Proletari din toate fârile, unifi-vâ! ■ - ■ GAZETA INVATAMINTULUI Buna încadrare a școlilor - condiție a succesului muncii didactice Anul XXI-Nr. 1017 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri I4 noiembrit 1969 4 pagini 25 bani CONSFĂTUIRE PRIVIND PROBLEMELE EDUCAȚIEI TINERETULUI ȘCOLAR In ziua de 12 noiembrie a.c. s-a desfășurat la București o consfătuire privind conținutul învă- țămîntului și al activității educative in rindurile elevilor în lumina documentelor Congresului ai X-lea al P.C.K, organizată de Ministerul învăță- mintului în colaborare cu Comitetul Central al U.T.C. și Consiliul Național al Organizației Pio- nierilor. La această consfătuire au participat prof. univ. Miron Constantinescu, ministrul învățămîntn- lui. Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C, ministru pentru problemele tineretului, Virgiliu Radulian, președintele Conciliului Național al Or- ganizației Pionierilor, Vasile Alexandrescu. ad- junct al ministrului invățămintului, Constantin Drăgulescu, președintele Comitetului Uniunii sin- dicatelor din învățămînt și cultură, reprezentanți ai Institutului de științe pedagogice, ai Institutului central de perfecționare a personalului didactic, ai Centrului de cercetări pentru problemele ti- neretului, inspectorii generali de la inspecto- ratele școlare județene, secretari ai «nar eami- tete județene U.T.C, președinții eonsiliilar j»- Irganizatiei Pionierilor. ile consfătuirii a participat tovarășul u, membru al Comitetului Executiv C.R, vicepreședinte al Consiliului de lucrările consfătuirii, prof. univ. intlnescu, ministrul invățămintulnL rincipalele probleme care se pun in în domeniul ridicării nivelului eon- tămintului. al pregătirii elevilor, al tensificării activității educative des- oală in colaborare cu organizațiile U.T.C . in vederea înfăptuirii sarci- e cel de-al X-lea Congres al parti- 0 nouă etapă in conlucrarea consiliilor pionierești cu inspectoratele școlare ta dezbateri au ridicat, tn tn- numernase aspecte privind acti- n.aica ce se desfășoară in școli pentru a întări rolul și contribuția științelor sociale — în spe- cial a filozofiei marxist-leniniste — In educația idcologică-politieă. ateist-știintifică și moral-ee- tățenească a elevilor, contribuția celorlalte obiec- te de învățămint io această direcție, educația prin muncă a elevilor, activitatea diriginților. O aten- ție deosebită a fost acordată problemelor legate de orientarea școlară si profesională a elevilor. Au fost prezentate, de asemenea, propuneri menite să contribuie la rezolvarea problemelor actuale ale educației tineretului școlar și la ridicarea nivelu- lui muncii de îndrumare și control al activității in- atructiv-educative. In cadrul consfătuirii au luat cuvîntul prof. Sever Baltag (Constanta), Stere Rădol (Iași), Toma Mareș (Constanța), Ion Bindea (Cluj), Timotei Pe- tride (Brăila), Grigore Sticlaru (Te. Mureș), Rada Mocanu (Ilfov). Miluță Bortă (Baeău). Nieolae Oprea (Dîmbovița), Gheorghe Spiridonescu (Ga- lați), Ladislau Izsac (Covasna). Eugen Pleșca (Su- ceava), Zenovîa Anghel (București), Dumitru Voi- cu (Craiova), losif Cicală (Caras-Severin), Ana Săndulescu (Bihor), Constantin Voiai (Suceava), Gh. Angelescu (Prahova), Vasile Popa (Galați). Luminița Ghivirigă (București). Conf. univ. George Văideanu, directorul Institutului de științe pedagogice, s-a referit in cuvîntul său la preocupările cercetării pedagogice în do- meniul conținutului învățămîntului și al educa- ției. Tovarășul Constantin Drăgulescu. președin- tele Comitetului Uniunii sindicatelor din învătâ- mînt și cultură, a vorbit despre contribuția sindi- catelor din învățămînt la rezolvarea problemelor puse în dezbatere. In cadrul consfătuirii, fonf. univ. Virgiliu Ra- dulian, președintele Consiliului Național al Orga- nizației Pionierilor, Ion Iliescu, prim-secretar sl C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tine- retului, prof. univ. Miron Constantinescu. mini«- trul învățămîntului, au prezentat expuneri asupra problemelor dezbătute, subliniind obiectivele principale ale muncii educative in rindurile tine- retului școlar, indicînd totodată modalitățile de realizare a sarcinilor care revin școlii, organiza- țiilor de pionieri și tineret, In cuvîntul de încheiere, tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi- niștri, s-a referit la problemele și direcțiile prin- cipale ale activității de educare și instruire a tine- retului școlar în lumina documentelor Congresu- lui al X-lea al P.C.R., insistînd asupra necesității ca toate școlile și întregul corp didactic, inspecto- ratele școlare, în strînsă colaborare cu ceilalți factori educativi, să valorifice experiența înain- tată acumulată de învățămîntul nostru, să asigure ridicarea pe o treaptă mai înaltă a nivelului muncii de educație. Tn arma . -- terveniî ia str ;.f.ra -- lor școlare, ținind se are i expe- riența pozitivă acumulată in pro- blemele îndrumări: și ««««• activității ect:> Tn arer «ren. activiștilor respectivi î: se vor - bera delegații de către msoectcrer școlar. ■ -vz; e > ’ .îre ș; consiliile p:o- n-rmj ta n-z-uă etapă. In .z^cer,.^: ~raîâre. toți cei -;f- ■ c.îm:c:pă Ia in- :----iz>.£ ; zertr: .: lecțiilor, in- isiv zzuvirri; jcrz: l l?r Județene are i. penort delegații pentru răs_ j-. z In fața inspectoru- gen^raî ce calitatea inspecției. De esemenea, cei care participă la !ndmzr_=rea și controlul muncii pionierești extrașcolare, inclusiv inspectorii școlari, răspund de des- flș Tirea acestui aspect al muncii :-. fața președintelui consiliului ju- d-ztean ai Organizației Pionierilor, care are ți calitatea de inspector școlar șef. Aceasta nu înseamnă de fel schimbarea caracterului organiza- re:. al consiliilor pionierești. Ele • or lucra in continuare pe baza principiilor stabilite de Hotărlrea Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie ! ‘ -sub conducerea nemijlocită a zreanelor și organizațiilor de par- tid” Aceasta asigură caracterul dis- unzt. specific al Organizației Pionie- rilor, determină natura raporturilor sale cu toate celelalte instituții cu care conlucrează. Tn ceea ce privește artivita* s educativă extrașcolari crganm.tre» și desfășurarea acestma !n rindarl» pionierilor și «coi arii or cn nw* I—VII ș]e țco’ilcr genera'- (cerznr-, tabere, excursii, competrir. roerdre concursuri și vor fi r'e-tn-*» tn continuare sub in-dr:—ar-z mn- siliului fndetea-. s >t-- tr Pionierilor in cc o Cerere r: tocatul școlar ~rr: '-.;nn re . e- nind președ -t-i m—sz : m •"<»- țean. -are r- s; fzne- î inspector șef. Tn arest ș—c ei va folosi activat: a: cens -zi z- î-zde- Pentru perfecționarea neîntrerup- tă a colaborării dintre consiliile pionierești și inspectoratele școlare este recomandabil ca în etape mari de muncă și pe baza unor obiective importante să se organizeze in- struiri si analize în comun pentru inf?:—tarea reciprocă. Sî-.tem încredințați că măsurile elaborate de Ministerul Invățămîn- rzlui și de Consiliul Național al Organizației Pionierilor ținînd seama de experiența valoroasă a conlucrării de pînă acum vor asi- rrra si în noile condiții un mod de muncă eficient și susținut pentru ridicarea calitativă a procesului de instrucție si educație a elevi«» din clasele I—VH C®nf. univ. VIRGILIU RADULIAN președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, adjunct a; ministrului învățămîntului întreaga experiență a școlii de- mocstrează faptul că rezultatele activității didactice, odată ce a- ceasta se desfășoară în condiții - r-zunzăteare. depind în cea maz mare măsură de modul cum lucrează personalul didactic, de pregătirea profesională și politică a acestuia, de calitățile sale mora- le ți de devotamentul cu care slu- jește îndeplinirea țelurilor școlii, înfăptuind’ politica statului în do- meniul invățămintului. Iată de ce incaârarea corespunzătoare a șco- lilze. cunoașterea, selecționarea și zrxMrarea personalului didactic se înscriu printre preocupările de seamă ale organelor de învățămint Perspectivele ce se deschid școlii - -. tara noastră pe baza progra- me’ z. amplu de dezvoltare a în- dntuiui stabilit de Congresul a, X-‘.ea al partidului, sarcinile czmplew ce revin școlii ca urma- re a sporirii funcției sale sociala atestă convingător însemnătatea pe care o an repartizarea și folosirea judicioasă a învățătorilor și profe- «oruze. Statutul personalului didactic o- feră rairui general și principial pen~j rezolvarea acestor proble- me. In vederea aplicării prevederi- ke Sta turui ui. valorificînd expe- nența acumulată și numeroasele propuneri făcute de inspectoratele s-z .ire s: de cadrele didactice. Mi- r-iiterv! Ir.vâțămintului a elaborat -Hegulameasal privind numirea, tmnșferarea și evidența personalu- lui didactic, precum și aplicarea altor preveder-, cuprinse în Statu- tul personalului didactic”, regula- ment care urmează să fie pus în aplicare tzscepînd din acest an școlar. Nu ne propunem să facem o prezentare a prevederilor acestui regulament : considerăm însă ne- z-z-sar s: util să înfățișăm unele as- pezte ma: importante ale acestei ■ 'mpiexe act ivită*:, a căror solu- t -nare în conformitate cu cerințe- le î-vă-.ămintuluî condiționează ni- velul muncii înstructiv-educative. Lucrul cel maj important asu- pra căruia derim să atragem aten- ția îl constituie faptul că buna re- partizare și folosire a cadrelor di- dactice. finalizată în încadrarea corespunzătoare a școlilor, nu este o chestiune administrativă, cance- laristică. ci o problemă de fond a învățămîntului, îndeosebi a organe- lor d“ conducere. îndrumare și con- trol. Tn acest context, rezolvarea tuturor problemelor pe care le ri- dică încadrarea școlilor, chiar dacă se efectuează. In linii generale. In anumite perioade ale anului școlar, nu poate fi restrînsă Ia cadrul sta- bilit prin calendarul lucrărilor de numire și de transferare a perso- nalului didactic, ci trebuie să con- stituie o preocupare sistematică, permanentă. Grija pentru încadra- rea corespunzătoare a fiecărei școli și pentru folosirea rațională a per- sonalului didactic conform pregăti- rii de specialitate trebuie să se îm- bine permanent activitatea de îndrumare a acestuia, cu preocupa- rea pentru cunoașterea activității si a rezultatelor obținute. Una din condițiile soluționării corespunzătoare a problemei înca- drării școlilor o constituie stabili- rea catedrelor, constituirea acesto- ra în funcție de situația concretă a școlilor. Structura fiecărei unități școlare, numărul claselor, profilul pregătirii personalului existent. a*ît de diferite de la o unitate la alta, impun o atentă examinare a con- dițiilor proprii școlilor și stabilirea măsurilor celor mai potrivite. Ori- cît de variate ar fi însă situațiile întîlnite în școli, trebuie avute to- tuși în vedere unele principii ge- nerale. Ne gîndim în primul rînd la cerința constituirii catedrelor din una sau, atunci cînd nu e po- sibil, din mai multe specialități strîns înrudite, ca și la continuita- tea personalului didactic în activi- tatea cu elevii. Deseori, datorită e- xistenței unor unități mici, aceste principii nu pot fi respectate decît prin constituirea unor catedre din cre de aceeași specialitate la mai multe școli apropiate. Cu toate in- convenientele provocate de o acti- vitate desfășurată la două școli. predarea în specialitate reprezintă evidente avantaje atît pentru pro- fesori, cît și pentru calitatea mun- cii didactice. Situații de altă natură, întîlnite în școli care funcționează cu mai multe rînduri de clase, comportă soluționări diferite. Aci se consta- tă, din partea unor profesori, ten- dința constituirii catedrelor din ore la clase de același nivel. Evi- dent că o astfel de încadrare — deși mai comodă pentru profesori și argumentată prin ideea îmbu- nătățirii lecțiilor pe măsura repe- tării lor — nu favorizează promo- varea profesională a cadrelor di- dactice, perfecționarea măiestriei pedagogice, cunoașterea particula- rităților diferitelor vîrste și a ce- rințelor programelor școlare pentru clase de nivel diferit. De aceea în- demnăm la asigurarea unei struc- turi a catedrelor care să îmbine activitatea la clase paralele cu ac- tivitatea la clase de nivel diferit. Tn strînsă legătură cu aceasta se pun unele probleme și în ceea ce privește constituirea catedrelor și încadrarea acestora în liceele care cuprind și clase ale școlii genera- le. Dat fiind faptul că în astfel de situații catedrele nu pot fi consti- tuite exact pe cicluri de învăță- mint. profesorii urmează să fie încadrați numai la specialitatea principală, obținută prin studii su- perioare complete. Pe fondul preocupărilor genera- le o grijă deosebită trebuie acor- dată unităților de învățămînt pen- tru copiii cu deficiențe, datorită particularităților acestora. Ne refe- rim la modul de constituire a posturilor de defectologi pentru predarea limbii române și a arit- meticii la clasele I—IV (în școlile ajutătoare la clasele I—VIII), pre- cum și pentru activitățile specifice de corectare și compensare a defi- ciențelor de vorbire, vizuale etc, iar pe de altă parte la constituirea catedrelor de specialități. Stabilirea catedrelor implică o e- xaminare atentă a planului de șco- larizare din fiecare unitate școlară pentru anul școlar următor. Expe- riența arată cît de multe și seri- oase dificultăți pot fi provocate în unele unități de incertitudinea e- xistenței unor clase. Aceasta a dus, nu în puține cazuri, la restrîngeri de activitate, ceea ce a atras după sine transferarea unor cadre di- dactice. pentru ca la începutul a- nului școlar următor să se consta- te că multe din clasele respective îndeplinesc condiții pentru a func- ționa. O dată cu constituirea catedrelor din fiecare școală și stabilirea pos- turilor pentru care este nevoie de noi cadre didactice este necesar să se asigure încadrarea corespunză- toare a personalului didactic exis- tent. în unele cazuri, punîndu-se pa primul plan interesele personale ale profesorilor și ignorîndu-se ce- rințele învățămîntului, persoane calificate predau alte discipline de- cît cele pentru care sînt specializa- te. în mod firesc apare întrebarea dacă aceasta este în interesul șco- lii sau al promovării profesionale a celor în cauză. Evident, existenta unor asemenea s’tuațîi duce în fapt la mărirea numărului profe- sorilor necalificați, generează Im- provizațiile, ceea ce se răsfrînge negativ asupra calității muncii di- dactice. De asemenea, se știe că un număr de persoane se califică prin învățămîntul fără frecvență ! uneori, în mod cu totul greșit, a- ceste persoane sînt folosite în pre- darea altor discipline decît acelea tn care se pregătesc. Este știut că sarcinile ce revin autorităților școlare în asigurarea școlilor cu cadre se îndeplinesc, în cea mai mare parte, în perioadele stabilite prin Statutul personalului didactic, prin numiri, transferări, ION RADU director general în Ministerul învățămîntului (Continuare în oae. 3-al Sensul muncii de educare ideologico-cetățenească -> Nu numai cercul, destul de larg, al ca- drelor didactice și al activiștilor organiza- țiilor de tineret, dar întreaga noasțră so- cietate este unanimă în recunoașterea res- ponsabilității excepționale a actului educa- tiv in genere și în special a formării tine- retului școlar in spiritul ideilor și idealu- rilor socialismului. Orice societate și cu atît mai malt socie- tatea socialistă făurită și dezvoltată în mod conștient are sarcina fundamentală de a realiza procesul de integrare și adaptare a membrilor ei la sistemul de norme și valori cultural-ideologice proprii. Transmi- terea și asimilarea cunoștințelor științifice- culturale și educarea politico-ideologică ce- tățenească a maselor în ansamblu, a tine- retului școlar in special, reprezintă unul din factorii esențiali de organizare socială a societății noastre socialiste, aflată pe *) Materialul de față este extras din cuvîntul rostit de autor la masa rotun- dă cu tema „Educația politico-ideologică la vîrsta pionieriei", organizată de Con- siliul Național al Organizației Pionie- rilor. calea dezvoltării ei multilaterale, atît sub raport material cît și spiritual. „In concepția noastră — a spus tova- rășul Nieolae Ceaușescu în Raportul pre- zentat la Congresul al X-lea al P.C.R. — educația socialistă, conștiința socialistă implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros in domeniul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea depli- nă a profesiunii, cît și însușirea concep- ției filozofice despre lume și societate a partidului nostru — materialismul dialectic și istoric — formarea unei atitudini cetă- țenești înaintate... Factorul principal de educație a cetățenilor, a întregii societăți în epoca noastră este școala — principalul canal de difuzare a științei și culturii, de îmbogățire a minții, de modelare a carac- terelor și formare cetățenească a tinerelor generații. Școala trebuie să dea societății atît buni specialiști cît și cetățeni înaintați cu un orizont larg, cu spirit de inițiativă, cu o minte receptivă la tot ce e nou și avansat, cu un înalt spirit de responsabi- litate față de îndatoririle sociale". Sînt precizate aici nu numai mijloacele, dar și rezultatele ce trebuie obținute în munca instructiv-educativă. în directă le- gătură cu aceasta s-a pus problema dacă educația social-politică și cetățenească a tineretului școlar trebuie să aibă un carac- ter implicit sau explicit. Orice acțiune edu- cativă — iar educarea ideologică și moral- cetățeneascâ a elevilor este o parte inte- grantă a ansamblului procesului instructiv- educativ — are un caracter deliberat con- știent și prin urmare explicit. Aceasta înseamnă că educatorii, urmărind deliberat infuzarea unor idei și idealuri specifice conștiinței socialiste, unor criterii de com- portare, unor convingeri, vor lua cu stric- tețe în considerare particularitățile de vîrstă ale elevilor, capacitatea lor apercep- tivă, precum și asocierea elementelor in- tuitive și afective care asigură succesul muncii educative. Nu trebuie confundate intenția și scopu- rile educatorului, care sînt în mod obli- gatoriu explicite, cu elementele care vehi- culează idei și criterii de natură ideologică și care pot fi implicite. Astfel, aproape fie- care obiect de studiu din școală — în- cepînd de la matematică și terminînd cu istoria — oferă implicit numeroase ele- mente de educare socialistă. Am îndrăzni să spunem mai mult : elemente ideologice se structurează implicit și în cadrul jocu- rilor copiilor, în funcție de distribuția rolu- rilor și raporturile dintre ele și, mai ales, de conținutul acestora. Dar faptul că modul cum sînt prezentate cunoștințele de mate- matică, fizică, chimie, științe naturale, geografie, istorie și limba română asociază implicit elemente de orientare și apreciere cu caracter ideologic nu înseamnă că aces- tea pot forma numai prin ele însele bazele conștiinței socialiste ale școlarilor sau că e- ducarea ideologică propriu-zisă ar trebui „camuflată". Căci aceste elemente implicite sînt, în primul rînd, disparate. în al doilea rînd, cu excepția unor materii ca limba română și istoria sau geografia patriei. în- sușirea celorlalte materii se prevalează de raționamente și memorizări, lăsînd de o parte numeroși factori afectivi prin inter- mediul cărora se pot fixa orientări de natură ideologică. Conf. univ. PETRE PlNZARU (Continuare In pag. 3-a) A oua clădire a Liceului pedagogic din ctu) Casele județene ale corpului didactic in sprijinul perfecționării invățămintului Dînd viață prevederilor art. 251 din Legea privind Statutul perso- nalului didactic. Comitetele exe- cutive ale consiliilor populare ju- dețene au trecut cu sprijinul Ministerului învățămîntului. ia înființarea caselor corpului didac- tic. încă in cursul anului 1969 vor lua ființă asemenea instituții in 22 de județe. Inaugurarea caselor corpului di- dactic din județele Mureș. Brașov. Sălaj etc. a oferit, prin organiza- rea și planul de acțiuni prezen- tate cu acest prilej, o imagine clară a activității acestor instituții metodico-științifice și cultural- educative ale personalului didact.: din grădinițele de copii, școli ge- nerale, licee de cultură generală, precum și pentru cadrele didactice care predau disciplinele de cultură generală în învățămîntul profesio- nal și tehnic și în liceele de spe- cialitate. Desfășurîndu-șî activitatea sub îndrumarea și controlul inspecto- ratelor județene, cu sprijini birourilor executive ale consiliilor județene ale sindicatelor. rase." corpului didactic vor contribui la perfecționarea și informarea ope- rativă a învățătorilor și profeso- rilor în probleme de specialitate și metodico-pedagogi ce. în acest scop ele vor putea organiza lecto- rate, simpozioane, sesiuni de co- municări științifice. deluri de conferințe, expuneri pe probleme de specialitate, psibo-pedae:oeiee și metodice, cu earaeter ideologie etic, estetic, ținute de oameni de știință, specialiști, cadre universi- tare. reprezentanți ai organelor de partid și de stat. în alegerea te- melor pentru acțiunile de acest gen se va ține seama de datele noi intervenite în dezvoltarea diver- selor domenii ale științei, tehnici: și culturii, precum și de cerințele predării acestora în școală. în felul acesta casele corpului didactic sînt concepute ca instituții strlns legate de ridicarea nivelului de pregătire al oamenilor școlii. Organizînd schimburi de expe- riență pentru promovarea rezul- tatelor pozitive obținute de învâ- țători și profesori în procesul tr structiv-educativ, casele corpulai didactic vor concentra în jurul lor dascăli cu foarte bună experiență la catedră și vor contribui la promo varea și generalizarea metodelor acestor instituții se or organiza analize aie programe'.tc ți manua- lelor școlare, ale pianunlor de !n- vățim.ini. precum și ale aspecte teoretice și crartoe legare de folosirea metodekr ș: tehakiiCT noi în invățăminz. de orientarea școlară a elevilor etc Pentru a sprijin: pregătirea edu- catoarelor, in--âtătoriăor și profe- sorilor in vederea obținerii gra- delor didactice- casete j xiețeae vor organiza consultata de spe- cialitate. consultați: metodice si de tehnică a cercetă.—.: rl esabo- rări: lucrărilor metodice științei-*" De «temenea. pslaborind <-« Insc- tutul centră! de perftcționarv * personal ului didactic- șl cu fi’, ia» acestuia, eu Inttttotal de pedagogice, precum ți cu șceietă Vie științifice aie eadrator didac- tice. aceste cace poc sâ ajute «eb- t itatra de cercrtarr -rrtlificA contribuind ta Ki •Jtwiuwe pcobietsșe care V’HU adonarv* uaer materiale de pe aru faarte Unei, ta 'tnfxaree si valutar»» orcar.uată a sacra dai forseie de organcsarr ale praeestdui U1O*- br -educativ «colii este <«**tâ de brrr» is^-f- aare • MamArS sî donesmkr* de spectalitne ti p&ao-oniaBoCce. la ac«* «ra*. jadetas» »^e corpului did*rtie W var m c** șt insertra biblxtrriîe b (M M Inctt. pe Tlacâ IwtlrotO •- crâri de refrrizyL M pc«tâ w- gura. dm fond o’, troceta de âor> mm lire «ou ea ajateeu! OM: atx. de documentare de sorciafrtose «t pedarocicâ. locrârde de bead Be- eeserr p c r f :V m Rrr? cocAnoe • perwnalnhii dldaetie. Este știut câ dascălJ sa-»l det- fâtoarâ tnuaca autzai !s rtodarde elei-ikr. ci si in riadurfe Istrerc colectivrtâți tinere și masare r, rare vor organiza tBan^cstări rulturat ârtîstirr a pârtriparvâ unnr formațtl aie înv âțâlorilor fi profrocrncT. Organ izied exersau cu car > "trT documentar, de deatin- dere și pentru oameni nmriind ar-tlvttatea rărite ral artrstcâ cu ce» de perfertio- sare șuinpl»o-®eta'.>rl. scrută :nsvtsC>e. cere reta firul unei fro- aoaar tradrui de organizare a euc^mrtn didactic, v» fi cu aderă- ri .casa a»—rrâ~. așa mm le piaee sâ spusă arm suitor tn- -.ășaaorș V prtsfeeen C .wdri de pHftflKl diatre cei Rezultatele concursului revistelor școlare din liceele de cultură generală RrVTFTT TIP KBITE Pi rid I L piexor de ptaf* — re- vista LMamia nr. * di Baeo- Profesori care nu-și onorează diploma în ultimul timp, la Brăila, ca și in alte părți ale țării, au început să apară, oarecum spășiți, cu re- grete tîrzii sincere sau prefăcute, învățători și profesori care vin, din nu știu ce birouri unde s-au ascuns pînă acum, să ceară posturi ori ca- tedre. Firește, în locul lor, tot atiția ani, la catedră au funcționat alții, uneori necalificați. $i trebuie să spunem că nu o dată acești su- plinitori s-au dovedit cu tragere de inimă pentru instruirea și edit- area elevilor, trudind în locul ce- lor care huzureau ascunși pe un- deva, in locuri călduțe, la orașe. Este adevărat că în acest an șco- lar numai 10 absolvenți din 159 nu s-au prezentat la post în județul Brăila, dar nu-i putem trece cu vederea nici pe aceștia. Unde or fi acum Gherghina Moca- ■a din Brăila. Corneliu Mu- gur din Timișoara, Stela Spi- neseu dir. Simeria. Czitnandia Sanda Gadargiu de la Cluj și alți tineri din promoția 1969 ? Unde vor fi lucrind ? Poate la T.A.P.L» în funcții de .socotitori*, ca Ion Nnțn, profesor de fizică, plecat de la Ra- covița. unde fusese numit pentru anul școlar 1969—1970; poate la UJ CAL, ca profesorul de matema- tică Parei Boc» ; poate la între- prinderea forestieră, ca învățătorul Leonte Caprian. care s-a „transfe- rat* la această întreprindere numai pentru că sediul ei e in Brăila. Ce pot: sâ spui despre aseme- nea oameni care, deși s-au pregă- ti pe socoteala statului pentru funcția atit de nobilă a muncii de formare a tineretului. își petrec ceasuri ș: zile interminabile pe la ușile inspectoratelor școlare, ale consiliilor populare sau ale cine știe căror instituții, gata să accepte orice numai să nu lucreze la sate 7 Ce poți să spui despre alți tineri, zarea abia au terminat studiile și se îmbolnăvesc" peste noapte (prea ușor se capătă dovezile cu pereți s: iscălituri autorizatei), fă- rind orice ea să convingă lumea ni n zj :n marile orașe pot da măsura vaitr-.: Ier? Un singur lu- cru că nu s- poate vorbi la a- cești -ipenalisti* nici de seriozi- tate. n:-— de '.orație profesională «: a>« 3- • - umană. La adresele trimise celor care it-s: tztorează diploma, la apeluri- le reoetste de a ren: în mijlocul eîe- rsior care încă ii așteaptă, inspec- toratul școlar al județului nostru nu a pcuzut nud un răspuns, afară se pucul Înapoiat de la Sibiu cu mențiunea • .Destinatarul este ia B ;_reț'.. jei.tr» Boit thsp. tar *-**-. re* uă ~ _Destina- srJ- se numește Aadrei Fraștea- ae-t Se —. d ■ i-enTă* la **t* râ ■ 0M »-r etanșe rt=aarn=>i» st taJoa » Le :rmm»-d aâ sâea de rerbă Pwfl m S. _Kypensa* — ror-sta Ue»->- ku -Lz: Darabani, țadețul Boto- Mențini L _Ar:p:* — revista Liceului «A'-mel V-alen* din București; X JLocaaSnit* — rrrista U- cruhB _ViW Emlaaeeu* din Sato- 1 .Vlăstarul* — rev.rta Licau- 1b: «Spira Haref* dia București; A .Pari* — revista Liceului nr. 3 dfn Oradea; i J*reludi!* — revista Liceului .T \1adtmireaeu* din Bucuroșii; 4. portic* — ceruta Liceului cu profesorul de română Ilie Vol- nea, care a absolvit Facultatea de filologie în 1963 și de atunci lu- crează în satul Jirlău. Anul trecut a prezentat în cadrul filialei Socie- tății de științe filologice o lucrare deosebit de valoroasă : „Sentimen- tul timpului în poezia lui Mihai Eminescu". Sau cu profesorul de aceeași specialitate Ion Muntesnn, de la Tichilești. care a îndeplinit cu elevii săi o meritorie acțiune de culegere a elementelor de vocabu- lar specifice graiului locaL l-aș in vita pe fugarii de la datoria de dascăl s-o cunoască pe Sofia Bușea — distinsă anul trecut cu titlul de „Învățător fruntaș* pentru munca sa de peste 40 de ani desfășurată în școlile sătești, din care un sfert de veac la Zatna II, în Insula Mare a Brăilei, încă de pe cind acolo era baltă neprimitoare și plină de spaime — sau pe învățătoarea Du- mitra Linte din satul Victoria, dis- tinsă cu același titlu pentru că muncește de cind decenii la școala satului și azi este încă sufletul ac- tivității culturale desfășurate aici. Astea toate să însemne „plafonare*, sau munca la TA.P.L ? Am putea să cităm mulți dascăli de pe meleagurile brăilene care au înțeles să înfrunte greutățile, să a- sigure succesul elevilor lor și să se bucure de realizările de azi cu gîndul la viitorul mai frumos. Ase- menea dascăli sînt, de pildă, Marin Constantin, de 18 ani de zile direc- tor al Școlii generale din Bertești, după ce alți 18 ani a lucrat tot la țară, ca învățător. Lucia Zăvoi, absolventă din 1969 a liceului pe- dagogic, care a cerut să fie reparti- zată la Titcov, în comuna Frecăței, tocmai la marginea îndepărtată a Cursuri de perfecționare pentru directori Luni s-a deschis la București primul curs de perfecționare pen- tru directorii de licee, organizat de Institutul central pentru per- fecționarea personalului didactic. Prelegerile sînt susținute de ca- drele didarcice de le catedre- le -Cccd'jerea. orza.-.irares V placuBew txvâștmfetulaj* f- -Pedagogie* s’e brsr:tutui ri. Cursul — ia care participă per trs Început directori din Capitală — va as va a dunei de trei UpU ș n ws* de ahe .Gr Baritîu* i-= Cuj ; " .BLa-e de acesiei* — revista Lăceu-m .T A. ghezi* din Cra- i -GIn-f ’naripaf — revista Lă- sesiiia; JL Nerjîa* ia Bjcu- î. licăriri* — revista Liceului or. 3 Brașov ; 18. JFreamf** — revista Liceu- hn nr 3 din Baia-Mare; ÎL -Albatros* — re-.-ista Liceu- lui in B-ăneșu. județul Efor; 12. _Ra?sodie chioreană* — re- vista UeenltE din Somcuta-Mare. județul Maramureș ; II LTceum* — res-ista Liceului .Gb. Lazăr* din Sibiu. REVISTE SAPIROGBAFLATE Pre™laJ 1 1. -Miorița* — revista Liceului de cultură generală din Tg. Fru- mos : 2. ABC.' — revista Liceului ^Ady-Șincai* din Cluj. Insulei Brăilei, Florica Bortan de la Tăcău, comuna Mărașu, care desfășoară de 6 ani de zile o acti- vitate lăudabilă, cu rezultate din ce in ce mai bune, Radu Constan- tin, care și-a început acum cel de-al cincisprezecelea an al muncii sale didactice la Olăneasca, la mar- ginea dinspre județul Vrancea a ju- dețului nostru, Ionel Dănăilă, dis- tins cu „Ordinul Muncii" clasa a in-a, învățător prețuit și iubit de toată lumea, care conduce școala de la Corbu Nou sau Dumitru Barac și C. Dogărescu. acum pensionari, care au locuit toată viața la lanca și decenii de-a rîndul au făcut cinste școlii satului. Asemenea das- căli ca aceștia sînt și la Ciocile, și la Esna, și la Movila Miresei, și Ia Traianu, și la Tepeș Vodă și în toate comunele județului Brăila. Să-mi fie îngăduit să le spun celor care ne trimit cereri după cereri (uneori scrise cu grosolane greșeli), celor care încearcă încă să folosească anacronice „lanțuri ale slăbiciunilor* că titlul de educator este un titlu nobil și înalt, care implică dragoste de om, dragoste de adevăr, de frumos, de lumină, pasiune și devotament pentru mun- că. Acestea sînt trăsăturile care îi caracterizează pe cei mulți. Ceilalți — cei puțini, din ce în ce mai puțini — au încă timp să se tre- zească și ei la realitate. Și trebuie să facă acest lucru cit mai repede, căci altfel nu numai școala, dar întreaga noastră viață socială îi va socoti în afara ei. T. PETRIDE profesor emerit inspector școlar general al județului Brăila organizate pînă la sfîrșitul anului școlar. Tot luni, la Cluj s-a deschis un curs similar pentru directorii șco- lilor generale din localitate, orga- nizat de filiala din Cluj a Institu- tului central de perfecționare a BW.|îr;ț- didact* Cursul are •-re»’ smtă si onunLB -a -e. d;-. B<-urț=u în săptăr-.înile următoare astfe1 de curse.— de perfecționare pentru directorii de școli se vor deschide F ța ’»|4. Timișoara. Craiova ți Brațe-. n Premiul II 1. -Muza someșană* — revista Liceului „George Coșbuc* din Nă- săud : Z -Sinteze' — revista Liceului -Ștefan cel Mare* din Suceava. Premiul HI 1—Muguri* — revista Liceului nr. 24 Hin București ; 1 -Interferențe* — revista Li- ceului -Emil Racoviță* din Cluj. lacede ale căror reviste au fost distinse cu premii și mențiuni vor pe t: materiale didactice, discuri, diafilme. diapozitive, aparate de laborator, truse foto, utile proce- sului instructiv-educativ, avînd următoarea valoare : — Premiul I — 2 000 lei ; — Premiul II — 1 500 lei; — Premiul III — 1 000 lei; — Mențiune — 500 lei. SĂRBĂTORIREA M LICEE SI SCOLI -> GENERALE Școala generală din comuna Ocland, județul Harghita, și-a sărbătorit recent aniversarea a 225 de ani de existență atestată documentar. în cadrul adunării festive prilejuite de acest eve- niment, profesorul Koman lo- sif, directorul școlii, a făcut un scurt istoric al acestei instituții, relevînd succesele obținute în ultimii ani pe tărîmul școlari- zării tinerelor generații. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la adu- nare au adoptat textul unei te- legrame adresate COMITETU- LUI CENTRAL AL P.C.K. TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, prin care-și ex- primă sentimentul de dragoste și recunoștință pentru grija acordată de partid și de stat dezvoltării și modernizării în- vățămîntului în țara noastră. In mai multe localități din țară au avut loc duminică ma- nifestări consacrate sărbătoririi unor licee și școli generale. Li- ceul nr. 1 din Giurgiu și-a a- niversat centenarul, prilej cu care, prin decret al Consiliului de Stat, i s-a atribuit numele „Ion Maiorescu". In cadrul a- dunării, tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetu- lui Executiv al C.C. al P C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti- neretului, a decernat organiza- ției U.T.C. a liceului sărbătorit diploma și drapelul C.C. al U.T.C. Tot o sută de ani de existență au fost sărbătoriți și la școala generală din satul Așchileul 'S Mare din județul Cluj. O altă * școală generală, cea din satul Diviciorii Mari, din același ju- deț, a sărbătorit 75 de ani, iar liceul nr. 1 din Roșiorii de Vede — 50 de ani de activitate. în cadrul adunărilor festive organizate cu prilejul acestor a- niversări au fost evocate eta- pele importante din activitatea desfășurată de aceste instituții de învățămînt pentru pregăti- rea și educarea multor genera- ții, frumoasele tradiții ale învă- tămlntului nostru. A fost relie- fată, totodată, dezvoltarea fără precedent pe care învățămîntul a cunoscut-o în anii socialismu- lui. perspectivele care i se des- chid Elevii și cadrele didactice din liceele și școlile sărbătorite au fost felicitați de reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Ministerului Invățămîn- tului, organizațiilor de tineret. Numeroși elevi, profesori, cetă- țeni din localitățile amintite au cinstit cu prezența lor aniver- sarea acestor lăcașuri de cul- tură. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la adu- nări au adoptat telegrame adre- sate COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, prin care aduc calde mulțumiri par- tidului și statului pentru grija permanentă acordată dezvoltă- rii învățămîntului. In telegrame se exprimă angajamentul ferm al cadrelor didactice șî elevilor de a-și închina întreaga lor putere de muncă, priceperea și devotamentul pentru ridicarea continuă a nivelului învățămîn- tului, pentru traducerea în fap- te a sarcinilor trasate școlii și slujitorilor ei de Directivele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. □asm 0 nouă formă de documentare pedagogică Recent înființat, Centru! de documentare universita- ră a luat o serie de iniția- tive menite să lărgească sfera informării in proble- mele pedagogice și de învă- țămînt Astfel s-a început editarea a 7 serii de bro- șuri cu apariție periodică, grupind materiale din ur- mătoarele domenii : „Ad- miterea în învățămînt", „Conducerea învățămintu- lui", „Rolul, problemele ți sarcinile invățămintalui", „Organizarea i» viță mintu- lui*, „Cadre didactice*, „Reforme in invățămint*. „Învățămîntul programat*. „Cercetarea științifică in învățămint* Primul număr al acestor caete de docu- mentare pedaeoxică ți de învățămînt a ți fost pus la dispoziția cadrelor di- dactice. De asemenea, a apărut primul număr din volumul cu apariție periodică „Cărți străine intrate în bibliote- cile din România — seria educație-invâțămint", edi- tat de asemenea de Centrul de documentare universi- tară. Materiale ajutătoare pentru învățarea geografiei In Editura didactică țf pedagogică, sub semnătura profesorilor Lila Badea șl Tetea Alexandru au apărut două „Caiete de geografie" destinate elevilor din cla- sele a V-a ți a Vl-a. Cele dnuă eaiete. mie pe pro- blemele cuprinse ■ prefra- mi ți caprmzind sebațe si hărți cu carneter ^făcaus, sini menite si vină I» aju- torul elevilor in timpal a- retor de clasă precuia si in rezolvarea temelor date pentru acasă, ele reprezen- tlnd un instrument folositor atit pentru fixarea cunoș- tințelor teoretice cit. mai ales, pentru formarea unor deprinderi de lucru cu har- ta. de localizare spațială a unor obiecte ți fenomene geografice. Caietul pentru clasa a V-a prin schițe șl exerciții pro- puse elevilor spre rezolva- re, contribuie Ia înțelege- rea unor noțiuni de geo- grafie matematici precum și a unor cunoștințe despre Învelișurile geogiafice, dindu-le posibilitatea să facă legătura intre proble- mele teoretice și pract'ce referitoare Ia orientare, a- plicații practice pe hartă, aflarea coordonatelor geo- grafice, mișcările Pămîntu- lui ți consecințele acestora etc. Partea a doua a acelu- iași caiet cuprinde hărțile continentelor ți ale țărilor prevăzute în programa șco- lară și incluse tn manual. Hărțile urmead să Fie ron>- plcsate de elevi, care sint «joLați ia »crM «cop prio indicații referitoare la ele- oaenttle •nnopalr ale a- Tesinra. Caiet ol conține, de asemenea, anele date geo- grafice (bipsnmrtria conti- nentelor. rețeaua hidrogra- fică. lacuri, insule etc ) care prezintă interes oentru e- levi La rîndul său. Caietul de geografie pentru clasa a Vt-a cuprinde elemente de geografie fizică generală privind învelișurile Pămîn- tului ți localizarea unor fe- nomene ce au loc in aceste învelișuri, hărțile continen- telor ți țărilor prevăzute în programa școlară și in ma- nual, un«le date eeoerafice. ca și lecturi menite să suscite curiozitatea elevilor și interesul Inr fată de stu- diul geografiei p. bArgAoanu Complex audio- vizual școlar La începutul -icestui an școlar, la Liceul „Gh Șin- cai" din București a fost dat îa folosință □» moder» complex audio-vizaai. cu- prinzind un amfiteatro de M de locuri ți un cabinet fonic pentru studiul limbi- lor străine. Dotat eu apara- tură tehnică modernă (mag- netofoane, radio, pikup, e- pidiascop, diascop, aparate de proiecție, instalație fo- nică), complexul facilitează legături directe ți inverse de tipul profesor-elev, pro- fesor-grup de elevi profe- «ir-clasă și aulocnntrol Inscriindu-se pe linia mo- dernizării înv ălămîntulni, această realizare permite să se optimizeze procesul de predare piin asigurarea celor mai favorabile condi- ții de folosire a mijloace- lor auditive ți vizuale în cadrul lecțiilor. Transmite- rea unui vnlum de informa- ții sporit in comparație cu acela realizat In condițiile obișnuite de lucru ta cla- să, asigurarea unul plu< de randament atit In predarea cit și in însușirea cunoștin- țelor sînt cîteva din dezi- deratele care au impus în- ființarea acestui laborator audio-vizual. ADRIAN JIGA Tinerii folcloriști din Reteag Elevii din Reteag frec- ventează des rasa memoria- lă închinată lui Ion Pop Relecaoul. aflată ni de- parte de școala lot Ața s-s născut in rindurile acestor elevi ideea de i arma pilda ilustrului folclorist. Venind in intîmpinarea dorinței lor, profesorii i-au ajutat să se constituie Intr-un eerc și te-au făcut cunoscute cî- teva modalități de culege- re ți notare a folclorului Deți înființat de curind, eercnl are o activitate bo- gată Cum e ți firesc, una din primele ședințe a fost consacrată personalității de folclorist a lui I P Retega- nul Membrii cercului ți-au propus, de asemenea. să alcătuiască o culegere din folclorul local, pe care »ă o intituleze „Mărgăritare ne-nșirate“ Harnicii căută- tori de frumuseți au ți in- trat în posesia a numeroa- se creații orale multe din- tre ele de o certă valoare. Continuindu-și munca el vor poposi tn casele unor bătrini. depozitari ai mi- nunatelor noastre tradiții, inregistrind la magnetofon spusele acestora. Sfera de preocupări a cercului se va lărgi treptat, elevii dorind să se ocupe ți de e.nografie. întocmirea unui album de cusături na- ționale, dramatizarea unui basm, organizarea tradițio- nalului carnaval al eroilor din basme — iată numai cî- teva din proiectele cercu- lui. Prof. ION ILIES Expoziție La Clubul municipal al sindicatelor din invăță- mint — București, cena- clul de arte plastice „Ion Andreescu" a! profesori- lor de desen a prezentat recent retrospectiva pic- torului Vasile Gh Bud. Cele peste 60 de uleiuri expuse, tn care peisagis- tica este dominantă, sint rodul unei munci de mai bine de 20 de ani. timp In care pictorul ți-a împle- tit activitatea de pedagog cu cea de creator ia cîmpul plasticii. Rețin în mod deosebit căldura cu care pictorul se apro- pie de frumusețile patriei și, mai ales, evocarea po- etică a meleagurilor Ma- ramureșului. locul său na- tal. Vasile Gh. Bud este in primul rînd un liric receptiv la transformări- le ce au loc în peisajul patriei noastre. El are vj. zi unea spațiului agrest in suprafețe mari ți, de a- ceea. multe panouri din expoziție au apărut supra- dimensionate O selecție mai riguroasă în prezen- tarea lucrărilor ar fi fost desigur, binevenită. în continuare, sălile Clubului învățămînt găz- duiesc lucrările de pictură ale profesoarei Larissa Ceachir. Prof. GHEORGHE COSTIN □□@10 Sesiune de licîiidare Ministerul fnvățămintu- lui aduce la cunoștința ce- lor interesați că profesorii, învățătorii ți educatoarele în funcție la data de 15 martie 1969 care nu au ob- ținut definitivarea in învă țămint — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen fie că din diferi- te molive nu s-au prezen- tat la el ți au pierdui ast- fel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, io mod excepțional la sesiu- nea de lichidare, organiza- tă In acest scop în vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969/1970 înscrierile pentru aceas- tă sesiune urmează să se facă prin direcțiunile șco- lilor. la inspectoratele țco. Lire județene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești) după verificarea dosarelor candidatilor în- scriși vor efectua inspecți- ile speciale in trimestrele I ți II ale anului scnlar 1969-1970 Examenul se va desfășu- ra după programele in vi- goare pentru examenul de definitivare In învățămînt PAGINA 2 • 3 4 OPINII © OPINII © OPINII © OPINII © OPINII • OPINII © OPINII ACCESIBILITATEA LECȚIEI DE FILOZOFIE Disciplina muncii in școală este obligatorie chiar și pentru inspectori „Galopa în predarea biologiei în mod obișnuit, cînd se pune _>lema accesibilității unui obiect de învățămint se iau în conside- ' rare o serie de factori ce țin de eon^imitul, semnificația și nivelul • ■ _.-.:lor. de gradul analizelor și genei .o zărilor, de complexitatea , adincimea explicațiilor. Totodată, .. esibilitatea este raportată și la 4 fctori ce țin de elevii che- m ’i să-și însușească aceste cunoș- . ;e — pregătirea lor anterioară -r etul dezvoltării lor intelec- .e ș. a. Nu totdeauna se ia însă în seamă și atitudinea pe care o au elevii față de obiectul respec- tiv ce învățămînt. Se uită uneori că lecția devine mai accesibilă dacă stimulează capacitățile de recepție ale auditoriului, dacă este atractivă. Ca obiect de învățămînt, filozo- fia are foarte mari și numeroase posibilități de a atrage elevii, de a-i capta prin întrebările ei și de a le crea, prin răspunsurile sale, satisfacții de ordin teoretic, ideolo- gic și etic. Accesibilitatea și atrac- i.vitatea lecțiilor de filozofie mar- xistă provin în primul rînd din con- ținutul lor de idei, din spiritul lor viu. creator, din faptul că ele răs- pund setei de cunoaștere a tineretu- lui. Dar toate acestea se realizează a: m ■ cînd în predare se pune ac- centul nu pe caracterizări și eti- chetări. ci pe funcția cognitivă, teoretică și metodologică a filozo- Se întîmplă însă de multe ori ca ^cțiile de filozofie să aibă un ?r abstract și schematic, da- te©! faptului că predarea rămîne in W,domeniul esențelor pure, 81 ideilor nude, al relațiilor dintre noțiuni și concepte de maximă ge- neralitate. Datorită și volumului mare de cunoștințe care trebuie predat într-o oră, unii profesori transmit idei desprinse de forma lor concretă de manifestare. într-o astfel de predare telegrafică se ne- glijează trecerile dialectice de ia sensorial la abstract și invers. Lip- sa de timp nu mai face posibilă, uneori, analiza exemplelor, referi- 4: e la experiența de viață a elevi- lor. în unele lecții se mai menține o manieră învechită, filozofia fiind socotită ca o sumă de principii și teze declarate, dar neexplicate. Chiar acolo unde se dau explicații, raportul dintre notele explicate și notele implicate ale noțiunilor este uneori departe de nivelul de înțe- legere al elevilor. Principiile enun- țate dar nedemonstrate, acceptate dat- negîndite de elevi îi determină sa dea. la rîndul lor. răspunsuri formale. Am auzit astfel elevi a- firmind că teoria darvinismului social este o teorie greșită, ne- știimifică, fără a putea arăta însă de ce este greșita și de ce este ne- științifică, sau formulînd ideea că munca l-a creat pe om fără a ști însă cum și în ce condiții a apă- rut omul. De multe ori în predare nu se iau în considerare întrebările pe care și le poate pune elevul în le- gătură cu cunoștințele ce i se transmit. Destul de des lecțiile oferă concluzii de-a gata, adevă- ruri finite, elevul nefiind pus în situația de a le „descoperi" sin- gur în procesul desfășurării orei. Aceasta se datorește faptului că profesorul folosește prea puțin în- trebarea, dialogul, nu dezvăluie contradicțiile cunoașterii, care di- namizează gîndirea și ațîță cu- riozitatea. Prea rar se apelează in lecții la forme și metode de trans- mitere și însușire a cunoștințelor specifice acestui obiect — proble- matizarea conținutului, întrebă- rile euristice, raționamentul ana- logic, discuția, exemplele vii etc. Să ne oprim la o asemenea lecție cum este „Conștiința — funcție a creierului omenesc, produs al vie- ții sociale" — ca să dăm un singur exemplu dintre atîtea posibile. Aici se poate folosi pe larg analo- gia, stabilindu-se asemănări și mai ales deosebiri între reflectarea din lumea anorganică și cea organică dintre reflectarea activă la om și cea pasivă, la animale. Se poate folosi de asemenea problematiza- rea — întrebîndu-se, de pildă, prin ce se deosebește conștiința umană de activitatea psihică a animalelor. Se pot pune, în această lecție, nu- meroase întrebări euristice. De pildă: ce fel de conștiință are omul ? ; de ce are omul o conștiin- ță rațională ? etc. Problematiza- rea, întrebările euristice, cerințele demonstrației ne obligă să facem apel la argumente, la exemple vii. Bunăoară, în cazul lecției amin- tite se pot da exemple din viața păsărilor, a maimuțelor, a castori- lor, a clinilor, a delfinilor, se poa- te vorbi despre copilul Ramu, gă- sit și crescut de animale în pă- dure. Prin astfel de modalități pu- tem să-i scoatem pe elevi din sta- rea de indiferență, să-i mobilizăm pentru cunoaștere, să-i apropiem de filozofie, creîndu-le o puternică motivație internă a învățării. în legătură cu activitatea ș: motivația învățării se c orbește de- seori despre rolul măiestriei pe- dagogice. Este, credem, timp ea. pe baza unor analize, să expl: âm de fapt in ce constă această mă- iestrie. Se spune ce ret . a â. pen- tru a da dovadă de măiestrie peda- gogică, profesorul trebuie să pre- dea captivant, să țină lecții pasio- nante. Dar întrebarea care se pune este cum poți preda captivant, cum poți fi pasionant ? Care sînt modalitățile și tehnicile prin care se realizează aceste deziderate ? Manualele de didactică existente neglijează în mare măsură latura emotivă a lecțiilor, uită că fiecare lecție trebuie să aibă tonalitatea ei afectivă. Și în predarea filozofiei pierdem uneori din vedere că acest obiect de învățămint se înțelege cu mintea, dar se însușește și cu glasul inimii. Aici își spun cuvîntul ad- mirația, plăcerea, satisfacția bu- curia. Toate aceste sentimente tre- buie să fie încercate pe rînd de elevul care ascultă lecția de filo- zofie. De aceea în lecție, pe lîngă conținutul de idei, trebuie să fie prezent și sentimentul. Convingeri poate forma numai lecția care este receptată într-o anumită tensiune psihică, care emoționează. O ase- menea tensiune rezultă din conți- nut. dar ea se naște și din formă — din verb, stil, comparație, me- taforă, alegorie, dintr-un element care deseori e neglijat — gradația ideilor și exemplelor după canti- tatea de informație și încărcătura afectivă a fiecăruia. Ca o concluzie la ele de mr,: sus am dori să subliniem că pre- darea lecției de fi.< .»îie nu se poate limita la simpla reproducere le către profesor a textului din mar. ;î;; a rănt-zs inc 711 rire evident altul decît cel al titularului. Ru- brica „matematică" a catalogu- lui clasei respective — spre deosebire de toate celelalte ru- brici este albă.- fața unei asemenea ritnzșii un inspector de specialitate 1 De- tigur, ar intoemi un proces-rer- bal „tare" și ar propune o sanc- țiune. In le nu se ;i pentru eazul nostru, lucruri- petrec insă așa. Poate simplul motiv că pro- fesorul care iji neglijează clasa este... una și aceeași persoană cu inspectorul de matematică Eugen Filip. Inspector la Vaslui și profe- sor la Huși, e cam greu de pre- supus că se poate omul împărți in două. Sarcini multiple la in- spectorat, distanță mare și le- gături proaste cu trenul, anche- te sau ședințe neprevăzute sint piedici inevitabile, dar care se puteau prevedea de la început. Departe de noi gindul de a-l bă- nui pe inspectorul Filip de rea credință sau de a presupune că in timp ce elevii îl așteaptă, el stă degeaba. Dar nu ne putem împăca nici cu această situație — cum s-ar zice, nici în car, nici in căruță, nici in teteguță. In fond. întrebarea este : cu ce sint de vină elevii că profeso- rul lor are de rezolvai sarcini ia altă parte ? pent-u că site cc. ore:e v ca-e le au : ș:oclă. Fap- tul ei aceste ore de „legături a:e i czre Rispttstd- elev. ; '■~r me r.'.uit "ic; mare tiTțmnderea mate—alt Iar . m'v c *71 C31 zica- decit MIRCEA IONEL încă o întrebare pentru Inspectoratul școlar Ialomița Xume-oase cadre didactice care predau biologia la clasa a Zll-a ne-au semnalat că întâmpină serioase dificultăți în munca de trsrsnnrere a cunoștințelor respective. Care este cauza acestor difi- cultă:; ’ După cum afirmă profesorii, programa este judicios alcă- fattă. tar manualul, elaborat de prof. univ. dr. docent Nicolae Botna- riuc și lector unic. dr. Cornelia Dorobanțu, asigură baza științifică necesară formării concepției materialist-dialectice a elevilor despre natură. Sumai că atât programa cît și manualul au fost proiectate pei.îru j?redarec cunoștințelor în două ore pe săptămînă. Așa s-a Și predat de altfel, in anul școlar trecut, la secțiile umaniste. In acest an, insă, nu i.crul orelor acordate biologiei generale și la aceste secții s-u redv i la jumătate, respectiv la o oră săptămînal, fără să se opereze ș: o reducere ,. toluritalui lecțiilor. Teme care, conform situației din arv : trecut, s-au predat in 2, 3 sau mai multe ore, trebuie predate acum intr-o singură oră. In aceste condiții, evident, se ajunge la o foarte mare supraîncărcare a elevilor, de natură să pericliteze buna însușire a cunoștințelor. Este, de altfel, și ceea ce s-a afirmat la o recentă consfătuire organizată de Societatea de științe biologice. Dcr să dă>n cuvîntul profesorilor. .'•nr-unu! din numerele trecu- te vie gazetei noastre am scris despre prezentarea la posturi a tinerilor profesori din județul Ialomița. La baza articolului au stat documentarea proprie pe teren, precum și materialele care ne-au fost puse la dispoziție de inspectoratul școlar Dar iată că unele ne-au fost furnizate forat s-au -dovedit județean. date care de ins pec- ii fi false. Printre altele, ni s-a vorbit de profesorul Ion Aron care, zice-se, ar fi încasat indemniza- ția de instalare și apoi ar fi dispărut de la școală. Grava faptă pentru care este învinuit profesorul se dovedește însă a fi neadevărată. Realitatea este că de la 1 sep- tembrie Ion Aron, absolvent al Institutului pedagogic de 3 ani din București, se află la cate- dră, acolo unde a fost reparti- zat. in satul Săpunuri din co- muna Lehliu. Tovarășul Mihai Micloș, primarul comunei Le- hliu, ne-a confirmat că profe- sorul Ion Aron n-a absentat de la școală, că el și-a început ca- riera didactică cu fruntea sus. L-am cunoscut pe tînărul pro- fesor și ne-am dat seama de en- tuziasmul cu care și-a pornit ac- tivitatea, căutind să fie de fo- los școlii și comunei in care muncește. Cu concursul condu- cerii școlii (director Marin Stan- ciu), încă din primele săptâ- mini de școală el a început să se preocupe de datarea labora- torului de biologie și chimie al acesteia. Prin strădania sa, de pild/ă, au fost obținute de la U- niversitatea din București mate- riale didactice, substanțe chi- mice, planșe etc. De asemenea, profesorul a început să confec- ționeze; cu- concursul elevilor, planșa,(șii, desepe,,necesare pre- dării, stanțelor miel. Cum mațiile varășii rămîne pe care biologice șl chi- atunci cu infor- ni le-au dat to- de la inspectoratul la- lomița ? In articolul la care ne referim adresam inspectoratului mai multe întrebări, la care piuă acum n-am primit răspuns. Am mai avea de adăugat una : cum cunoaște inspectoratul situația reală a activității tinerilor pro- fesori ? Am vrea să știm dacă au fost vizitați la lecții și în- drumați, dacă au fost in vreun fel călăuziți în primii pași pe care ii fac în carieră, dacă au fost sprijiniți în rezolvarea u- nor probleme privind cazarea. ^Avind drept bază teoria mo- derni ?. evoluției — ne spune pro- tz . r ....A POPOVICI, in- sție-rvvare de specialitate la Inspec- tcraivi școlar =: municipiului Bucu- rești — mar. ::?.. poate înlesni ele- vilor cunoașterea adincită a struc- turii materiei vii. a mecanismului transformării informației eredi- tare, a modului de organizare și de funcționare a populațiilor, a mevar.ismelor genetice și ecologice aie speciației. le pv«te lămuri esen- ța progresului biologic, contribuind la formerea culturii generale ne- cesare astăzi oricărui absolvent de Liceu. Dar toate acestea nu se pot reasisa arunci cind trebuie să tra- tăm. de exemplu, o temă cum este ..Lobii acizilor nucleici in eredita- te' într-o singură ora’. „Manualul este accesibil nivelu- lui elevilor din clasa a Xli-a — este părerea profesorului VALEN- TIN CIOBANI;, de la Liceul „Uni- rea" din Brașov — dar cuprinde prea mult material pentru o sin- gură oră pe săptămînă. De aceea, oricît de accesibil ar fi, cunoștin- țele pe care le prevede nu pot fi asimilate așa cum trebuie de că- tre elevi". De aceeași părere este și profe- sorul ION RUSU, inspector de spe- cialitate la Inspectoratul școlar ju- dețean Bistrița-Năsăud. „Manua- lul este modern și reflecta jusi transformările actuale ale biolo- giei — afirmă prof. Rusu — dar volumul cunoștințelor nu cores- punde numărului de ore prevăzute pentru predare. Urmarea este că trecem peste lecții «în galop», fapt ce dăunează, desigur, fixării temei- nice a cunoștințelor, legării de via- ță a diferitelor probleme tratate, formării unui complex armonios de cunoștințe". „Predarea la 8 clase paralele, 3 umaniste și 5 reale, mi-a permis să urmăresc dificultățile generate de predarea într-o singură oră săptămînal a materiei prevăzute in programă — ne spune profesoa- ra VIRGINIA TODOR, de la Li- ceul „Matei Basarab" din Bucu- rești. ’în cele 24 de ore repartizate acum biologiei generale (22 de ore pentru predare și 2 ore la dispozi- ția profesorului), comunicarea unui volum atît de mare de cunoștințe, unele dintre ele noi achiziții ale științei, devine aproape imposibilă, încercăm tot felul de modalități, dar nu izbutim să facem prea mult, pentru că aici nu e vorba în primul rînd de modalități, ci de timp : se cere să împărți 199 de pagini la 24 de ore, adică să pre- dai și să consolidezi într-o oră cu- noștințele expuse în medie pe 8—9 pagini de manual". „Oscilarea in ceea ce privește numărul de ore acordate predării științelor biologice — ne-a spus profesorul NICOLAE STOICA din Brăila — este, sperăm, o situație trecătoare. Credem că, odată cu în- ființarea secției de profil, lucrurile se vor rezolva definitiv, asigurîn- du-se condiții adecvate predării în cadrul acestei secții, dar și în ce- lelalte două,. conform necesităților. Cu această ocazie va trebui desi- gur să se chibzuiască mai adine și asupra conținutului programe- lor, pentru a se realiza și o mai bună corelare între cunoștințele de biologie și cele din domeniul altor discipline. De exemplu, capi- tolul «Proteine» ar putea fi inclus în programa de chimie, evitîndu-se astfel supraîncărcarea celei de biologie". aprovizionarea cu combustibil pentru iarnă etc. Așteptăm răspunsul. C. R. Din cele spuse de interlocutorii noștri rezultă clar că se impune o soluționare urgentă a problemelor pe care le ridică studiul biolo- giei în clasa a Xll-a : fie că se reduc cerințele cuprinse în programă, fie că se revine la predarea în două ore pe săptămînă. Pentru anul acesta, desigur, nu se poate aplica decît prima soluție, dar problema rămîne deschisă pentru viitoarele secții ale liceului de cultură gene- rală. VIOLETA APOSTOL CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Buna încadrare a școlilor—condiție a succesului muncii didactice detașări și prin repartizarea noilor promoții de absolvenți. Este demn ce relevat faptul că, potrivit prin- cipiilor cuprinse în Statut, regula- mentul privind mișcarea persona- l:ilui didactic concepe în așa fel o- perațiunile de numire și de trans- ferare a personalului didactic îneît să se realizeze o cît mai mare sta- bilitate a acestuia și continuitatea in activitatea cu elevii acelorași clase. îmbinate cu satisfacerea u- r.or nevoi reale, interese persona- le și de familie. Ca atare regula- mentul prevede că una din con- dițiile schimbării locului de mun- că este activitatea neîntreruptă de cel puțin 3 ani în postul în care u.n cadru didactic funcționează, cere existența unor motive întemeiate pentru efectuarea unei transferări și arată că persoanele care în mod nejustificat nu s-au prezentat la posturile repartizate sau le-au pă- răsit au dreptul de a solicita o o nouă numire ca titulari în învăță- mint numai după efectuarea trans- ferărilor și repartizarea absolven- ților. Aceste prevederi creează per- sonalului didactic posibilitatea să 4 desfășoare o activitate mai rodni- că. întemeiată pe cunoașterea ele- v lor, pe programarea activității pe o perioadă mai mare și îi for- mează totodată răspunderea pentru rezultatele obținute. Stabilitatea cadrelor didactice nu poate constitui însă numai o ce- rință generală- Ea reprezintă un obiectiv a cărui realizare trebuie Urmărită în încadrarea fiecărei u- nități de învățămînt. în acest con- text este necesar să fie analizate cu toată grija cererile acelor învă- țători și profesori care urmează să lucreze în localitățile rurale în care domiciliază. De asemenea pe linia creări) u- nor condiții bune de activitate, în conformitate cu prevederile Statu- tului, regulamentul prevede orga- nizarea unei presesiuni de transfe- rări, în anumite condiții, în muni- cipii, Ia care iau parte cadre didac- tice titulare și definitive, pentru a funcționa la școli apropiate de do- miciliu. Pe baza experienței anului pre- cedent, Regulamentul de numire și transferare a personalului didactic stabilește ca sistem ocuparea ca- tedrelor din multe municipii și ora- șe prin concurs. Această modali- tate de numire și transferare per- mite ocuparea catedrelor, îndeo- sebi din învățămîntul liceal, de că- tre persoane cu o temeinică pregă- tire profesională, care au obținut rezultate bune în activitatea didac- tică și cultural-obștească. Faptul că în afara probei de concurs în a- precierea fiecărui candidat un ele- ment esențial îl constituie obține- rea gradelor didactice reprezintă un puternic stimulent pentru con- tinua perfecționare pedagogică și de specialitate. în ceea ce privește școlile spe- ciale pentru copiii cu deficiențe, dat fiind faptul că pînă în pre- zent nu există un sistem de pre- gătire a cadrelor didactice pentru acest învățămint. prevederile Re- gulamentului stabilesc că dreptul de prioritate în ocuparea catedre- lor îl au acele cadre didactice care au urmat cursuri de perfecționare sau care au un stagiu de activita- te în astfel de școli. în condițiile în care, alături de personalul didactic calificat, care reprezintă majoritatea celor ce lu- crează în școli, există și cadre fără calificare, se impune o grijă deo- sebită și în numirea suplinitorilor. Aceasta este cu atît mai important cu cît există un număr însemnat de posturi și catedre rezervate per- soanelor promovate în munci de conducere, de îndrumare și con- trol. O bună încadrare a școlilor presupune înlăturarea fenomenului fluctuației și în rîndul suplinitori- lor. De aceea regulamentul stabi- lește măsuri menite să asigure o oarecare stabilitate și continuitate a suplinitorilor, prin numirea aces- tora pînă la înapoierea titularilor sau pînă la ocuparea posturilor respective de către persoane cali- ficate. Sensul muncii de educare ideologico-cetățenească Printr-o serie întreagă de verigi intermediare, în special intuitive, chiar elevilor din primele clase li se pot forma atitudini Și comporta- mente în spiritul grijii față de avu- tul public, obștesc, respectiv față de proprietatea socialistă, al respec- tului față de muncă, precum și ati- tudini de neîncredere în superstiții sau forțe supranaturale. Acestea, împreună cu multe altele, consti- tuie nuclee educative ideologico- cetățenești, nuclee care pot fi uite- rior explicitate și consolidate ra- țional printr-o acțiune deschisă și propriu-zisă de formare a tuturor datelor fundamentale ale conștiin- ței socialiste. Privită ca verigă a întregului proces educativ, formarea și dez- voltarea conștiinței socialiste a ti- neretului școlar este totodată, din punctul de vedere al educatorilor, o acțiune de sine stătătoare, cu fi- nalități proprii, așa cum am men- ționat la început. Centrul de greu- tate al acestei acțiuni cade pe for- marea convingerilor, orice tendință de declarativism și formalism sear- băd trebuind să fie evitată, combă- tută. Sensul muncii de educare ideologică-cetățenească este nu de a determina pe tineri să reproducă papagalicește cerințele cărora un membru ai societății socialiste este dator să le facă față, ci de a-i con- vinge să acționeze ei înșiși, inde- pendent, la „comanda" propriei conștiințe, în conformitate cu aceste cerințe. Nu trebuie pierdut din vedere că influența propriu-zis ideologică se exercită asupra tineretului școlar pe variate canale, începînd de la familie și terminînd cu sistemul co- municațiilor de masă. Nu în toate cazurile acestea se armonizează deplin cu influența educativă a șco- lii. De natură ideologică este.de pil- dă, educația în spirit religios primită de unii copii și tineri în sînul fa- miliilor lor, cum tot ideologică e și educarea în spiritul egoismului, al desconsiderării sarcinilor obștești etc. Iată de ce caracterul activ, combativ, militant ține de însăși esența educației ideologice în spiri- tul socialismului. Școlarul nu poate avea în același timp „două con- științe" — una ateist-științifică și alta mistic-religioasă, una pătrunsă de idealurile colectivismului și in- tr-ajutorării prietenești și alta isto- vită de egoism. Formarea unei concepții, a unei viziuni unitare, omogene și înain- tate asupra lumii, în acord cu da- tele științelor și cu orientarea spre înțelegerea profundă a necesității de a îmbina interesele particulare cu cele generale reprezintă sar- cini majore ale procesului explicit de cultivare a conștiinței socialiste în rîndurile tineretului școlar. Sîm- burele concepției generale despre lume se formează la această vîrstă. Concepția despre lume se structu- rează în toate componentele per- sonalității și se manifestă în în- tregul sistem de atitudini, compor- tamente și opinii. Terenul cel mai fertil și mai uni- tar de educare ideologică și cetă- țenească a tineretului școlar îl re- prezintă patriotismul socialist. în interdependență cu ideea și senti- mentul de patrie se găsesc elemen- tele fundamentale ale sistemului nostru socialist: statul socialist, partidul comunist, forța conducă- toare și înnnoitoare a societății, poporul făuritor al propriei sale istorii și al viitorului comunist, frăția dintre poporul român și na- ționalitățile conlocuitoare, bazată pe egalitatea în drepturi, munca — valoarea supremă a societății so- cialiste, familia, școala etc. Registrul educării conștiinței so- cialiste este foarte larg și bogat. Utilizarea lui eficace depinde în măsură hotărîtoare de măiestria educatorului, de capacitatea sa de influențare și convingere, atît im- plicită cît, mai ales, explicită. PAGINA 3 Pe ce căi modernizăm FORMAȚIA MATEMATICĂ « 5 -ANCHETĂ INTERNAȚIONALĂ- INSTITUTUL PEDAGOGIC OL 3 ANI BRAȘOV A N U N Ț Ăl scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice: Continuăm publicarea răspunsurilor primite la ancheta noastră internațională, în cadrul căreia au fost formulate următoarele întrebări: 1. în ce direcție trebuie orientat, în perspectivă, Învățămîntul matematic în liceu ? 2. Sînteți pentru o specializare matematică timpurie ? 3. Care sînt formele cele mai eficiente pentru pre- gătirea elevilor talentați în domeniul matematicii ? 4. Cum poate fi intensificată contribuția matema- ticienilor din învățămîntul universitar și din institutele de cercetări la formarea viitoarelor cadre din acest domeniu ? Ne răspund în acest număr : Dr. HANS FREUDENTHAL, Profesor la Universitatea din Utrecht. președintele Comisiei internaționale de predare a matematicii _ Modernizarea studiului mate- • maticii nu este în prezent în primul rînd o modernizare a con- ținutului, ci o perfecționare a me- todelor. Elevul nu trebuie pur și simplu să învețe matematica în sensul însușirii unui volum oare- care de cunoștințe, ci să învețe cum să aplice aceste cunoștințe. El va reuși acest lucru atunci cînd metodica predării matemati- cii va găsi o soluție care să per- mită punerea în probleme a cunoș- tințelor de matematică modernă. Implicit, aceasta îl va face pe elev să înțeleagă și condițiile în care materia „nematematică" poate fi rezolvată pe cale matematică și îi va permite să vadă cum se reali- zează veleitățile și posibilitățile matematicii de a deveni instru- ment de cercetare în sfera celor- lalte științe. Evident. în felul a- cesta matematica, ca disciplină șco- lară, nu va mai avea aspectul de „produs finit", ci va deveni o pa- sionantă cale de „redescoperire" a unor adevăruri fundamentale, înarmîndu-1 pe elev cu metode de soluționare pe cale matematică a problemelor de viață, a probleme- lor științei și tehnologiei. _ In matematică, la fel ca în 2 toate domeniile științei, spe- cializarea are un rol foarte impor- tant. Așa cum arătam mai înainte, marea ei virtute este universalita- tea, sfera practic infinită de pro- bleme pentru care se pot căuta soluții matematice. O altă virtute a matematicii este aceea că, în condițiile aplicării sale creatoare și active, de la idei aparent foarte simple se poate ajunge foarte de- parte. Fără îndoială că în raport cu aceste două virtuți ale matema- ticii există posibilități largi de di- rijare timpurie a unor aptitudini. Situațiile însă trebuie analizate de la caz la caz, pe fundamente psi- hologice sigure, astfel încît să nu epuizăm, printr-o specializare tim- purie forțată, capacități care ulte- rior s-ar fi putut releva mult mai strălucit. Căutarea talentelor este foarte 3 importantă, dar să nu se uite că matematica trebuie să în- semne ceva Important pentru fie- care om care trete astăzi prin școală. Ea trebuie deci să fie pusă la îndemîna tuturor, să fie popu- larizată prin metode tot mai adec- vate. Sincer vorbind, sînt convins că în condițiile școlii moderne, ale rețelei de instituții extrașcolare, cei foarte talentați sînt pe deplin apți să se ajute singuri în realiza- rea aptitudinilor pe care le au. „CONDUCEREA ȘCOLII" Prin recenta apariție a vo- lumului Conducerea școlii de Ion Popescu și Victor I. Iliescu (Editura didactică și pedagogică, 1969), litera- tura pedagogică s-a îmbo- gățit cu o lucrare intere- santă, a cărei lipsă era de mult simțită. Bazîndu-se „ Categoric, mai trebuie să fa- 4 cern încă foarte mult pentru pregătirea matematică a profesori- lor — și nu numai a celor care predau în liceu sau la cursul su- perior al școlii generale. Problema cea mai dificilă este actualmente instruirea matematică a celor care predau la primele clase ale școlii generale. Fără o concepție mate- matică înaintată la acest nivel în- treaga activitate de pregătire ma- tematică a generațiilor viitoare va fi îngreunată. De asemenea, se cere îmbunătățită capacitatea pro- fesorilor de a cerceta problemele didactico-pedagogice ale predării matematicii. Docent KIRiL DOCEV. Universitatea din Sofia _ Cred că. în ultimă analiză, mo- • demizarea predării matemati- cii se poate rezuma la două carac- teristici principale : a). îmbunătă- țirea formelor de expunere a ma- teriei de învățămînt și a structurii matematicii elementare predate în școală (sau. și mai bine, a an- samblului matematicii ca discipli- nă școlară). La acest punct se mai adaugă și problema abordării uni- tare de către toți profesorii de ma- tematică a problemelor de conținut ale programelor de matematică, prin realizarea unei ample acțiuni informaționale în care să fie cu- prins ansamblul corpului didactic de specialitate : b). Introducerea în predare a elementelor din disci- plinele matematice moderne — te- oria combinatorie, calculul proba- bilităților. calculul diferenția? st in tegral — și găsirea unor forme intuitive eficiente în vederea stu- dierii problemelor de geometrie descriptivă și analitică. _ O specializare timpurie pentru 2 un număr mare de elevi nu este, categoric, oportună. Cultiva- rea unui număr redus de elevi deosebit dotați, care manifestă in- teres constant față de matematică, poate fi începută încă de la o vîrstă timpurie prin cercuri mate- matice sau clase speciale. Clasele de matematicieni sau 3 școlile profilate în mod deose- bit pe studiul matematicii (la Sofia își desfășoară activitatea, cu foarte bune rezultate, o asemenea școală specială, în care învață elevi din clasele VIII-IX), ca și olimpiadele matematice, și-au confirmat cali- tățile în pregătirea mai profundă a elevilor foarte dotați. Există însă mari posibilități insuficient valo- rificate ; mă refer la structura pro- gramelor, la nivelul manualelor, la adoptarea unor metode mai efi- ciente. Profesorii din învățămîntul su- 4» perior trebuie să se intereseze mai mult de formarea viitoarelor promoții de matematicieni. Este bine ca ei să fie atrași în conduce- rea cercurilor și a claselor speciale de matematică, în organizarea o- I B I I O T E <5 A pe o îndelungată experien- ță și pe o bogată bibliogra- fie, autorii au reușit să pună la îndemîna colegilor lor, directori de licee și . școli generale, o carte utilă. care se citește cu interes și poate fi larg consultată. După un capitol de con- siderații generale cu privire la îndatoririle și calitățile directorului, interesant mai cu seamă pentru modul cum este abordată proble- ma răspunderii în muncă, sînt pe larg analizate orga- nizarea și planificarea di- verselor activități legate de munca de conducere a școlii. Lucrarea abundă în sugestii utile, formulate cu multă claritate. Esențiale în activitatea de conducere a școlii fiind organizarea, îndrumarea și controlul procesului in- structiv-educativ, autorii au analizat detaliat multi- plele situații legate de a- cestea. O atenție specială se acordă diverselor forme de îndrumare, cu prioritate metodicii asistențelor la lecții și condițiilor în care limpiadelor de specialitate. O con- tribuție mai largă pot aduce ma- tematicienii din învățămîntul su- perior la modernizarea revistelor de matematică adresate elevilor și profesorilor din învățămîntul se- cundar, la dezbaterea pe plan na- țional și internațional a probleme- lor legate de programele școlare și la redactarea unor manuale. Docent JAN VYSIN, Profesor la Universitatea din Fraga _ Aplicarea unei metodici mate- • matice de concepție modernă și eficientă în practică impune în primul rînd o reevaluare a ma- teriei, prin suprimarea sau redu- cerea unor capitole din așa-numita matematică școlară clasică și am- plificarea altor domenii (de exem- plu geometria constructivă). Aces- te eforturi merg mină în mină cu ceea ce numim — printr-un ter- men din păcate uzat de o folosință excesivă, in condiții potrivite și nepotrivite — modernizarea mate- maticii școlare. In acest context se impune ca în liceu să se predea elemente — dar numai elemente — din noile discipline matematice — logica matematică în strînsă le- gătură cu teoria mulțimilor, expu- să in forme intuitive, structuri al- gebrice (calcul vectorial, algebră matrițială, elemente de geometrie analitică modernă, de statistică, de calculul probabilităților și inițiere in topologia elementelor de calcul infinitezimale). Realizarea obiectivelor propuse depinde in mare măsură de între- girea fiecărui capitol cu probleme aplicative interesante, care să per- mită totodată experimente metodi- ce cum ar fi, bunăoară, împărți- rea elevilor în grupe mici pentru activități independente și creatoa- re. Asemenea experimente merg mină in mină cu aplicarea princi- piilor învățămîntului programaL In încheierea răspunsului la pri- ma întrebare, aș mai vrea să pre- cizez două lucruri : a). Toate expe- rimentele din învățămîntul ceho- slovac arată că modernizarea ma- tematicii trebuie să înceapă devre- me, înainte ca elevul să împlineas- că 15 ani : b). Modernizarea nu poate fi efectivă decit dacă profe- sorii sint îndrumați și perfecționați pe această linie și dacă li se pun la îndemisă texte metodice. Probiema spec:al:z4ri: timmi- 2 ni se poate ridica doar din mc—entul cînd se precizează in- cl:r:i:::le de viitor ale elevului. A o formula, de pildă, la nivelul clase- ietr cu școlari de 12 ani ji impîirit a împărți elevii acestcr cixse ir. ..dotați" și „nedotap* ar duce îs discriminări periculoase. In ceea ce privește pregătirea matematică, aceasta trebuie să do- bîndească o formă nouă in care elevul, pe baza unei problematizări tipice, să participe la un invâță- mînt activ și nu la unul strict fac- tologic. Sînt pentru clase speciale cu 3 profesori buni (preferabil asis- tenți și lectori de facultate), pen- tru extinderea studiului literaturi: de specialitate, pentru îmbunătăți- rea condițiilor de participare la concursurile tinerilor matematici- eni. O formă valoroasă este orga- nizarea pe scară națională a unor seminarii în care să se solicite ele- vilor dotați să formuleze singuri probleme inedite și să le pună în discuția celorlalți. Este de stringentă necesitate 4 ca în facultăți să se studieze în mai mare măsură problemele pedagogice, să fie adîncit cursul de teoria și practica predării ma- tematicii, efectuîndu-se în această privință și analize comparative ale experienței metodice acumulate in alte țări. trebuie să se efectueze ele. Utile și interesante sint și sugestiile referitoare la activitatea administrativă a directorului : asigurarea bazei materiale a școlii, gospodărirea fondurilor, or- ganizarea serviciilor afe- rente (secretariat, contabi- litate, bibliotecă), organiza- rea internatelor, a cantine- lor etc. Este păcat că o carte atît de utilă, de mult timp aș- teptată, care n-ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui director și a nici unei școli, a fost tipărită într-un număr prea redus de exemplare. Considerăm că cei în drept vor reflecta la remedierea acestui ne- ajuns. G. V. „MIHAIL EMINESCU" Rezultat al unei îndelun- gate munci de cercetare și de glosare a unui material A In curind la chioșcuri și librării broșura PROGRAMELE CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN LICEU PENTRU ANUL ȘCOLAR 1970-1971 I. FACULTATEA DE MATEMATICA „NATURA' Numărul 5, pe lunile sep- tembrie — octombrie 1969 al revistei „Natura", cuprinde o serie de studii interesante privind „Obișnuința la ani- male" (M. POP), „Impurifi- carea apelor continentale" (I. MALACEA) și „Oxidările biologice — furnizorul ener- giei necesare materiei vii" (E. CRISTEA). In continuare, la rubrica „Biologia în școa- lă". sînt publicate articolele „Metode și procedee folosite in predarea temei «Plante „T E R R A“ Numărul pe lunile sep- tembrie-octombrie a.c. al revistei „Terra" cuprinde articole interesante pe pro- bleme de geografie a Re- publicii Socialiste Româ- nia, ca de exemplu: folosi- rea Directivelor Congresu- lui al X-lea al P.C.R. la lecțiile de geografia pa- triei, transformări în ierar- hia și peisajul urban al ță- rii noastre, recomandări metodice in scopul predării geografiei României pe tri- mestrul L caracterizarea geografică s județului Ba- cău. date despre expoziția realizărilor economiei na- ționale — „România 1969". .GAZETA MATEMATICĂ" Sumarul „Gazetei mate- matice* seria A nr. 10.1969 cuprinde materialele: A. Hollinger — Manualul de -•.igebra pentru clasa a XILi Stătescu — Ftzic- rb periodice. L Tomescu — Formule de tip ciur cu *- „STUDII DE LITERATURA UNIVERSALĂ" de ș:u:.;e f:- k a puolKat ce cu- ri-a :e. de al XH-iea 'o- ;um de „Studii de literatu- ră universală*, cuprinzind ea și volumele precedente bogate și variate cercetări ce specialitate. Actualul volum ctcsacră studiile sale literaturilor strame ț: literaturii com- parate in general, insistind cuCS «5-iprâ rC.GjlLCT literaturi: române cu alte literaturi. Se pot cita ir. a- cest sens studiile Recepta- rea lui Catderon de la Bar- ca in România de Medeea i'reioerg Drama cunoaște- rii la Ion Barba și Paal Vaier» de Cornelia Bejena- ra. sau Arturo Graf și Ro- mânia de Ana loachim. Un alt obiectiv important urmărit de revistă este popularizarea unor scrii- tori moderni mai puțin cu- noscuți la noi în țară. Ast- fel sint studiile Condiția umană in meditația Iui Carto Micbelstaedter de Nina Fațon, sau Modalități documentar imens, biogra- fia documentară Mihail Eminescu de I. Crețu, re- cent apărută în Editura pentru literatură, se im- pune ca un necesar act de cultură. Desigur, cea mai autori- zată biografie de pînă a- cum a marelui nostru poet este și rămîne „Viața lui Mihail Eminescu", deGeor- ge Călinescu. Biografia lui Călinescu este însă ea în- săși o operă de creație. Si- tuîndu-se pe poziția unui cronicar și nu a unui crea- tor, I. Crețu își publică bio- grafia după mai bine de 35 de ani de la apariția bio- grafiei lui Călinescu — timp în care au apărut date noi asupra vieții și o- perei lui Eminescu. Adusă, astfel, la nivelul ultimelor investigații și adevăruri privind viața poetului, bio- grafia lui I. Crețu, deși lip- sită de strălucirea celei că- linesciene, capătă caracte- rul unui bun instrument de lucru. cu secreție internă»" (M. PI- COȘ), „Cum putem realiza o lecție Însoțită de proiecții Ia lumina zilei" (D. CATANA- RADOSLAV). „Experiențe de fiziologie vegetală care se pot efectua în laboratorul școlar" (C. VOTCA), „Alcătui- rea unei colecții de moluște* (S. STOICA). Sumarul revistei mai cu- prinde note, cronici, recenzii, precum și informații despre activitatea societății. — Lector la Catedra de Matematică, disciplinele Matema- tici superioare și Astronomie — poziția 1 din Statul de func- țiuni. — Lector ia Catedra de Matematică, disciplinele Analiză matematică și Funcții de variabilă reală și complexă — po- ziția 4 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Matematică, disciplinele Aritme- tică și Algebră — poziția 3 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Matematică, disciplinele Geometrie analitică și Calculul probabilităților — poziția 6 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Pedagogie, disciplinele Pedagogie generală și Istoria pedagogiei — poziția 2 din Statul de func- țiuni. Cîteva studii de sinteză, cuprinzind date și infor- mări pe probleme de geo- grafie generală, se ocupă de expediția primilor pâ- mînteni pe Lună, studiul litosferei de către geoștiin- țele moderne, valorificarea resurselor Oceanului pla- netar etc. Elevii și studenții găsesc în revistă relatări despre un itinerar de excursie prin Armenia Sovietică, note și informații geografice de pe glob, lecturi geografice, în- trebări și răspunsuri pe te- me de geografie distracti- vă, date asupra lucrărilor geografice recent apărute la noi ș.a. n. FACULTATEA DE FIZICA—CHIMIE — Lector la Catedra de Fizică, disciplina Electricitate și electrotehnică — poziția 1 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Fizică, disciplina : Mecanică, a- custică, căldură — poziția 4 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Fizică, disciplinele Optică și Spectroscopie și Fizică cu aplicații în biologie — poziția 5 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Chimie, disciplinele Chimie anor- ganică și analitică — poziția 7 din Statui de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Chimie — disciplinele Chimie anorganică și Chimie generală — poziția 8 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Chimie — disciplinele Chimie biologică și Metode moderne audio-vizuale — poziția 9 din Statul de funcțiuni. III. FACULTATEA DE ȘTIINȚE NATURALE p'icații în probleme de e- numerare. D. Radu — Mic dicționar matematic-modul, A. Kevuz — Cîteva reflec- ții despre formarea conti- nuă, precum și soluțiile problemelor propuse ți prob.eme propuse. — Conferențiar la Catedra de Științe Naturale, disci- plinele Geologie și Geografie matematică și cartografie (a- ceasta din urmă se predă la Institutul pedagogic de 3 ani din Tg. Mureș) — poziția 1 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Științe Naturale, disciplina Zoolo- gia vertebratelor — poziția 2 din Statul de funcțiuni. —• Lector la Catedra de Științe Naturale, disciplina Bota- nică sistematică — poziția 4 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Științe Naturale, disciplina Ana- tomia și fiziologia omului — poziția 5 din Statul de funcțiuni. — Lector Ia Catedra de Științe Naturale, disciplina Zoolo- gia nevertebratelor — poziția 7 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Științe Naturale, disciplinele Me- todica predării Științelor naturale și agricole și Prepararea materialului didactic — poziția 8 din Statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Științe Agricole, disciplina Zooteh- nie — poziția 3 din Statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Științe Agricole, disciplinele Hor- ticulitură și Agrofitotehnie — poziția 4 din Statul de funcțiuni. IV. FACULTATEA DE MUZICA stilistice in 0>era Uri Ra- moB del ValIe-lBciâa ce Domnița I>umjtrescu. De asemenea inufnim in acest număr titiuri de arti- cole ce ne amintesc preo- cuparea revistei de a privi operele clasice dintr-un unghi nou. contemporan. S.> p-tate verb: in acest sens de studiul lui Arie G. Matacne Proiecția tragică — clement cam*«DțNMi în Rome* și Julieta sau de arneoiul Corneliei Co- mcrovski. Apellinaire. poet al teaiporaDtățiL Studiile Funcția limbaju- lui la „mondenii* lui Proast de Irina Eliade. Al- pbonse Daudet și teatrul de Ion Brăescu, sau Baude- laire in „Lettres inedite» aux siens* de Silva Buțu- rear.u se ocupă de persona- lități marcante ale literatu- rii franceze. Sumarul acestei publica- ții mai conține un număr important de recenzii de cărți și reviste apărute in străinătate, ca și o rubrică de Însemnări și discuții. — Asistent corepetitor la Catedra de Muzică — poziția 3 din Statul de funcțiuni. Coort . La vor dej. raîuhii iasritutului pedagogic dc Marș nr. 50. cererea de înscrler, zute de Legea Nr. 6 privind Stătu Republica Socialistă România, pu partea I din 15 martie 1969. — pentru nosturiîe de confere: de 30 zile de la data publicării e Oficii ; — penau posturile de asistenți. î data publicării acestui anunț în Bu Ce: ce funcționează îmr-o înstituți •iut obligați șă comunice în scris, re acesteia. înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul institutului, în termen de > luni de la data publicării acestui anunț. Expunerea lui I. Crețu clarifică, de pildă, rapor- turile poetului cu Maiores- cu, infirmînd acuzațiile ce s-au adus criticului de că- tre unii, luminează rolul jucat de pașoptiștii arde- leni în anii ce aveau să ho- tărască formația poetului, precizează unele aspecte ale activității lui Eminescu la „Timpul", dă amănunte despre traducerile acestuia din Rotscher și Kant, sau despre eforturile sale de sinteză lingvistică. Fără pretenția de a propune o imagine nouă a poetului nostru național, reconsti- tuirile lui I. Crețu îl pla- sează, totuși, mai aproape de adevăr în timp și spațiu. Ca atare, biografia docu- mentară semnată de el constituie un bun instru- ment de lucru, util învăță- mîntului nostru de cultură generală. FĂNICĂ N. GHEORGHE CONSERVATORUL DE MUZICĂ „fi. DIMA“ CLUJ ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi ; FACULTATEA DE COMPOZIȚIE Șl MUZICOLOGIE Catedra II. Armonie — Contrapunct 1 profesor, disciplina : Armonie, poz. 2 Catedra FII, Teorie — Solfegii — Dictat, Dirijat cor 1 profesor, disciplina Ansamblu și dirijat cor, poz. 9 Catedra IV. Istoria muzicii, Folclor, Limbi străine 1 profesor, disciplina ; Istoria muzicii, poz. 2 Candidați! la concurs vor depune la Rectoratul Conservato- rului de Muzică „George Dima* din Cluj, str. 23 August nr. 25 în termen de 30 de zile de la publicarea acestui anunț, cererea de înscriere la care vor anexa, în dublu exemplar, actele stabilite prin Instrucțiunile Ministerului Învățămîntului nr. 84539/1969. Concursul se va ține la sediul Conservatorului de Muzică „George Dima" din Cluj, str. 23 August nr. 25, în termen de 3 luni de la publicarea acestui anunț. Termenul de înscriere la concurs se socotește de la data publicării concursului în Buletinul Oficial. Educatori, învățători, profesori, activiști în domeniul educației! Vă asigurați colecția completă a Revistei de pedagogie pe anul 1970 abonîndu-vă pe o perioadă îndelungată. Costul unui exemplar 5 lei, un abonament anual (12 numere) — 60 lei. ANUNȚ Liceul teoretic nr. 3 din Turnu Severin (fostul liceu teore- tic de fete) își serbează semicentenarul la 16 noiembrie a.c. Foștii profesori și elevi ai liceului care doresc să participe la festivitate sint rugați să comunice școlii pină la data de 13 noiembrie 1969. (Liceul teoretic nr. 3 Turnu-Severin, str. Crișan nr. 48, telefon 1716). REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA! București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fad îa oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul । Cembinatul Poligrafia Casa Scînteii 40.133