■ Legătură cu practica in predarea geografiei - pag. 2 ■ Forme de participare la creația științifică - pag. 3 Anul XXI-Nr. 1018 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂTĂMINT Șl CULTURA Vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 25 bar. ■ Pe ce căi modernizăm formația matematică - pag. 3 Căi operative și eficiente de informare și perfecționare didactică: Buletinele inspectoratelor școlare Corelația: noțiuni — sentimente — deprinderi Tcetînd modali- e prin care pot gura un ran- ent cît mai înalt zității lor, mai te inspectorate are județene au rs în ultima vre- la editarea peri- ă a unor „Bule- informative" sau todice“ care își □un să contribuie ărgirea formelor nij toacelor de în- mare a persona- li didactic. Ins- toratele școlare unor județe ca hova, Brașov Ga- , Brăila ș.a. au irățișat această i- ativă care nu a rziat să se dove- scă a fi de reală .itate. ’entru înțelegerea ifilului publicații- editate de inspec- atele școlare jude_ ,e este edificatoa- o comparație. Să vlm „Buletinul in- mativ* editat de ipectoratul școlar județului Praho- . El își propune dirijeze atenția drelor didactice că- 5 acele comparti- ?nte ale informării licitate îndeosebi i profesia lor. Ace- și buletin rezervă 1 important sector Culegeri de creații ale cadrelor didactice Creația științifică, xiagogică și literară n ce în ce mai am- ă și mai valoroasă cadrelor didactice n toate județele ță- i solicită multiple îi de afirmare. In ndul acestor forme e popularizare a •.ivității creatoare -au înscris, recent, alegerile cultural- adințifice de creații ale corpului didactic. Culegerea intitula- tă „Școala bîrlădea- nă". editată de Co- mitetul sindicatului Învățămînt, este o in- prezentării și comen- tării experienței pe- dagogilor din județ, precum și a rezulta- telor valoroase ale școlilor. Fiind „in- formativ" și redactat pentru uzul intern al școlilor el și-a propus totodată să cuprindă și alte probleme care interesează persona- lul didactic — in- strucțiuni, dispoziții și comunicări pri- vind viața școlară. Pe de altă parte, ..Buletinul metodic" al inspectoratului școlar al județului Galați își propune să „realizeze populari- zarea experienței po- zitive a cadrelor di- dactice din județ și să combată unele ca- rențe semnalate în desfășurarea proce- sului instructiv-edu- cativ". Dacă ar fi să op- tăm între cele două tipuri, formula bule- tinului prahovean ni se pare preferabilă pentru că acesta re- ușește să se consti- tuie ca o publicație cuprinzătoare, menită să răspundă unei largi game de preo- cupări profesionale și ca un instrument practic de lucru la îndemîna profesori- lor. mănunchere de astfel de lucrări ce atestă preocupări cu carac- ter literar, artistic și științific. Ea relevă sfera multiplă a cer- cetărilor întreprinse de profesorii și învă- țătorii bîrlădeni, pe tărîm istoric, arheolo- gic, etnografic, cultu- ral, în domeniul ling- visticii și al științe- lor naturii, ca și preo- cupările de creație artistică ale acestora. Firește, o pondere în- semnată în economia culegerii o ocupă pro- blemele privind pe- 0 ecuație pe deplin rezolvabilă: CONDIȚIA MATERIALA A LICEELOR INDUSTRIALE • E mai dificilă stabilirea unui amplasament decit construcția unui liceu ? • Către elaborarea unui proiect-tip diferențiat • Rezolvă, nu aștepta - imperativ al activității actuale a conducerilor de școli Categoric, nu con- testăm utilitatea ob- servațiilor concrete pe care le prilejuieș- te analiza lecțiilor cuprinsă în ceiălait tip de buletin, to- tuși, această formu- lă de editare ne apa- re oarecum mono- valentă față de ceea ce ar putea să fie un atare buletin. Oricare ar fi însă formula și profilul adoptat, noua moda- litate publicistică, u- tilizată in ultima vre- me de către inspec- torate oferă celor ce îndrumă inyățămin- tul largi și variate posibilități de a-și duce la bun sfirșit îndatoririle. Este de ajuns să amin ti ni ini- țiativa inspectoratu- lui școlar județean Brăila de a publica ua îndrumar orientativ asupra profilului li- ceelor de specialita- te, al școlilor de spe- cializare postliceală, al școlilor profesio- nale și al institute- lor de învățămînt superior sau pe ace- ea a inspectoratului școlar al județului Prahova de a publica o „bibliografie de re- comandare" privi- toare la metodica predării istoriei. dagogia și învățămin- tul. * Mijloace moderne, științifice, dinamice, cuprinzătoare, publi- cațiile sub forma di- feritelor buletine, a culegerilor de comu. nicări, a caietelor și scrisorilor metodice etc. constituie in munca întregului corp profesoral un auxiliar prețios care poate contribui la ri- dicarea calității și e- ficinței informării și îndrumării, și impli- cit. a procesului de învățămint. In prima sală, după holul de la intrare, se află cabinetul d • desen, în stingă lui laborato- rul de chimie și fizică, apoi labo- ratorul de încercarea metalelor < de tehnologie, iar jos atel:ere‘e ■ - mașinj unelte și lă ittu't ric— Așa arată Liceul industrial de construcții de mașini din București Dar numai pe planșeta proiectan- tului. (E drept, are aici o vechime de aproape doi ani). In realitate, liceul este oaspetele tolerat a! Școlii generale nr. 76. cu care îm- parte cîteva încăperi, după ce a fost chiriașul, nu prea dorit, ai unei alte gazde, tot o școală ge- nerală. Despre laboratoare și ca- binete de specialitate, evident, nici nu poate fi vorba în aseme- nea condiții. Este acesta un caz cu totul sin- gular ? Din păcate, nu. Deși au in- trat în al patrulea an de studii, o serie de licee industriale nu dis- pun de condițiile materiale pentru desfășurarea corespunzătoare a învățămîntului de specialitate. Astfel, Liceul industrial de con- strucții de mașini din Arad, care conform graficelor stabilite trebuie sa primească un local nou la sfîr- Detaliu r • c » e i - din GK G care, in cele ."iu- truLie lamuri crește 5 dată cu rievizhiruea. Prin televiziune a- - j ia capă uriormata directe, in cărora ei iși formează de- p.rinderi de receptare care au im- ț-caui asupra modul», de a gindi de a se comporta. Am amintit —; smgur aspect, ca sâ nu mai . oun de efectele complexe a’.e r or de industrializare, de .-nvora-e. ce inteîectualizare a pjQiâtiei. Ca atare, avem de a rice cu un material mal , mani-" rs o smeraăe de copa și tineri rare au o capacitate nur mare de rereptare. «m bagaj mai bogat de ruj}—r’-e mterese și preocupări Tar-tate. Pe c? altă parte, avem de -iitâlr iatr-aa aaumii sens, -v-ritmu. șt fsrmeie ae activitate e»cativă ia Ba aivel real, pentru na aau cum se știe, in trecut, s-au Pc tCBClC cticatlcl cctițcncMi foioeo metode care copiau în foarte multe privințe activitățile adulților și mai ales părțile proas- te ale acestor activități. Paradoxul în aceasta constă : ivem pe de o parte un material u- man care are un nivel mai ridicat decît știm să-l apreciem.' dar, în același timp, avem o activitate care nu concordă cu acest nivel și cu specificul virstei copiilor și ti- nerilor. Mă voi referi aci doar la un aspect al acestei probleme și anu- me la corelația : noțiuni — senti- mente — deprinderi care mi se pare hotărîtoare pentru adaptarea muncit educative la nivelul real, diferit pe virste și alți parametri, al copiilor și tinerilor și. totodată, pentru atingerea obiectivelor mun- cii educative prin forme cu adevă- rat eficiente. Căci, îndeosebi atunci cind, în ansamblul preocupărilor legate de formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tinerilor, ne referim la rolul educației ideologico-cetățe- rea forurilor tutelare față de a- cestea. Dovezi elocvente în aceas- tă privință sînt liceele de indus- trie ușoară din Cisnădie și Iași care dispun, datorită preocupării ministerului de resort, de condiții dintre cele mai bune pentru desfă- șurarea lecțiilor de specialitate și a aplicațiilor practice. O preocu- pare constant pozitivă pentru în- tărirea bazei materiale a liceelor industriale este vizibilă și in acti- vitatea direcției de specialitate din Ministerul Energiei Electrice; li- ceele energetice din Constanța, București, Iași. Craiova, și Cluj dispun de condiții bune de activi- tate fie în localuri proprii, fie în cadrul unor grupuri școlare, iar pentru Liceul industrial energetic din Sibiu, care urmează să fie con- struit, se depun insistente stăru- ințe pentru trecerea de la fazele preliminare la faza de construcție propriu-zisă. în schimb. în activitatea celor două școli depinzînd de Ministerul Industriei Metalurgice se resimte o AL. CIUCĂ (Continuare în pag. 3-a) nești trebuie să avem în vedere însumarea momentului cognitiv, a- fectiv și praxiologic in raporturi diferite la diferitele vîrste. Formarea conștiinței politice, i- deologice nu poate fi decit rezul- tanta unui proces de durată, des- fășurat prin multiple; forme, utili- zind variate mijloace : ea presupu- ne dobindirea unui bagaj noțional căci o anumită viziune asupra lumii, o concepție politică despre isiorie, societate etc. nu se pot con- strui in afara sistemului de cate- gorii proprii acestor domenii ale cunoașterii și acțiunii umane. Toc- mai in acest sens există acea in- -mâ legătură dintre activitatea ideologică și cea culturală subli- niată ia Congresul al X-lea al P.C.R. : „In concepția noastră — ai aia tovarășul Nicolae Ceaușescu — educația socialistă, conștiința socialistă implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, științei și tehni- cii contemporane, stăpinirea de- plină a profesiunii cît și însușirea concepției filozofice despre lume și societate a partidului nostru .— materialismul dialectic și istoric — formarea unei atitudini cetățenești înaintate". Se înțelege că pentru adolescenți și tineri problema are implicații eu atît mai profunde : activitatea de educare ideologică - cetățenească trebuie pregătită și împletită, mai ales la vîrstele mici, cu o activitate culturală menită să asigure teme- lia cie cunoștințe absolut necesare pentru asimilarea ulterioară a no- țiunilor politice și ideologice, pen- tru fermarea unei concepții și con- științe. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că pentru desfășurarea acțiunii e- ducative trebuie așteptat momen- tul in care tinerii au pe deplin format acest bagaj de cunoștințe. In primul rînd, prin scopurile și caracterul său, procesul de educa- ție comunistă este în oricare din formele sale ideologie, politic prin însăși esența sa (la raportul dintre implicit și explicit in acest proces s-a referit într-un articol prece- dent tov. P. Pînzaru). Dar, mai cu seamă, pentru că în afara unor no- țiuni și cunoștințe elementare cu caracter politic a căror transmitere se poate — și trebuie — făcută, treptat/ încă de la vîrste mici — procesul educației comuniste se realizează pe Întreg parcursul său, și mai ales în primele sale faze, prin dezvoltarea sentimentelor ș. acțiunilor. Au dăunat și dăunează mult eficienței educației copiilor și tinerilor excesul de verbalism, tra- tarea abstractă a temelor, în detri- mentul dialogului viu, al proble- matizării ideilor și, mai ales, în detrimentul activităților care pun în mișcare nu numai intelectul ci și sensibilitatea și le conferă pu- terea de convingere a experienței trăite. Voi lua un exemplu : cred că munca educativă a organizației de pionieri își poate realiza obiecti- vele și caracterul ei ideologic și politic în primul rînd prin parti- ciparea copiilor la viața organiza- ției. Prin adeziunea pe care școla- rul și-o dă intrind în organizația pionierilor ca organizație comu- nistă a copiilor, prin faptul că, în cele mai neînsemnate activități practice, pionierul se interrelațio- nează cu ceilalți membri, se rea- lizează cea mai bună educație po- litică și ideologică. Esențial este desigur ca fiecare pionier să fie ajutat, conform capacității vîrste; sale, să înțeleagă semnificația a- eestui act și a acestei activități, sensul calității sale de pionier, drepturile și datoriile sale — ceea ce presupune ca el să se simtă cu adevărat membru al organizației sale. De aceea, în documentele de partid care privesc organizația de pionieri, și, respectiv, de tineret, această problemă este pusă atît de pregnant și se insistă ca fiecare membru al organizației să fie con- știent de a aparține acesteia, de a-și da adeziunea pentru hotărî- rile pe care ea le ia, de a participa efectiv la luarea deciziilor și la FRED MAHLER secretar științific al Centrului de cercetări pentru problemele tineretului (Continuare in pag. 3-a) ACTIVITATEA CURENTĂ» ACTIVITATEA PIONIERII DESCOPERĂ ISTORIA Este știut că valoarea lecțiilor de istorie sporește considerabil prin referirile firești la trecutul meleagurilor natale ale elevilor. Tinînd seama de acest fapt, multe cercuri ale pionierilor și școlarilor și-au axat preocupările în direcția depistării urmelor istorice, valo- rificînd «emnificațtile lor adine educative. O coasă mlncată de rugină, atlrnată pe un perete al muzeului școlar din satul moțesc Răcătău, a dobîndit de pildă, pen- tru elevii acestei școli, valoare de simbol cînd au aflat că ea a apar- ținut străbunicului unui pionier care, la 1848, a luptat cu ea in ar- mata lancului. La fel, pe pionierii din Arcani i-a impresionat puter- nic jalba șerbilor oropsiți de pe moșia unui boier din ținutul Gor- jului, păstrată sub sticlă în muzeul școlii. Și exemplele pot continua. Nu de mult, orașul Slatina a împlinit 600 de ani. Evenimentul LEGĂTURĂ CU PRACTICA IN PREDAREA GEOGRAFIEI O sarcină primordială care se ri- dică în prezent în fața învățămin- tului de toate gradele o constituie asigurarea unei strinse legături in- tre școală și viață, între școală ș! nevoile practicii. Obiectul pe care îl predau — geografia — oferă multiple și variate posibilități din 'ăceȘț punct de vedere, aplicațiile din elasă și mai ales cele din afara clasei, contribuind din plin i rea cunoștințelor teoretice de acti- vitate* practică, de viața, ce pro- ducție. Căutlnd să valorific In chip cit mal larg aceste posibilități, am or- ganizat cu «levii mei un teren geo- Calculatoarele electronice sint utilizate larg fn stabi'irea de w ci r acesta a fost marcat la Școala ge- nerală nr. 1 din localitate printr-o expoziție bogată, oglindind vestigii din trecutul orașului, al județului și al școlii. Un text așternut ca de un vechi caligraf iscusit, care redă succint istoricul așezării, ca și o cronică a școlii, au fost alcătuite ca predoslovii ale expoziției de către membrii cercului de istorie, condus de inimosul profesor Gheorghe Matache. Roadele activității micilor isto- rici sînt evidente pe tot cuprinsul expoziției. Găsești aici documente străvechi și obiecte din diferite epoci arheologice, determinate și interpretate, însoțite de referate care le prezintă. Despre cele 18 monede austriece găsite la Mogo- șești, de pildă, pionierul comenta- tor spune că ele atestă fenomenul fugii țăranilor din Olteni* vre- melnic ocupată de Habsburgi, pa- șapoartele unor negustori străini de acum citeva secole stat pre- zentate in contextul relațiilor noas- tre comerciale din acele timpuri ș.a.m.d. Foarte interesante, prin comparația pe care o oferă eu zi- lele de azi, sint fotografiile de la sfirșitul secolului trecut oglindind locuri din Slatina, case, oameni îmbrăcați după moda epocii Pre- zintă mult interes de asemene* harta arheologică a județului Olt, întocmită de pionieri, precum și o hartă, în imagini fotografice, a locurilor de importanță arheolo- gică deosebită din împrejurimi’.» Slatinei. în prezent, membrii cer- cului lucrează 1* o hartă a eveni- grafic. care alcătuiește de fapt La- boratorul geografic al școlii. Aid am desfășurat. împreună cu ei. nu- meroase activități practice : obser- vații meteorologice, pe baza cărora s-au stabilit prognoze locale și s-a întocmi: un studiu asupra elimei orașului Făurei. observații asupra evoluției diverselor forme de relief (oe platforma î-oto' Cic^- â ■ talată in cuprinsul terenului), sta- :—area măsurilor pentru comba- terea eroziunii solului etc. Mi-am propus ca in acest an școlar să dezvolt activitatea practică, urmă- rind totodată finalizarea acesteia in rezultate care să poată fi folo- site efectiv intr-un domeniu sau altul Utilizir.d aparatele cu care este dotată stația meteorologică de pe terenul școlar (aparate de tipul celor existente la Institute! meteo- rologic central), voi face zilnic, îm- preună cu elevii mei observații meteorologice. Datele culese vor fi prelucrate și trecute in grafice lu- nar. trimestrial, pe anotimpuri și •anual. Pe baza lor' vom stabili prognoze care vor fi difuzat» la sta- ția de amplificare a orașului. P» lingă aceasta, folosind datete meteo- rologice, elevii vor întocmi scurte lucrări cu caracter științific, care vor fi prezentate în ședințele cer- cului de specialitate. mentelor istorice de pe raza jude- țului. în afară de activitățile acestea de colecționare și interpretare a unor obiecte și documente, micii istorici desfășoară variate acțiuni cu caracter aplicativ. De pildă, în urma unor săpături, întreprinse in cadrul unor expediții științifice, pe șantierul arheologic din comuna Brebeni el au descoperit o așezare din epoca bronzului. Activitatea desfășurată pe șantier — desene, măsurări, săpături, lucrări de con- servare. de transportare a obiecte- lor — es’-e multilaterală, activizind oe toți membrii cercului. Cioburile de ceramică găsite in pămînt sînt înregistrate de fantezia lor crea- toare prin conturarea întregului din care făceau parte în desene măiestrite, expuse deasupra vitri- nelor. O interesantă vizită au fă- cut membrii cercului la Sucidava și la Oriei, unde au realizat un schimb de experiență cu membrii cercului de istorie din partea lo- cului. ' Este o încintare să auzi cum pre- zintă expoziția lor micii istorici siătineni. Ei se descurcă cu dezin- voi'.ură printre obiectele etalate. Dau explicații despre rezistența cărămizilor romane, despre cultura căreia îi aparțin vasele și frag- mentele ceramice găsite de ei, des- criu cu talent podoabele antice, fi- gurinele. toporașele din neolitic, *- rată pe hartă locurile unde aces- tea s-au găsit, răsfoiesc ^protocoa- lele* cercetărilor șl citează obser- vații tnetruloase. care denotă mult Pe platforma geomorf ologi că a- flată pe teren se vor face intens» observații asupr* dinamicii feno- menelor care produc pagube eco- nomie. napocale (eroziunea toren- ț.aiă. eroziunea In to.ue rîuriior, inundațiile etc.). Activitate* practică nu se va restrirge insă numai la ceea ce este posibil să se realizeze pe tere- nul geografic al școlii- Pe toată durata anului școlar vom face ob- servații asupra orizontului local, asupra dezvoltării localității noas- tre : etapele de dezvoltare, condi- ț.i naturale, runctiuni, telul cons- trucțiilor. ocupația locuitorilor, structura populației și dinamic* ei etc. Apoi, utiiizind aeste date, ele- vii vor întocmi lucrări monogra- fice. Cele mai bune din ele vor fi prezentate la gazeta cercului de geografie, intitulată „Magazin geo- grafic-'. Vom continua ți vom extinde studiul început încă din anul tre- ■eut asupra nivelului de apă freati- că în orașul Făurei. Pe baza date- lor obținute vom întocmi harta izofreatelor, lucrare deosebit de importantă pentru Făurei, oraș cu pinza de apă freatică la suprafață. Socotim că această lucrare va pu- te* «duce *1 o oarecare eontribuți» I* proiectare* viitoarelor lucrări de canalizare^ spirit de observație și o reală pu- tere de pătrundere a secretelor istoriei. Pașii micilor arheologi te poartă cu mîndrie printre meto- pele Columnei Iui Traian, expuse în copii fotografice pe fundalul expoziției lor, ca simbol al obîrșiei poporului nostru. Am avut prilejul să vorbim și cu cițiva membri ai cercului care în- deplinesc misiunea de ghizi ai orașului și am rămas uimiți de perspicacitatea lor. Acești pionieri cunosc istoria locului natal ca pe o aleasă poezie prezentată cu multă virtuozitate. Ei au descoperit în- semnătatea tuturor colțurilor ora- șului, ridicînd parcă de pe ele vă- lul unui mister. Am fost cu ei și la modernele Uzine de aluminiu din Slatina și ne-am convins că știu multe și despre prezent, ba chiar și despre viitor. Ei cunosc politica partidului de dezvoltare a industriei noastre și pot relata vi- zitatorilor, în trei limbi străine, ce secții se vor dezvolta pînă în 1975 in cea mai modernă fabrică a ora- șului, care sint indicii de creștere a producției și productivității muncii. Fericita împletire a trecutului cu viitorul în gîndirea și simțirea pio- nierilor siătineni reprezintă un exemplu de educație reușită, de trăire a istoriei Ia înaltă tensiune. Sintem siguri că pionierii care as- tăzi descoperă istoria vor ști mîine să facă ei înșiși istorie, slujindu-și cu cinste poporul și țar*. PATITA SILVESTRU Voi întreprinde cu elevii mei șl unele lucrări în cadrul celor două cooperative de producție din apro- pierea orașului Făurei. Aici ei vor întocmi hărți referitoare la relief și la soluri, lucrări privind modul de folosință a terenului etc. Aplicațiile practice realizate în cadrul studiului geografiei deter- mină formarea unor deprinderi și priceperi deosebit de utile în viață. în producție. Ajutînd în același timp elevilor să înțeleagă modul cum acționează legile obiec- tive ale naturii, ele contribuie efi- cient la buna pregătire științifică * acestora. Iată de ce consider că ar trebui să li se acorde pretutin- deni toată atenția. Totodată, consi- der că se cuvine o mai mare grijă pentru asigurarea materialelor di- dactice necesare lecțiilor de geo- grafie și activităților practice în acest domeniu. în prezent, apara- tele care se fabrică pentru terenu- rile geografice școlare sînt de o sla- bă calitate. De asemenea, se cere să se producă mai multe și mai va- riate filme didactice despre peisa- jul fizic ți economlco-geografic al țării noastre, c* ți din alt» zon» geografic*. Prof. ILIE CARAMAN Liceul din Făurei Luna aceasta mai multe școli de cultură generală și licee au trăit impresionante momente festive prilejuite de aniversarea înființării lor. ★ Duminica trecută. în două comune din județul Sala; a fost mare sărbătoare pentru toți locuitorii tineri și virst- nici. Sărbătoarea celor 200 de ani pe care i-a împlinit școa- la românească din comuna Ip, a început de dimineață. S-au întilnit, pentru a-i cinsti venerabila vîrstă a lăcașului de cultură, tot satul — ro- mâni și maghiari, cadre di- dactice și foști elevi, cei ce predau și tnvațâ astăzi pe băncile acestei școli. Festivi- tățile au Început cu o sesiu- ne de comunicări * cadrelor didactice. Apoi, directorul școlii a vorbit despre activi- tatea pe care a desfâșurat-o școala In. cei 200 de ani d« existență subliniind aportul deosebit pe care ea l-a adus In răspîndirea științei ți cul- turii pe aceste meleaguri. Entuziaste și emoționant» clipe au trăit duminica tre- cută și locuitorii comunei Giurtelec cu prilejul Împlini- rii a 175 de ani de la Înfiin- țarea școlii generale. In pre- zența a numeroși oaspeți di- rectorul școlii și alți vorbitori s-au oprit asupra principa- lelor momente legate de isto- ria școlii, au Înfățișat reali- zările dobîndite de școală In anii socialismului. La Înche- ierea festivității elevii școlii, îmbrăcați în pitorești costu- me naționale, au prezentat un bogat și frumos program artistic. * în aceeași zi și-a sărbătorit 50 de ani de existență ți Li- ceul nr. 8 din Turnu-Seve- rin. In cinstea «venimentulut s-au organizat numeroase ți interesante manifestări știin- țifice și culturale. Printre *- ceste* menționăm sesiunea ds comunicări științific» *!e cadrelor didactice, precum ți simpozionul pe tema : „Tine- retul nostru î* 50 de *?d de activitate a liceului*. Cu »- cest prilej au fo»t trecute ’.a revistă realizările pe car» le-au obținut H eei 50 de «ni elevii liceului pe plan ști- ințific. cultural și artistic. Aniversare* a fost marcati și prinu-un bogat «pectacol omagial prin Întreceri spor- tive. De asemer.ea, colectivul didactic și eievij școlii au eut. in intimpinare* «niver- sării. o instructivă excursie pe șancemil » «temuiui i~.:- droenergetic t: ce navigație ce la Pctile ce Fie? Ar.i=»p de ur. octer-.ic en- tuziasm partiripar.țu La săr- bătorirea srotilnr amintire au aSencat telegrame adresate C«MitMaJă Oatral a) Partidajai Kami», tararItalii NICOLAE CX AL^ESCl , prin care au BnAy.—'t pentru gri1» permi- nezu pe care o poartă școlii, tinerei generații. UNOR SCOLI * MANIFESTĂRI CONSACRATE SĂRRĂTORIRIl FOR DE DEZBATERI ACTUALE SI CU FINALITATE 7 O formă de bază a activității colective pe care o desfășoară gru- pele sindicale din școli o constituie adunările trimestriale. De aceea alegerea tematicii acestor adunări este o problemă de importanță ma- joră, de ea depinzind concentrarea punctelor de vedere către preocu- pări centrale,'de stringentă actualitate în viața școlilor. In vederea realizării unui schimb de experiență pe această lini» publicăm mai jos o relatare a prof. STELIANA STANESCU, președinta sindicatului învățămînt din Pitești, cu privire la organizare* și des- fășurarea adunărilor trimestriale in școlile acestui oraș. Urmărind realizarea importan- tei misiuni încredințate organelor sindicale din învățămînt prin Di- rectivele partidului și prevederile Statutului personalului didactic, comitetul sindicatului nostru a o- rientat în mai mare măsură tema- tica dezbaterilor din adunările tri- mestriale către antrenarea con- cretă a întregului corp profesoral în direcția soluționării eficiente a unor probleme actuale și de larg interes. Tema centrală a adunărilor desfășurate în ultimele săptămlni a fost pregătirea pentru o partici- pare efectivă la Simpozionul na- țional organizat de Uniunea Sin- dicatelor din învățămînt și cultură cu tema „Rolul și locul educatoru- lui în procesul modernizării învă- ț&miEtului*. Au fost dezbătute atît posibilitățile constituirii unor co- lective pentru desfășurarea unor cercetări conjugate interdiscipli- nare, cît și etapele efectuării in- vestigațiilor. Aceasta dovedește încă o dată capacitățile sporite de orientare operativă ale birourilor grupelor sindicale. Printre dezbaterile fructuoase purtate în acest trimestru în adu- nările trimestriale se înscriu pro- bleme ca : ..Profesorul, exemplu de punctualitate și conștiinciozi- tate la locul de muncă*, „Modali- tățile de închegare a colectivelor de elevi*. „Formarea spiritului disciplinei conștiente ia rîndul e- levilor*, „Asigurarea securității muncii în laboratoare și atelierele de lucrări practice* etc. Asemenea dezbateri, purtate la Liceul nr. 2, la școlile generale nr. 2 și nr. 6 și la Școala specială d.n Valea Mare, au fost urmate de hotăriri cu pre- vederi concrete, care au determi- nat perfecționarea activității în domeniile respective. Dezbateri aprofundate a prile- ju-ț înscrierea pe ordinea de zi a a -*-ri:r trimestriale din unele școli, ea de pildă școlile generale nr. 4 și nr. 5. a temei „Esențialul in procesul de invățămint” în ju- rul căreia au fost abordate pro- bleme privind conceptul pregătirii de cultură generală in școala de 10 ani și in liceu, contribuția di- fenrelor discipline la pregătirea pentru viață a elevilor, elemente principale și secundare în cuprin- sa- materiilor de învățămint etc. în «chimb discutarea unei teme ca .Sarcinile ce revin cadrelor didac- tice din școala noastră în perfec- tionarea procesului instructiv-edu- cativ, a activității social-culturale șl obștești a cadrelor didactice* s-a dovedit de o eficiență mai redusă, întrucît discuțiile au fost disper- sate și prelungite și nu au dus la desprinderea unor concluzii preci- se și operante. S-a confirmat în felul acesta o observație mai veche cu privire la faptul că abordarea într-o singură adunare a unei te- matici complexe, oricît de impor- tantă ar fi aceasta, este mult mai puțin eficientă decît concentrarea dezbaterilor pe o singură temă în scopul desprinderii unor concluzii aprofundate. Capacitățile organizatorice actu- ale pe care le au birourile unor grupe sindicale au fost evidențiate recent și de o adunare trimestrială cu caracter de simpozion, inițiată la Școala generală nr. 1. pe tema „Legătura școlii cu familia în o- rientarea profesională a elevilor". Ca urmare a acestui simpozion au fost stabilite sarcini concrete atît pentru urmărirea dezvoltării ele- vilor, cît și pentru organizarea u- nor acțiuni în rîndul părinților privind cunoașterea aptitudinilor reale pe care le au școlarii șl, în funcție de acestea, alegerea diferi- telor profesiuni. A fost instituit un panou care tinde să devină un ve- ritabil „memento* pedagogic și e- ducativ al părinților și s-au stabi- lit diferitele forme de îndrumare in condițiile unor familii care se interesează insuficient de situația școlară a elevilor, precum și în condițiile unor familii dezorgani- zate. Pornind de la concluziile sim- pozionului s-au întărit legăturile cu sindicatele din întreprinderile si instituțiile unde lucrează părin- ții elevilor, fapt care a avut un puternic efect educativ. în momentul de față, acțiunile conjugate ale comitetului nostru sindical și ale inspectoratului șco- lar, la care participă toate birou- rile grupelor sindicale din școli, sînt orientate către asigurarea inaugurării, in cel mai scurt răs- timp, a Casei corpului didactic — tribună de activitate metodică, ști- _ ințifică și culturală a tuturor ca- ” drelor didactice din județ. Progra- mul de activitate al acesteia, con- dițiile pe care dorim să i le asi- gurăm vor permite, sperăm, ca a- ceastă instituție să îndeplinească rolul important ce-i revine pe planul perfecționării ți moderni- zării pregătirii cadrelor, a optimi- zării condițiilor de desfășurare a procesului de învățămînt. sece Interesante inițiative de educație 9 estetică și plastică O valoroasă inițiativă culturală a prins viață în unul dintre cartierele măr- ginașe ale Capitalei. Con- ducerea școlii generale nr, 198 din cartierul Militari, împreună cu un număr de artiști ce trăiesc și creează în acest cartier, a organi- ■at o prestigioasă expoziție de pictură și grafică, in in- cinta școlii. Pictori ca Lia Szasz, Va- sile Varga, Dorian Szasz și Ervant Nicogosian, expun aici lucrări de un remar- cabil nivel artistic, ce in- vită pe elevi — a căror re- ceptivitate se dovedește foarte vie — și pe locuitorii cartierului sa le contemple și să le înțeleagă mesajul spiritual. Inimosul profesor Jon Sușală, care a reușit să stirneacă un viu inte- res pentru artă în școa- lă și în cartier, expune la rîndu-i lucrări de grafică. Deschiderea expoziției s-a făcut în mod sărbăto- resc — în mijlocul cadrelor didactice, al elevilor și lo- cuitorilor din cartier ve- nind cu acest prilej, ca in- vitați de onoare, artiștii O. Han și A. Ghiață. Bucuria artistică a fost amplificată printr-un con- cert susținut de cuartetul de cameră al Conservatoru- lui Ciprian Porumbescu. Tot la această școală, s-a inițiat, cu sprijinul muzeu- lui Sintu o serie de „circui- te plastice" prin toate mu- zeele din Capital*, elevii fiind transportați in ini gratuit în autobuze crafar- tabile. Asemenea acțiuni aduc prin ele insele laudă scolii și stau drept pildă și în- demn, arătind ce se poate realiza pe linia educației multilaterale a elevilor și a culturalizării maselor in cadrul unor inițiative co- lective pornite din dragos- te pentru valorile cultura- le. Profesoara Florie* 51:- riade din Pitești expune in holul Universității popu- lare (sala Dalles) 61 de lu- crări in ulei și acuarelă, manifestind preferință pen- tru peisajul urban. In re- pertoriul său tematic sint cuprinse de asemenea por- trete, flori și naturi statice. Prin preocuparea pentru e- lementul descriptiv, pictu- ra Floricăi Steriade devine într-un fel un carnet de impresii de notații afective. Din ansamblul lucrărilor se afirmă, prin plasticitate și înțelegere a picturalității, „Peisaj piteștean de iarnă" și „Teiul lui Eminescu", Aceste două lucrări nar- cbează. cred, drumul uny împliniri valoroase pentru activitatea creatoare a ■- ceMei artiste. In holul Clubului muni- cipal al sindicatelor din învățămint profesoara La- -sa Ceachir prezintă pei- saje, flori, naturi statice, citeva portrete și compo- ziții. Toate aceste exponate reflectă onestitate artistică: autoarea este sinceră cu ea însăși, fără să afișeze ma- niere de împrumut care nu i s-ar potrivi. Ea este a- trasâ de peisajele deschise, aerate, infățișind variate aspecte ale naturii. Dintre acestea se remarcă „Peisaj- Pădurea Andronache" și „în parc“, prin unitate și echilibru compozițional. Sensibilitate cromatică se vede mai cu seamă in ta- bloul „Crăițe". Dintre com- poziții ret'ne atenția cea in- titulată „In fața fotografu- lui". Expozanta dovedește calități si pricepere portre- tistică in „Autoportret", ca și in capul de expresie, „Adelina". Conf. dr. AL. TOHANEANU Intilnire cu un pasionat drumeț Se știe că scalarilor de toate virstele le plac deo- potrivă și dramurile pe po- tecile patriei cil si poveș- tile despre peripeții legate de excureii, de eilitoriL Di» acest motiv întîlnirea pe care elevii școlilor genera- le din comunele Tăaisoaia și Boghești, județul V r*»- cra. au avut-o recent o profesorul Dumitru Dan, care a parcurs IM »M de kilometri pe jos în jurul lumii, a stârnit printre toți un deosebit interes. Școlarii au făcut temera- rului călător o primire cal- dă, ascultindu-1 cu atenție timp de citeva ceasuri. Oc- togenarul profesor le-» po- vestit multe din episoadele călătoriilor sale, multe din intimplările pe care le-a trăit în lungile sale pere- grinări, le-a înfățișat as- pecte din viața oamenilor pe care »-a intitou în dru- marile vale, le-a descris multe di» locvrile pe care le-a străbătut. întâlnirea cw profesoral Dumitra Dan a sparit iuteresol roptilar pentru drumeție le-a trezit dorința de a cunoaște t»t mai muhe di» locurile pi- turești ale patriei noastre Noul sediu al Liceului economic din Galați ..Bine ați venit, dragi elevi* — cu această urare și-au tntimpinat, ia începu- tul acestei luni școlarii, ca- drele didactice ale Liceului economic din Galați in noul local al scolii a cărui pan- glică inaugurală a fost tă- iată de către tor. Cor^tar- tin Dâscălescu. membra al C.C. al P CJL, prim secre- tar al Comitetului județean al P.C.R. Bucuria celor a- proape IM* de elevi ai li- reulm este justificată de lanțul că noul local dis- pune de săli de clasă spa- țioase și cu e dotare ex- cepțională, de patru labo- ratoare ți O sală pentru me- canizarea lucrărilor de evi- deoță și eakul, de un mo- dern cabinet metodic m eadrul căruia își vor desfă- șura activitatea comisiile metodice si cercurile de planificare-organizare și literatură. Realizarea in termen a a- cestui obiectiv se datorea- ză legăturii strinse care a existat între beneficiar și constructor. Prof. GEORGETA VELIN'COV Revista „Colocvii1* Nr. 12 publică programele de bacalaureat In urma numeroaselor telefoane și scrisori primi- te la redacție din partea cititorilor, prin care sintem rugați să le înlesnim pro- curarea textului programei de bacalaureat publicat de „Gazeta învățămîntului" în numerele 1014 și 1015 din 24 și recte 31 octombrie 1969, informăm, pe această cale, pe cei interesați că pot găsi textul integra] al programei de bacalaureat pentru sesiunile 1970 și în revista „Colocvii" în numă- rul 12, din luna decembrie *-c. Sesiune de licRidare Ministerul Invățămîntu- lui aduce la cunoștință ce- lor interesați că profesorii, învățătorii și educatoarele în funcție la data de 15 martie 1969 care nu au ob- ținut definitivarea in invă- țămint — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din diferi- te motive nu s-au prezen- tat la el și au pierdut ast- fel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta. In mod excepțional, la sesiu- nea de lichidare, organiza- tă în acest scop în vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969 1970. înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor, la inspectoratele șco- lare județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificare» dosarelor candidaților în- scriși vor efectua inspec- țiile speciale în trimestrele I și II ale anului școlar 1969—1970. Examenul se va desfășu- ra după programele în vi- goare oentru examenul de definitivare în învățămint. PAGINA 2 FORME DE PARTICIPARE LA CREAȚIA ȘTIINȚIFICĂ Despre contribuția omului de la catedră la creația științifică se vorbește tot mai mult în ultimii ani. Problema a fost subliniată și in recentele interviuri luate pre- ședintelui Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și cul- tură referitor la Simpozionul na- țional „Rolul și locul educatorului in procesul de modernizare a în- vățămîntului" și rectorului Insti- tutului central de perfecționare a personalului didactic privitor la organizarea noului sistem de per- fecționare (Gazeta învățămîntului nr. 1015 din 31 octombrie 1969). în- cadrarea corpului didactic în pro- cesul cercetării științifice devine un imperativ al actualității după ce, pînă la mijlocul secolului nos- tru, fusese doar un deziderat, o preocupare „de timp liber și de plăcere", un mijloc oarecare de a- firmare al unei „elite științifice". Evoluția în perspectivă a societății pretinde școlii să se adapteze unor țeluri noi: să învețe elevii cum se pot transforma, ca să se adapteze permanent nivelelor viitoare ale științei și tehnicii, ale societății, în funcție de aceste cerințe, pro- fesorilor de orice grad și specia- litate li se solicită o formație o- rientată către înnoire, adică o for- mație de cercetători. Numai în contact permanent cu creația, pro- fesorul se menține în ritmul ac- tualelor și viitoarelor dezvoltări ale științei, înțelegîndu-le, ca par- ticipant activ și comportîndu-se „prospectiv". Bineînțeles, preocupările științi- fice ale profesorilor se pot referi atît la specialitatea obiectului de predare, cît și la pedagogia acestui obiect. Directivele Comitetului Central al partidului cu privire la dezvoltarea învățămîntului men- ționează în capitolele privind per- fecționarea personalului didactic că societățile științifice „vor tre- bui să-și sporească preocupările pentru ridicarea nivelului pregă- tirii științifice și metodice ■ cadre- lor didactice, pentru antrenarea mai largă a acestora în munca de cercetare științifică și metodică". De asemenea Legea pentru Statu- tul personalului didactic stipu- lează clar că gradul I didactic se acordă acelor învățători și profe- sori care dovedesc și „preocupări de cercetare în domeniul pedago- giei sau al specialității". De ase- menea se menționează în Statut că inspectoratele școlare au sar- cina de a organiza „sesiuni meto- dico-științifice de comunicări, sim- pozioane pe probleme de specia- litate și de metodică a predării". Asemenea sesiuni au rostul să fie un cadru de comunicare pentru în- vățătorii și profesorii care au rea- lizat cercetări și un îndemn la cercetare pentru cei care așteaptă •au ie pregătesc să intre în miș- carea înnoitoare. Sesiunile orga- nizate de unele Inspectorate șco- lare ea, de pildă, cele de la Bra- șov (28 martie 1969), Iași (24—25 mal), Olt (25 mai), Galați (8 iunie), Gorj (16—17 iunie), Argeș (21 iu- nie), Maramureș (28 iunie) și mai cu seamă sesiunea națională de comunicări organizată de Inspec- toratul școlar Dolj în colaborare cu Institutul de științe pedagogice (4—5 aprilie 1969), în cadrul că- reia au fost prezentate 140 de lu- crări pe tema „Cercetarea științi- fică In sprijinul perfecționării în- vățămîntului și educației în școala de cultură generală" au fost dovezi elocvente ale capacităților de in- vestigație creatoare existente în masa cadrelor didactice. întrucît aproape toate inspecto- ratele școlare fac, în prezent, pre- gătiri pentru organizarea unor se- siuni de comunicări științifice, vom căutp să prezentăm unele su- gestii izvorîte din experiența ac- țiunilor anterioare. Dintre formele de participare la o reuniune științifică, cea care se poate caracteriza printr-o contri- buție certă la progresul științei respective este comunicarea știin- țifică. Ea cuprinde rezultatul unei cercetări într-o problemă, răspun- sul verificat la o întrebare pe care profesorul, în ipostaza de om al științei, și-o pune în fața unor dificultăți sau nelămuriri. In ce condiții devine eficientă aplicația de educație ateistă la anumite lec- ții de biologie ? In ce măsură a contribuit la ridicarea tonusului patriotic al lecțiilor de literatură cadrul afectiv al monumentelor istorice cunoscute în excursii ? Ce favorizează mai mult însușirea ști- ințelor, imaginea schematică sau planșa policromă ? Examinarea prin lucrări scrise de control, ex- temporal sau cea orală este mai e- conomică ? Dar care dintre acestea două este mai eficientă? Elevii consultă mai mult manualul sau notițele ? Dar ce este mai eficient să li se recomande să consulte din- tre acestea ? Integrarea în munca didactică a unei emisiuni radio din programul săptămînii respective a fost eficientă ? Acestea, și ca ele multe altele, sînt întrebări privind pregătirea pedagogică a profeso- rului. Dar sint și întrebări ținînd de formația sa științifică de spe- cialitate : Cum a început mineritul în județ ? Se poate aclimatiza o a- nume plantă calitativ superioară în locul unui soi local ? Se poate găsi o altă deslegare a unei pro- bleme de matematică ? Care a fost vadul vechiu al rîului din sat ? Comunicarea rezolvă • lingură problemă, o singură temă, com- portînd un singur răspuns simplu. Comunicarea nu-și propune su- biecte complexe, (cum ar fi: „E- ducația intelectuală în școala ge- nerală", „Problema unității de cerințe în școală", „Valoarea for- mativă a temelor independente", „Din istoria învățămîntului în lo- calitate"), a căror tratare să pre- tindă o cercetare multiplă și o ex- primare de genul monografiei, a lucrării de grad, a unei conferințe. Comunicarea științifică este deci cea mai mică unitate în complexul științei, una — dar indispensabilă — din cărămizile cu care se con- struiește edificiul științei. Ea pre- zintă o cercetare, dar nu dosarul ei științific. Dosarul științific a- dună tot materialul cercetării — potrivit normelor de cercetare (de care nu ne ocupăm aici). Comuni- carea expune problema, ipoteza, metodologia, concluzia, utilitatea rezultatului, — în cîteva pagini. O sesiune științifică, organizată periodic, înmănunchează contribu- ția științifică din răstimpul res- pectiv a unui colectiv de cercetă- tori care supun avizului colegilor de specialitate rodul muncii lor. Cercetările se prezintă pe secții de specialitate. Prezentarea nu în- seamnă lectura integrală a unui număr de pagini, depășind uneori timpul care, în mod curent, se poate acorda unui cercetător (5—10 minute) ; prezentarea insistă doar asupra problemei și concluziei, a- supra contribuției originale și uti- lității ei. O sesiune științifică este un for științific, în care activitatea de bază o constituie discuțiile: se cer lămuriri asupra cercetării, se fac aprecieri asupra valorii ei. Dacă cercetătorul își prezintă co- municarea în cîteva minute, nici comentatorii nu pot folosi discuția spre a spune tot ce știu despre problemă ci se cere, tn principal, ca în cadrul luărilor de poziție să se facă aprecieri asupra valorii cercetării și să se ia act de contri- buție. Sesiunea științifică se închi- de cu un raport in plenară asupra lucrărilor din secții, apreciindu-se valoarea contribuțiilor științifice, pe grupe de probleme. în scopul unei cît mai rodnice desfășurări a lucrărilor, organiza- torii sesiunilor științifice au dato- ria de a tipări și distribui progra- mul ședințelor, iar ulterior, pe cît posibil, să asigure multiplicarea comunicărilor acceptate. Știința trebuie să înregistreze contribuția oricărui lucrător pe acest târim. Cînd comunicările se pot grupa pe o anume temă de actualitate, discuțiile, urmărind concluzii la problema în dezbatere, pot fi orga- nizate ca simpozion. (Â se vedea exemplul simpozionului pe tema „Educația adulților" și simpozionul pe tema „Bazele psiho-pedagogice ale educației pionierești"). Simpo- zionul necesită, ca introducere, un referat care să prezinte problema — ceea ce nu este cazul la o se- siune științifică. Urmează prezen- tarea comunicărilor și discuții în • jurul problemelor abordate. Sim- pozionul se încheie cu concluzii Ia dezbateri, menționîndu-se progre- sul în rezolvarea problemelor. De mare utilitate în munca pen- tru perfecționarea personalului di- dactic — ca manifestări de dezba- tere a unor probleme din dome- niul diferitelor discipline de invă- țămînt ori din pedagogie — sint și consfătuirile sau schimburile de experiență pe o problemă profe- sională. Ele vor avea ca bază de discuții un referat, urmat de dez- baterea propriu-z_<ă și de conclu- zii. Reuniunile de acest gen au-ji propun rigoarea științifică a se- siunilor de comunicări, tuci depli- na originalitate în eontrib-rti. Ee sint utile pentru rezolvarea unor probleme de interes general ; dur ele pot fi totodată punctele de pornire ale unor -- care si alimenteze o lesiune de ncr .-:- cări sau -jt. sinpc- v. Sint variate posibuttâttle de ma- nifestare știmuScă descr:** corpu- lui didactic din țara twtsfi s: este adevărat că. s-m/ar ——si.’ . inovatoare dm industrie. iti- torii și profesorti sint mat ac- tivi in cercetarea țtr:-pf;<4, Acm- vitatea societăților științifi» a ie cadrelor didactice ia un avir.t t.r-t mai mare ; Institutul de științe pe- dagogice este tot mai .des consul - - tat Tot mai multe școli au trec;: ele însele la organizarea unu- se- siuni proprii da comunicări șu -.- țifice *). Dr. DUMITRU MISTER Institutul de știința pedagog: ;a •) Citez, ea exemplu a TD-a sesiune de comunicări ce de la Liceul ..Gheorghe Sin- cai“ din București <1—2 aprilie 1969) și sesiunea ..Ziua Bălcești — Oltețu (10—11 mai 1969), combinată și cu o senare de referate ale elevilor. ANUNȚ Uniunea Sindicatelor din Instituțiile de învățămint și Cultură aduce Ia cunoș- tința cititorilor noștri că și-a mutat sediul in Aleea Alexandru nr. 33 — Bucu- rești. Telefon 33 39 12. Pe ee căi li oderniză FORMAȚIA MATEMATICĂ™ - ANCHETĂ INTERNAȚIONALĂ — Continuăm pcblicana răvptmswrfUr primite la ancheta noastră internațională. în cadraj căreia u fost formulate arma- toarele întrebări : 1. In ce direcție trebuie orientau în perspectivă, invățămin- tul matematic in Bem ? 2. Sinteti pentru • speeiaExare mat noadei timpane ? 3. Care sînt formele cele mai eficienta pentru pregătirea elevilor talentați în domeniu' matematicii ? 4. Cum poate fi intensificată contribuția matematicienilor din învățămîntul universitar ți din institutele de cercetări la for- marea viitoarelor cadre din acest domeniu ? Ne răspund in acest număr : PROF. F.R. WATSOH. î t Uî'MTț' a 3 0 de pregătire a ele- dolari utilizată pe scară largi in Marea Britanie este r urarea unor clase speciale în afara de trasă. Pe baza cunoștin- predate aceste clase se sub- dMd in «securi- care urmează pro- î~î.—e c_ferite de pregătire. Se ajtâ ca ri.treg contactul cu stu- diul matematicii să aibă un carac- creator și stimulativ, astfel în- : «1 se determine în rindurile - .'măr ''t mai mare de tineri •--- n-a de a deveni ei înșiși crea- in domeniul matematicii. » Oamenii de știință, și printre 4> ei matematicienii, sînt tot mai convinși că dezvoltarea învățământului matematic este tot atit de importantă ca și dezvolta- rea matematicii ca știință. Contri- buția lor in această privință se poate materializa atît în discuții profesorii de matematică din învățămîntul mediu asupra conți- nutului ți modalităților de predare a unor teme cu caracter modern care nu le sînt suficient de fami- liare acestora din urmă, precum și prin redactarea unor lucrări pe ; teste teme (aș cita în rîndul aces- lora excelentele volume ale Iul Ra-dom Walsk. culegerea „Nu- mere raționale și iraționale" apă- rută în S.U-A. și studiul asupra r ate—.aticii modeme al lui Dunkin 5 Vspenski. apărut în Uniunea S -.etică. în sfîrșit, se pune pro- blema alcătuirii unor programe de matematică diferențiată în funcție de cerințele diferitelor domenii da Ia care se încadrează p:-: fes:unea căreia doresc să i se As dori să adaug un scurt co- mertar.u final : problemele puse în d.scupe sint de mare impor- :m'.ă ș: de aceea răspunsurile tre- cute înțeles» tn litera și în spiri- tul in care au fost formulate. Sper că ctitorii vor face acest lucru. Cr. docent MIECZYSAW CZYZYKOWSKI. irifesor la iRstititol politehnic lin Varșaiia I Actualele tendințe de studie- re a matematicii în liceu și în școala generală sînt, evident, influențate atit de progresele știin- țelor matematice, cit și de apli- cațiile mereu mai largi ale mate- maticii în viață. Disciplinele și ca- pitolele care răspund în largă mă- sură acestor cerințe, înarmării 6- levilor cu știința abordării mate- matice a problemelor de viață, da activitate profesională în alte do- menii științifice și în tehnologia sînt, după părerea specialiștilor noștri, teoria elementară a mulți- milor și logica matematică, alge- bra șî programarea liniară, analiza combinatorie, metodele de rezolva- re numerică și grafică a proble- melor, elementele moderne de geo- metrie analitică. 2 Nu considerăm că se poata pune problema vreunei spe- cializări înainte de ramifica- rea liceului în secție umanistă șl secție matematică-realistă. Chiar șl în aceste condiții abordăm proble- ma specializării în limite foarte precise. 3 Pentru cei care arată față de studiul matematicii un interes ce depășește prima treaptă de orientare școlară, corespunzătoare secției matematice-realiste a liceu- lui, se organizează cercuri și stagii de studiu care, deși au un carac- ter instituționalizat și li se acor- dă o atenție deosebită, sînt frec- ventate facultativ. r Sînt multiple căile prin care ZL oamenii de știință, matemati- cienii din învățămîntul univer- sitar pot ajuta acțiunii de moder- nizare a matematicii școlare și de ridicare a noii generații de mate- maticieni. Iată, exprimate succint, pe cele mai importante: a) Sprijinirea acțiunii da per* fecționare a profesorilor din învă- țămîntul elementar și mediu și de orientare actuală și în perspecti- vă a programelor școlare ; b) în- drumarea cercurilor și stagiilor da specialitate ale elevilor talentați | c) Asigurarea unei literaturi și pu- blicistici de inițiere și popularizare care să țină pasul cu evoluția fan- tastic de rapidă a științelor ma- tematice. Dr. THOMEE VIDAR, profesor la Institutul tehnologic din Gâteborg-Suedla îmi veți permite să-ml exprim părerile în formulări matematic^ adică foarte scurt. 1 Studiul matematicii moderne la nivelul școlii de cultură ge- nerală înseamnă, în esență, O pregătire elementară în teoria mul» țimilor și algebra modernă, calci* Iul diferențial Și integral, teorie probabilităților și statistica mate- matică. Un om temeinic pregătii în aceste domenii este un om care poate matematiza și soluționa ma- tematic variate probleme ale vie* ții contemporane, 2 Să fim foarte atențl ți eă nu-i facem pe elevi savanțl înainte de vreme. Pentru că asemenea savanțl tăcuți pot de- veni savanți falși. Mai bine să le asigurăm tuturor o pregătire ma- tematică de bază șl să-1 lăsăm să se dezvolte într-un ritm care 11 »0 potrivește cel mal bine. 3 Olimpiadele naționale ți fn* ternaționale sînt foarte utile, dar să nu absolutizăm datele pe care ni le furnizează acestea. Tînărul care a rezolvat cel mal bine problemele din cadrul unei a- semenea olimpiade nu este, în mod necesar și cel mai bun ma* tematician. 4E bine ca specialiștii în ma« tematică din învățămîntul su- perior să participe la comisii- le de alcătuire a programelor pen- tru școala medie și în comitetela olimpiadelor matematice. Dar cel mai important e ca el să asigure, prin cursuri valoroase și moderne, buna pregătire a viitorilor profe- sori de matematică. CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Condiția materială a liceelor industriale «erioasă lipsă de interes. Liceul industrial metalurgic din Hune- doara, care funcționează în ca- drul grupului școlar profesional și tehnic nu dispune de cabinete și laboratoare corespunzătoare des- fășurării lecțiilor la disciplinele realiste de cultură generală, iar Liceul industrial metalurgic din Galați, cazat cu titlu provizoriu în clădirea unei școli generale, se află din punct de vedere al con- dițiilor tehnice de învățămînt în a- ceeași situație precară. Condiții materiale sub nivelul cerințelor caracterizează și stadiul actual al desfășurării procesului de învăță- mînt la Liceul industrial din Tîrgu Mureș, depinzînd de Consiliul popular județean. 2, întărirea responsabilității or- ganelor locale pentrn condițiile create pregătirii cadrelor necesare economiei fiecărui județ. între ce- rințele de stringentă actualitate pe această linie se înscrie rezolvarea operativă și efectivă a problemei amplasamentelor pentru viitoarele construcții și adoptarea soluțiilor tehnice preliminare. Experiența ultimilor doi ani arată că un pro- cent important dintre obiectivele proiectate au fost întîrziate dato- rită neefectuăni la timp, sau su- perficialității în executarea aces- tor operații preliminare (Liceul in- dustrial pentru construcții de ma- șini din București, Liceul industrial din Arad, Liceul industrial ener- getic din Sibiu, atelierele Liceului industrial al Ministerului Indus- triei Ușoare din București). 3. întărirea într-un cadru insti- tuționalizat a legăturilor existente între liceele industriale și marile întreprinderi de profil din locali- tățile respective. Este știut că ma- joritatea liceelor industriale pre- gătesc cadre pentru cîteva între- prinderi, unele funcționînd chiar în localități diferite. Totuși există una sau două mari întreprinderi în care se desfășoară practica ma- jorității elevilor și cu care școala ar trebui să întrețină legături mul- tilaterale. Asemenea relații, fun- damentate pe o serie de legături anterioare, sînt stabilite de unele licee industriale din cadrul grupu- rilor școlare profesionale și teh- nice. Nu aceeași este situația li- ceelor industriale care funcționea- ză independent. Fără îndoială că întărirea legăturilor dintre aceste școli și întreprinderi ar favoriza atît îmbunătățirea desfășurării lu- crărilor de construcții și montaj, cît și mai ales dotarea școlilor cu utilaj și piese demonstrative. O ultimă observație cu privire la proiectarea clădirilor pentru li- ceele de specialitate. Majoritatea se realizează după proiectele tip ale liceelor de cultură generală cu un anume număr de clase. Dar necesitatea predării disciplinelor de cultură tehnică, a efectuării de- monstrațiilor și experiențelor so- licită ca la liceele industriale ma- joritatea spațiilor de activitate să fie organizate sub forma cabine- telor, laboratoarelor și atelierelor de lucru. De aceea — și ținînd seama de creșterea în perspectivă a ponderii acestor unități în an- samblul sistemului nostru de in- vățămint — considerăm că este momentul să se treacă la elabora- rea unui proiect special pentru li- ceele industriale, cu una-două va- riante. Bineînțeles. elaborarea unui asemenea proiect nu ar tre- bui în nici un caz să determine noi întîrzieri în realizarea planului de investiții și nici perturbări în des- fășurarea lucrărilor deja începute. Pledoaria noastră pentru asi- gurarea condițiilor de spa- țiu cerute de desfășurarea procesului de învățămînt în liceele industriale presupune implicit, așa cum subliniam de altfel și in în- semnările anterioare, că aceste spatii să fie organizate și dotate corespunzător activității specifice de instruire și educare desfășurată in liceele industriale. ..Pe această linie — ne spune mg. Ion Puscașu. director gener. adjunct în Ministerul Invățămin- tului — cuvîntul hotărâtor îl au conducerea școlii, colectivul profe- soraL Spiritul întreprinzător, o- rientarea pedagogică modernă. le- gătura strînsă și colaborarea mul- tilaterală cu marile întreprinderi, în cadrul cărora elevii își desfă- șoară practica și unde majoritatea vor fi repartizați după absolvire, dau posibilitatea procurării unor utilaje perfect adecuate scopurilor didactice, chiar dacă un anumit grad de uzură nu permite execu- tarea operațiilor de mare precizie De asemraea. ; siri casate — experiența a nameroese scoc ucufe- sionale o dovedeșae — pe fi obtwo- te diferite si ciese deo- sebit de utJe fc cercarea uncr o- biecte ca menarica terrecă. ntiaje etc. In sfîrs.t. in cadrul orelor de ces~ y-v- si 1» cercuri, ca și colaborarea en șroLle pestii- ceaîe de prooectanîi. ar octea fi o- rier.tată fe «ia: “are =ăsurâ către realizarea de planșe d-dactice de- u anuali Nuxerxase naiagre rin să coc- frime pe dep.’—, *rf«^e ctse. '.auL Ir.tr-adertr. d*tecâtă griji: eonde— cerii scoli: si arătat de mireeul rajeriiv didactic, Ll<.e :1 industrial de dm Pițes*; care fuseț --ar.i in m-rirri grupu- lui șenier dta toeaBWe. dispune nu numai de ateliere zaecîr re șj cabinele de f reriaBte»* f->er?e t4»e dotate, ci si de vn whor»ior de fi- zică si chimie cu c docare de ral: tate. Cuvinte de Laudi se euvrn î- a crdice ce âiei. actl- v tâti! ce«ffc-';-ste de e^:4*::.vei* de coDdc-rere *- dids-m-re sie H- ceelor de din PțctrȘ*: r Cîm- pîr.a care dispun de condiții ter.- nico-didactre deo-einte., In special prin autodotară. de -s- trie ușoară din Cisnădie. liceeler industriei conrrjc’ulor de mașini din Galați și Brașov etc. Un procent însemnat dintre reeie industriale continuă Insă să se SHueze. din punct ce vedere ai condițiilor de or- ganizare a actri :tă:ii și ce do- tare tehnico-materială. sub nive- lul cerințelor unui învățămint menit să asigure producției spe- csahștî cj policalificare. stă- pi-n oe tehnica și tehnologia -șmtatâ. Astfel, conform norma- - - elw stabilite prin studiile între- prinse de o comisie de specialiști desemnați de Ministerul învăță- mintuîui, unui liceu industrial îi sint necesare : un laborator de fi- unul de chimie, laborator pentru studiul materialelor speci- fice. cabinet pentru desen tehnic, precum și 4—7 laboratoare pentru disciplinele sau grupele de disci- pline din specialitate. Se impune i.-.-rdată. dotarea unor ateliere sau laboratoare tehnologice, organizate pe ani de studii sau grupe de ac- tiTităti. pentru efectuarea lucrări- icr practice în școală. Liceele care funcționează în cadrul unor gru- puri școlare dispun. în general, de laooratoare pentru disciplinele teh- nologice si ateliere — pe care le Moșesc împreună cu școlile pro- fesnnale sau postliceale — dar nu au. In majoritate, laboratoare de flrică și chimie precum și cabi- nete pentru anumite discipline de culrurâ tehnică generală. S-.tuâția cea mai precară o au însă liceele industriale care ocupă localuri in comun cu școli de cul- tură generală. Majoritatea acestora nu dispun nici de laboratoare, nici de cabinete pentru disciplinele de tehnologie generală și specială și nici de ateliere pentru lucrările practice. Este adevărat că aceste greutăți obiective sint însorite în unele cazuri de lipsa inițiativei conducerii școlilor. De pildă, la Li- ceul industrial pentru construcții de mașini din Tîrgu Mureș, deși existau posibilități, conducerea școlii nu a inițiat nici o acțiune pentru autodotarea școlii. In felul acesta, paradoxal, uni- tăți școlare care ar trebui să fie o oglindă a modernizării Învăță- mîntului se situează aproape la po- lul opus al acestui concept. Este, evident, o situație care nu poate dăinui. Ministerele tutelare de școli și organele locale de în- Corelația : noțiuni — sentimente — deprinderi realizarea lor. în acest spirit mi se pare că trebuie înțeles și raportul dintre organizația de pionieri și școală, respectînd caracterul speci- fic al organizației pionierilor, le- gată de școală, dar fiind altceva decît colectivitatea școlară, adică o organizație a copiilor, în care îndrumarea se face de către adulți, dar în calitate de comandanți ai organizației pionierilor, nu de profesori, nu de la catedră. Viața de organizație trebuie să dea pionierilor, respectiv uteciști- lor prilejul desfășurării unei acti- vități practice, concrete, pasă in slujba comunității. Aceasta în- seamnă că trebuie să formăm și să dezvoltăm la pionieri și uteciști sentimental inițiativei, al partici- pării responsabile la alcătuirea pro- gramelor de activitate, la laarea deciziilor organizației din care fac parte. O asemenea activitate face posi- bilă o purernică influențare afecti- vă și practică a copiilor și tinerilor prin acțiuni efective, orientate, a- v:nd un conținut Ideologic și po- litic real și eficient ; ea este, în același timp, cea mai bună pre- gătire pentru ferme superioare, directe de educare politică și ideologică necesare pe trepte de virste mai mari. Esențială mi se vățămînt, care cunosc carențele existente, pot și trebuie să treacă la acțiuni urgente și concrete da remediere a acestora, astfel îneît, chîăr de Ia prima promoție, liceele industriale să dea cadre cu cali- ficare temeinică și modernă, co- respunzătoare concepției pe baza căreia au fost create aceste uni- tăți școlare. pare formarea, mai ales la vîrs» tele pionieriei, a dorinței și inte- resului pentru ca, treptat, pe mă- sura acumulării cunoștințelor și a maturizării, să se treacă la studiul politic și ideologic propriu-zis. Folosind — specific vîrstei șl condițiilor concrete — elementele cognitive, afective și praxiologice, activitățile educative cu școlarii mici și mijlocii pot găsi un larg cîmp de afirmare în acțiuni bo- gate în conținut vizînd formarea dragostei și respectului pentru muncă, cultivarea patriotismului și internaționalismului, a unei con- duite înaintate, a respectului pen- tru regulile de conviețuire în școală, familie, în grupurile priete- nești și în societate. Ridicarea muncii politice în rîn- dul copiilor și tinerilor la nivelul exigențelor actuale, creșterea efi- cienței ei implică corelarea mal strînsă a Ideologicului și cultura- lalui, accentuarea caracterului formativ, împletirea elementelor cognitiv, afectiv și praxiologic în- tr-un ansamblu de activități uni- tar prin conținutul și caracterul său și, totodată, diferențiat pa vîrste ținînd seama de nivelul real al pregătirii și intereselor tinerei generații de azi. PAGINA 3 Educatori, învățători, profesori, activiști în domeniul educației! Vă asigurați colecția completă a Revistei de pedagogie pe anul 1970 abonîndu-vă pe o perioadă îndelungată Costul unui exemplar 5 lei. un abonament anual (12 numere) — 60 lei. INSTITUTUL POLITEHNIC - INȘI anunța: scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice ; FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA 1 — Profesor, poz. 1, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplina „Măsurări electrice". 2 — Conferențiar, poz. 4, Catedra de electrotehnică și mă- surări electrice, disciplina „Bazele electrotehnicii". 3 — Conferențiar, poz. 5, Catedra de electrotehnică și mă- surări electrice, disciplina „Materiale electrotehnice". ' 4 — Asistent, poz. 14, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplinele „Bazele electrotehnicii" și „Elec- trotehnică generală". 5 — Asistent, poz. 15, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplina „Bazele electrotehnicii". 6 — Asistent, poz. 16, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplina „Bazele electrotehnicii". 7 — Asistent, poz. 17, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplinele „Măsurări electrice" și „Materiale electrotehnice". 8 — Asistent, poz. 18, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplinele „Calculatoare automate" și „Pro- gramare". 9 — Asistent, poz. 22, Catedra de electrotehnică și măsurări electrice, disciplina „Măsurări electrice". 10 — Asistent, poz. 15, Catedra de electroenergetică, disci- plinele „Centrale termo și hidroelectrice" și „Partea electrică a centralelor și stațiilor, aparate electrice". 11 — Asistent, poz. 16, Catedra de electroenergetică, disci- plina „Aparate electrice". 12 — Asistent, poz. 20, Catedra de mașini electrice, disci- plinele „Electrotehnică și electronică", „Electrotehnică și reglare automată" și „Electrotehnică", mașini de forță și stații de pompare". 13 — Asistent, poz. 21, Catedra de mașini electrice, disci- plinele „Electrotehnică și electronică" și „Electroteri- nică industrială". 14 — Asistent, poz. 22, Catedra de mașini electrice, discipli- nele „Electrotehnică și electronică", „Electrotehnică și mașini electrice", „Electrotehnică și mașini de con- strucții", „Electrotehnică și stații de pompare", „Elec- trotehnică industrială" și „Electrotehnică și mașini". 15 — Asistent, poz. 19, Catedra de desen și geometrie des- criptivă, disciplinele „Geometrie descriptivă și desen" „Desen de construcții" și „Desen tehnic". FACULTATEA DE MECANICA 16 — Asistent, poz. 9, Catedra de organe de mașină dis- ciplina „Organe de mașini". 17 — Asistent, poz. 17, Catedra organe de mașini, disciplina „Teoria mecanismelor și mașinilor". 18 — Asistent, poz. 12, Catedra de organe de mașini, disci- plina „Organe de mașini". 19 — Asistent, poz. 18, Catedra de organe de mașini, disci- plina „Teoria mecanismelor și mașinilor". 80 — Asistent, poz. 9, Catedra de tehnologia metalele-, disciplina „Tehnologia materialelor". 81 — Asistent, poz. 10, Catedra de tehnologia metalelor, disciplinele „Tehnologia materialelor" și „Tehnologia mecanică". 22 — Asistent, poz. 13, Catedra de tehnologia metale:ar. disciplinele „Tehnologia materialelor", „Tehnologia mecanică" și „Tratamente termice". 23 — Asistent, poz. 9, Catedra de motoare termice, disci- plinele „Procese termice", „Motoare cu ardere internă". f FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ 24 — Asistent, poz. 9, Catedra de hidroameliorații, discipli- nele „Mașini de construcții" și „Construcții hidroteh- nice". 25 — Asistent, poz. 10, Catedra de hidroameliorații, normă de cercetare. 20 — Asistent, poz. 15, Catedra de matematici II. aisc.pims „Geometrie analitică și diferențială". 27 — Asistent, poz. 16, Catedra de matematici H. disciplinele „Matematici speciale" și „Geometrie analitică ș: dife- rențială". FACULTATEA DE CONSTRUCȚII 23 — Asistent, poz. 20, Catedra de construcții, discip-ineie „Construcții industriale" și „Construcții de lemn și agricole". 29 — Asistent, poz. 14, Catedra de beton armat, disciplinele „Beton armat" și „Construcții din beton armat*. 80 — Șef lucrări, poz. 9, Catedra de construcții, disciplina „Curs general de construcții". 81 — Șef lucrări, poz. 12, Catedra de construcții, disciplina „Clădiri și construcții industriale". 32 — Șef lucrări, poz. 10, Catedra de drumuri și poduri, dis- ciplina „Trasee și terasamente" și „Studiul și proiec- tarea drumurilor". 33 — Șef lucrări, poz. 11, Catedra de drumuri și poduri, dis- ciplina „Poduri metalice". FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALĂ 34 — Asistent, poz. 8, Catedra de chimie anorganică, dis- ciplinele „Chimie analitică" și „Chimie anorganică*. 35 — Asistent, poz. 6, Catedra de tehnologia substanțelor anorganice, disciplina „Tenhologia compușilor cu azot". 36 — Asistent, poz. 7, Catedra de industrii organice, disci- plinele „Chimia și tehnologia produselor farmaceutice" și „Chimia și tehnologia coloranților". FACULTATEA DE INDUSTRIE UȘOARĂ 37 — Asistent, poz. 11, Catedra de organizare și planificare, disciplinele „Economia industriei chimice și întreprin- derilor chimice" și „Economia, organizarea și plani- ficarea industriei de confecții din piele și înlocuitori". 38 — Asistent, poz. 9, Catedra de filatură, disciplina „Fibre textile". 39 — Asistent, poz. 10, Catedra de filatură, disciplina „Fibre textile". 40 — Asistent, poz. 12, Catedra de filatură, disciplina „Teh- nologia filării bumbacului". 41 — Asistent, poz. 13, Catedra de filatură, disciplina „Ba- zele filării". 42 — Asistent, poz. 5, Catedra de limbi modeme, disciplina „Limba rusă". 43 — Asistent, poz. 7, Catedra de limbi moderne, disciplina „Limba rusă". 44 — Asistent, poz. 4, Catedra de țesătorie, disciplinele „Pre- parația în țesătorie" și „Tehnologia țeserii". 45 — Asistent, poz. 5, Catedra de țesătorie, disciplinele „Pre- parația în țesătorie" și „Tehnologia țeserii". 46 — Asistent, poz. 6, Catedra de țesătorie, disciplina „Struc- tura și tehnologia materialelor pentru confecții". 47 — Asistent, poz. 8, Catedra de limbi moderne, disciplina „Limba engleză". Candidați! la concurs vor depune, în termen de 15 zile pentru posturile de asistenți și de 30 de zile pentru posturile de șefi de lucrări, de la data publicării acestui anunț, în Buletinul Oficial al R.S.R. la Secretariatul rectoratului Insti- tutului politehnic Iași, calea 23 August nr. 22, cererea de înscriere la concurs, împreună cu actele prevăzute în instruc- țiunile Ministerului învățămîntului, nr. 84 539/1969, LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ — DRÂGĂȘANI JUDEȚUL V1LCEA Roagă pe toți foștii elevi și profesori să trimită fotografii și documente legate de activitatea liceului dintre anii 1919 și 1969 în vederea organizării sărbătoririi semicentenarului la 14 decembrie 1969 la Drăgășani la care sînt invitați să par- ticipe. INSTITUTUL POLITEHNIC - BRAȘOV ANUNȚA s scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice FACULTATEA DE MECANICĂ 1. Conferențiar la catedra VI — Automobile, trac- toare și mecanică agricolă — disciplinele „Tractoare" și „Protecția muncii" poz. 5 din stat. 2. Lector la catedra I Matematică — disciplinele „Analiza matematică" și „Matematici speciale", poziția 7 din stat. 3. Lector la catedra I Matematică — disciplina „Ma- tematici speciale, poziția 8 din stat. 4. Lector la catedra I Matematică — disciplina „Ana- liză matematică, poziția 9 din stat. 5. Lector la catedra I Matematică — disciplina „Ma- tematici superioare", poziția 11 din stat. 6. Lector la catedra I Matematică — disciplina „Ma- tematici superioare poziția 12 din stat. 7. Lector la catedra I Matematică — disciplina „Ma- tematici superioare, poziția 13 din stat. 8. Șef de lucrări Ia catedra III — Mecanică și re- zistența materialelor — disciplina Rezistența mate- rialelor, poziția 8 din stat 9. Șef de lucrări la catedra IU — Mecanică și re- zistența materialelor disciplinele „Mecanică tehnică" și ..Mecanică", poziția 10 din stat 10. Șef de lucrări la catedra HI — Mecanică și re- zistența materialelor, disciplinele „Mecanică și rezis- tența materialelor* și „Mecanică" poziția 11 din stat 11. Șef de lucrări Ia catedra IV — Termotehnică și mecanica fluidelor — disciplinele Hidraulica și ma- șini hidraulice și Mecanica fluidelor, poziția 6 din stat. 12. Șef de lucrări la catedra IV — Termotehnică șl mecanica fluidelor — disciplinele Termotehnică și Ter- motehnică și mașini termice, poziția 7 din stat 13. Șef de lucrări la catedra V — EJctro tehnică disci- plinele .Tehnica tensiunilor înalte", „Electrotehnică generală", -Electrotehnică și mașini electrice" și „Ac- ționări electrice și utilajul electric al întreprinderi- lor", poziția 9 din staL 14. Asistent la catedra I — Matematică — disciplina „Analiză matematică* poziția 14 din stat 15. Asistent la catedra I — Matematică — disciplina „Analiză matemaucă*. poziția 15 din stat 16. Asistent la catedra I — Matematică — disciplina , -Analiză matematică" perina 16 din stat 17. Asistent ia catedra I — Matematică — disciplina „Geometrie azajt-că și diferențială", poziția 19 din stat. 18. Asistent la catedra I Matematică — disciplina „Geometrie analitică și diferențială" și „Matematici superioare* poziția 20 din stat. 19. As_stent la catedra n — Limbi moderne — dis- ciplina T -roba rusă poziția 4 din stat. 30. Asistent la catedra II — Limbi modeme — dis- ciplina Limba franceză, poziția 5 din stat. 21. Asistent Ia catedra II — Limbi modeme — dis- ciplina Limba franceză, poziția 6 din stat 22. Asistent Ia catedra II — Limbi modeme — dis- ctpiina Idmba germană, poziția 7 din stat 23. Asistent la catedra n — Limbi modeme — dis- csplma Izmba engleză. poziția 8 din stat 24 Astetent ia catedra II Limbi modeme — disci- piina .ba franceză, poziția 9. 25. Asistent la catedra II — Limbi modeme — dis- ciplina I_mba germană, poziția 10 din stat X. Asistent la catedra n Iambi modeme — disci- plma I_mba rusă poziția 11 din stat. 27. Asistent ia catedra II — Limbi modeme — dis- cp'n Limba rusă, poziția 12. . • As-siea; ii -catedra UI — Mecanică și rezistența matenaleior — disciplina Mecanică, poziția 17. 29. Asistent la catedra III — Mecanică și rezistența materialelor — Rezistența materialelor, po- z.i.a 19 cm stat 3 Asistent la catedra IV — Termotehnică și me- . , î . ie.ir — disciplinele — TcrmotehnicA și rna- sm; termice si Termotehnică și instalații termoener- get.ee în nirstna lemnului poziția 10 din stat. 31. Asistent Ia catedra V — Electrotehnică — dis- c9pâlneie AtdMUttt&r: *1 telecomenzi. Electronică și autocnatizări și Electronică industrială și elemente de reglaj, poziția 18 din stat KL Asistent la catedra VI — Automobile, tractoare ri mecanică agricolă — disciplinele Tehnologia ma- - s pro. se'nr agricole si Mașini și utilai pen- tru zoo’.ehnie poziția 20 din stat INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GRICORESCU“ BUCUREȘTI ANUNȚĂ scoaterea îa concurs a următoarelor posturi didactice i FACULTATEA DE ARTE PLASTICE — Conferențiar Ia catedra IV de estetică — filozofie — socialism științific, disciplina estetică, poziția 2. — Conferențiar — la catedra IV de estetică — filozofie socialism științific, disciplina socialism științific, po- ziția 5. — Candidații la concurs, vor înainta, în termen de 30 zile de la publicarea acestui anunț, o cerere adresată Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu", str. General Budișteanu nr. 19, sect. 7, însoțită de urmă- toarele acte: — Copie legalizată de pe diploma de examen de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; CONSERVATORUL „CEDRCl DlIHA"—CIOJ ANUNȚĂ scoaterea Ia concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE COMPOZIȚIE ȘI MUZICOLOGIE 1 conferențiar la catedra II — Armonie, Contrapunct disciplina Armonie, poz. 3 1 conferențiar la catedra II — Armonie, Contrapunct disciplina Contrapunct, poz. 9 1 conferențiar la catedra III — Teorie, Solfegii, Dictat, Dirijat coral, disciplina Metodica predării muzicii, poz. 2 1 conferențiar la catedra IV — Istoria muzicii, Folclor, Limbi moderne, disciplina Folclor, poz. 6 FACULTATEA DE INSTRUMENTE ȘI CANTO 1 asistent la catedra II — Instrumente de suflat și percuție disciplina Clarinet, poz. 9 1 lector la catedra III — Instrumente coarde, disci- plina Vioară, poz. 3 1 asistent la catedra III — Instrumente coarde, disci- plina Vioară, poz. 8 1 lector la catedra III — Instrumente coarde, disci- plina Corepetiție, poz. 20 FACULTATEA DE TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIEI DE MAȘINI 1. Șef de lucrări la catedra XXIII — Organe de ma- șini disciplinele Organe de mașini și teoria mecanis- melor și organe de mașini poziția 8 din stat. 2. Șef de lucrări la catedra XXIV Tehnologia con- strucțiilor de mașini — disciplinele Tehnologia ma- trițării și ștanțării, Stanțe și matrițe și Mașini-unelte și măsurări mecanice, poziția 12 din stat. 3. Șef de lucrări la catedra XXIV Tehnologia con- strucțiilor de mașini — disciplinele Toleranțe și mă- surări tehnice, Toleranțe și control tehnic și Mașini- unelte și măsurări mecanice, poziția 13 din stat, 4. Șef de lucrări la catedra XXIV Tehnologia con- strucțiilor de mașini — disciplinele Prese și mașini pentru prelucrat table și Tehnologia fabricării mași- nilor, poziția 14 din stat. 5. Șef de lucrări la catedra XXIV Tehnologia con- strucțiilor de mașini — disciplinele Bazele teoretice ale prelucrării pe mașini-unelte, Exploatarea mașini- lor-unelte și construcția sculelor așchietoare, poziția 15 din stat 6. Asistent la catedra XXII — Tehnologia metalelor, disciplinele Tehnologia materialelor și Tehnologia me- canică poziția 12. 7. Asistent la catedra XXIII — Organe de mașini disciplina Organe de mașini, poziția 13 din stat 8. Asistent la catedra XXIV — Tehnologia construc- țiilor de mașini, disciplinele Proiectarea mașinilor- unelte, Toleranțe și măsurări tehnice și Mașini-unelte și măsurări mecanice, poziția 16 din stat 9. Asistent la catedra XXV — Mașini și utilaj de prelucrări la cald — disciplinele Utilaj pentru defor- mări plastice, Tehnologia turnării, Tehnologie și utilaj pentru tratamente termice, poziția 7, FACULTATEA DE SILVICULTURĂ 1. Profesor la catedra XII — Tehnologia și mecani- zarea exploatărilor forestiere — disciplinele Exploa- tarea pădurilor și Protecția muncii, poziția 1 din stat. 2. Profesor la catedra IX — Silvicultură, disciplina Pedologie, poziția 4 din statul de funcțiuni. 3. Șef de lucrări la catedra VII — Organizare-pla- nificare — disciplinele Organizarea și analiza activi- tății economice a întreprinderilor și Tehnologia ma- terialelor și produselor agricole, poziția 6 din stat. 4. Asistent la catedra X — împăduriri — discipli- nele Mecanizarea lucrărilor silvice și Mecanizarea ex- ploatărilor forestiere poziția 6 din stat. FACULTATEA DE INDUSTRIA LEMNULUI 1. Conferențiar la catedra XVIII — Tehnologia lem- nului — disciplinele Tehnologia produselor semifinite și Produse stratificate și aglomerate poziția 5 din stat. 2. Șef de lucrări la catedra XIX — Prelucrarea me- canică a lemnului — disciplina Tehnologia produselor finite, poziția 6 din stat. 3. Asistent la catedra XV — Geometrie descriptivă și desen — disciplina Geometrie descriptivă și desen, poziția 6 din stat. 4. Asistent la catedra XV — Geometrie descriptivă și desen — disciplina Desen tehnic și Fitopatologie po- ziția 8 din stat. 5. Asistent la catedra XVIII — Chimie — discipli- nele Chimie generală și Chimie vegetală, poziția 5 din stat. 6. Asistent la catedra XVIII — Tehnologia lemnului disciplina Materiale tehnologice, poziția 10 din stat. 7. Asistent la catedra XIX — Prelucrarea mecanică a lemnului — disciplina Fabricarea mobilei, poziția 9 din stat. Candidații Ia concurs vor depune la secretariatul rectoratului Institutului politehnic din Brașov, b-dnl Gheorgbțș.Gheorghiu-Dej nr. 29, cererea de înscriere Ia care vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Bu- letinul Oficial partea I nr. 33 din 15 martie 1969 și de Instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539. 1969. Pentru posturile de asistent, candidații vor prezenta și o adeverință din care să rezulte că au efectuat sta- giul legal după repartizare. Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile pentru posturile de profesor, conferențiar și șef de lu- crări, și de 15 zile pentru posturi de asistent de la data publicării acestui anunț, în buletinul oficial R.S.R. Concursul se va ține la sediul Institutului politeh- nic din Brașov, b-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 29, în termenul prevăzut de legea sus-menționată. — Copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctor-docent in științe ; — Lucrările științifice ale candidatului. Intr-un •- xemplar ; — Memoriu de activitate didactico-științifică ; — Caracterizare asupra activității profesionale și so- ciale a candidatului, eliberată de instituția unde are funcția de bază ; — Autobiografia ; — Concursul se va ține Ia sediul institutului, la două luni de Ia data expirării termenului de înscriere pen- tru concurs. — Informații suplimentare se pot obține de la secre- tariatul institutului — telefon 16 0151. 1 lector la catedra III — Instrumente coarde, disci- plina Corepetiție, poz. 21 1 lector la catedra IV — Canto — operă, disciplina Co- repetiție, poz. 11 1 lector ia catedra V — Muzică de cameră disciplina Muzica de cameră, poz. 5 1 asistent la catedra V — Muzică de cameră disci- plina Muzică de cameră, poz. 8 Candidații la concurs vor depune la rectoratul Con- servatorului de Muzică „G. Dima“ din Cluj, str. 23 Au- gust nr. 25, în termen de 30 zile de la publicarea aces- tui anunț, cererea de înscriere, la care vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Legea nr. 6 pri- vind Statutul personalului didactic din Republica So- cialistă România, publicată în Buletinul Oficial, Par- tea I, nr. 33 din 15 martie 1969, și de instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539/1969. Concursul se va ține la sediul Conservatorului din Cluj, str. 23 August nr. 25, în termen de 3 luni de la publicarea acestui anunț. Termenul de înscriere la concurs se socotește de la data publicării concursului în Buletinul Oficial. REȚINEȚI ! Abonamentele pe anul 1970 la revista „Educația pionie- rească" se pot face Ia oficiile P.T.T.R. și factorii poștali. Re- vista, consecventă pe linia asigurării unei lecturi de înaltă competență și maximă eficiență, a început acest an școlar cu un grup lărgit de colaboratori de prestigiu și cu o arie vastă de teme în măsură să intereseze pe comandantul de pionieri, ca intelectual și educator. Costul unui abonament pe 3 luni — 9 lei, pe 6 luni — 18 lei, pe un an — 36 lei. INSTITUTUL POLITEHNIC - IAȘI ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALĂ 1. Asistent, poz. 9, Catedra de chimie anorganică, disciplina „Chimia anorganică". 2. Asistent, poz. 10, Catedra de chimie anorganică, discipli- nele „Chimie analitică" și „Chimie generală". 3. Șef lucrări, poz. 3, Catedra de chimie analitică, disciplina „Chimie analitică". 4. Asistent, poz. 5, Catedra de chimie analitică, disciplina „Chimie analitică". 5. Asistent, poz. 7, Catedra de chimie analitică, disciplinei» „Chimie analitică" și „Tehnologie chimică generală". 6. Asistent, poz. 8. Catedra de chimie analitică, disciplinei» „Chimie analitică" și „Tehnologie chimică generală". 7. Șef lucrări, poz. 3, Catedra de chimie organică, disciplina „Chimie organică". 8. Șef lucrări, poz. 3, Catedra de chimie fizică, disciplina „Chimie fizică". 9. Asistent, poz. 8, Catedra de chimie fizică, disciplinei» „Chimie fizică" și „Electrochimie". 10. Șef lucrări, poz. 5, Catedra de industrii organice, discipli- nele „Medicamente de biosinteză", „Chimia și tehnolo- gia coloranților", „Utilaje în industria organică". FACULTATEA DE CONSTRUCȚII 11. Asistent, poz. 18, Catedra de fundații și materiale de con- strucții, disciplina „Materiale de construcții". 12. Asistent, Catedra de matematici I, poz. 20, disciplina „Ma- tematici generale". 13. Asistent, Catedra de matematici I, poz. 22, disciplina „Ma- tematici generale și geometrie analitică". 14. Șef lucrări, poz. 8, Catedra de fundații și materiale de construcții, disciplina „Fundații și terasamente". 15. Lector, poz. 4, Catedra de matematici I, disciplina „Ma- tematici speciale". 16. Șef lucrări, poz. 8, Catedra de construcții, disciplina „Clă- diri civile". 17. Șef lucrări, poz. 8, Catedra de statică și rezistență, disci- plinele „Statica construcțiilor", „Dinamică și stabili- tate" și „Mecanica construcțiilor". 18. Șef lucrări, poz. 11, Catedra de statică și rezistență, dis- ciplinele „Rezistența materialelor" și „Mecanica con- strucțiilor". 19. Șef lucrări, poz. 6, Catedra de beton armat, disciplina „Beton armat". 20. Șef lucrări, poz. 9, Catedra de drumuri și poduri, disci- plinele „Fotogrametrie" și „Topografie". 21. Lector, poz. 4, Catedra de socialism științific, disciplina „Socialism științific". 22. Lector, poz. 5, Catedra de socialism științific, disciplina „Socialism științific". FACULTATEA DE MECANICĂ 23. Șef lucrări, poz. 8, Catedra de mașini-unelte, disciplina „Proiectarea dispozitivelor". 24. Șef lucrări, poz. 9, Catedra de mașini-unelte, disciplinei» „Mașini-unelte și masuri mecanice^ și „Proiectarea și tehnologia sculelor". 25. Șef lucrări, poz. 6, Catedra de mașini-unelte, disciplina „Hidraulica mașimlor-unelte". 26. Asistent, poz. 16, Catedra de mașini-unelte, disciplinei» „Proiectarea dispozitivelor", „Bazele teoretice ale pre- lucrării pe mașini-unelte" și „Mașini-unelte și prelu- crarea prin așchiere". 27. Asistent, poz. 13, Catedra de mașini-unelte, disciplinei» „Teoria așchierii și proiectarea sculelor", „Proiectarea sculelor așchietoare" și „Scule așchietoare". 28. Asistent, poz. 14, Catedra de mașini-unelte, disciplinei» „Proiectarea mașinilor-unelte" și „Bazele teoretice al» prelucrării pe mașini-unelte". 23. Asistent, poz. 15. Catedra de mașini-unelte, disciplinele „Toleranțe și măsuri tehnice" și „Control automat pe mașini-unelte". 30. Asistent, poz. 11, Catedra de termotehnică, disciplinele „Termotehnică și instalații de condiționare in industria ușoară" și „Termotehnică și mașini termice". 31. Șef lucrări, poz. 7, Catedra de mașini-unelte și scule, dis- ciplina „Mașini-unelte automate". 32. Șef lucrări, poz. 11, Catedra de mașini-unelte și scule, disciplina „Acționarea electrică a mașinilor-unelte". 33. Șef lucrări, poz. 5, Catedra de mașini-unelte și scule, dis- ciplina „Prese și mașini pentru prelucrat tablă". 34. Șef lucrări, poz. 4, Catedra de hidraulică și mașini hi- draulice, disciplinele „Mecanica fluidelor", „Mașini hi- draulice și pneumatice", „Mecanica fluidelor", „Hi- draulică și mașini hidraulice". FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA 35. Asistent, poz. 9, Catedra de mașini electrice, disciplina „Mașini electrice". 36. Asistent, poz. 10, Catedra de mașini electrice, disciplina ' „Mașini electrice". 37. Asistent, poz. 8, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplina „Acționări electrice și utilaj electro- mecanic". 38. Asistent, poz. 9, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplina „Acționări electrice și utilaj electro- mecanic". 39. Asistent, poz. 11, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplinele „Utilizarea energiei electrice și in- stalații" și „Utilizarea energiei electrice". 40. Asistent, poz. 12, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplina „Utilizarea energiei electrice și in- stalații". ♦1. Asistent, poz. 13, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplina „Automatizări și telecomenzi". 42. Asistent, poz. 17, Catedra de utilizări electrice și automa- tizări, disciplinele „Automatizări și telecomenzi" și „Protecția prin relee". 43. Asistent, poz. 11, Catedra de electroenergetică, discipli- nele „Rețele electrice și transport și distribuție", „Transportul și distribuția energiei electrice", „Rețele electrice", „Sisteme electrice", „Centrale și rețele elec- trice". 44. Asistent, poz. 12, Catedra de electroenergetică, discipli- nele „Centrale și rețele electrice", „Tehnica tensiunilor înalte". 45. Șef lucrări, poz. 9, Catedra de electrotehnică și măsuri electrice, disciplina „Calculatoare automate și progra- mare". 46. Asistent, poz. 8, Catedra de fizică și electronică, discipli- nele „Electronică industrială și automatizări" și „Ma- șini de calcul". 47. Asistent, poz. 9, Catedra de fizică și electronică, discipli- nele „Automatizări și mașini de calcul" și „Electronică industrială". 48. Asistent, poz. 10, Catedra de fizică și electronică, discipli- nele „Electronică industrială", „Automatizări și mașini de calcul". Candidații la concurs vor depune, în termen de 15 zile pen- tru posturile de asistenți, și de 30 de zile pentru posturile de șefi de lucrări, de la data publicării acestui anunț, în Buleti- nul Oficial al R.S.R. la Secretariatul rectoratului Institutului politehnic Iași, Calea 23 August Nr. 22, cererea de înscriere la concurs, împreună cu actele prevăzute în instrucțiunile Ministerului Învățămîntului, Nr. 84 539/1969. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚI Ai București, Piața Scinteii nr. 4. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fao la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul । Combinatul Poligrafie Casa Sclnteii 40.132