Proletari din toate fârile, unifi-vâ! NOBILA CHEMARE A PRIH f SIUMI DIDACTICE O veche zicală românească afir- mă că om J1 sfințește locul, un lu- cru pe care viața l-a confirmat de mult și care se verifică și azi. ne- contenit in toate colțurile țării. încerci o imensă satisfacție în- tilnind. printre specialiștii dăruit; cu truo si suflet misiunii care le-a fost încredințată, căutind veșnic no: soluții creatoare. menite să a- sigure muncii ier o înaltă eficien- ță. numeroși educatori cu vocație, pasiune si convingere, a căror no- bilă activitate a făcut să înflorea- scă locurile unde muncesc. Sint, tîlni cu altă generație de harnici slujitori ai invățămîntului. Dintre cele 25 de cadre ale liceului sătesc de aici peste 50 la sută sînt local- nici. In majoritatea tineri. Direc- torul — Hristache Pricope, profe- sor de geografie — a învățat chiar la ‘ acest liceu. Cu același elan s-au reîntors în școala care le-a condus primii pași pe calea cu- noașterii și alți profesori din Podul Turcului, ca de pildă profesorul de literatură Eugen Bulboacă și pro- fesorul de chimie Gheorghe Roșea. Sub ochii lor. prin contribuția lor EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂTÂMÎNT Șl CULTURĂ Anul XXI-Nr. 1016 de dărui- ;men' Dintre nenumă de dascăli o numai cu act'vitatej a fost an» ie-a an i pr:- .e-am tainele a zeci ca și entuz: cariera in ’ de promoții, :-au început 2° de serii de e întreaga populat;, -.ă — s-au formai al cărei directa Pe toți deopotr spre viitor, ace- :ă dragoste de oa- atar. care și-a mon tă generozitate sufle de dascăl. Viața s-a imnle- îvă îi caracter:- et tîr.ăr. aceeași e merită Ci educatori cu care mândrește, oameni cu inse, care au dezlegat inței si culturii în fața UU I ed»wu nu sufle foștilor sa: drașeste Turcului ne putem în- SCOLARIZAREA SI orelor mai cu V.âdmea: îi Ia Slatina. lor intr-o viață crașeneș mar rurale am Intllnît aceeași griji (Continuare in pag. 3-a) cină excepțională a școlii — constituie de loc o cerință strîns ce ale catori rerea nu abs- adopțiune. închipui să chiar după profesorat. din Caracal, de celor înscriși și cu regularitate anumit moment al dezvol- intelectuale a elevilor se necesitatea explicării teo- '.egative, stil de trenarea gulată. la un tării simte fit st școlii exemplu, numărul care frecventează ciență), numai în „felia" de dirigenție, Dar, după cum am spus legate de aspectele practi- activității viitoare de edu- a studenților are după pă- îneît nici nu-și poate plece în altă parte terminarea anilor de VASILE FOPESCU cercetător științific prin- cipal la Institutul de fi- fozofie. am întilnit decît de elevi care ab- h De altfel, aceș- se află în atenția diriginților. noastră urmări frinînd realizarea unui muncă științific în ac este de 73 elevi, față de 58 ciți fu- seseră planificați inițial. în rîndu- ătătorul Gheo-gbe Vișan. Șendreștii. sat ‘înubii, are ată oe alte ețul Baău, n anevoioa- se. Totu* L aici lucrează multe ca- satul Răcă: levj — apr activă din sun îndrum auspiciile cri» mai favorabil Făunrea societății socialiste multilateral dezvoltate, proces istoric de o deosebită însemnăta- te pentru viitorul patriei noastre, constituie, prin amploarea și di- versitatea elementelor sale, prin subordonarea complexă și pune- rea în relație a diverselor institu- ții sociale existente, cadrul so- cial general care formează și în carcase formează personalitatea globală, trăsăturile de caracter, a- titadinile și valorile morale di- Woare ale individului ca per- siană particulară, ca om al mun- cii, ca cetățean. Totodată, forma- rea unor personalități „adecvate" cadrului și relațiilor sociale în care își desfășoară activitatea are un efect favorabil, stimulator asu- pra însăși dezvoltării cadrului so- cial și relațiilor de care vorbeam: ca rezultat, avem un proces dia- lectic ascendent, reluat de nenu- mărate ori, de pe baze mereu su- perioare, un fel de „reproducere socială lărgită" a relațiilor, insti- tuțiilor și indivizilor. In rîndul instituțiilor care par- ticipă Ia acest proces, școala ocu- pă un loc de prim rang, fiind, așa cum arăta la cel de-al X-lea Congres al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, „principalul jJ.de difuzare a științei și cul- e îmbogățire a minții, de re a caracterelor și forma- țenească a tinerelor gene- Modelarea caracterelor si ‘Toi area cetățenească a ti- nerelor generații — această săr- tractăj dimpotrivă, sarcinile edu- cative ale școlii trebuie să se desfășoare sub direcționarea mo- ralei socialiste, în vederea inte- grării cît mai eficiente a indivi- dului în viața socială și munca productivă, toate acțiunile de a- cest fel desfășurîndu-se organi- zat, pe termen lung și ținîndu-se seama de particularitățile tineri- lor. Iată, deci, că problemele legate de formarea personalității și sar- cinile care îi revin din acest punct de vedere școlii pot fi analizate, teoretic și pe plan general, deci schematic, în funcție de trei în- trebări i „ce se educă?", „pentru ce se educă?"și „cum se educă?". După părerea noastră, ar fi o falsă problemă să ierarhizăm, să încercăm distincții de valoare și, în consecință să subsumăm în ac- tivitatea practică de educație o întrebare celorlalte. Astfel, dacă din punct de vedere teoretic pu- tem considera primordialitatea conținutului mesajului — aici, al conținutului educației morale — în activitatea practică conținutul, scopul și metoda constituie trei laturi sau, mai bine, trei dimen- siuni ale procesului însuși care nu pot fi desconsiderate, subsu- mate sau trecute complet cu ve- derea fără a avea serioase reper- cusiuni asupra întregului în to- talitatea sa. Pe scurt, orice acti- vitate educativă care urmărește transmiterea unei valori, norme sau principiu moral trebuie să aibă în vedere nu numai situația existentă — de elev — a celui su- pus procesului educativ, ci și, credem, în primul rînd, perspec- tiva situațională sau, cu alte cu- vinte, perspectiva statutului și rolului (sau rolurilor) sociale. In acest sens, educația morală pri- mită în școală trebuie astfel or- ganizată îneît să aibă în vedere continuu individul de miine, o- mul matur, cetățeanul, lucrăto- rul, părintele de familie și — poa- te în primul rînd, de ce nu? — educatorul. Totodată, nici trans- miterea normelor morale, nici scopul, perspectiva acestei trans- miteri nu pot face abstracție de faptul că, pe de o parte, educăm tineri diferiți, cu temperamente, înclinații și aptitudini diverse, ceea ce implică și un mod deose- bit și particular de percepere, conștientizare și rezonanță a con- ținutului actului educativ din partea tinerilor. Pe de altă parte, dacă în cele de mai sus am con- siderat procesul educației morale drept un ansamblu închegat și tridimensional în spațiu și timp, aceasta presupune grija deosebită pe care trebuie s-o avem atît pen- tru menținerea constantă a coor- donatelor procesului de-alungul perioadelor școlare, cît și pentru înlăturarea eventualelor contra- dicții care pot să apară datorită influențelor specifice și valorilor promovate de către diferitele ca- dre didactice care participă, în a- celași timp, la formarea persona- lității tinerilor. Astfel înțeleasă, educația moral-cetățenească a e- levilor ca proces integrat, func- țional și structural, procesul edu- cației moral-cetățenești generale, sociale se opune categoric trată- rii sale, în cadrul școlii, „pe fe- liile" diverse ale diverșilor pro- fesori sau. ceea ce este chiar și mai dăunător (prin lipsa de efi- sus, educarea principiilor, norme- lor sau valorilor morale ca pro- ces unitar trebuie să se bazeze și pe o anumită unitate, măcar în liniile sale esențiale și directoare, a cunoștințelor de ordin teoretic ale cadrelor didactice. Altfel, a- vînd în vedere diversitatea ex- periențelor și talentelor pedago gice, pot să apară acele contra- dicții interne ale procesului de e- ducație morală de care vorbeam mai înainte. Din păcate, în legă- tură cu acest lucru se observă încă prea marea sau chiar abso- luta influență a spontanului, a momentului nedirijat și necon- știent. Trebuie să recunoaștem faptul că cea mai mare parte a cadrelor didactice, deci a celor de Vineri 7 noiembrie 1969 4 pagini 25 bani azâ același su ndire avintacă iși incandescen’ eni. același s= .■ neprecupețită ratele exemple : sosință înfățișate oorit la cîteva < cunoscute pe meleagurile de adinei noiri aie Bacăului. De 41 de ani răspindește lumina r’.ii în riadul feciorilor de ;ă- m învățătorul Vasile Manciu Dintre aceștia. 33 i-a petrecut în la care așteptăm și pretindem realizarea unei educații moral-ce- tățenești la nivelul sarcinilor și perspectivelor deschise de către dezvoltarea socială sint lipsite de un summum de cunoștințe organizate privind morala. Făptui că în institutele pedagogice, fără a mai vorbi de unele facultăți din cadrul universităților, nu se pre- dă un curs de etică marxistă care să pună accentul pe probleme de educație morală. Necesitatea unui asemenea curs de etică pen- tru toate facultățile institutelor pedagogice — pentru că. după cum am spus anterior, indiferent de obiectele pe care Ie predau, toți profesorii sint educatori — oi se pare o cerință importantă și im ediată. In sfirșit, trebuie să remarră-n faptul că școala face educație, dar și instrucție, predă cunoștin- țe pe măsură ce acestea pot fi a- similate. Școala are deci sarcina să educe deprinderi, sentimente și valori morale dar, la un mo- ment dat, ea trebuie și să explice, la un anumit nivel teoretic, de- prinderile pe care le educă. In ceea ce privește morala, etica — teorie a mdraleî — există, din a- numite puncte de vedere o situa- ție asemănătoare cu situația în care se află logica. Formarea de- prinderii de a gîndi corect cons- tituie un obiectiv subadiacent, implicit, dar permanent și con- tinuu al învățătorilor și profeso- rilor de diferite specialități Dar retice a legilor gindirii corecte; aceasta face ca deprinderea să treacă pragul conștiinței și. prin Urmare, să se consolideze, să de- vină mai eficientă, să angreneze întreaga personalitate a individu- lui în lupta împotriva inconsec- vențelor și incorectitudinilor gin- dirii: astfel apare, ca obiect de studiu, logica. După părerea noas- tră. același unghi de vedere ar trebui să-l păstrăm și în legătu- ră cu morala: dacă educația mo- rală, formarea deprinderilor mo- rale constituie o sarcină a tutu- ror cadrelor didactice, la un mo- ment dat, pe parcursul procesu- lui de învățămînt, ea trebuie să se împletească cu transmiterea de cunoștințe teoretice într-un mod organizat, în cadrul eticii ca obiect de studiu. In acest Lee^e de fizicii :a Școala generală nr. 173 din Capitală. riîe pe ca: ir. viata sa meleagurile natale, astfel incit mit; dintre ei s-au reîntors, după efectuarea studiilor de specialita- te. ca învățători sau profesori la școaia unde au învățat Profesorul .Marin Tohăneanu nu este de loc din satul Tarhău-Ghi- meș. unde își desfășoară activita- tea de peste 20 de ani. dintre care 15 ca director de școală. S-a legat insă atit de mult de aceste me- leaguri, al căror fiu a devenit prin directă, școala se dezvoltă necon- tenit (în curînd va avea un nou local, cu 12 săli de clasă și labo- ratoare) dobindind succese tot mai mari, prin pregătirea pe care o a- sigură elevilor, în competiția cu liceele de tradiție din marile cen- tre urbane. Este desigur prematur să vorbim despre activitatea pe care o desfă- șoară în învățămînt tineri ca Ma- na Mihăilă, repartizată în comuna Motoșeni sau învățătoarea Marja Tomozei, întrucît vechimea lor în activitatea didactică numără abia două luni. Dar în inima lor pare să fi încolțit puternic exemplul u- nor înaintași care s-au dedicat cu pasiune activității de formare spi- rituală a tinerei generații. ..Am fi dorit să le vorbim des- pre asemenea minunați oameni ai școlii — ne spune prof. Maria Vi- col, inspector general al Inspecto- ratului școlar județean Bacău — și unor tineri ca Valentin Gîndă- ceanu, absolvent al facultății de biologie a Universității din Bucu- rești. Aurelia Cojocaru, absolventă a facultății de limbă și literatură română din cadrul Universității ieșene și Ion Busuioc, absolvent al Institutului pedagogic din Iași. Dar, din păcate, nu am avut pri- lejul să discutăm cu ei iar elevii școlilor din Călinești, Tamaș-Pie- triș și Helegiu-Drăgușești i-au aș- teptat zadarnic. Ii mai așteptăm și acum în speranța că. măcar în ceasul al 12-lea. vor înțelege apelul nostru. Dar și această răbdare cu- noaște limite. Dincolo de ele viața, oamenii, îi condamnă cu asprime". Cuvintele rostite de inspectorul general de la Bacău au subliniat puternic discrepanța între cei care, sfințind locurile unde muncesc, știu că nimic nu e mai nobil decît să răspunzi cu cinste obligației mo- rale și materiale față de societatea care te-a făcut om — și ceilalți, cei ce, primind totul de-a gata, dau bir cu fugiții și caută locuri de muncă oricît de neinteresante, numai să fie în oraș. Etica muncii în școală are cerințe ferme, de o înaltă noblețe și ne mîndrim cu faptul că marea, imensa majorita- te a celor ce practică profesiunea de educator răspund acestor ce- rințe în modul cel mai deplin. MIKCEA HEEIVAN ITINERARE PE TRASEELE CLASEI A IX-A recent, Mspețri dnse- IMPLICAȚIILE El adMUții derfăririte de eîe la »- cerni importantă etapă a primul-^ epășirea cifrelor de școiari- răzute pentru majoritatea a IX-a este însoțită de o ridicată ; în ri'e lor se numără, pe lingă absol- venți ai clasei a VUI-a din Cara- cal. si absolvenți din comunele a- propiate — Sprîncenata-Olt și Cas- tranova. Foarte pregnant apare a- nuxul către clasa a IX-a la Școala generală nr. 2 din Roșiorii de Vede, unde s-au reunit elevii de la patru școli din oraș precum și de la șco- lile sătești din Peretu, Rădoiești, Dodești, Drăgănești de Pădure, Să- ceni și Troianu. Tuturor le-au fost asigurate, cu sprijinul conducerii școlii, condiții corespunzătoare de găzduire și de studiu. Problema cazării rămîne însă deschisă pentru o parte dintre ele- vii claselor a TX-a din școlile ru- rale. De exemplu, elevii de Ia școa- la din Vlăduîeni fac zilnic naveta pe distanțe de 8—12 km, fără a a vea de altfel nici mijloace cores- tul de însemnat de elevi nu și-au format încă deprinderea de a în- văța organizat. Unii nu reușesc să ia notițe utilizabile în timpul ex- plicațiilor, alții nu-și efectuează temele date acasă. Desigur, și pen- tru multe dintre cadrele didactice predarea la clasa a IX-a a ridicat probleme inedite : conținutul nou al materialului de predat, găsirea unor metode adecvate specificului de vîrstă și pregătirii anterioare a elevilor". Aceste probleme, existente în mai toate școlile de pe parcursul itinerarului nostru, au determinat căutarea unor soluții de natură să dezvolte interesul elevilor pentru studiu. Am asistat, de pildă, la o lecție de limba română desfă- șurată la Școala de 10 ani nr. 2 din Roșiorii de Vede. în care pro- blemele de compoziție și stij li- terar au fost abordate în strînsă legătură cu analiza unor forme de DIRECTORUL COORDONATOR punzătoare de locomoție. Se impune ca inspectoratele școlare să ia mă- suri concrete în această direcție, în așa fel îneît sosirea apropiată a se- zonului rece să nu aibă drept con- secință scăderea efectivului cla- selor. exprimare curentă. Antrenarea întregii clase la această activitate aplicativă a avut darul să-i atragă pe elevi, influențînd pozitiv în același timp, exprimarea lor scri- să și vorbită. Pe lingă astfel de procedee profesorii claselor a IX-a din județele Teleorman și Olt Una din trăsăturile care caracterizează In prezent învățămîntui nostru este cău- tarea formelor menite să contribuie în mo- dul cel mai eficient la îmbunătățirea or- . ganizării și desfășurării procesului de în- vățămînt. Pe această linie, coordonarea de către un.director a unor activități din ca- drul mai multor școli apare ea un mijloc indicat, impus de necesitatea obiectivă de a se soluționa operativ toate aspectele pe care le ridică o activitate vie, dinamică și creatoare. Intr-adevăr, inspectoratele șco- lare, ca organe județene, nu pot și nici nu trebuie să exercite atribuții ce le-ar aba- te atenția de Ia problemele mari și le-ar îneca în sfera faptelor diverse apărute în- tr-o școală sau alta. De altfel, oricît s-ar strădui ele, nu pot cunoaște în perma- nență pulsul a sute de școli și nivelul muncii a mii de cadre didactice (cîte exis- tă într-un județ), nu pot ajuta permanent pe fiecare director în parte. La rîndul lor, nici directorii nu au întotdeauna posibili- tatea să ceară la momentul oportun ins- pectoratului sprijinul de care au nevoie (fie că sînt departe de acesta și trebuie să piardă timp și să facă cheltuieli inutile cu deplasarea, fie că „nu-și găsesc rînd" la inspectorat pentru problemele lor). Or, acest vid între inspectorate și conducerile școlilor este dăunător și se cere lichidat. Funcția de director coordonator este prevăzută în Legea privind Statutul per- sonalului didactic. în spiritul prevederii respective se impune, de la început, pre- cizarea atribuțiilor reale pe care inspecto- ratele școlare județe- ne le pot încredința directorului coordona- tor, astfel ca acesta să-și poată închega un sistem de lucru și să evite provizoratul, așteptarea continuă a unor noi dispoziții și cufundarea în fap- tul mărunt administrativ. Accentuăm a- ceastă cerință deoarece nu rareori se vor- bește în mod simplist despre atribuțiile directorului coordonator, considerîndu-se că el trebuie să contribuie mai ales la u- șurarea aducerii scriptelor la inspectorate — să fie, deci, un simplu curier. Dar a- ceasta n-ar face decît să întrețină un bi- rocratism dăunător bunului mers al învă- țămîntului. în ce ne privește, credem că directoruiui coordonator trebuie să i se încredințeze a- tribuții fundamentale ale muncii didactice, nu doar sarcini de administrație și de se- cretariat S-ar cuveni ca el să fie realmen- te un conducător, să îndrume, să contro- leze și, cu sprijinul inspectoratului, să re- zolve cu deplină responsabilitate principa- lele probleme ce se pun în unitățile pe care le coordonează. Acest deziderat im. plică însă unele as- pecte de care trebuie să se țină seama. Ori- cît de capabil și de muncitor ar fi, ori- cîtă străduință ar de- pune, un director nu poate îndeplini și toate sarcinile legate de propria sa școală, și toate sarcinile școli- lor coordonate de el. Dacă ar încerca s-o facă, și-ar diminua participarea directă la activitatea de conducere a propriei școli și, în felul acesta, efectul unei măsuri po- zitive s-ar dovedi negativ. Oricît ar ajuta și ar ridica școlile pe care le coordonează — și acest ajutor cere timp — dacă pro- pria sa școală bate pașii pe loc nu se va putea vorbi de o îmbunătățire reală. Pe de altă parte, directorul coordonator nu tre- buie în nici un caz să se substituie direc- torilor școlilor din sfera sa de activitate, căci orice substituire de acest fel va duce la pasivitate, la confuzii și, în ultimă ins- tanță, va fi dăunătoare. întrucît e firesc ca o persoană să nu poată acoperi un cîmp de activitate ce n-a putut fi cuprins de două instituții — școa- lă și inspectorat — socotim indicată cons- tituirea unui organism de muncă colecti- vă, cu atribuții bine precizate și responsa- bilități clare, format din toți directorii școlilor dintr-o localitate și funcționînd sub conducerea directorului coordonator, care ar fi în felul acesta „primus inter pa- res' Hotăririle acestui comitet director, luate cu stricta respectare a legislației școlare, ar cîștiga în fermitate, deoarece ar fi elaborate de un organism, nu de o persoană. Prof. GH. DASCALU (Continuare în pag. 2-a) ÎNTRE EXIGENȚĂ Șl „DĂRNICIE" ÎN NOTARE Pe plan didactic-pedagogic. pe- rioada care a trecut de la începu- tul anului școlar s-a caracterizat prin strădaniile profesorilor de a cunoaște potențialul claselor, al individualităților pe care acestea le cuprind și, în același timp, de a omogeniza colectivele formate din elevi provenind de la școli di- ferite. „Am căutat de la început — ne spune profesorul GH. BURCIU, di- rectorul școlii de 10 ani din comu- na Măldăieni — să antrenăm în- treg colectivul de elevi ai clasei a IX-a în ritmul unei activități sus- ținute de studiu. Trebuie să spu- nem sincer că am întilnit și întîl- nim încă, la unii din ei, o anumită inerție. Cauza stă, după părerea mea, în faptul că un procent des- dau elevilor indicații cu privire la luarea notițelor, la studiul inde- pendent și efectuarea temelor acasă. In general, profesorii claselor a IX-a manifestă exigență și un ri- gorism just înțeles în verificarea cunoștințelor, notele din catalog oglindind. în majoritatea cazurilor, nivelul real al pregătirii elevilor. Pe alocuri însă se întîlnesc și ca- zuri în care se face „rabat" la exi- gență. De pildă, profesorul de ma- tematică al clasei a IX-a de Ia Școala generală din Măldăieni a împărțit aproape tuturor elevilor, cu o generozitate demnă de 0 cauză mai bună, note de la 8 în sus. O lucrare de control iniJ țiatâ ulterior, în prezența unui inspector de specialitate, a ară- tat însă că marea majoritate a VIOLETA APOSTOL AL. CIUCĂ (Continuare In pag. 3-a) In biblioteca Liceului nr. 25 din Capitală DEZVOLTAREA VORBIRII COPIILOR DIN ACTMIATtA SINB1CÂTEIOR DIN ÎNVATĂMÎNT Răspuns eficient solicitărilor actualității După cum se știe, în planul de învățămînt al clasei I s-a introdus, începînd din anul trecut, o oră de dezvoltare a vorbirii ca disciplină de sine stătătoare. Aceasta creează condiții mai bune pentru pre- cizarea și dezvoltatea vocabu- larului copiilor, pentru dezvoltarea capacității lor de exprimare în propoziții logice și închegate, apoi în texte scurte, orale sau scrțse, pentru formarea expresivității în vorbire. La vîrsta școlară, procedeele de dezvoltare a vorbirii copilului sint foarte variate. Numeroase activi- tăți din cadrul însuși al procesului de instruire, ca și jocurile (folosite pe scară destul de largă, întrucit avem de a face cu copii care au intrat în școaiă la virsta de 6 ani), ne dau posibilitatea să eli- minăm sau să prevenim confuziile și inversiunile din vorbirea ele- vilor, să le lărgim și să le acti- vizăm vocabularul, să-i învățăm să se exprime corect și frumos. încă de la primele contacte cu copilul îl putem determina să rela- teze întîmplăti din viața sa pro- prie. sau intimplări Ia care a asis- tat Prin întrebări ca : „Ce ai făcut azi dimineață ?“, „Unde te-ai plim- bat?". Care este prietenul tău cel mai bun?", „Ce animale îndră- gești ?“ etc.. îl punem în situația să folosească cuvinte diverse, for- me și construcții verbale diferite. Bineînțeles, vom grada astfel în- trebările incit relatările copilului să fie din ce în ce mai complete, să cuprindă mai multe amănunte. Putem interveni din cînd în cînd pentru a sugera o mai bună or- donare a episoadelor, pentru rea- mintirea lucrurilor uitate de co- pil. Putem apela, pentru acearia, la intimplări la care am participat mksm COBCMIf In rîndurile cadrelor didactice din Slatina, ca și din întregul ju- deț Olt, se manifestă o vizibilă tendință de a ridica ținuta intelec- tuală a exercitării profesiei lor. O mărturie elocventă în acest ' sens o constituie numărul mare al celor care s-au înscris la examene- le de definitivat și de obținere a gradelor didactice — peste 650 la examenul de definitivat și peste 500 la examenul de gradul II — ca și faptul că tot mai mulți învă- țători și profesori s-au angajat în cercetarea procesului finalizată țeană de diferitelor aspecte ale educațional, cercetare atit în sesiunea jude- comunicări științifice, desfășurată în vara acestui an, cit și în aplicarea în școli a rezulta- telor pozitive obținute. O contribuție însemnată la sti- mularea și valorificarea acestor tendințe o aduce sindicatul învă- țămînt din Slatina (președinte tov. MARIN STEGARU), preocupat să sporească și să aprofundeze stră- daniile îndreptate spre autoper- fecționare profesională și științi- fică, spre modernizarea procesului instructiv-educativ. Pe această li- nie se situează, de exemplu, cele două simpozioane organizate cu concursul Institutului de științe pedagogice, pe temele „Direcții principale in modernizarea conți- nutului învățămîntului și folosirea mijloacelor audio-vizuale in pro- cesul instructiv-educativ" și „Copi- lul în familie, la școală și în socie- tate". în prezent, sindicatul pro- iectează organizarea, în colabo- rare cu inspectoratul județean, a unui lectorat pedagogic privind perfecționarea și modernizarea în- vățămîntului. Am avut prilejul să Cercetăm proiectul de tematică a expunerilor din cadrul acestui lec- torat. la realizarea căruia vor fi grabnic unele probleme de ordin organizatoric și să se fixeze datele expunerilor, întrucît timpul nu aș- teaptă și orice întîrziere peste luna noiembrie ar pune în primejdie parcurgerea integrală a tematicii. In ce privește problemele de ordin material pe care le implică depla- sarea lectorilor, ele sint pe deplin rezolvabile în cadrul prevederilor bugetare ale sindicatelor. Credem de asemenea util ca. paralel cu desfășurarea lectoratului, expune- rile din cadrul acestuia, multipli- cate prin mijloace locale, să fie difuzate în școli, ele puțind con- stitui un material prețios pentru cabinetele pedagogice școlare. Președintele sindicatului învă- tămînt din Slatina ne-a vorbit și despre alte măsuri menite să asi- gure condiții pentru perfecționa- rea lor cu ale lor și modernizarea muncii cadre- didactice. Astfel. în colaborare filialele din Caracal și Slatina societăților științifice ale cadre- didactice se organizează consul- tații pentru cei înscriși la examene- le de definitivat și de grade. Tot- odată, pentru a se evita supraîncăr carea corpului profesoral cu a ;ti vități extrașcolare. fiecare învăță- tor și profesor va fi solicitat sâ i solicitați cercetători să-și aducă contribuția de la Institutul științe pedagogice, cadre de de/ ia Institutul central de perfecționare a personalului didactic și din in- vățămînt'il superior. Tematica cu- prinde șase cicluri, fiecare axat pe o problemă de bază a învățămîn- tului : „Sporirea eficientei învâ- țămîntului cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale’. „Sporirea eficienței învățămîntului cu ajutorul instrui- rii programate", „Metode de verifi- care obiectivă a progresului școlar", „Folosirea mașinilor didactice în procesul de învățămînt”. „Cerce- tarea științifică și tehnica didacti- că", „Ergonomia școlară”. Pentru traducerea în fapt a acestei iniția- tive se cere însă ca inspectoratul școlar județean să rezolve mai creze intr-un singur domeniu: Le la casele de cultură, fie in brigă- zile științifice, fie în acțiunile cul- turai-educative organizate direct de sindicatul învățămînt O acțiune de amploare pe care o pregătesc încă de pe acum sindi- catul învățămînt din Slatina și inspectoratul școlar județean este cea de a doua sesiune de comuni- cări științifice. S-a desfășurat în acest scop, o susținută activitate de propagandă în rîndurile cadre- lor didactice și s-a trecut la în- scrierea temelor ce vor fi abordate în comunicările sesiunii. întrucît insă in aceeași perioadă urmează să se desfășoare și lucrările etapei județene a simpozionului național organizat de Comitetul Uniunii Sindicatelor din învățămînt și cul- tură. considerăm util să se reexa- mineze această problemă în ansam- blu și, eventual, aceste două ac- țiuni — care au, de altfel, o sferă de preocupări comună — să fie cuplate, în așa fel îneît forțele existente pe plan local să nu fie dispersate, fapt care ar dăuna de altfel -și ținutei științifice a acțiu- nilor respective. In întreaga activitate de per- fecționare desfășurată de cadrele didactice ale județului Olt se resim- te serios lipsa unor posibilități operative de documentare. Este adevărat că biblioteca Liceului nr. 0 aniversare Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de existență. Teatrul -țăndărică a orga- nizat, între 27 octombrie- 2 noiembrie 1969, o săptă- mină jubiliară în cadrul căreia s-au desfășurat o serie de manifestări. S-au prezentat spectacolele cele mai reușite ale teatrului — „Elefănțelul curios11 de Ni- na Cassian după Kipling. „Cartea Iui Apolodor" de Gelu Naum etc.'— și au a- vut loc dezbateri la care au participat oameni de tea- tru, cadre didactice, educa- toare, precum și invitați de peste hotare. Tematica dez- baterilor s-a referit la ra- porturile teatrului de pă- puși cu copiii, ca și la re- lația dintre teatrul de pă- puși și publicul adalt. Au fost scoase in relief, cu a- cest prilej, bana orientare a repertoriului teatrului, maturitatea și măiestria artistică a colectivului său, contribuția adusă la edu- carea celor mici. Săptămî- na jubiliară s-a încheiat cu o intîlnire cu pionierii spectatori, precum și cu o adunare festivă. Profesorii de științe biologice au analizat manualele de botanică și biologie generală Avînd drept călăuză sar- cinile trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., Societa- 2 a fost profilată în ultimul timp de către inspectoratul județean în special pe literatură didactică și pedagogică și că biblioteca sin- dicatului învățămînt cuprinde de asemenea unele lucrări din acest domeniu. Totuși, aceste biblioteci nu satisfac pe deplin cerințele ca- drelor didactice din oraș și cu atit mai puțin cerințele celor din șco- lile rurale. In această privință, ca și în privința asigurării unui sediu permanent pentru filmoteca jude- țeană și pentru organizarea altor acțiuni- consacrate modernizării și perfecționării învățămîntului, crea- rea casei corpului didactic este soluția cea mai eficientă. Este ade- vărat, în prezent la Slatina nu este disponibil nici un local corespun- zător. Dar așa cum ne informează organele locale de partid, un ase- menea local ar putea fi pus Ia dis- poziție în celălalt centru județean important — Caracal. Conside- răm ei însemnătatea reării casei i-orpulni didactic trebuie să stimu- grabr.i.a a această cir : e: s:rea e în ALEXANDRU Ce âinbu circ z'j și noi — școală, o clasa etc. relatările de exemplu, prima zi de plimbare făcută cu toată în acest fel putem dirija copiilor, putem completa și preciza anumite elemente noi pentru ei. Foarte important este să-i obiș- nuim pe copii să facă observatii în timpul plimbărilor, al vizitelor, al diferitelor intimplări la care participă. în această primă perioa- dă a anului școlar se pot face, de exemplu, observații asupra schimbărilor din natură toamna, asupra modului cum se circulă pe stradă etc. De mare însemnătate pentru dezvoltarea vorbirii copiilor este dialogul realizat pe baza întrebă- rilor pe care Ie pun ei înșiși. După cum se știe, copii: au tendința de a pune întrebări dtve.se și nume- roase. legate fie de subiectul lec- ției. fie de lucruri pe care ei le constată întîmplător — plouă, ninge, trece un avion, zboară o rîndunică. a intrat o albină etc. Nu trebuie să uităm că întrebările copilului sînt izvorite din nevoile iui de cunoaștere și că prin ele ei Iși manifestă :-ieresri fată ce scurt și pe înțelesul copiilor cauza fenomenului, să clarificăm tocmai ceea ce nu este lămurit în mintea lor. Nu trebuie neglijată desigur nici convorbirea în scopuri vizate de învățător. Sînt intr-adevăr fapte, obiecte, fenomene, asupra cărora este nevoie să provocăm noi con- vorbiri, întrucît uneori, impresio- nați de lucrurile noi pe care le înregistrează, copiii nu mai pun întrebări. în acest caz ne revine nouă sarcina de a provoca conver- sația prin întrebări menite să pună in relief esențialul și, în același timp, să contribuie la însușirea unor structuri gramaticale corecte. Temele acestor convorbiri pot fi foarte variate : ocupațiile părinților aspecte ale vieții în orașul sau satul natal, comportarea în familie, în școală și pe stradă, semnificația unor sărbători naționale sau in- ternaționale etc. Firește că. pen- tru a asigura succesul orelor în care ne-am planificat convorbiri, este obligatorie o pregătire susți- nută. în primul rînd trebuie fixate punctele după care va fi condusă convorbirea și trebuie pregătit ma- terialul didactic corespunzător (imagini, ilustrații, desene, diafil- me. diapozitive, discuri, fragmente literare, reviste pentru copii etc ). Un mijloc foarte eficient de îm- bogățire a vocabuluarului, de însușire a structurilor gramatica e ale limbii îl constituie poveștile, întrucît ele produc o stare emotivă deosebită. Vom alege, bineînțeles, povești adaptate virstei copiilor. în care predomină acțiunea și cu per- sonaje care le sint familiare. Con- sider mai potrivită expunerea li- beră decît citirea povestirii ți cred de asemenea că. pentru a evita monotonia și pentru a-i ajuta pe elevi in reținerea momentelor prin- cipale sau a personajelor, este bine să le prezentăm concomitent ima- gini ce ilustrează fiecare fragment. De exemplu, am împărțit lectura „Copiii din cring' în cinci frag- mente. prezentind elevilor imagini ce ilustrau ideile principale. O- rientați în acest fel. ei au putut reproduce cu ușurință conținu- tul povestirii și au scos fără ezitare concluzia. Alteori, ca în cazul unor povești cum sint „Pun- guța cu doi bani", ..Scufița roșie", ..Motanul încălțat", am folosit emi- siunile de televiziune, spectacole ale teatrului de păpuși, discuri, diafilme etc., iar cheodată, ca ac- tivitate în completare, am cerut copiilor să deseneze eroii princi- pali ai unei povestiri. Bineînțeles că am dat elevilor prilejul să spună și ei înșiși cîte o poveste. La început mai stîngace, de multe ori necesitînd stimulentul nostru prin întrebări, povestirile făcute de copii pet ajunge un mij- loc eficient de dezvoltare a vor- birii c = ?i ? luc.t os pjtnificaîe terminate, punîndu-i pe copii în situația să găsească ei un sfîrșit. Am ales pentru aceasta povestiri scurte, despre lucruri cunoscute și am asigurat o pregătire prealabilă. Trebuie să precizez de asemenea că am realizat astfel de activități mai complexe în ultimul trimestru al anului, școlar, după ce copiii au acumulat un bagaj suficient de cunoștințe și deprinderi de vor- bire corectă și expresivă și după ce și-au însușit unele deprinderi de a respecta consecvent un plan logic în expunere. La dezvoltarea vorbirii copiilor contribuie și recitarea poeziilor, care le formează, îndeosebi, simțul ritmului și al intonației. Prima condiție este însă ca ei să înțe- leagă conținutul poeziei pe care o recită. Și aici putem introduce, cînd este cazul, recitarea ye roluri sau ilustrarea prin desene a momen- telor principale, aceasta înlesnind memorarea logică. Am constatat că elevilor le place mult să asculte poezii imprimate pe disc. Foarte indicate sint, în acest scop, discurile in care poeziile sint prezentate in lectura autorilor jau a unor actori. Discul cu poezia ..Zdreanță1, în lectura lui Tudor Argr.ezt. de exemplu, este foarte iubit de copii. Și proverbele sau ghicitorile contribuie la dezvoltarea vorbirii copiilor dacă se folosesc procedee adecvate acestui scop. De exem- plu. pentru proverbul ..Cînd doi se ceartă al treilea cîștigă“, se pot confecționa cîteva tablouri care să stimuleze crearea unei povestiri : o fetiță duce mîncare cățelului ; pisica observă și se apropie de că- ței ; certindu-se, pisica se refugiază în copac ; păsărelele de pe strea- șină observă și mănincă totul. în sfîrșit, sînt foarte recoman- dabile jocurile didactice, care pot fi extrem de variate, în funcție de nivelul elevilor și de didactic pe care-1 avem ziție. Procesul de precizare, materialul la dispo- dezvoltare și îmbogățire a vorbirii copilului trebuie urmărit continuu și corelat cu toate celelalte laturi ale studiului limbii. Și nu trebuie să uităm, desigur, că acest proces nu poate fi limitat doar la orele de limba română. Sarcina precizării și dez- voltării vocabularului, a dezvol- tării capacității de exprimare în propoziții logic închegate, apoi în texte scurte, orale sau scrise, for- marea expresivității în vorbire, dezvoltarea capacității intelectuale și afective constituie un obiectiv permanent al întregului proces de instruire și educare. Ar fi bine ca pe marginea tema- ticii din programă să se alcătuiască în acest scop un material ajutător Ia indemina învățătorilor. Nu mă refer aici Ia un îndrumător meto- w-ecie ;; :e ăbdare, calm. ru desăvfrsire :a s n* rctiauș» eu mr-, ie aceste ce ± T. ia -e' ■ș-m;e -eesa: e f: a dramatizare, spre a atrage cRsa. Așa am procedat la crearea de filme de scurt în care copii; să fie eroii pri metra ■ tcipal:. a intre b:-e g e; .e i sa exp AiPâ ra tApada Alteori (ca ia am prezentat -■ .. -- -o înșiruire nsconcor- dzatl cu etapele povestirii, eeri-id ccmulur să e ordoneze ei. Am fo- 1O«: î și procedeul povestirilor ne- ca si crearea de jucării adecvate (lo‘o-uril, în număr suficient pen- tru a se putea organiza munca cu maria wermescher Caransebeș DIRECTORUL COORDONATOR ciar, princ.pziâ iu. obligație ar fi executarea cu maximă f • •*,? a fondurilor ."jeurc ajccaie in- ă- ar urma sa Izi t i! de contam: tî> populare (t: vede Iile generale comitetul di: vizat asupra tățiior (cu semnă* coordonator). în c rea și executarea a te a da: ălre .e.e B** . -..ă cî'-.p.irahc c fondurile importa i- te pe care staVaJ ie-a acordat an de a-, in binlicleti’e școlare se află cărți ct "u folosesc procesului cir invățămir.t și lipsesc in schimb cele strict necesare sau. oe alocuri. munea Mă c- m- dkadt i* MMCageoli^ o- mozxtatec citito-alsri nep*- tind fi sztisfieuti nscs mă- car „sorcmatrernewr*, ae- nn mt*. Se impune socot. în eon- dsșu'.e in c«'e bibhotectle «■trate ««> pm «•*■- FLORIN ANGHEb De cîțiva ani, prin părțile Bu- zăului se aude tot mai des de Școala generală din sa- tul Nișcov, comuna Vernești. Din păcate, numele ei nu s-a impus așa cum ar fi fost firesc, prin re- zuitatele muncii sale instructiv- educative, prin acțiuni interesante sau prin cine știe ce alte fapte de laudă. De acolo nu pleacă prea mulți absolvenți bine pregătiti . în schimb, pleacă zeci de scri- sori. de reclamați-;, de sesizări. In cadrul ei nu se desfășoară o in- tensă activitate didactică și meto- dică ; in schimb, s-a dus ves*ea pică departe despre scandalurile, abuzurile si ilegalitățile pe care le comit» colectivul de profesori. In cancelarie nu s^ vorbește despre g^ade didactice sau distinctii : în s nimb nimeni nu mai poate ține socoteala exactă a sancțiunilor primite de învățător: și profesori. Faima scolii — c tristă faună — s-a impus prin numărul impresio- na-t de anchete -^fisurate la fața locuț .. .-ici, suc o f—r.i sau alta, aproape toate c-rgar.eie iccaie 51 teatrale au fost bemet» să inter- vină in firi sffrș t rare domnește aici. Ce: esre t «A cerreseze erL se i" m k u u- »ao * • r ir.— g e- s te pe f- -c-. --- -^r-t- t-ic e. ai Sega -g; ț-.-- :• ir.too- mai de wi t - cucă ar 15 i'xde'Am t oe dosare de *■ etA. avem Ir fată :n ă-oe- ă-»ț rc-mas f. Parwna ele sânt spre marele nostru regret, crofewri ș: ’r -ii'.-'':. A D-Jtnitru ApoMoi. Nirolae Jilm- sehi si Nkeiae Pasca, f a- i: de Ecaterina Trandafir. El i va beta Pascu. Elena Nicoine. a j -= .r.. ?r r. a e:-> : e Gheorgbe Te* ■ Aer. Ion Pascu. Mibaeia JilitwhL De pesue cinci ani școala «te dez- binatA in două tabere. Scandalul are de mult un caratter public, la el parăcipcnd pini ji personalul de servș-tiu din școaiA părinții ele- viior si — ce este cel mai rușinos — terni elevii. In acești ultimi • * tf i 2 . T-S ț* c . a 71 î - *e- n-ar fi fost pos.c să se r-r !-.:r- :n r t-t -*reg mc- = ' A-i • in no- tire. mojestșrea cruntă a elevilor, iacș-irlr. pr.n faisifiiăiea acte.cr- eț Tr irc- acestora li se ad?ugă t>r.rl. tui de .arat înfe cele două tabere. în car» nu numai că nu se face economie ce injurii, dar se a nze chiar la bătaie ți — de ne- crezut — la devastarea claselor .' Lista legalităților este mult mai l-ungă, iar incidentele — aproape cotidiene — care au măcinat co- lectivul sînt prea multe pentru a putea fi cuprinse în rindurile de față. Ne vom opri, de aceea, doar asupra cîtorva. Sub conducerea fostului director al școlii, Dumitru Apostol, modifi- cările de note, aprecierile „după ochi' au devenit lucruri obișnuite. Fiecare schimba notele după pofta inimii. Unii elevi ajungeau peste noapte din corigenți repetenți, al- ții dimpotrivă, repetenți pe drept cuvînt, se trezeau dintr-o dată promovați. Arbitrariul a luat locul probității profesionale. Și obiceiul — dacă se poate numi așa — a con- tinuat și sub noul director Ion Dumitru. Ce amploare a dobindit această gravă abatere de la codul etic a; educatorului o dovedește și făptui că numai ia o singură an- ■etă. :ea din iulie 1969, brigada de contre] a fost nevoită să sanc- ționeze 6 profesori pentru acest motiv inu din păcate, și singurul). Un exemplu grăitor de notare nejustă ni-i oferă profesorul de fizică ți chimie Nicolae Jilinschi. D ;pă socotelile acestui profesor, n. te.e 5. ,4, 6 10. 10. 10 la oral ți 3 in teză, pe care le-a obținut ele- vul V. Mănăiiă în trimestrul III al anui i: trecut au dat media 6. In realitate — eu toate notele vădit imfL.te acordate in ultimele zile trimestrului — media este 5. Niunci :ă media 5 acordată pe tri- mestr u III nu asig ira promova- rea elevului respectiv. Ce i-o fi de- te~. :t pe profesor sâ acorde u- r. ;l virtual carigen* trei note de 10 ți să gt-șeaș.ă o elementară soco- te la -- . 'VlI :ă ? — iată o în- tT- bare ? rămas nelămurită. Ș n-a fo?t numai ur. singur elov - -r;tâ țț -u numai profesorui Juins hi a procedat așa. Bătaia, ed atia prin interme- J.i 1 p-:m'. . : este ți ea ceva 0- ~ ;n 1 • la ș .ala din Nișcov. Pe- depsele de a est gen sînt impârți- ■e dreapu si in stingă. Părinții ■■ :c-.â sint nevoiti să scoată 'er- ti'cate medicale pentru copiii mo- levati de profesori, să-i acționeze p? a es’ia in judecați. Profesorul Nicolae Pascu a fost anchetat de citevs cri ți sancționat pentru a- semene; acte reprobabile. Și nu este ir. ț-ioa-ă nimeni în stare să pună capăt acestei stări dr 1 - :ri, cât: așa cum spuneam, ax oin'trie de mai mulți ani un -'-zILct violent. pe de o parte ar fi Nie^lae Jilinschi, Dumitru Apos- wi și alții, iar de psriea cealaltă Niewiae Pascu iu ahi cîțiva. De fa-r școala pare o uliță din ma- -. 4.4=35 ăe ai’ă dată. în care leli- țe. e *e '■ ărăs reciproc. Toată i se ceartă si-și aruncă vorbe etice In văzui sătenilor ți elevilor, ’r. a jtu-mK-. în cancelarie, pe cu- itereie țcvlii. ia căminul cultural. 5 r.u n rma. atit. Cind au epuizat :• Ar.ie. femetie îsi aruncă poțete- r i-a Ir. fata celeilalte, iar băr- se înfruntă amenințindu-se pumnul sau iuîndu-se de piept, "onsviile pedagogice sint adevă- rate fur-ir.i. C» este mai grav în toată acea- «’ă poveste este faptul că la acest = snnsi participă si elevii. Aici. ,-oe d-omr.es indiscipiina. pertur- rarea ■ ■rșvrdor prin acte huliga- - e. atitudinile ireverențioase față 3e profesori e’c. elevii au fost a- trați sau încurajați în acțe de-a dreptul revoltătoare. De pildă. în momentul in care clasele școlii se aflau în întrecere pentru curățe- nie și pavoazare, sălile claselor la care erau diriginți profesorii din- tr-o tabără au fost devastate, pe- reții au fost stropiți cu cerneală, băncile au fost zgîriate si distruse de... „persoane necunoscute’. Ade- vărat act de vandalism ! Alte ieșiri scandaloase vin să se adauge ia aceasta. La serbarea de sfirșit de an, profesoarei Elisabeta Pascu i s-a înmînat un buchet de scaieți și urzici. Să fie oare nu- mai o simplă întâmplare că eleva care a făcut acest incalificabil gest este cumnata profesorului Nicolae Jilinschi ? Mai este oare nevoie să ne în- trebăm atunei de ce nu se găsește timpui necesar pentru pregătirea profesională, pentru studiu ? Și trebuie să spunem aici că toate inspecțiile de specialitate, ți cele mai vechi și cele făcute în urmă cu numai o săptămînă. i-aii găsit pe principalii promotori ai scanda- lului slab pregătiți, ținind lecții sub orice critică. Mai este oare nevoie să ne în- trebăm de ce profesorii ți învăță- torii din Nișcov nu se bucură de prestigiu în fața sătenilor ? O anchetă efectuată la Nișcov in luna iulie a acestui an de către inspectoratul județean t-a încheiat cu 8 sancțiuni. Lui Nicolae Jilinschi și Nicolae Pascu — ce trecuseră în prealabil prin toate sancțiunile prevăzute în Sta- tut li s-a dat ultima sancțiune înainte de îndepărtarea din învă- lămînt: mutarea disciplinară pe timpul unui an școlar. Alte ele- mente dizolvante — Dumitru A- postol. Elisabeta Pascu, Ecaterina Trandafir, au primit avertismen- te, Gheorghe Tudor, Mihaela Ji- linschi și Ion Pascu, toți suplini- tori, au fost înlăturati din școală. Credeți că s-a lichidat conflictul? Numai la inspectoratul școlar ju- dețean domnește impresia că si- tuația de la Nișcov a fost rezolva- tă. Terminijid și cu inspectoratul, așa zișii profesor: au început să se pirască reciproc organelor de pre- să. printre care și gazetei noastre. Am fost la fața locului și ne-am îngrozit. Ce poți să spui despre un asemenea „colectiv didactic" ? Dar în toată această poveste și inspec- toratul are partea sa de vină. Fo- sta secție de învățămînt și apoi ac- tualul inspectorat au manifestat de-a lungul anilor o mare indul- gență în judecarea motivelor care au stat la baza conflictului actual, în faza incipientă a bătăliei din- tre cele două tabere s-a acționat cu întîrziere. nu s-a răspuns cn promptitudine la sesizări, deși multe erau juste, pe deplin înte- meiate. Aceasta a dat posibilita- tea să se creadă că o tabără sau alta ar fi favorizată. De pildă, a fost neglijată mult timp sesizarea care semnala falsul în adeverințele eliberate de fostul director Dumi- tru Apostol. Printre aceste adeve- rințe erau și unele care acordau din oficiu gradul definitiv. Bună- oară. directorul a acordat o ase- menea adeverință soției sale. Ile- galitatea a fost dată în vileag mai de mult dar abia săptămînă acea- sta s-a calculat valoarea prejudi- ciului material pricinuit pe această cale. Cu excepția ultimilor sancțiuni (asupra cărora vom mai reveni) pe toată perioada conflictului, abate- rile de la etica profesională au fost tratate cu indulgență. In do- sarul „cazului Nișcov- găsești de altfel și o adresă a Ministerului Învățămîntului prin care se atra- ge atenția inspectoratului Buzău a- supra blîndeței cu care a aplicat unele sancțiuni. Și. în sfirșit, o situație para- doxală : principalii inițiatori ai conflictului, sancționați pentru în- fruntarea lor directă și prin in- termediari, au fost mutați disci- plinar... amîndoi la aceeași școa- lă, Școala generală din satul Cîn- dești I E adevărat că orarul a fost întocmit de așa manieră ca cei doi să nu se întîlnească, dar acest lucru tot nu poate fi evitat căci ei sînt membri ai aceluiași colec- tiv didactic, lucrează cu aceiași elevi, participă ja aceleași consilii pedagogice. Suspiciunile au și în- ceput, așa că tovarășii de la ins- pectorat n-au motiv să fie liniștiți. ¥ Starea de lucruri pe care am prezentat-o aici a dus cum era de așteptat, la compromiterea dască- lilor în fața satului unde ar fi trebuit să fie un exemplu de co- rectitudine și cinste. Relevînd as- pectul etic al acestui conflict de proporții, nu ne putem exprima decît dezaprobarea față de acei dascăli care comit asemenea ile- galități, care își irosesc timpul în scandaluri publice. Și, totodată, nu putem să nu atragem atenția organelor competente asupra ne- cesității de a se lua măsuri promp- te si severe și neapărat din timp, pentru curmarea din rădăcină a unor asemenea situații. MIRCEA lONEIs CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Școala și educația morală (Urmare din pag. l-a) sens și în spiritul tradițiilor bune ale liceului românesc, credem că etica ar putea să-și găsească locul măcar în programa ultimei sau penultimei clase a liceului. Educația morală ar fi astfel în- tregită de cunoașterea și asimila- rea teoretică a principiilor și va- lorilor etice de către elevi. în cele de mai sus ne-am oprit mai mult asupra unor probleme generale privind conținutul, par- ticularitățile și cerințele procesu- lui de transmitere a deprinderi- lor morale în cadrul școlii. Ne mai rămîne, deci, să definim pe scurt coordonatele celei de-a doua întrebări: care sînt scopurile e- ducației morale, în ce măsură perspectiva domeniului de acti- vitate vizat influențează înseși trăsăturile „mesajului"? încercînd o sistematizare în li- nii mari, am putea vorbi de ur- mătoarele direcții ale educației morale din școală privită în per- spectiva maturității: activitatea de muncă, relațiile de familie, re- lațiile de conviețuire, opinia pu- blică. Fa acestea mai putem a- dăuga, prin legăturile directe sau indirecte, explicite sau implicite pe care le au cu domeniul gene- ral al moralității, domeniul rela- țiilor politice și cetățenești, cel al conștiinței patriotice etc. în considerarea acestei schițe de sistematizare trebuie luate în seamă însă două aspecte esenția- le : în primul rînd, faptul că do- meniile activității viitoare — so- ciale. de muncă sau personale etc. — a tînărului nu sînt izola- te ci, dimpotrivă, se interpătrund și formează, toate împreună, acel cadru general de relații în care omul trăiește și-și desfășoară ta- lentele, aptitudinile și înclinații- le; în acest sens, valorile educa- te nu pot fi contradictorii, ci se influențează reciproc. Pe de altă parte, există o serie de valori morale generale — ca cinstea, spiritul de echitate, datoria, o- noarea, spiritul de răspundere etc. — care „acoperă" toate do- meniile schițate mai sus și care ușurează acea interpătrundere din punct de vedere moral de care vorbeam și fac posibilă consti- tuirea moralității ca fenomen so- cial distinct și integrat, ca an- samblu armonios și necontradicto- riu . Considerarea acestui al doilea aspect nu numai teoretic, ci și „metodologic", deci transforma- rea lui în principiu director al activității educative practice are implicații pozitive considerabile în formarea personalității unita- re, a profilului moral unitar al tînărului și apoi al maturului de mai tîrziu. De pildă, cinstea sau integritatea constituie valori in- dispensabile și în muncă, și în re- lațiile de prietenie sau colegiale, in familie sau societate. Nu poți sau n-ar trebui să poți să fii mai cinstit cu cel mai bun prieten decît cu un cunoscut oarecare. Prietenia nu aduce, în acest sens, un „spor" de cinste, ci sta- bilirea unor relații afective de tip deosebit, in care preocupările sau afinitățile comune leagă mai in- tim un grup de indivizi: momen- tul cinstei este sau ar trebui să fie neafectat de tipul de relații în care se găsește individul cu alte persoane. Or, realizarea u- nei aSbmenea viziuni asupra cins- tei ca valoare morală implică in- fluența permanentă și multilate- rală a școlii — generatoare de di- verse tipuri de relații, de la cele prietenești pînă la cele de subor- donare, din prima pînă în ultima clasă, de la profesorul de educa- ție fizică pînă la profesorul de matematici. Dacă nu se acordă toată atenția cuvenită sau dacă, așa cum se mai îptîmplă adesea, accentul se pune asupra necesi- tății unor relații bazate pe cinste și integritate numai în raportul dintre educator și elev, se pot ivi consecințe negative pe termen lung în ce privește profilul moral al maturului de mîine: aceasta constituie una din cauzele apari- ției acelor personaje cu „dublă morală" — în muncă și în viață privată — greu de depi-’at ți, mai ales, greu de îndreptat. Am insistat atit asupra legătu- rilor care există intre diversele domenii ale activirătii viitoare sie actualului elev, in lumina nece- sități: de a se realiza o educație morală specifică in raport cu perspectiva situațțor.ală. tocmai pentru a nu se înțelege greșit sen- sul în care privim importanța perspective: în educația morală desfășurată în școală. Itinerare pe traseele clasei a IX-a (Urmare din pag. 1) acestor elevi abia se ridică la linia de plutire a notei de trecere. Nu se poate face abstracție de faptul că în linii mari nivelul pre- gătirii unui procent însemnat din- tre elevii claselor a IX-a ale școli- lor pe care le-am vizitat se situ- ează sub semnul mediocrității, la unii carențele prezentîndu-se chiar amenințător pentru rezultatul final. Conducerile școlilor trebuie să în- treprindă de pe acum și cu perse- verență un complex de acțiuni me- nite să asigure creșterea randa- mentului în transmiterea cunoștin- țelor șî adîncirea individualizării Problemele care se pun în le- gătură cu educația morală sint deosebit ce diverse și noi nu am făcut de :t să schițăm unele tră- »ătur; generale. Aprofundarea șî. pe cit posibil, concretizarea lor in funcție de domeniile specifice ale moralității ar aduce, credem, un spor de cunoaștere atit in pla- nul teoriei moralei, cit mai ales in planul practicii educative. studiului, să organizeze consultații și meditații, în așa fel îneît pe de o parte să se ridice nivelul general al pregătirii claselor și pe de altă parte să fie prevenit eșecul .școlar al unor elevi. „DE A BABA OARBA" CU MANUALELE Șl „CARUSELUL" EXAMENELOR DE ADMITERE Imixtiuni și obstacole exterioare activității școlare tulbură uneori, cu repercusiuni n’g-tive. buna des- fășurare a procesului instructiv- educativ la clasele a IX-a. Vrem în primul rînd să amintim funcționarilor de la „Difuzarea cărții" și celor de la ICOMCOOP că de curind am înregistrat o ani- versare la are am fi renunțat cu plăcere : împlinirea a 50 de zile de cind se tărăgănează difuzarea ma- nualelor clase: a IX-a care, în to- talitatea lor. ar fi trebuit să se gă- sească încă de la începutul anului școlar în miinile elevilor, Sîntem siguri că dacă 5 zile numai s-ar fi întirziat plata salariilor funcționa- rilor respectiv: ar fi răsunt munții de strigătele lor indignate. Așă, insă, nici repetatele critici și nici insistența școlilor în cauză n-au reușit să-i abată de pe făgașul in- dolenței. Oare nu este timpul ca forurile de conducere ale unități- lor respective să ia măsuri hotări- te de sancționare și. desigur, să inițieze urgent acțiuni hotârite pentru ca absolut toate manuale- le necesare sâ fie difuzate elevilor. O altă situație care duce la fluc- tuații în efectivul unor clase și a determinat, în unele cazuri, coma- sarea acestora este ceea ce se poate numi „caruselul" examenelor de admitere. Astăzi țin concurs, pen- tru recrutarea a 120 de ucenici în vederea calificării la locul de mun- că, Uzinele de aluminiu din Slati- na ; peste cîteva zile se pun la con- curs 12 locuri pentru calificare la Uzinele „Electroputere" ; cu cîteva zile în urmă a avut loc concursul la Combinatul chimic. Instrucțiu- nile trimise școlilor indică acestora să-i învoiască pe elevii clasei a IX-a ,care au împlinit 16 ani, să se prezinte la concursurile respective. Dar, din această cauză, efectivul claselor suferă în continuare modi- ficări, iar elevii care se reîntorc în cazul nereușitei la concursuri sînt serios handicapați de absența de la lecții și întîmpină dificultăți pen- tru a ajunge din urmă restul clasei. După părerea noastră, o abordare serioasă a acestei probleme. în deplin acord cu departamentele care conduc activitatea întreprin- derilor industriale, ar permite eli- minarea unor asemenea deficiențe. Inspectoratele școlare s-au ocu- pat îndeaproape de problemele cla- selor a IX-a în perioada de pre- gătire a deschiderii noului an șco- lar, interesîndu-se mai ales de realizarea cifrei de școlarizare. Acum, atenția lor s slăbit întru- cîtva. Mai mult încă : în unele ca- zuri, inspectoratele îi împiedică și pe directori să-și desfășoare așa cum trebuie munca de îndrumare a predării la clasa a IX-a, convocîn- du-i prea des pentru felurite tre- buri. Activitatea Ia clasele a IX-a are nevoie însă de o îndrumare permanentă, atît pe planul conți- nutului și metodicii cît și pentru rezolvarea unor probleme organi- zatorice. Este de datoria inspecto- ratelor polare să asigure pretutin- deni o asemenea îndrumare. PAGINA 3 UN SALT IMPRESIONANT IN DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SOVIETIC In curind la chioșcuri și librării broșura UNIVERSITATfA >E§- BOLYAI ANUNȚA Scoaterea Ia concurs a următoarelor posturi i Se împlinesc astăzi 52 de ani de la înfăptuirea Marii Revo- luții Socialiste din Octombrie, eveniment epocal în viața ome- nirii, care a semnificat începutul unei ere noi in istoria uni- versală — era trecerii popoarelor de la capitalism la socialism. In decursul acestor 52 de ani poporul sovietic a înfăptuit, sub conducerea P.C.U.S., genialul plan leninist de construire a socialismului, făurind o industrie care se dezvoltă la scară gigantică, asigurînd înflorirea continuă a agriculturii colhoz- nice, realizînd un salt impresionant in dezvoltarea culturii. Ideile lui Lenin, de la a cărui naștere se vor împlini in curind 100 de ani, triumfă în victoria socialismului și in construcția comunismului în Uniunea Sovietică. în făurirea sistemului socialist mondial și în realizările remarcabile ale țărilor socia- liste, în succesele mișcării comuniste și muncitorești interna- ționale, în izbînzile mișcărilor de eliberare națională in creș- terea fără precedent a forțelor sociale și politice care se ridică împotriva imperialismului, pentru democrație, progres social și pace. Poporul român, sărbătorind împreună cu popoarele socia- liste frățești, cu oamenii muncii de pretutindeni, aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, urează popoarelor sovietice, din adîncul inimii, noi și mari succese in dezvoltarea multilaterală a civilizației comuniste, în lupta pentru întărirea forțelor socialismului, pentru apărarea păcii in lume. de specialitate. De pregătirea lor se ocupă 4 100 de școli, așa numite- le tehnicum-uri. în cadrul acestora învață 4 506 00 de elevi, dintre care cei mai mulți îmbină învăță- tura cu munca in producție. în acest an tehnicum-urile au dat 1 țW de absolvenți. In școlile profesionale și tehnice care pregătesc mnnr.tcr: și mecani- zatori pentru agricultură studiază 2 000 000 de tineri. Alte 17 000 000 de persoane — muncitori, țărani, funcționar: — învață sistematic la cursurile de pe lingă uzine, fabrici, colhozuri, instituții sau în școlile de perfecționare în specialitate ca- re funcționează pe lingă toate în- treprinderile. în cei 52 de ani care au trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, în învățămîntul so- vietic s-a realizat un salt impre- sionant. In prezent, școlile de toa- te gradele cuprind peste 77 milioa- ne de elevi și studenți, ceea ce re- prezintă aproape o treime din populația țării. Este o cifră care demonstrează foarte convingător marea și permanenta atenție acor- dată problemelor învățămîntului. In școlile de cultură generală elementare și medii învață 49 de milioane de copii, adolescenți și tineri. Pretutindeni în țară a fost tradusă de mult în viață legea pri- vitoare la obligativitatea învăță- mîntului general mediu de 8 an1 (necomplet). In prezent se săvîr- șește trecerea treptată la învăță- mîntul general obligatoriu de 1G ani — învățămînt mediu complet. In iunie 1969 au terminat școala medie de 8 ani peste 4 500 000 de elevi, cu 100 000 mai mulți decît în anul trecut. Școala medie com- pletă de 10 ani a primit în acest an 2 600 000 de elevi. Cifra aceasta întrece de asemenea cu 100 000 nu- mărul elevilor primiți în anul tre- cut în școala de 10 ani, iar în anii viitori contingentele de elevi care vor studia în învățămîntul mediu complet de 10 ani vor crește într- un grad încă și mai înalt. îndeo- sebi două împrejurări acționează favorabil asupra traducerii în via- ță a hotărîri: de stat cu privire la învățămîntul mediu general obli- gatoriu de TO ani : în primul rînd creșterea bunăstării maselor larg: ale poporului și în al doilea rînd creșterea neîntreruptă a aloca’: ilor acordate de stat pentru nevoi- le învățămîntului. Astfel, de exem- plu, dacă în anul 1965 s-au chel- tuit în acest scop peste £2 de mi liarde de ruble. în anul curent aceste cheltuieli s-au ridicat la peste 23 de miliarde ruble. O mare atenție se acordă șl problemelor învățămîntului med:u de specialitate și învățăminruiui superior. In prezent în cele 7SO universități și instituții de învătâ- mint superior învață irca 4’50C TO de studenți. Aproape jumătate din numărul acestora studiază la cursurile de zi. iar ceilalți își com- pletează studiile paralel cu mun- ca în întreprinderi. In colhozuri său in instituții In acest an. instituțiile de Invă- țămint superior au dat societății 560 000 de ingineri, pedagogi me- dici etc. In comparație cu anul trecut promoția de specialiști a crescut cu 180 000 de persoane. O mare însemnătate în viața economică a Uniunii Sovietice o au lucrătorii cu instrucție medie NTOs cfici-e a Inr: hăului de ale plastice dm o-așu- Sr-ooans-c Eteri a: Școlii nr. 3 dit K:-o- c1 pU** 14 uita c? SI —_i: pe-.țru te. st te - c l-L — ?e-.-r. trinsferarea sau .- trei- municipii se va -xTOjizâ -an-turs in ziua de 8 »> l*» ț'.’.rț p s: nlsupim-ele pentru care - — -ța șt transferarea se efect Muză prea concurs se vor co- rn _to.a in „Gazeta învățămlnru- 5 — Normei? după care se vor efe: iucrârile de transferare S* numire sint prevăzute în ..Regula- mintui pentru numirea, transfera- rea și evidența personalului didac- tic*. care va fi trimis fiecărei uni- tă’.; ș-ciare. pînă la sfirșitul lunii noiembrie a.c. Devierile de conduită la copii' DEVIERILE DE CONDUITĂ LA COPII Numeroasele întrebări pe care le pune practica atunci cînd este vorba de educarea copiilor care ma- nifestă abateri de conduită interesează îndeaproape cadrele didactice, ca și un cerc larg de specialiști din domeniul psihopedagogie:, neuropsihiatriei infantile și psihopedagogiei speciale. Pe această linie, studiul realizat de dr. I. Străchina- ru „Devierile de conduită la copii", recent apărut în Editura didactică și peda- gogică, constituie o contri- buție meritorie la psihope- dagogia specială. Ce este în esența sa tulburarea de comportament ? ; care sînt criteriile științifice de ju- decare și diferențiere a a- cestor tulburări ? ; oare în toate cazurile în care copiii prezintă devieri de condu- ită se pot incrimina ele- mente psihopatice ? ; este posibilă profilaxia dereglă- rilor comportamentale ? : ce natură au aceste devieri, care sînt metodele de recu- perare și care este locul educatorului în această ac- tivitate ? — iată numai cî- teva din numeroasele în- trebări pe care și le pune studiul și la care caută răs- puns. Concluziile la care ajunge el nu sînt afirmații definitive, absolute, dar. in stadiul actual al dezvoltă- rii psihopedagogie! specia- le, ele prezintă interes atît pentru cercetătorul specia- lizat, cît și pentru orice e- ducator. Structura lucrării urmă- rește în egală măsură pla- nul teoretic și cel practic. Astfel, prima parte pre- zintă termenii și problema- tica devierilor de conduită (aspectul clinic, etiologic, clasificare), structura și di- namica lor Parjea a doua se referă Ia corectarea a- cestor devieri și ia căile prin care pot fi prevenite. Se realizează astfel o sinteză psicopedagogică ce are meritul de a elucida in mare măsură complexul de factori biologici neurofizi- oîogici. psihologici și so- ciologici ca elemente con- fluente. responsabile în ul- timă analiză de manifestă- rile mmpnrtamentale. stu- diul relevînd in același timp faptul că profilaxia și tratamentul devierilor de conduită trebuie să se bazeze pe cunoașterea ca- uzelor reale și multiple, a numeroaselor forme pe ca- re poate să le îmbrace un comportament viciat în această lumină este subli- niată importanța școlii în integrarea socială a tinere- tului. faptul că ea poate in- terveni cu succes în marea majoritate a cazurilor, atît prin metode organizatori- ce cit și printr-un stil de muncă psihopedagogie e- lastic și diferențiat. Studiul elaborat de dr. Străchina- ru, de o riguroasă ținută științifică, constituie astfel un îndreptar valoros pen- tru toți cei care lucrează în rîndurile cooiilor. TRAIAN ISPAS „Natura și omul" Colecția Natura și o- mul“, inițiată recent de E- ditura științifică, este me- nită să contribuie Ia orien- tarea școlarilor spre stu- diul naturii și cunoașterea tainelor vieții, Ia lărgirea cunoștințelor în acest do- meniu. Cele patru cărți apărute pînă acum în cadrul aces- tei colecții — „Flori din munții noștri" de AI. Beltie PROGRAMELE CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN LICEU PENTRU ANUL ȘCOLAR 1969-1970 PRECIZARE Programa de literatură maternă pentru școlile cu limba de predare maghiară in vederea examenului de bacalaureat din sesiunile a- nului 1*70 a fost publicată in „Tanugyî Ujsag" nr. 39 din 4.XL 1969. Programa de literatură maternă pentru școlile cu limba de predare germană în vederea examenului de bacalaureat din sesiunile a- nului 1970 a fost publicată în ziarul „Neuer Weg“ nr. 6 381 din 6.XI. 1969. „REVISTA DE PEDAGOGIE* Sumarul numărului 10 1969 al ..Revistei de pedagogie* cuprinde, în rubricile sale, numeroase materiale dintre care cităm i VALER POPA — ..Școala, principal canal de difuzare a științei și cultu- rii*. ALEXANDRU GHEOR- GHIC — ..Rolul mașinilor didactice de instruire și exa- minare în modernizarea în- vățămîntului*. EMILIAN DI- MITRIU — ..Considerații cu privire la analiza operațio- nală a acțiunii educaționale*, S. TRITEANU, M. COSMA — -Formarea priceperilor și deprinderilor de muncă în cadru! laboratorului de chi- m;e Ia elev.: clasei a \T;-a*. IULIU FERENCZI — _Re- Kr-urto-rarea mnhr rni'u: !-- ; . - - • TO : = ie ce-.tr- nsr. citarea gînchr.i eîeviior rla botanică, ci a V-a *. FLORICA POPESCU, ION EXACHE — -Pregătirea cadrelor medii de specialita- te ta liceele economi-e* LUI ZA GHIONUL’AN. MA- ElA FRINCULESCU — -Formarea reorezec țărilor «pauaje la elevi; clasei-? r I—IV orin lecțiile de desen s.-î ’ 2 - —Metode mai recente de pre- lucrare statistică a datelor cercetaHt*. AUREL CLAM- BA GAVRIL ADAMOSY — -Rolul Isbcratoruiu: in eo- □err-izarea procesului de ta- văjâmir.t in școala de 10 ani*. C MARINESCU. M GEOR- GESCU-BOSTINA F AN- DREESCU. C DRASOVEA- NU — -îndrumări privind predarea aritmeticii citlt- scrTOiui «i dezvoltării vorbi- rii-, C. BOROLAXV, DINU- TA MARIN — -Noțiunile de teorie a literaturii in progra- mele «î manualele «cotare*, ALEXANDRU BOJIN — -Activitatea și preocupările lui A Vlahutâ ta domeniul invățaminrului*. IOAN N. VLAD — ^Școala activă ta România*. și C. Pridvomic, „Broaște, șerpi, șopîrle* de I. Fuhu, „Plantele din pădurile noastre" de I. Șerbănescu și „Vînătornl și natura" de I. Pop arată preocuparea de a prezenta aspecte in- teresante din lumea vege- tală și animală. Colecția își propune să publice în viitor cărți ce vor trata, printre altele, despre cuiburi și păsări, plante decorative, obiceiu- rile insectelor, lumea alge- lor, despre licheni etc. A- ceste teme, tratate de cu- noscuți specialiști, vor ve- ni în sprijinul muncii de- puse de profesorii de bio- logie pentru a stimula pa- siunea celor care, prin cu- noștințele acumulate azi, vor cerceta și dirija mîine fenomenele petrecute în natură. Iată de ce reco- mandăm această colecție tuturor profesorilor de spe- cialitate, pentru ca ei, cu- noseînd-o, s-o poată reco- manda, la rîndul lor, ele- vilor. Dr. AL. IONESCU aaanaBHaHBHBHB I. FACULTATEA DE MATEMATICA-MECANICA : Catedra de Algebră. Conferențiar, disciplinele i — Logică și teoria mulțimilor — Algebră — Algebra logicii — Teoria numerelor — poziția 3. II. FACULTATEA DE FIZICA : a) Catedra de fizică atomică și nucleară. Conferențiar, disciplinele : — Complemente de matematici superioare — Electrodinamică și teoria relativității — poziția 4 ; b) Catedra de mecanică și căldură. Profesor, discipli- nele : — Mecanică-Acustîcă — Căldură-Fizică moleculară — Metode fizice în studierea corpurilor solide — Magnetism — poziția 1. HI. FACULTATEA DE CHIMIE Catedra de Chimie analitică I. Șef lucrări, disciplina — Chimie analitică, poz. 6 2. Șef lucrări, disciplina — Chimie analitică — Ana- l.ze fizico-chimice, poz. 7. IV. FACULTATEA DE BIOLOGIE-GEOGRAFIE a) Catedra de fiziologie animală și Biologie. Conferen- țiar, disciplina: — Anatomia și fiziologia omului — poziția 7 Conferențiar, disciplina : — Hidrobiologie — poziția 8. b) Catedra de Zoologie Conferențiar, disciplinele t — Citologia — Histologia și embrîologia animală — Metode moderne de cercetare (anatomie 4- histo- iogie) — poz. 9. V. FACULTATEA DE FILOLOGIE a) Catedra de limba maghiară Profesor, disciplinele : — Limba maghiară contemporană — Seminar special dialectologie — poziția 3. b) Catedra de literatură universală și comparată Conferențiar, disciplina : — Literatura universală și comparată — poziția 6. c) Catedra de filologie romanică Lector, disciplinele : — Istoria literaturi: italiene ; — Metodica Ipredării specialității secundare ; — Interpretări, redactări, curs practic ; — Gramatică — retroversiuni, curs practic — pozi- ția 35. d) Catedra de filologie germanică 1- Lector, disciplina : — Limba engleză contemporană — poziția 3. 2. Lector, disciplinele : — Literatura engleză — Referate literare — poziția 4. VL FACULTATEA DE ISTORIE-FILOSOFIE VIL vni. IX. a) Catedra de Filosofic și sociologie Conferențiar, disciplinele ; — Filosofie ; — Filosofia culturii — poziția 8. b) Catedra de istoria filosofici și logică Conferențiar, disciplina : — Istoria filosofiei, — poziția 5. e) Catedra de metodică 1. Profesor, disciplina : — Metod ca predării limbii și literaturii V—XII. — poziția 1- 2. C-nferențiar. disciplina : — Metodica predării limbii și literaturii clasele V—XII — poz. X FACULTATEA DE DREPT Catedra de Drept de Stat Profesor, disciplina : — Drept financiar — poziția 3. FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE a) Catedra de economie politică Profesor, disciplina! — Economie politică — poziția 2. b) Catedra de Statistică și analiză Lector, disciplina: — Analiza activității economice — poziția române, ci. maghiare, 4. c) 1. 2. 3- Catedra de Educație fizică Conferențiar, disciplina : — Educație fizică — po- ziția 1 ; Lector, disciplina : — Educație fizică — poziția 4 ; Asistent disciplinele : — Handbal băieți; — Baschet fete — poziția 18. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI Facultatea de Științe naturale șî agricole Catedra de Științe naturale și agricole 1. Profesor, disciplinele : — Zoologia nevertebratelor ; — Zoologia vertebratelor ; — Tehnica preparării materialului didactic — poziția 1 2- Lector, disciplina : — Zootehnie •— poziția 7. Facultatea de Filologie Catedra de limba și literatura română 1. Conferențiar, disciplina s — Limba română contem- porană — poziția 1 2. Lecto-, disciplina : — Limba franceză — poziția 10. Facultatea de Educație Fizică Catedra de Educație fizică cu profil de specialitate Lector, disciplina : — Volei — poziția 11. Candidatii la concurs vor înainta la Rectoratul Univer- sități: din Cluj, str. Mihail Kogălniceanu nr.l, în termen de 30 de zile pentrb posturile de profesor, conferențiar, lector — și 15 zile pentru postul de asistent, de la publicarea aces- tui anunț (în Buletinul Oficial, partea a III-a) cererea de în- scriere, la care vor anexa actele prevăzute de Legea Nr. 6 privind Statutul Personalului didactic din Republica Socia- listă România, publicată în Buletinul Oficial partea I —- Nr. 33 din 15 martie 1969 și de Instrucțiunile Ministerului învățămîntului Nr. 84.539/1969 Pentru postul de asistent candidațiî vor prezenta o adeverință din care să rezulte că au efectuat stagiul legal după repartizare. Concursul se va ține în termen de 60 zile pentru pos- turile de profesor, conferențiar, lector — și 15 zile pentru postul de asistent, de la data publicării acestui anunț. ANUNȚ Liceul din Șimleul-Silvanici își sărbătorește în zilele de 22—23 noiembrie a.c. semicentenarul. Foștii profesori și elevi sînț invitați să participe la festivitate. ANUNȚ Liceul nr. 1 din Giurgiu (tost „ION MAIORESCU") sărbăto- rește centenarul la 9 noiembrie 1969. Foștii elevi și profesori care doresc să ia parte la festivități, sînt rugați să-și anunțe participarea. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIAi București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40 132