul școlar, au pus un deosebit accent pe crearea unor variate cercuri tehnice în școli și la Casa pionierilor, cercuri a căror activitate să răspundă preferințelor și înclinațiilor mani- festate de școlari și să le creeze de- prinderi pentru activitățile tehnice. In ultimii ani, in școlile județului nostru s-au creat numeroase cercuri electrotehnice, de aero și navo mo- dele, de radiotehnicâ, etc., dintre care unele s-au transformat in a- datorită unei bogate înzestrări teh- „ice. a pasiunii profesorului sau : care conduce cercul, e- MWLSTĂRI Cfi^SACRATE SĂRBĂTORIRII UNOR ȘCOLI Duminică la Bacău s-au sărbătorit 50 de ani de la înființarea Liceului peda- gogic din localitate. în pre- zența a numeroși oaspeți, la adunarea festivă ce a avut loc cu această ocazie, directorul școlii, precum și ceilalți vorbitori au arătat momentele prin cut liceul de la și pină astăzi. Manifestările care a tre- înființare prilejuite de această aniversare s-au concretizat și prin dezveli- Foto: Prof. V. BOGDANEȚ Ex cu lucrări Ce teme discutăm in consiliul profesoral? instituție Prof. EUGEN PLEȘCA inspector general Su e la practică însoțesc 1 plimbă cu e tor priceput. ca ha, lucrurile se Prof. LAURENȚIU ANTON ' inspector șef al Inspectoratului școlar județean Olt derea unei erț- zitii foio- aie coas: acestei de de Re. OrganUa- lor metodice și de conți- lucrări de loace proprii, bieme pedagocce O. B. care n-a dat 'Cete ce studiul individual, orien- tarea școlară și profesio- nală și folosirea timpului discu- de spe- care mulțu- i sta- per- cialitate, lecții interasistențe. confecționarea rial didactic deschise, referate, de mate- cu mij- lucrării relevă sistematic al acesteia, care nutul acestora: ții, informări -itate de văzut nu «par.;® —Mi Direcții de orientare in activitatea cercurilor pionierești pentru activ Cum sint valorificate posibilitățile locale in organizarea practicii la clasa a IX-a școlile respective, ;ă;orilor și profe- itea ce ridicare a (Urmare din pag. 1) zarea și îndrumarea acestei activi- tăți au fost antrenați oameni pri- » cepuțî, și, în același timp, buni pe- dagogi. Cel mai fericit exemplu în această privință l-am găsit la Școala generală nr. 1 Aici, lucrea- ză de cîțiva ani, un maistru — GHEORGHE GORTOIESCU — “care, așa cum ne mărturisea directorul școlii, prof. CONST. TEIȘANU, este mina sa dreap- tă. De cum a venit în școală s-a luptat să creeze un ate- lier ’ de mecanică și lăcătușărie. A mers din întreprindere în între- prindere și nu s-a lăsat pînă cînd n-a obținut piesele de care avea nevoie. Am văzut atelierul. O încă- pere spațioasă unde găsești — de la ciocane, pile și chei, pînă la men- ghină, burghie spirale, alezoare, bormașină de mînă și electrică — tot ce este necesar muncii practice a elevilor. De la începutul acestui an șco- lar, maistrul Gheorghe Gortoiescu se ocupă numai de elevii clasei a IX-a. „Vreau ca băieții mei să de- vină meseriași buni, să-i predau cu cunoștințe solide întreprinderii unde se vor angaja". — ne spune el cu convingere. „Băieții" maistrului Gortoiescu fac practică la Uzina de utilaj chimic. In fiecare luni, după o inițiere prealabilă în atelierul școlii, merge cu ei în secția meca- nică a uzinei. Treaba începe se- rios încă din primele momente, pentru că maistrul a întocmit pen- w tru fiecare zi un program foarte * minuțios și riguros, pe care-1 ur- mărește fără abatere. Muncitorii s-au obișnuit cu acești proaspeți ucenici și Je acordă tot sprijinul. Un îndrumător ca cel de la Școa- la de 10 ani nr. 1 am întîlnit și la Școala nr. 17. Acolo a fost pus la dispoziția elevilor care învață arta migăloasă a covoarelor un adevă- rat atelier de țesut. Animatoarea acestui colectiv de viitoare țesă- toare este maistra de lucru ELENA IONESCU. Am întrebat-o de unde a fă- cut rost de război, de atîtea mo- dele, de tot materialul pe care îl folosește în pregătirea elevelor sale. „Totul e sâ vrei să faci ceva și să-ți placă ceea ce faci. în ase- menea condiții găsești întotdeauna ceea ce îți trebuie" — ne-a răspuns cu modestie tovarășa lonescu. Am aflat ulterior că aproape toate cîte se vedeau în atelier au apar- linul maistrei. E3~ie-3Jdăruit șco- lii. elevelor sale, pentru ca să se poată iniția cît mai temeinic în meseria aleasă. Cu siguranță că maiștri ca aceș- tia — care știu cum să-l învețe pe elevul din clasa a IX-a alfabetul meseriei, care găsesc căile cele mai accesibile pentru a-I apropia de muncă și a-1 face să o îndrăgeas- că și să o prețuiască — sînt nu- meroși în școlile noastre. Din pă- cate, însă, nu toate școlile s-au o- rientat bine în alegerea îndrumă- torilor de practică. Mai precis, nu peste tot îndrumătorul de practică răspunde sarcinilor pe care însâsi denumirea și rolul său le implică. Pe lingă liceul din orașul Mizil funcționează trei clase a LX-a ale școlii generale de 10 ani. Există, aici, aproape 100 de elevi, care fa/' practică in aproape 10 domenii de activitate. Bunăoară, băieții lu- crează. la atelierul de mecanică a! fabricii de tapițerie, iar fetele la telefoane, la cooperativele de con- fecții, în comerț (librării, unități alimentare, magazine de încălță- minte. textile etc.). Pină aici totul foarte bine. Elevii au dorit să în- vețe aceste meserii. întreprinderile și unitățile respective i-au primit Cine efectuează însă îndrumarea lor de specialitate ? O tînără pro- fesoară de_ istorie-geografie ! Si- tuații asemănătoare am intîlnit și la Școala din Valea Călugărească și Ia cea din Boldești-Scăeni. unde îndrumătorii de practică sint cu totul în afara meseriei pentru care se pregătesc elevii. Știm desigur că, conform înțelegerilor încheiate între școli și întreprinderi, elevii primesc asistentă de specialitate d? la mabtri. tehni-ier.i sau ingineri. Dar conducerile școlilor, ca și unii Casa corpului didactic — cu multiple valențe (Urmare din pag. 1) camere fixe de luat £ vederi, la un circuit închis de televiziune care să dea posibilita- tea urmăririi unei lec- ții model de către asis- tenți fără a distrage atenția elevilor. Prin capacitatea sa, această sală va putea găzdui de asemenea consfă- tuiri pe specialități, simpozioane etc. La materialele păs- trate în bibliotecă sau fonotecă vom adăuga mici filme documenta- re și diapozitive care 4 vor păstra pe peliculă evenimente mai în- semnate din viața șco- lilor noastre: aniver- sări, înființări de noi unități școlare, sărbă- toriri de cadre didacti- ce merituoase, momen- te deosebite din acti- vitatea elevilor. Pentru aceasta ne propunem ca în a doua etapă de organizare a casei să înființăm un mic cine- studio dotat cu apara- tură potrivită și să realizăm filme docu- mentare. precum ți fil- me, diapozitive și dia- filme didactice. Tot in a doua etapă vom asigura spațiul necesar activității so- cietăților științifice ale cadrelor didactice, vom amenaja săli pentru divertisment și rela- xare, pentru activitatea unor cenacluri etc Ne-am ocupat în rindurile de față doar de cîteva probleme ale dotării și ale structurii casei corpului didactic, așa cum le vedem ne- cesare pentru județul Botoșani. Socotim că proiectul nostru, de- parte de a fi ideal, va putea oferi totuși con- uitare a ccse’o' pulul didactic, ci a lă- sat aspectele concrete ale acesteia la latitu- dinea fiecărui județ, pentru a fi rezolvate in funcție de nevoile specifice locului, de forțele ce pot fi antre- nate în realizarea cestui deziderat. a- Ar trebui totuși ca minis- terul să-și dea avizul de principiu pentru a se putea utiliza fon- duri din rezerva bu- getară a județelor res- pective în scopul achi- ziționării mobilierului și a mijloacelor didac- tice necesare. ne-au a se află în plin p și nu dispun întotdeauna de necesar pentru a le acorda In; mărea de care au ne ori elevul doar s școlile amintite devine formală, rulai se rezumă cum ne-au Fiecare se drtt-T-t trul n L: f- l— copmor spiritului de independență șt a capacității <*e auto- control a elevilor. .xutoă- liber. Lectura caracterul elaborării 'â iui zit a docu- ă cu aceas- Participanții Ia festivități adresat telegrame Co- mitetnlui Central al Par- tidului Comunist Ro- mân. tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin aduc calde i partidului și :l pentru grija manentă acordată dezvol- tării învățămîntului. în telegrame cadrele didactice și elevii își exprimă anga- jamentul ferm de a-și dedica întreaga lor price- pere și pasiune instruirii și educării tinerelor generații de constructori ai socialis- mului, ridicării continue a nivelului învățămîntului în vederea înfăptuirii sarci- nilor trasate școlii și sluji- torilor ei de Directivele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Ro- mân. tematicii consrlulor profesorale din școlile jvdețuiui nostru a scos la iveală faptul că. ia destul de multe școli, s-au planificat, pentru a fi discuta- te in consiliul profesoral, subiecte foarte generale, rupte de realită- țile concrete ale procesului instruc- uv-educativ. De pildă, la Școala generală din Obirșia Nouă erau propuse temele : „Individ și colec- tivitate" și „O nouă etapă în dez- voltarea invățâmîntului". Teme de strictă specialitate am întilnit la Sîmburești („Rolul simbolului în predarea cunoștințelor de chimie"), la Brastavățul (^Conținut și meto- de în predarea matematicii") etc. Dezbaterile pe asemenea teme în consiliul profesoral nu se deosebesc prin nimic de dezbaterile din co- misiile metodice și, prin parale- lism, capătă atributele formalittmu- lui. Punem sub semnul întrebării și necesitatea discutării unor teme atît de generale ca „Tipologia lec- țiilor" (Rotunda), „Probleme de es- tetică școlară" (Osica), „Lecția — formă de bază în procesul de în- vățămir.t" (Bacea). tn schimb, cu toate că rezultatele concursului de admitere în licee și școlile profe- sionale din sesiunile iunie și sep- tembrie 1969 au scos în evidență, cum nu se poate mai clar, slaba pregătire a elevilor la română și matematică, prea puține școli din județ și-au propus să dezbată în consiliul profesoral această proble- mă. In mod firesc deci, se naște în- trebarea : sînt mulțumiți directorii și cadrele didactice de la școlile din Floru, Bacea, Movileni, Grădinari, Leleasca etc. de rezultatele obținu- te de elevii lor la concurs, sau pur și simplu vor să ocolească proble- mele spinoase ? Cercetarea tematicii consiliilor profesorale arată că acestea negli- jează adesea și temele cu caracter faptele, în această privință învă- țătorii și profesorii mai au încă multe de făcut. Credem de aceea, că in orice tematică de lucru a con- siliilor profesorale ar trebui să fi- gureze teme referitoare la realiza- rea educației comuniste a elevilor prin lecții și prin activități în afară de școală, la formarea conștiinței și conduitei morale, la valorificarea conținutului educativ al lecțiilor și al activităților în afară de clasă etc. Adesea tematica consiliilor pro- fesorale relevă tendința de a se su- pune dezbaterii colectivului didac- tic probleme ce impresionează prin vastitatea sferei de investigație. Orientarea e lăudabilă, dovedind dorința de a cunoaște noile cuceriri științifice din domeniul învățămîn- tului, dar adeseori în programarea unor astfel de teme nu se ține sea- ma de pregătirea teoretică și prac- tică a celor ce urmează să susțină expunerile. La Școala generală din Floru, de pildă, expunerea cu tema „Orientarea și preorientarea șco- lară și profesională, obiectiv im- portant al activității instructiv- eduqătive" a fost încredințată unui profesor aflat abia in curs de cali- ticare. j ... . .. •. Expresie a muncii colective, acti- vitatea consiliului profesoral tre- buie să fie îndrumată de director. Din păcate nu toți directorii stu- diază amănunțit problemele puse în discuția consiliului, nu toți ur- măresc în prealabil „pe viu", în ac- tivitatea instructiv-educativă a școlii, problema respectivă. Așa se face că dezbaterile capătă adesea un caracter monoton, că se discută din aduceri aminte, că se fac apre- cieri lipsite de fundament științi- fic, că' nu se poate ajunge la con- cluzii și generalizări. Trebuie să avem în vedere că ac- tivitatea consiliilor profesorale esta prima și cea mai importantă etapă de formare a deprinderilor învă- țătorilor și profesorilor pentru stu- dierea unui anumit fenomen peda- gogic, este locul unde aceștia își pot verifica posibilitățile intelec- tuale, unde se pot formula primele observații și puncte de vedere, este cea dinții confruntare a celui an- gajat în cercetare cu un audito- riu competent. Ca urmare se im- pune să le acordăm toată atenția pe care o merită. educativ, deși, așa cum arată Edi- tura didactică și pedago- gică, lucrarea ..Succese și insuccese in casele de co- pii școlari și in școlile res- pective" de Ioana lonescu este rodul unei aprofun- date și exigente cercetări științifice, ale cărei con- cluzii, depășind sfera pro- blematică a caselor de co- pii. sint interesante pen- tru orice pedagog. După ce realizează o in- troducere in temă, prin fixarea cîtorva jaloane ge- nerale privind condițiile pornește. în cazul studiu- lui individual de pildă, de la ponderea și calitatea a- jutorului dat de educator in îndrumarea acestei ac- tivități, pentru a anali- za în continuare „succese- le" și „insuccesele" reflec-i tate în procentul de pro- movabilitate, iar apoi, sta- bilește relații între pro- centele promovabilității și capacitatea de a munci independent a elevilor din casele de copii. Prin ase- menea analize Ioana lo- nescu ajunge, firesc, la prezentarea rolului cola- borăm intre casa de copii și școală. Capitolul „Probleme ale orientării școlare și pro- fesionale în casele de co- analizează profesiile preferate de copii, expli- cînd opțiunile lor și oprin- iu-se totodată asupra ca- uzelor neconcordanței din- tre unele opțiuni și profe- s ile către care elevii sînt îndrumați. Se pun în evi- dență cîteva modalități de real interes practic pentru lichidarea neconcordanțe- 1 ■- respective. Deosebit de utile ni se par, în cadrul acestui capitol, ideile cu privire la mijloacele folo- site în casele de copii pen- tru cunoașterea de către elevi a specificului și exi- gențelor diferitelor profe- sii, ca și modalitățile de studiere și dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Acordind, pe bună drep- tate, o deosebită atenție folosirii raționale a timpu- lui liber, autoarea se referă la modul cum este înțeles timpul liber în di- ferite case de copii și de- limitează noțiunea, com- bătînd înțelegerea ei ero- nată. Sînt tratate, în con- tinuare, unele probleme ale legăturii dintre activi- tățile din timpul liber și adaptare. în ansamblul ei, lucra- rea Ioanei lonescu despre activitatea în casele de co- pii constituie o contribuție valoroasă la dezbaterea u- nor probleme esențiale ale educației în colectiv și prin colectiv. JOMISHLL MITUDH IH 5COULE UțHtKALt LICEE' De curînd, în Editura didactică și pedagogică a apărut lucrarea „Comisiile metodice în școlile genera- ie și în licee" de Teodor Novac și Vasile Velican, care sintetizează experien- ța dobîndită în acest do- meniu de școlile din secto- rul 8 al municipiului București. Un prim merit al aces- tei lucrări este faptul că abordează o tematică de larg interes în lumea în- vățămîntului, dar care a fost numai sporadic tra- ta 1 în literatura de spa cialitate. Alt merit al căr- ții este acela că nu se li- mitează numai la a împăr- tăși o experiență bogată și uneori interesantă, ci că emite opinii și sugestii de un. real folos în organiza- rea pe mai departe a acti- vității metodice din școală. După ce într-un prim capitol sint analizate to- nele probleme privind or- ganizarea comisiilor meto- dice, autorii abordează di- feritele aspecte ale corela- ției care există între ac- tivitatea acestor comisii și activitatea consiliului pro- fesoral, a cabinetului me- todic al școlii și a cercu- rilor pedagogice de specia- litate. Lucrarea se ocupă apoi pe larg de formele de activitate ale comisii- laborator și pe terenu- rile experimentale, vizite și excursii cu caracter di- dactic, experimente peda- gogice și sondaje. Capitole speciale sînt rezervate pla- nificării și evidenței acti- vității comisiilor metodice, precum și rolului și atri- buțiilor responsabililor a- cestora. în sfîrșit, ultimele capitole se ocupă de în- drumarea și controlul co- misiilor metodice de că- tre directorul școlii și in- spectorii de specialitate. Lucrarea apare într-un moment în care întreaga activitate de perfecționare, profesională a cadrelor di- dactice — din care siile metodice fac integrantă — trece substanțiale înnoiri. comi- parte prin deve- nind cu atît mai mult uti- lă muncii din fiecare școală. Prof. AVRAM SPINEANU PAGINA 3 ÎNVĂȚĂMÎNTUL PESTE HOTARE INSTITUTUL POLITEHNIC - TIMIȘOARA > Abonamentele pe anul 1970 la revista Aspecte contemporane din învățămîntul danez Sistemul școlar danez actual, stabilit prin legi adoptate în 1958 și 1962, constituie o încercare, in cea mai mare parte izbutită, de a pregăti tineretul astfel incit să poată răspunde exigențelor socie tății contemporane. Ca in orice altă țară, sistemul școlar în vigoare re- prezintă, în același timp, o etapă in evoluția istorică a învățămîntului, trăsăturile lui, ca și orientarea sa actuală fiind influențate de tradi- ția îndelungată pe care o au aici școlile. Ne propunem să înfățișăm, în rîndurile de față, citeva trăsături și tendințe ale învățămîntului da nez, reprezentate prin importanta creștere a gradului de instruire a întregului tineret, prin realizarea unei instruiri diversificate, cit mai adaptate intereselor și înclinațiilor variate ale elevilor și prin orienta- rea accentuat practică a conținutu- lui învățămîntului pe treapta inter- mediară și la nivel preuniversitar. Școlaritatea este obligatorie pen- tru toți copiii, de la 7 la 14 ani. La cererea părinților, copiii pot fi pri- miți în școală și la vîrsta de 6 ani și jumătate. Potrivit unei legi din 30 mai 1969, școlaritatea obligato- rie va fi prelungită la 9 ani, fapt care se va realiza pînă în anul șco- lar 1972/1973. Școala de bază, care cuprinde pe toți copiii, este școala primară (folkeskole). în mod obișnuit ea are durata de 7 ani obligatorii și poate fi completată prin clasele VIII, IX și X. Toate municipalită- țile unde un minim de 10 elevi își exprimă dorința de a-șî continua studiile sînt obligate să creeze cla- sa a VIJI-a, dar nu sînt obligate să aibă clasele a IX-a și a X-a. După terminarea primelor 7 cla- se, care reprezintă școlaritatea o- bligatorie, are loc prima orientare școlară, elevii avînd trei posibili- tăți : să părăsească școala, in:e- grîndu-se în viața productivă < a- ceștia reprezintă aproximativ 1P . dintr-o promoție) ; să frecventeze școala în continuare i clasa a VUI-a, eventual a IX-a și a X-a să treacă în secția de pregătire a brevetului pentru liceu (școala reală). După terminarea cel: i ' clase obligatorii, 90’ ,■ din tineri continuă studiile în scoli de g-ad următor, în cele două școli propcr țiile fiind aproximativ egale. Trecerea de la școala primară la școala obișnuită (clasele VIII—X. este liberă. Trecerea în secția pen- tru pregătirea brevetului depinde de maturitatea și de cunoștințele elevilor. La sfîrșitul clasei a VII-a profesorii fac o primă orien- tare, stabilind drumul potrivit pen- tru dezvoltarea în continuare a ele- vilor. Acest drum este obligatoriii: cei care nu-1 urmează trebuie să s. supună unei examinări. în urma că- reia sînt apreciați cu unul din califi cativele „apt“, „poate fi act", „inapt" — în ultimele două cazuri ei neputînd intra în liceu fără un e- xamen de trecere. Liceul (gimnaziul) are o durată de 3 ani. Continuarea studiilor în liceu, pe care o realizează aproxi- mativ 150/0 dintr-un contingent, re- prezintă a doua orientare școlară. Liceele sînt independente de șco- lile primare, dar posedă o secție de pregătire a brevetului. Ele primesc de regulă absolvenți a 9 sau 10 cla- se reale, fără însă să fie excluși cei care au făcut școala obișnuită. Admiterea în gimnaziu depinde, pe de 0 parte, de rezultatele exame- nului de trecere după al doilea an al secției de pregătire a brevetu- lui la matematică, limbi străine și științe, iar pe de altă parte, de ap- titudinile elevului care, așa cum am arătat, trecuie să fie considerat ca- pabil de a urma invățămintul li- ceal să fie supus unui examen. Scopurile școlii daneze de eul- turâ generală constau, potrivit le- gii, în dezvoltarea aptitudinilor 9 facultăților copiilor, in formarea caracterului lor și transmtterea u- nor cunoștințe utile. In ceea ce privește con^nutu" învățământului. cu toate că nu e- xistă un plan de învățămint obL- gatoriu pe întreaga țară. c un ^>lan cadru" care servește ca gmd autoritățiloc școlare locale, deose- birile de la o comună la alta nr sint niciodată prea mart. O trăsătură importantă a conți- nutului Lnvătăminturin de cultură generală danez o constttute drver- fi ea re a pregătirii elevilar. nao- țită de • diferențiere par tivii ew inelinațEle și peribilitătae varia le ale acest ara. AstfeL după prtmele 5 clase primare. in rare i-vlțâ- mintul este nedtferenttau preren- tindu-se intr-o pre^grami mentală pentru tm eievjt. diferen- țierea se efectuează pe do—1 c1-: pe de o parte prun împărțirea ele- vilor, la sfirșrtul clase-, a Y-a. pe baza rezultatelor, apritjdimla- ~ preferinței or l-re. f- riase cu pla- nuri de rmdi: diferite fbotărtrea de a repartiza cc-rilul intr-o clasă sau alia revine pml:? :r. acord cu dorințele pă—-pi-r st pe baza o- nei apreneri generale f. a rezulta- telor unor probe la 1:~ ta «ianetri și la ealeufj. iar pe de altă parte prin m t roduceres. : nrem nd din clasa a VH-a. a untr mitem fa- cultative in ctte 4 ere dm totalul de 33 de ore pe In *- cest mod. --ue>«4e 3 «ta* ate șco- lii primare indtoft-toto ♦ taadte 4» ■bserrare = «1 de revedere a abtitui -:*» aeeaBM. netad»- «e tut^-tA «ari o e ■- •ă— s-ccîre rare ee r*r Iscă de- fmriorie șt ca at 9* M- mt-'ă Ttn» d s~ ri -• * sturiat» sînt cons cerere —. .Ir tre șe.m:- țind a-atoobser»>s.rez s ils, elevilor, precu—. ri :ns_ rea -m»sr deprinderi de l ur.re O versificare» uz? esra mai ac-ren: d t » u- m uy a 7 e’sse : re-» fa arii-» • re. Ac-.: ti-..-? O conferință consacrată învățămîntului din regiunile polare Nu de muri a avut loc la Montreah in Canada, o conferință internațională in cadrul căreia s-au dis- cutat probleme ale învă- țămîntului în rîndul popu- lațiilor din regiunile po- lare. La conferință au luat parte oameni de știință, pedagogi și reprezentanți ai organelor de învăță- mînt din Canada, Statele Unite (Alaska), Danemar- ca (Groenlanda), Norve- gia, Suedia, Finlanda și U.RS.S. Scopul conferinței a fost de a clarifica o serie de probleme privind instruc- ția școlară a populațiilor din regiunile polare și pregătirea cadrelor națio- nale de pedagogi în func- ție de situația politică, e- conomică și culturală a a- cestor populații. ANUNȚĂ: «coaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MECANICĂ — Profesor la Catedra de Material rulant; disciplina Mo- toare termice de tracțiune, poziția 2 din statul de func- țiuni. FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA — Profesor la Catedra de Bazele electrotehnicii; disci- plinele : Bazele electrotehnicii ; Electrotehnică neliniară, po- ziția 4 dm statul de funcțiuni. FACULTATEA DE MECANICĂ AGRICOLĂ — Profesor la Catedra de Organe de mașini și teoria me- canismelor ; disciplina Organe de mașini, poziția 1 din sta- tul de funcțiuni FACULTATEA DE CONSTRUCȚII — Asistent la Catedra de Geometrie descriptivă și desen ; disciplina Geometrie descriptivă și desen poziția 15 din sta- tutul de funcțiunt A. Candid ații la concursul pentru ocuparea postului de profesor vor depune în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, la secretariatul rectoratului Insti- tutului politehnic din Timișoara — b-dul 30 Decembrie nr 2. cererea de înscriere însoțită de următoarele acte : L memoriul de activitate didactică, științifică și tehnică în producție, în două exemplare; 1 lista lucrărilor publicate sau în cure de publicare. în 2 exemplare ; X lucrările de specialitate, intr-un exemplar ; 4. autobiografia, în 2 exemplare; 5. caracterizarea activității profesionale și obștești, eli- berată de instituția unde candidatul își desfășoară activi- tatea. în 2 exemplare ; S. copie legalizată de pe diploma de studii, in 2 exem- plare ; 7. copie legalizată da pe diploma de doctor-docent in ști- mțe sau de doctor, în 2 exemplare ; X adeverință privind vechimea în muncă, cu precizarea funcțiilor îndeplinite, în 2 exemplare ; X in cazul cînd diplomele de studii sint obținute in străi- nătate, se vor depune traducerea legalizată a acestora, in 2 exemp-lare. precum și copie legalizată, in 2 exemplare, de pe adresa Ministerului învățămîntului — CS.D. privind echi- valarea acestora. Concursul se va ține in termen de 3 luni de la data ex- pirării termenului de înscriere la concurs. B. Pentru postul de asistent: L memoriu! de activitate didactică, științifică și tehnică, intr-un exemplar; 2. Lista lucrărilor științifice publicate sau !n curs de pu- fai rare, intr-un exemplar ; X lucrările de specialitate. Intr-un exemplar ; 4. autobiografia, într-un exemplar ; X caracterizarea activității profesionale și obștești elibe- rată de instituția unde candidatul își desfășoară activitatea, intr-un exemplar; 1 copie legalizată de pe diploma de studii, Intr-un exem- 7 ta cazul cînd diplomele de studii sînt obținute în străi- nătate se vor depune traducerea legalizată, într-un exem- plar ie pe adresa Ministerului învățâmîntului — C.S.D. pri- .i-.c «••ritiva’area acestora: X adeverință din care să rezulte că au efectuat stagiul le- ga. de repartizare ; 3 «deverintă privind vechimea In muncă, cu precizare» rii-itiuor indeplimte. într-un exemplar; T — . de Inșcr.ere i candidațȚor este ie 15 zile, calcu- ‘-..c-se de ta dura publicării ii s.țn' >• !- Ofkrel Cer ursul 5* ’ a tme la re scrar ’ Lag-ritote. petriet» f -. Iz. termer. ;< or1 15 zue de la -xprrere» »r- —e—.- .:: ce ! nscr-ere KSHIUTUL POLIHHMC - TIMIȘOARA A A L N I A Krii*er*a a eoecure • nnsjtc-îrelw pcătur.: FACUtTATlA BC CONSTRUCȚII FACU-TAHi DR WCAFKi SGUCOi-A X Cleâeneec^ar -a refera a» Orfc-rere șt p.»~ fcrere &>- ntoftM Arsceme rx^ -rvjȚ» și rr.- u ■ - ' • - - - >_ _ « un -z i-t_-—=_ * toezdete oe r.wr-- ~i— tato-tto atoBptar ; X ua-acac--jre» arw.tățsi prvteswaa» |l obștești. «Ube- reta oe zosnmzha sfe eand-dahil ir. desfășoară activitatea, ța j .nTt t-f ; F aneve. .ita pr»'-u>J vwh-mea în muncă, precizarea func- 1- junep :-. te. in 2 exemplare; • in :.r__ c - □ d-pltmele de studii sint obținute în strâi- se vnr depune traducerea legalizată a acestora. în î ex.-t sre tr-- - copie legalizată. în 2 exemplare, de pe adresa ILms'erulu: In-.-ățămîntului — C.S.D.. privind echi- C-. rare funcț.-mează intr-o instituție de învățămint su- pe:.?- rint oorieati să comunice in scris, rectorului acesteia Czorjr»: w v» ’r. ■erme.- se 3 luni de la data ex- pirării termenului de înscriere la concurs, care se calculează de la data apariției în Buletinul Oficial. ANUNȚ Liceul nr. 2 .Mihail Eminescu* Constanța (fost Liceul de fete) sărbătorește semicentenarul in zilele de 6—7 decem- brie xc. Foștii elevi și profesori care doresc sa ia parte la festivi- tate sint rugați să-și anunțe participarea pînă la data de 3 decembrie 1969, la secretariatul liceului str. Traian nr. 19, telefon 23412. n Re- Educația pionle- rească" se pot tace la oficiile P.T.T.R. și factorii poștali. Re vista, consecventă pe linia asigurării unei lecturi de înaltă competență și maximă eficiență, a început acest an școlar cu un grup lărgit de colaboratori de prestigiu și cu o arie vastă de teme in măsură să intereseze pe comandantul da pionieri, ca intelectual și educator. Costul unui abonament pe 3 luni — 9 lei. pe 6 luni — 18 lei, pe un an — 36 lei. Centrul de documentare științifică al Academiei Republicii Sacialiste România va edita, în anul 1970, REVISTA DE REFERATE ȘI RECEN- ZII care : — prezintă, pe larg, conținutul celor mai importante lucrări din lumea întreagă ; — economisește din timpul necesar consultării cărților și re- vistelor de specialitate; — tratează probleme a căror cunoaștere este necesară în învățămîntul mediu și superior ; — contribuie la creșterea volumului cunoștințelor de specia- litate ale cadrelor didactice cu ceea ce este pe plan mon- dial. Revista de referate și recenzii apare la două luni, în 6 se- rii : Seria FILOZOFIE. LOGICA, SOCIOLOGIE. PSIHOLO- GIE publleă materiale privind sociologia învățămîntului și educației, orientarea și selecția școlară și profesională, psihologia copilului și adolescentului, psihologia procesului didactic, metode de învățare programată, problematica exa- menelor, a aprecierii elevilor și acordării notelor, a rapor- turilor dintre profesor și elev, psiho-patologia infantilă etc. Seria ISTORIE, ETNOGRAFIE relatează conținutul cărți- lor și studiilor de specialitate, care apar în peste 18 țări, re- feritoare ia știința istoriei (teoria, istoriografia, istoria în învățămînt), științe auxiliare, izvoare istorice scrise, istoria României, istoria universală, diplomație, arheologie, etnogra- fie. etnologie, antropologie, paleografie, etnosoeiologie, etno- geneză, muzeografie etc. Seria TEORIA ȘI ISTORIA LITERATURII ȘI ARTEI re- dă conținutul celor mai ițn port ante cărți din domeniile : es- tetică. literatură, folclor, muzică, arte plastice, teatru etc. Sint prezentate, in deosebi, lucrările de sinteză și material» care dezbat problemele cele mai actuale ale mișcării știin- țifice mondiale de specialitate. Seria LINGVISTICĂ, FILOLOGIE publică materiale re- feritoare la realizările cele mai noi din domeniul lingvisticii generale și al studiului limbilor. Sint tratate probleme pri*, vitoare la învățarea limbilor cu ajutorul metodelor modern-' de programare și al laboratoarelor de limbă, probleme pri5 vind raportul dintre limbă și educație, limbă și cultură, psi- holingvistică, comportament lingvistic, limbaj infantd, fizio- logia vorbirii etc. Seria ȘTIINȚE ECONOMICE și seria ȘTIINȚE JURIDI- CE interesează, în deosebi, specialiștii din domeniile respec- tive. Abonamentele se fac la oficiile P.T.T.R., factorii poștali și difuzorii de presă. Prețul unui abonament anual la fiecare serie a Revistei da referate și recenzii este : 60 lei individual și 200 Iei pentru instituții și întreprinderi. Informații la Centrul de documentare științifică al Aca- demiei Republicii Socialiste România, București, str. Gu- teciex nr. 3 bis, sectorul 6, telefon 16.40.70 INSTITUTUL PfDâCOGIC DE 3 Ml T g. M U R E Ș A N L N Ț A : * oaterea la concurs a următoarelor posturi: .. L FACULTATEA DE FILOLOGIE 1 p:s: dt tor la disciplinele Limba română contemporană e: - și Noțiuni de istoria'limbii române, de la catedra ie limo* ș. literatură română, poziția 9. 1 pes; ce lector, la disciplinele Istoria contemporană a Româ- :.e și îstorxjgrafia României, de la catedra de istorie-geo- șrafje. poziția 9. 1 pest de leetoe. la disciplina Economie politică, de la cate- Ira de ști “te sociale, poziția 4. II. FACULTATEA DE MUZICĂ i pt-st ce asistent. Ia disciplinele Armonie. Contrapunct și Lisară (~jrs indiviaual) de la catedra de muzică, poziția 18. <- -c- H la concurs vor înainta la rectoratul Institutului - oe 3 ani Tg. Mureș, str. N. lorga nr. 1. in termen de » de zile pentru posturile de lector și in termen de 15 zile pen- ■u postii de asistent, de la publicarea acestui anunț în Bule- i ai o cerere de înscriere, la care se vor anexa. în iubl'j exemplar, actele prevăzute în Legea nr. 6 privind Sta- ut-i personalului didactic din R.S.R. publicată in Buletinul “‘.si Partea I nr. 33 din 15 martie 1969 și de instrucțiunile Mi-.istemlui învățămîntului nr. 84 539/1969. Pentru postul de asistent, candidatii vor prezenta și o ade- er --j din care să rezulte că au e'ecruat stagiul legal după repartizare. Coccursul se va ține în termen de 3 luni pentru posturile de -ecrors ș; 15 zile pentru postul de asistent, de la data publl- tării acestui anunț. INSTITUTUL POLITEHNIC — TIMIȘOARA A N U N Ț A : anularea scoaterii Ia concurs a următoarelor posturi care au fost publicate in Gazeta Învățămîntului nr. 1013 din 17 octombrie 1969 : ’ FACULTATEA DE MECANICA — Profesor la catedra de material rulant, disciplina Mo- toare de tracțiune, poziția 2 din statul de funcțiuni. FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA — Profesor 'a catedra de Bazele electrotehnicii, discî- ! plina Electronică neliniară, poziția 4 din statul de func- țiuni FACULTATEA DE CONSTRUCȚII — Asistent la catedra de geometrie descriptivă și desen, disciplina Geotehnică și fundații, poziția 15 din statul de funcțiuni. LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ DIN DRĂGĂȘANI JUDEȚUL VÎLCEA Roagă pe toți foștii elevi și profesori să trimită fotografii și documente legate de activitatea liceului dintre anii 1919 și 1969 în vederea organizării sărbătoririi semicentenarului la 14 decembrie 1969 la DRĂGĂȘANI la care sint invitați să participe. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI Ai București, Piața Scînteii nr. I. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac ta oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40.132