WWlotaa Municipiului ’ * OE LECTURĂ Proletari din toate fârile, unifi-vă! Vbien 31 oct 1969 păsărilor calătoare "? Am vizitat recent o serie de școli din județul Ialomița. Am în- I tilnit, in colectivele lor, mulți pro- de :eri, proaspeți absolvenți ate, care au venit să I muncească acolo unde este nevoie I de ei. Dar. din păcate, am numă- I ra*. și destule colective didacti- I ce care au rămas descompletate I pentru că ce; repartizați în postu- I rile respective nu s-au prezentat I la muncă. într-adevăr. județul Ialomița :rează cel mai ma- pâr de absolvenți de facul- in promeți» acestui an ca- s-au prezentat la catedrele astfel : ce ar fi Anul XXI-Nr. 1015 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ la cea Kturile '.ar s-au pre- 87. Ulterior, după ursurilor, au mai so- si a’ti: ; ’rtirzieri lur.ă s; jumătate. ui școlar județean, în 1 parte a cazurilor, nu acum ur.de sînt și de FRECVENTA ELEVILOR LA CURSURI E OBLIGATORIE! Un sondaj întreprins re- cent a scos în evidență fap- tul că în județele lași, Cluj, Botoșani, Prahova, Maramu- reș, Buzău, Ilfov, Tulcea, Vrancea și altele mai sînt unii elevi care nu frecventează cursurile școlare. Procentul a- cestor elevi este, ce-i drept, foarte mic, dar oricît de mic ar fi, nu putem trece indife- renți pe lîngă el. O asemenea situație trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru conducerile de școli, pentru inspectorate, ca și pentru or- panele locale ale stat. Cuprinderea tn tuturor copiilor puterii de școală a reprezintă o importantă parte a poli- ticii de învățămînt a statu- lui nostru Dreptul la învă- Wătură, consfințit prin Con- awtituția Republicii Socialiste fiwomânia, o devenit de mult teR noi în tară un fapt real, .jAirucît au fost asigurate DE BACALAUREAT rea, îndru- — Prima secție, eea de plani- ficare. organizare si conducere a rnrătimlEtulEi. reprezintă o rea- lirar* nouă in sistemul perfec- ticnării cadrelor didaetiee. în ee generale P Sudici actual " coc ne ră ales către d industrii sale se vor perfecționarea lalte zențeî u! inițial șt cu spriji- reprinderi de impor- icană. am obținut ca narea științif: a învățăto-lo se va realiza inspectoratelor Lucrări frontale tn laboratorul Liceului industrial de chimie din Ploiești fi pe serii potrivit u- corespunzătoare. Tn ări de nu erau potrivite scopului pe care îl urmărim nici din punct de ve- dere al spațiului, nici, mai ales, cm pune* de vedere al îndrumării pedagogice. în această situație am pentru desprinderea pnn cursuri și tte întîmplător. reduse. De acum îna- Lr.il acestei secții se a cursuri permanente Brașov Cc prin acesteia d tor cu sa- perfecționarea dactic, prorecto cu Institu Educația politico-idaologică la virsta pionieriei Mergînd pe linia sarcinilor trasate de cel de al X-lea Congres al P.C R., cu privire la ridicarea nivelului și in- tensificarea muncii de educa- ție comunistă a tinerei gene- rații ;ivă ]a îmbunătățirea călită- a acestei munci. Con- îîliul Național al Organiza- :iei Pionierilor a organi- zaț recent o masă rotundă ca- re a avut ca temă „Educația politică ideologică la virsta pionieriei" Au fost invitați să-și spună cuvîntul activiști ie pe frontul ideologic, cerce- tători din domeniu] psihologi- ei, pedagogiei, sociologiei, es- teticii. conducători al organi- zațiilor de pionieri, cadre di- dactice, Analizînd experiența concretă, pr»ictica cotidiană a muncii cu pionierii, vorbito- rii au confruntat-o cu cerințe- le elaborării teoretice multi- laterale a problematicii edu- cației politico-ideologice. Au fost abordate unele pro- 51eme fundamentale, de con- ținut și metodologice, privind educarea politico-ideologică a preadolescenților, conceptul de educație politică la vîrsta pionieriei. principale < pecte privind componentele ale acestuia, as- I relația dintre întregul conținut al muncii cu pionierii și formele specia- le de educație politică mij- loacele de natură să determi- ne obținerea unor rezultate e- fective ți de durată tn mun- ca educativă, conținutului funcție de obiectivele rite etc. Discuția organizată te Cer siliul Național al Crîstj ei Pionierilor a fost dec* de utilă, contribuind '.a țurarea unor acțiuni care mează să fie efectuate in laborare cu alți factori, a u- nui program de cercetare me- nit să ducă la ridicarea con- ținutului activității politîco-i- deologice în rînduriîe pionie- rilor. în numerele viitoare gazeta noastră va publica cîteva din intervențiile unor participanți Ia masa rotundă. pe-dazogice ale condu- w a unităților șco- șl păstrării docu- re — în genere, (Continuare fn pag. i-a) Practica elevilor din clasa a IX-a »lria efectrolehni- ii •nașelor plastice, srenodactilo- N1COLAE muniripio Factorii esențiali pentru o practică eficientă î să erei— 1 for„ unită ie pe care le ra ia sa asigu- condițiîle de efectuare și îndrumare a muncii elevilor Realitatea ne-a demon- strat Ir.sâ că. deși conlucrarea la nivelul conducerii era foarte bună în fapt multe din unitățile alese ant* re=' de clase să-și efectueze a Ia Uzina de mașini elec- arurești. Ia Uzinele de meca- ră fir.ă, la Fabrica de mașini unel- Fabrica de mase plastice, .Tricotajul roșu* și _Tî- etc. In cazurile în care ste condițiile necesare t repartizat: la practică iei locale clasei a scoli A- ce- care se croitorie și ss ce: care învață me- rer.tr:] recent înfiin T.:?e il „Petri Groza* a acumulată în răs care a trecut de la începu- an școlar deși cu totul luzti mai ample, este to- anele privințe, destul de revelatoare. Ea ne-a arătat. în pri- mul riad, că acolo unde se vădeș te solicitudine din partea condu- f - întreprinderii unde există maiștri-instructori pricepuți. Iar reducerea școlii se ocupă personal si cu continuitate de muncă practi- că. aceasta cîștigă pe deplin intere- sul elevilor, determinîndu-i să se În- cadreze în disciplina de producție. Asemenea condiții au fost întruni- te îndeosebi la Uzinele de mașini electrice București, unde își efec- tuează practica elevii școlilor de 10 ani nr. 146 și nr. 205. Conducerea u- zinelor i-a repartizat pe toți cei 100 de elevi care lucrează aici pe lin- gă muncitorii evidențiați în între- cerea sociâlistă și a întocmit un grafie judicios al rotației lor pe parcursul întregului an școlar. Condiții dintre cele mai bune de practică pentru elevii clasei a IX-a s-au gsigurat și la uzinele „Electromagnetica" și „Electro- aparataj*. la Uzina de mecanică fină, la Fabrica de pompe. Ia Fa- brica de mase plastice și la Fabri- ca de mașini unelte precum și la fabricile „Tricotajul roșu". „Tînăra gardă". „Suveica" etc. Primele săptămîni de practică au evidențiat rezultatele valoroase obținute de colectivele școlilor de 10 ani nr. 141 și 146, care e- fectuează lucrări de bobinare șl montaj la aparate electrice, ale Șco- lii de 10 ani nr. 69. care execută in- strumente medicale si chimice și lu- crări de mecanică fină, ale Școlii de 10 ani nr. 23. cpre își efectuea- ză practica în lăcătușerie și croito- rie. Instructori de practică ase- meni lui Mircea Drăguș de la Școala generală nr. 146, lui Constan- tin Eftimie, Șc generală nr. 23. și prof. Gheorghe Stoian de la Școala nr. 141 au reușit, prin pasiunea și priceperea de care au dat dovadă, să cîștige încrederea conducerilor de întreprinderi șî de secții și intere- AL. CIUCA (Sontinuare tn pag. Z-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SWĂWilS IMR LICEE UN SECOL DE LA CREAREA PRIMEI SCOLI BULGARE LA BUCUREȘTI a J Practica elevilor Duminică au avut loc în mai multe localități din țară manifestări consacra- te sărbătoririi unor licee. La Cîmpulung-Muscel, li- ceul „Dinicu Golescu" a a- niversat 75 de ani de e- xistență ; la Cîmpina, li- ceul „Nicolae Grigorescu" — 50 de ani de la înfiin- țare ; la Brăila, Liceul nr. 1 — 50 de ani, iar Liceul nr. 1 din Sfintu-Gheorghe — 110 ani de existență. La adunările festive consacra- te acestor aniversări au fost evocate drumul par- curs de aceste instituții în anii de existență, contri- buția adusă Ia pregătirea și educarea multor gene- rații de cetățeni ai patriei, largile perspective și dez- voltarea impetuoasă a a- cestor instituții In anii noștri: Au participat re- prezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Ministerului învățămîn- tului elevi și profesori, numeroși invitați care au k______________________________ Tinerele talent» găsesc, tn școlile de a-tă cele mai pri»l-.:e» condiții de dezvoltare. O dovedește p t'-.sc-.nes se țață ev» reprezintă un aspect din activitatea we-.td a zi —.■-zi- că fi arte plastice din G.z-ts adus cinstire acestor lă- cașe de cultură. Cu prilejul acestor ma- nifestări, într-o atmosferă entuziastă, toți cei pre- zenți la adunările festive au adoptat telegrame a- dresate Comitetului Cen- tral al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care se aduc profunde și calde mulțumiri pentru grija părintească cu care partidul și statul încon- joară pe slujitorii școlii, pe elevi, care se pregătesc să făurească societatea co- munistă de mîine. In tex- tele telegramelor, profeso- rii și elevii se angajează să participe cu întreaga ființă și putere de muncă la edificarea societății noastre socialiste, să înde- plinească cu înalt spirit de răspundere sarcinile trasa- te de partid și de stat, pentru a crește oameni ce nădejde, demni construc- tori ai socialismului ți co- munismului In patria noas- tră. S-a împlinit în aceste zile un secol de la înființarea, pe pămîntul ospitalier al României, a Școlii bul- gare din București. Lăcaș de ins- trucție și cultură, această școală a fost menită, chiar din prima zi a funcționării sale, să contribuie la menținerea trează a conștiinței naționale a poporului bulgar care, în acel timp, se afla sub ocupație străină. Ideea înființării școlii bulgare din București a apărut, după cît se pare. în anul 1868. în acel an, „Dobrodetelna drujina" — Socie- tatea comunități: bulgare — a lan- sat o listă de subscripție publică în vederea strângerii fondurilor necesare. Mărturiile vremii atestă că lansarea acestei liste de sub- scripție a trezit un viu interes nu numai in rîndurile comunității bul- gare din București și din țară, ci și in cele ale poporului român, ale cercurilor revoluționare și inte- lectuale românește Printre nenu- măratii români care au donat o parte din economiile lor în ve- derea înființării școlii se cuvine Să-l amintim, ia loc de — nsre pe luptătorul pașoptist și cărturarul C A. RosettL Pe pămîntul ospitalier al Româ- niei a fost întemeiată acum un secol, de către emigranții bulgari, și Societatea Literară Bulgară, din care s-a dezvoltat mai tîrziu Aca- cerma de științe bulgare. Recent, la Brăila, pe jocul unde s-au pus bazele acesta: foram al științei buline. a avut loc solemnitatea dezveliri; unei pietre comemorati- ve. solemnitate la care a luat parte s; o iz.rzjze ie oameni de Ființă din țara prieten? Deschizinda-ț; cursurile într-un cadru festiv. In tcamna anului 18®. prima școala burară de .a București ■ dat numeroase gene- ra: ;e at.s-. ent. r.cr» tme<ă‘ Printre dascâlu care s-au pertada: 1* catedrele ei un :?*. spunea: „-Pe cimpuri- le de lapU de La Grivița, Plevna, Smîrdaa. prin glorioase fapte de ame. pria singele vărsat în oo- ■an, s-a pecetluit pe veei priete- T-nirMprm aittțeț scoli acum IOC de am a s. ti.mit printre ak.eie zroi- tcrcL a il joc condițiile unul Ț»j:sr-.i? al mițcârdi de eîîbe- rare t-it.cr.iii a poporului bulgar împotriva asupririi stră- !r.e_ pentru 1: cm da rea feudalismu- 1. s: formarea unui stat bulgar in- reper.d-r.^ Reîevînd în continuare irrpmanța tziizțării acestui așe- zamln: sola-", ministrul învățămin- rului «-a referit la numeroasele scri- sort i.e unor fruntași ai coloniei T-.z=re di- București, care apre- -ază sprioncl pe care Bucureștii, Ix.ățârnlr.tul de aici U ofereau școli- nia româno-bulgară". Evocînd ace- lași moment istoric, conducătorul Partidului Comunist Bulgar, tova- rășul Todor Jivkov, afirma, printre altele : „Monumentele de lingă Plevna și Grivița sînt o expresie a recunoștinței profunde a poporu- lui bulgar față de memoria ostași- lor români care și-au vărsat sînge- le pentru eliberarea Bulgariei”. Odată cu apariția în țările noas- tre a partidelor clasei muncitoare, relațiile dintre România și Bulga- ria, legăturile dintre cele două po- poare au căpătat noi dimensiuni și un nou conținut. Respectîndu-se reciproc și conlucrînd in foarte multe ocazii, cele două partide ale clasei muncitoare au făcut să pul- seze în acest colț al Europei o mișcare muncitorească despre care Fr Engels scria : „...Ia bătrînețe trebuie să mă apuc să învăț limbile română și bulgară pentru a putea urmări înaintarea socialismului spre est și sud-est.” In perioada dintre cele două răz- boaie mondiale, România și Bulga- ria s-au găsit în fața aceleiași primejdii, primejdia fascistă. Ele au luptat, sub conducerea partide- lor comuniste, împotriva fascismu- lui, pentru eliberarea națională și pentru făurirea unei societăți noi. în această luptă de eliberare și de instaurare a unui nou edificiu so- cial fiecare dintre cele două po- poare s-a bucurat de succesele ce- luilalt, știind că victoriile tuturor țărilor socialiste grăbesc ziua bi- ruinței depline a comunismului în lume. Relațiile statornicite în cursul istoriei între popoarele român și bulgar se materializează în prezent prin colaborarea multilaterală din- tre țările noastre socialiste, cola- borare care se dezvoltă în continu- are în interesul ambelor noastre popoare, în interesul socialismului și păcii. SOFIA PUȘCAȘU Inspector general al Inspectoratului școlar al municipiului București lor cu limba de predare bulgară. Sărbătorirea la care participăm, a spus eL se înscrie in firul istoric al bogatelor ți străvechilor tradiții de prieteni» șî de stimă dintre cele două popoare. Făurită de-a lungul veacu- rilor. această prietenie. i~ de iegăt urile m ulril a turale trtr* m_s- A iur. a o: cuvmral nrof Sofia ințpe: - generai ai speutns nui ș«zir al 3-„:_rețti. care a tmocae »«n*r.teie * e— ■: ficauv e a ie seu. ■ i: 1 ț u șt» i ii «-.șire se la Jfcrureșt _n tenu.-._are, ounducăiorui r.e-.e- Eă’uei bulgare, acad. Sava Cțpmski c«pâ ce a muîpumri pentru inițierea acțiunilor consacrate împlinirii unui reerl de activiste a primei «coli ouîgare din București, a subliniat lupta comună dusă de cele două po- poare împotriva acelorași asupritori, pentru cucerirea libertății și inde- pendenței naționale și tradiționale- le legături de colaborare dintre Ro- mânia ți Bulgaria. țârj vecine și prietene. El a mulțumit de aseme- nea. pentru sprijinul acordat intelec- tualității bulgare de către poporul român cu decenii în urmă, și a sub- liniat importanța continuării aces- tor relații frățești în construirea socialismului, a unui viitor luminos pentru generațiile viitoare. Manifestarea s-a încheiat cu un program muzical susținut de soliști ai Operei române și ai Operei din Ruse. (Urma,ie re. Semiconductoare. Curentul electric J3 semiconductoare. Rezistivitatea electri- că a semiconductoarelor. Semiconductoare cu impurități. Folosirea semiconductoare- lor la fabricarea termometrelor, termis- tori. Redresarea curentului alternativ cu ajutorul semiconductoarelor. Dioda cu cristal. Trioda semiconductoare. Caracte- ristici. Importanța lor în tehnică. Oscilații ți unde electromagnetice. Pro- ducerea oscilațiilor electrice. Circuitul os- cilant, Explicarea electronică a funcționă- rii circuitului oscilant. Oscilații amortiza- te și neamortizate. Perioada oscilațiilor e- lectrice. Rezonanța circuitelor oscilante. Circuitul oscilant deschis. Cîmpul electro- magnetic și undele electromagnetice. Pro- pagarea lor. Antena. Proprietățile undelor electromagnetice. Oscilații electrice între- ținute. Folosirea triodei ca generatoare de oscilații electrice (unde electromagnetice) întreținute. Radioemisîa. Modularea un- delor electromagnetice. Radiorecepția. Fo- losirea triodei și a tranzistoarelor la ra- diorecepție. NOȚIUNI DE FIZICA ATOMICA ȘI NU- CLEARA Teoria atomo-moleculară. Legi princi- pale ale teoriei atomo-moleculare. Masă atomică. Noțiuni despre determinarea ma- selor atomice. Izotopi. Unități de masă a- tomică. Număr atomic. Legea Moseley. învelișul electronic. Electronul. Scurt is- toric al cercetărilor privind electronul. Noțiuni despre sarcina specifică, sarcina și masa electronului. Modele atomice. A- tomul lui Rutherford. Atomul lui Bohr. Formula lui Balmer și interpretarea ei în teoria lui Bohr. Serii spectrale. Noțiuni despre dezvoltarea teoriei lui Bohr, des- pre numerele cuantice și despre păturile electronice. Noțiunea de spin. Nucleul atomic. Radioactivitatea. Struc- tura nucleului atomic. Legea deplasării. Legea dezintegrării radioactive. Elemente și serii radioactive. Metode de cercetare în fizica nucleară : contorul de particule, camera Wilson, camera cu bule, emulsii nucleare. Radioactivitatea artificială. Mo- delul în picătură al nucleului atomic. Reacții nucleare. Mijloace de acțiune asu- pra nucleului atomic. Izotopi radioactivi. Aplicații tehnice, medicale, biologice. E- nergia nucleului atomic. Defectul de masă. Forte nucleare. Eliberarea energiei nucleare. Fisiunea nucleară. Reacția nu- cleară în lanț a uraniului. Elemente trans- uraniene. Reactor! nucleari. Centrale elec- tro nucleare. NOTA- Prima parte a teme: ..Ostilii, s: unde electromagnetice' (pină la . C: - le electrice întreținute") a fost studiată in clasa a Xl-a. CHIMIE Din materia clasei a IX-a Sistemul periodic al elementelor Noțiuni despre structura atomilor. Sar- cina nucleului. Orbite și straturi electro- nice. Sistemul periodic al elementelor. Peri- oade și grupe. Numărul de ordine. Variația proprietăților fizice și chimice ale elementelor în perioade și grupe. Din materia clasei a X-a Legăturile chimice Dependența proprietăților chimice de structura atomilor. Formarea moleculelor și valența. Legătura ionică și legătura ato- mică (legătura covalentă — nepolară și polară. Legătura coordinativă) Soluțiile. Soluții de electroliți Procesul de dizolvare. Solubilitatea. So- luții saturate și nesaturate. Concentrația soluțiilor. Exprimarea con- centrației soluțiilor : procentuală, molară, normală. Conductibilitatea electrică a soluțiilor de acizi, baze și săruri. Electroliți ș^neelec- troliți. " Ioni în soluție. Hidratarea ionilor. Trans- formarea structurii polare în structură ionică. Ioni în soluțiile de acizi, baze și săruri. Proprietățile ionilor. Reacții ionice. Hidro- liza sărurilor. Electroliza și mecanismul ei. Electroliza, proces de oxidate și reducere. Reacții secundare. Exemple, Din materia clasei a Xl-a Chimie organică Hidrocarburi Hidrocarburi saturate. Stare naturală. Metode de obținere a hidrocarburilor sa- turate. Proprietăți. Metanul. Importanta economică a metanului. Zăcămintele din Republica Socialistă România Alchene. Metode de obținere. Proprietăți. Diene. Butadiena și izoprenul. Adiția bro- mului la diene și hidrogenarea dienelor Sinteza dien. Polimerizarea dienelor și alchenelor. Compuși macromoleculari ob- ținuți : polietilena, polipropena, polisti- renul, policlorura de vinii. Cauciucul natural și sintetic. Proprietăți. Vulcanizare. Industria de cauciuc sintetic în tara noastră. Aichinele sau acetilenele. Proprietăți fi- zice și chimice ale alchinelor. Acetilena — metode de obținere, utilizări și importanța ei industrială. Hidrocarburi aromatice. Structura ben- zenului după Kekule și după teoria meca- nicii cuantice (sextet aromatic). Serie omologă, nomenclatură. Izomerie. Clasi- ficare. Stare naturală. Metode de obținere. Proprietăți fizice și chimice ale hidrocar- burilor aromatice. Hidrocarburi aromatice polinucleare. Naftalina. Antracenul. Uti- lizări. Petrolul. Petrolul, bogăție naturală a tării noastre. Prelucrarea petrolului brut. Pe- trolul materie primă în industria petro- chimică. Valorificarea eficientă și rațională a produselor obținute prin prelucrarea petrolului și a derivatelor sale. Alcooli și fenoli Alcooli. Clasificare. Metode generale de preparare a alcoolilor. Proprietăți. Alcooli monohidroxilici mai importanți : etanolul, preparare, proprietăți, utilizări. Alcooli polihidroxilici : glicerina. Utilizări. Fenoli. Clasificare. Metode de obținere. Proprietăți. întrebuințările fenolilor. Combinații organice simple ale azotului Nitroderivați. Grupa nitro. Nitroderivați aromatici și nitroderivați alifatici. Propri- etăți și utilizări. Amine. Clasificare. Metode de preparare. Proprietăți fizice și chimice. Utilizările aminelor. Din materia clasei a XII-a Aldehide și cetone Aldehide și cetone saturate. Metode de obținere. Proprietăți. Reacții comune alde- hidelor și cetonelor. Reacții specifice ale aldehidelor. Reprezentanți mai importanți: formaldehida, acetona. Utilizări. Acizi carboxilici Acizi monocarboxilici saturați. Metode de obținere. Proprietăți. Reprezentanți mai importanți ai acizilor monocarboxilici sa- turați : acidul formic, acidul acetic. Acizi nesaturați. Preparare. Acizi nesa- turați naturali. Proprietăți. Acizi di și policarboxilici saturați. Me- toda oxidativă de obținere. Proprietăți. Termeni reprezentativi : acidul oxalic și acidul adipic. Derivați funcționali ai acizilor earboxilfei și ai acidului carbonic Esterii acizilor organici. Reacția de este- rificare ; deplasarea echilibrului. cataliza și viteza reacției de esterificare. Proprietă- țile esterilor. Hidroliza. Grăsimi : definiție, compoziție, exemple, nomenclatură, clasi- ficare. Proprietăți. Hidrogenarea grăsimi- lor. Uleiuri sicative. Săpunuri. Structura moleculelor de săpun și puterea de spălare. Detergenți. Esteri rnacromolecular: : Peron (terilen) ; sticla plext Amide. Obținere. Proprietăți- Fibre po- liamidice : nylon, relon. NitrilI. Obținere. Proprietăți. Acidul cianhidric. Obținerea in industrie și In laborator. Proprietăți ; toxicitate ; utilizări. Acrilonitrilul: inelara ; cauciucul-*kri!. Ureea. Obținerea din bioxid de carbon ți amoniac ; proprietățile fizice ș: chimice; utilizări. Hidroxiacixl Acizi alcooli. Starea naturală O: tinere, acidul lactic. acidul tartric și acidul citric. Proprietățile chimice. Lactcne. Acizi fenolieL Aridul sajirilir : proprie- tăți ; acidul acetil-salicȚic (aspmnag Amino-acizi și proteine Proteine. Prcteinere în nrganismele eu ; enziurie anticorpii, p-lgtne&țt: reyri^v-ri substanța contrari, ă din Carac- teru’ rpeetfîc Sîrwesxr» peUpcpOAcâ. De- MuusrTî Digestia șs asmalana pro terne- lor V s minele Irozieria in chimia •rgaadcă. inme: * de c-2*trl. de poziție, geccnetr-că ș- renri. Hidrați de eufna Monoreharide. A! ctce s! acucne. r.uuu ; Dizaharide. Zaharc-ra. Fioncreș Polizaharide. Celuloză. Compcuztie. strat- tură. Proprietăți. Celuloza șoca;. N .1 ută de celuloză. Celuloidul- Ace* and de - loză. Hirtia. Fabricarea ce! .:■**- rin a—l donul. C’Tjntfx. A~ - mru Re?_;ia de cuivare cu todul ISTORIA ROMÂNIEI EPOCA STEAVECHI ȘI VECHE Orinduirea comenei primitive Epoca pietrei pe teritoriul României Pcirii ; ri.. Ui OfMrrt ȘTi- țitri euc.;: -cri tice. Epoca metalelor pe teritorial României BrcnzuL FieruL Geto-dact' rirflțmții / cultura lor: legăturile tu ~ : Coloniile grecești din Doarigea. Un - t de triburi geto-dace. Orinduirea selarMistâ Statal dac de Ia Borebista Ia Deeebai Statul dac sub Burebisra. Cr. luat a da- cică în perioada statuiu; dat Dc-teta. Cucerirea Daciei de titre r-y- .ar Dacia in timpul «tăpinirii roosaae Hotarele și organizarea Dema: m — ?r.e AutolUoni ți Crituuști V =■= Dacia --- mană. Retragerea stăptr.im r-t-are din Dacia. Epoca de trecere la feudalism Continuitatea daeo-romană și migra tiz popoarelor pe teritoriul BomEniei. Continuitatea daco-rcmană Drcntgea ’e secolele I-IV ea. Popoarele migratoare pe teritoriul României Formarea poporului și a limbii nmine Teoria imigrați: .istă ; nete—-.-..--.a. e Dovezi arheologice ale eontmuității ir. sec. V—X. Tnponimri ș: română ți continuitatea. Ser- -;f - ua nu- melui de vlah. Teritoriul de fermare a poporului român și a _it: rucaooc. în- cheierț '. procesului de f- —are a pcpcrjlui român și a limbii române. EPOCA -MEDIE Orinduirea feudală începuturile relațiilor feudale pe terito- riul țării noastre Formarea relațiilor feudale 'procesul de diferențiere socială și de destrămare a obștilor). Organizarea politică. Formarea statelor feudale: Transilva- nia, Țara Românească și Moldova Formarea voievodatului Transilvaniei și organizarea acestuia. Marea invazie tătaro- mongolă. Formarea Țării Românești (eta- pele procesului de unificare, cucerirea in- dependenței sub Basarab). Formarea Mo!- do vei (etapele, cucerirea independenței sub Bogdan I). însemnătatea formării statelor românești. Dezvoltarea Țărilor Române de la sfîrși- tul secolului al XlV-lea pînă la mijlocul secolului al XV-lea Dezvoltarea economică. Situația socială. Organizarea internă a țărilor române. Situația politică a Țărilor Române de la sfîrșitul secolului al XlV-lea pînă în mij- locul secolului al XV-lea Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrîn (luptele de apărare împotriva turcilor). Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Decăderea țărilor ro- mâne sub urmașii lui Mircea și Alexandru. Răscoala de la Bobîlna Cauzele și izbucnirea răscoalei. Forțele sociale participante. Desfășurarea răscoalei (lupte, „Unio trium nationum“, apogeul și declinul răscoalei). Sfîrșitul și impor- tanța răscoalei. Țările Române în frontul antiotoman sub conducerea lui lancu de Hunedoara și Vlad Țepeș lancu de Hunedoara și lupta antiotoma- nă condusă de acesta. Continuarea luptei antiotomane de către Vlad Țepeș. Perso- nalitatea lui lancu de Hunedoara și a lui Vlad Țepeș. Țările Române în timpul Iul Ștefan cel Mare Lupta pentru consolidarea domniei și a tării. Războiul antiotoman condus de Ște- fan cel Mare. însemnătatea domniei și personalitatea lui Ștefan cel Mare. Frămîntări sociale și politice în prima jumătate a secolului al XVI-lea Războiul țărănesc din 1514 : cauzele șl izbucnirea răscoalei, organizarea, progra- mul și desfășurarea răscoalei, sfîrșitul. ur- mările ș: însemnătatea războiului țărănesc. Luptele interne din Moldova, Țara Ro- mânească și Transilvania Moldova în timpul iui Bogdan III. Ste- fânită și Petru Rareș. Tara Românească în timpul domniei lui Radu cel Mare. Neagoe Basarab si Radu de la Afumați. Luptele pentru stăpinirea "i'-arsilvar,:»! Dominația otomană asupra Țărilor Ro- mâne în a doua jumătate a secolului al XVI-lea Obligatsde tân;or române fat’ de impe- riul otoman. Regimul politic al dominației otomane. SiTuația politică ia a deva jumă- tate a sec. al XVI-lea (lupta an.ticrimană dusă de Ioc-Vodă',. Dezvoltarea culturii ta secolele al W-le* și al XVLlea ZdorSo^sfia. TipftttalSak Ariritecturv Sculptura și pătura. Tlrtk Rsnl.v la tawint» a «ee. al XVTH-lea de rulburi Ltmrira tmtianu» damâu’.iei kataSrrriee ta TnanTriar» «i * daMafilar faam*le ta Me4<3va^ Tar» Iihmri RUboec' i ~* ~n - de esneta- aerea tai Fra* "lac BAknsf H. tat&acree Iu Tnrss rr-ix *a=a- nrt In Mi j r Mjc4riea>ri pini ta * de«a jBHsMate a aaeatatal al XVIII- iea. Ot^oCh-Je țirta’ tckMm tal* de t=>- Sdsațaa pa 'Set « UrGsr nete In • coa EFOCA MOOVRM Situtia Tirilec R—■ta a do»» ja- asSsate a ser-ohata zi KVfB-iea,. T*'?t ■ rșe-sy'-ir» Î5 țiri)e re—ine. OrgmLuxrea m'-’mâ a țârilor ro- F.i>e<»ta unsL£-n.«r dta iT54 din TrimșO- va-îa ILT așir-ky EaUcraie iatre 1790— Mimarea rev&lrtionari din 18’1 de sub cere.a Jai T'nd^r VT»diiiiirescu — pro- lej al revolstiei bergheze din 1848 Cauzele mișcării Rriu! Eteriei. Izbuc- rirea mișcării, proclamația de la Padeș. Desfățu—rva ș: sfîrșitul mișcării. Carac- wnsi ț: însemnătatea mișcării revoluțio- riâîC. Dezvoltarea culturii naționale i---.-uț::ie culturale. Activitatea știin- tUicâ-ii-erară. Artele plastice și arhitec- pj*s F-— arca națiunii române. Țările Române în perioada premergătoa- re revoluției de la 1848 Principatele Române între 1821—1827. Tratatul- de la Adrianopol. Regulamentul crșa-i- Mișcările revoluționare premer- gătoare anului 1848 (Moldova, Țara Româ- nească și Transilvania). Orinduirea capitalistă Revoluția burghezo-domocrafică din 1848 Mișcarea revoluționară din Moldova : începuiul mișcării, programul mișcării, pregra—ele burghezo-democratice din mai l £48. R .-r.lutia burghezo-democratică din Tara Românească: forțele revoluționare, pregătirea, programul, începuturile, des- fâșunsrea și înfăptuirile revoluției. Revo- i ;’ a burghezo-ccmocrată din Transîl- vynîs : caracterul, programul, forțele re- volutrinare ș: desfășurarea revoluției; în- cercări de colaborare revoluționară româ- nc—mițr aro-germană. însemnătatea isto- ncă a revoluție: de Ia 1848—1849 din cele trei țări române. Unirea Moldovei cu Țara Românească, începutul procesului de formare a statului național român Principatele Rmnâne după revoluția de ’a 134?. Lupta fre’eior ur.ior.iste pentru Unise. Aduririle ad-hoc. Convenția de la Psyis. InțăpivirîA Uniri; — începutul pro- cesului de forz-ars a statului național ro- mân. Reformele htfâpujiie în timpul domniei lui Alexandru Ian Cura Cor.schdares Uniri;. Priiiripalele refor- me înfăptui*- în I3S2—1864. Sfîrșitul domniei lui Alexandru lor. Cuza. Dezvoltarea Eomăniei in anii 1866—1874 Instaurarea dinastiei străine. Dezvolta- rea social-economicâ. începuturile mișcării muncitorești și socialiste. Războiul pentru independența națională a României Premisele interne și împrejurările ex- terne. Proclamarea independenței de stat a României. Războiul pentru independență. Recunoașterea independenței : Tratatele de la San Stefano și Berlin. Dezvoltarea României între 1878—19M Dezvoltarea economică. Viața politica și socială în România (politica internă și ex- ternă). Dezvoltarea mișcării muncitorești și socialiste : crearea P.S.D.M R Transilvania în a doua jumătate a se- colului al XlX-Iea Transilvania pînă Ia dualism (1849—■ 1867). Transilvania în timpul dualismului (1867—1894) : viața social-politică, lupta de eliberare națională, Memorandumul, dez- voltarea mișcării muncitorești. România la începutul secolului XX Situația economică. Viața politică Ia în- ceputul secolului al XX-lea pînă în primul război mondial. Mișcarea muncitorească din România între 1900—1907. Marea răs- coală a țăranilor din 1907. Mișcarea mun- citorească între 1908—1910. Reconstituirea P.S.D.R. Dezvoltarea Transilvaniei de la Memo- randum pînă la primul război mondial Dezvoltarea economică și sfială (struc- tura socială și națională, mișcarea munci- torească. mișcările țărănești), viața politică. România în timpul primului război mondial România în perioada r.e ;*"al tâțli ar- mate. lupta clase: muncitoare împotriva războiului. Parurțarea Românie' la pri- mul război mor-dial : mărie b a .: din vara anului 1917. R>mn->a Ia sf'rsuul a- nului 19!" st ir. anul 1918 Unirea TrUBstlvanid cu România. In- eheiere* procesului de formare a statului național unitar român Situația Trans:h'ameî in anii primului război mondial Evenimentele din toamna anului 1918. Marea Adunare Națională de la AIb»-IuU*. lasemalutea Utarică s V- ruru Transllvarue: cu vechea Romănie. Dervultarea culturii ta perioada 1848— 1518 învățămîntul. Știuta. Tehnica. Societăți cuiraral-șt:intri: re. Literatura. Artele. EPOCA CONTEMPORANĂ In primii ani după război Viața ecor-rm vă ; tefoma agrară din P^tK-a tatersâ. PtaâiKu «Kâs&â- Arîssul rtvolcirau din anii 1918—1530. Crearea Partidului Comucisi Român X.șc*rs.a m-r.: am . *.. 1918— 3930. Gre a g*c-eraiâ d.r. T-20. Lapfca pentru crearea Partidu Iui C-osnuniri Rr—îri Cor.gresul meâri: raruduuri CxrunîȘt Român. E:mânia ta periaada stabilizării vremel- nice si partiaăe a capitalismul ui (1922— 19=m Situări» eco-ncxucă si serială V;a*.a pc- lltJtă Pri vea externă Acti^ ratea Far:i- cul— C-smunist Rumân ș; musuarea m.uz:- c-oreasuâ ta pertaada erizei economice eresce ale munriterder ceferiști sj pfu-alirt; dtn ianuarie—februarie 1933. ? r sem-ăia Ier istorică internă și ex- Remânia In perioada creșterii pericolu- lui fascist V;a:a scrial-economică. Politica exter- aâ. LMpU PCX pentru peri- cniuiui fasc:s: și apărarea intereselor po- poruluL - - România In perioada dictaturii regale Viața economică. Dictatura regală și po- litica sa internă ți externă. Dictatul de la Viena și caracterul său imperialist. Mis- c«rea muncitorească și activitatea P.C.R. in ari: dictaturii regale. România în timpul dictaturii militaro- fa-ciste sl a războiului antisovîetic Dictatura militaro-fascistă și urmările ei. Lupta maselor populare sub conducerea P.C.R. împotriva dictaturii militaro-fas- £jî*e și a războiului antisovîetic. Dezvoltarea culturii între cele două răz- boaie mondiale învățămîntul. Știința. Tehnica. Presa. Literatura. Artele. Revoluția populară Insurecția națională antifascistă Pregătirea poliiică și militară a insu- recției în primăvara și vara anului 1944. Victoria insurecției naționale antifasciste, însemnătatea ei internă și internațională. Participarea României la războiul anti- hitlerist Eliberarea întregii țări de sub ocupa- ția germano-hortystă. Participarea arma- tei române la luptele, de pe teritoriul Un- gariei și Cehoslovaciei. Desfășurarea revoluției populare în România Situația politică și economică a Româ- niei după victoria insui’ecției. Crearea Frontului Național Democrat. Lupta pen- tru instaurarea guvernului democrat. Con- solidarea regimului democrat. înfăptuirea reformei agrare. Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Victoria for- țelor democratice în alegerile parlamen- tare din 1946. Pi-oclamarea Republicii Populare Române. Orinduirea socialistă începutul Revoluției Socialiste în Româ- nia înfăptuirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare. Re- publica Populară Română — stat al oa- menilor muncii. România pe drumul construirii econo- miei socialiste Industrializarea socialistă in țara noas- tră ; desăvirșirea procesului de refacere economică a țării ; naționalizarea princi- palelor mijloace de producție ; planifica- rea economiei naționale ; procesul de in- dustrializare socialistă. Transformarea so- cialistă a agriculturii ; Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1949 ; formarea țără- nimii cooperatiste ; întărirea alianței din- tre clasa muncitoare și țărănimea mun- citoare ; victoria socialismului Ia sate. Creșterea rolului Partidului și a statu- lui nostru socialist Structura statului nostru sociabst. Con- gresul al IX-lea al P.C.R. (iulie 1965). Se- siunea Marii Adunări Naționale (august 1965). Conferința națională a P.C.R. din decembrie 1967. Congresul al X-lea al P.CJU (1969i. Politica externă a Republi- cii Socialiste România. Dezvoltarea culturii românești după eli- berare Revoluția culturală. învățămîntul. Știin- ța. Literatura și artele. LIMBA ENGLEZĂ Din materia clasei a Xl-a The Beginnings of English Literature (privire generală). G. Chaucer (activitatea literară) ; The Canterbury Tales (prezentarea operei). The Renaissance (privire generală). W. Shakespeare (activitatea literară); The Poems and the Sonnets ; The Chro- nicle Plays : The Plays of the First Pe- riod ; The^PIays of the Second Pviod ; The Plays of the Third Period (prezen- tarea pieselor). The Age of the Enlightenment (privire generală). Daniel Defoe (activitatea literară) ; Ro- binson Crusce (fragmente, analiză lite- rară). ,1. Swift (activitatea literară) ; GuUiver’s Travels (f-agmente, analiză literară). Henry Fielding (activitatea literarii) ; fragment din „Tom Jones“ (analiză, lite- rară). Rîchard B. Sheridan (activitatea litera- ră) ; fragment din „The Schcol for Scan- d31“ tanaliză literară). R. Burns (activitatea literară) : To a Meuntain Daisy (caracterizarea noeziei). F.omontieism (privire generală). G. G B’-’-on (activitatea literară); Childe Hi’oH’s Pilgr’mage (fragment, a- naliză lite-ară). P. B. Shellev (actiritatea literară) : fragment din ..The Masque of Anarchy" (analiză literară). John Keats (activitatea literară) ; frag- ment din ..La Belle Dame Sans Mercy“ (analiză literară). Walter Sectt (activitatea literară) : frag- ment din ..Ivanhoe" (analiză literară). Din materia clasei a XII-a Reilistic Poetry and Prese in the XlX-ih Centurv (privire generală). Ch. Dickens (activitatea literare) ; Hard T:mes if-agment. analiză literară). W. M. Tha'-kerzy (activitatea literară) ; Vanitv Fata (fragment, analiză literară). Os car IVl'de (activitatea literară) : frag- ment d;n „The Hanpy Prinee" (analiză lir tereră',. Tw^nti-th Century English Literaturo (rărire gy^-nlă'. ,T. Galswerth’- factivitatea literară) ; The Mnn of Property (fragment, analiză litere -ăl. G. B. Sbaw (activitatea literară) : Caesar »nd Clecnatra (fragment, analiză literară). James Jovre (activitatea literară) ; frag- ment din ..Ulvsses' (analiză literară). R. A’din'^on (activitatea literară); Dczth of a Hero (fragment, analiză lite- rară'. Enriish Literature of Today (privire ge- nerală). E. A. Poe (activitatea literară) ; The Gald Bug (fragment, analiză literară). M. Twain (activitatea literară) : Huckle- berry Finn (fragment, analiză literară). Jack London (activitatea literară) ; fragment din „White Fang" (analiză lite- rară'. E. Remingway (activitatea literară) ; A Farewell to Arms (fragment, analiză li- terară). LIMBA FRANCEZĂ Din materia clasei a X-a La Fontaine : Le Coche ei Ia Mouche (analiză literară). Voltaire: Le Corridor de Ia tentation (prezentare generală). Alphonse Daudet : Tartarîn de Tarascon, tueur de lions (prezentare generală). Arthur Rimbaud : Le Dormeur du val (analiză literară). Anatole France : La rentree des elasses (analiză literară). Din materia clasei a Xl-a La litterature francaise du Moyen-âge (privire generală). La Chanson de Roland (caracterizarea epopeei). La Renaissance (privire generală). Francois Rabelais (activitatea literară) ; Gargantua et Pantagruel (caracterizare generala) ; Leifre de Gargantua â son fils (fragment, analiză literară). Pierre de Ronsard (activitatea literară) ; Pour Helăne (analiză literară). Le classicisme (privire generală). Pierre Corneiîle (activitatea literară) ; Le Cid (caracterizarea tragediei). Scene des stances (I, 6) (analiză literară).' Scene de la provocation en duel (II, 2) (analiză literară). Jean Racine (activitatea literară) : An- dromatjue (caracterizarea tragediei). He- sitations d’Andromaque (III, 8) (analiză literară). ' Moliere (activitatea literară) ; Le Bour- geois gentilhomme (caracterizarea come- diei). Monsieur Jourdain apprend Forto- graphe (II, 4) (analiză literară). Moncicur Jourdain et le mariage de sa fille (III, 12) (analiză literară). La Fontaine (activitatea literară) ; Les Obseques de la lionne (analiză literară). Le XVIII-e siecle (privire generală). Denis Diderot (activitatea literară) ; fragment din articolul „Autorite politique" (analiză literară). Voltaire (activitatea literară) ; Jeannot et Colin (fragment, analiză literară). J. J. Rousseau (activitatea literară) : „Emile ou de l’Education" (prezentare ge- nerală). Emile apprend un metier (frag- ment, analiză literară). Les Reveries du promeneur solitaire (fragment, analiză li- terară). Le romantisme (privire generală). Victor Hugo (activitatea literară) ; poe- zia „L’enfant" (analiză literară) ; drama „Buy Blas" (prezentare generală) ; frag- mente din „Ruy EIas“ (II, 3) (analiză li- terară). „Les Miserables“ (prezentarea ro- manului). La Fetite tonte seule (fragment, analiză literară). Alfred de Musset (activitatea literară) ; La Nuit de Mai (fragment, analiză lite- rară). Din materia clasei a XII-a Le realisme (privire generală). Honore de Balzac (activitatea literară) j Balzac și „comedia umană" ; Eugenid Grandet (prezentarea romanului). Maladii et agonie de Grandet (fragment, analizj literară). Gustave Flaubert (activitatea literară) i Madame Bovary (prezentarea romanului) (Continuare în pag. 4-a) PAGINA 3 PROGRAMELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT (Urmare din pag. 3-a) Le Bal de Ia Vaubycssard (fragment, a- naliză literară). Charles Baudelaire (activitatea literară) ; L’Albatros (analiză literară). Emile Zola (activitatea literară) ; Ger- minai (prezentarea romanului). Reunion des mineurs dans Ia foret (fragment, a- naliză literară). Guy de Maupassant (activitatea litera- ră) ; Le Pere Milon (analiză literară). Anatole France (activitatea literară) ; Le Crime de Sylvestre Bonnard — tn matin ă Paris sur Ies quais de la Seine (fragment, analiză literară). Le XX-e siecle (privire generală). R. Rolland (activitatea literară) ; Jean- Christophe (caracterizarea romanului). Jean-Christophe â 14 ans (fragment, a- naliză literară). Roger Martin du Gard (activitatea li- terară) ; Les Thîbault (prezentarea roma- nului). La Consultation (fragment, analiză literară). Pari Eluard (activitatea literară) ; Cou- rage (analiză literară). LIMBA GERMANĂ Din materia clasei a Xl-a J. W. Gcethe: activitatea literară; Faust (prezentarea fragmentelor, caracte- rizare generală). Fr. Schiller: activitatea literară: Kabale und Liebe (caracterizare generală). He'nrich Heine : activitatea literară ; Deutochland. Ein Wintermărchen (prezen- tarea fragmentului, caracterizare gene- rală). Din materia clasei a Xll-a Gottfried Keller : activitatea literară ; Das Făhnlein der sieben Aufrechten (ca- racterizare generală). Th. Storm : activitatea literară ; Pole Poppenspăler (caracterizare generală). R. M. Rilke : activitatea literară : Volks- we’se (analiză literară). Tiu Mann : activitatea literară ; Mario und der Zauberer (analiză literară). J. R. Becher : activitatea literară ; Ein Licbesgedicht (prezentarea poeziei). B. Brecht : activitatea literară ; Leben des Galilei (caracterizare generală). Anna Seghers : activitatea literară ; Das sici te Kreuz (caracterizare generală). Frwin Strittmatter: activitatea litera- ră; Der Wundertăter (prezentarea frag- meitului, caracterizare generală). fi BOII: activitatea literară ; Die Waage der Baleks (analiză literară). I’r. Diirrenmatt: activitatea literară ; Die Physiker (caracterizare generală). Alfred Margul-Sperber : Das Wort mei- nc ? Mutter (analiză literară). Anton Breitenhofcr : Am Weltbuckel (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). LIMBA RUSĂ Din materia clasei a Xl-a A. S. Pușkin : activitatea literară ; Ev- g tenii Oneghin (fragmente, analiză lite- rară). M. I. Lermontov : activitatea literară ; Un erou al timpurilor noastre (prezenta- rea fragmentelor). N. V. Gogol: activitatea literară ; Revi- zorul (fragmente, analiză literară). I. S. Turgheniev : activitatea literară ; flumu (prezentarea fragmentului). N. A. Necrasov : activitatea literară ; □rumul de fier (analiză literară). L. N. Tolstoi: activitatea literară ; Na- tașa Rostova (fragment din romanul „Război și pace" — caracterizare ge- nerală). A. P. Cehov : activitatea literară ; Gra- sul și slabul (prezentarea nuvelei). Din materia clasei a Xll-a A. M. Gorki; activitatea literară ; Cu- vîntarea lui Pavel Vlasov la judecată (fragment din romanul Mama — analiză literară). V. V. Maiacovski; activitatea literară ; V. I. Lcnin (fragment, analiză literară). S. A. Esenin : activitatea literară ; Mă- linul (analiză literară a poeziei). N. A. Ostrovski : activitatea literară ; Așa s-a călit oțelul (fragment, analiză literară). A. N. Tolstoi : activitatea literară ; Cal- varul (prezentarea fragmentului). M. A. Solohov : activitatea literară ; Pe Donul liniștit (fragment, analiză literară). C. Fedîn : Primele bucurii (prezentarea fragmentului). A. N. Arbuzov : Poveste din Ircutsk (scene din dramă, prezentarea lor). LIMBA LATINĂ Din materia clasei a XI-a C. I. Caesar : texte alese din : De bello Gallico (VI, 19, 25; VII, 63). M. T. Cicero : texte alese din : Pro Plan- cio, 26 ; Ad Quintum fratrem (I, 1) । In Catilinam (I, 1, 11). C. Sallustins Crispus : texte alese din : De coniuratione Catilinae (XX) ; De bello lugurthino (LXXXV). T. Lucretius Carus : versuri alese din : De rerum natura (I, 1 ; V. 1446—1455 ; VI. 807—815). Din materia clasei a XII-a P. Vergilius Maro: versuri alese din : Aeneis (I, 1—11 ; II, 40—49 ; IX, 420—430). Q. Horatius Flaccus : Satire (I, 1) ; Car- mina (I, 9) ; versuri alese din : Ars Poeti- ca (I, 1—23). P. Ovidius Naso : versuri alese din : Metamorphoseon (I, 1—25. 72—86) ; Tris- tia (V, el. 10, 15—38) ; Epistulae ex Ponto (IV, 3, 5—29). T. Livius : texte alese din : Ab Urbe condita (I, 26; II, 10, 13 ; VI, 35; XXV, 31). P. C. Tacitus : texte alese din : Annales (I, 1, 31 ; XV, 62). NOTA. La limbile moderne, candidati- lor li se vor cere expuneri în limba mo- dernă respectivă, cu privire la scriitorii și operele prevăzute în programa de baca- laureat, aplicații ale cunoștințelor de gra- matică studiate și conversații uzuale pe temele prevăzute în programele școlare. La lucrarea scrisă, candidatii vor trata un subiect de literatură și vor efectua și o retroversiune. în timpul examenului scris și oral r.u se vor folosi dicționare. La limba latină, la proba scrisă și la examenul oral candidatilor li se vor cere traducerea și analiza gramaticală a unui text studiat din operele scriitorilor prevă- zuți în programa de bacalaureat, precum și noțiuni elementare din prozodie și me- trică. în timpul examenului scris și oral nu se vor folosi dicționare. BIOLOGIA GENERALĂ — Materia vie. Compoziția chimică și însușirile fizice (compuși chimici anorga- nici și organici; starea coloidală'. Metabo- lismul — însușire esențială a materiei vii (asimilație, dezasiirulație, aspecte energe- tice ale metabolismului). Reproducerea ca însușire a materiei vii. — Organizarea materiei vii. Categorii de sisteme. Unele însușiri generale ale sistemelor biologice. Nivelele de organi- zare ale materiei vii; nivelul individual, nivelul populațional sau al speciei, nivelul biocenotic. Interdependența sistemaiîT biologice de diferite nivele. — Originea vieții pe Pămîr.t Concepția actuală privind apariția vieții pe Părr.îr.t. Formarea celor mai simple substanțe or- ganice. Apariția substanțelor organice complexe (proteine și acizi nucleici, ipo- teze privind caracterul primordial al apa- riției lor). Apariția primelor forme de e- xistență a materiei vii caracterizate prin metabolism. — Evoluția speciilor. Dovezile evoluției vieții. Dovezi paleontologice : evoluția plantelor și animalelor in decursul erelor geologice. Dovezi din anatomia comparată și din embriologie. Explicația actuală a procesului evoluției (factorii și mecanismul evoluției). Eredi- tatea și variabilitatea. însemnătatea aces- tora în procesul evoluției. Unele legi ale eredității. Baza materială a eredității. A- cizii nucleici și însemnătatea lor pentru transmiterea caracterelor ereditare. Loca- lizare, cromozomi, gene, cod genetic. S.n- teza substanțelor proteice. Variabihtatea- Variații ereditare — care afectează sub- stratul material al eredității, variatii ne- ereditare —- care nu afectează acest sub- strat. Mutații genice, cromozomice. pob- ploidie. Importanța lor evolutivă. Cauzele lor. Provocarea artificială a mutațiilor, radioselecția, rezultate practice. Relațiile organismelor cu medroL Rela- țiile cu mediul abiotic (temp-eratură. umi- ditate. lumină etc.). Relațiile organismu- lui cu mediul biologic (reiatii înterspeti- fice și relații intraspeufice). Im portar.-, a practică a acestor reiatii Selecția. Selecția artifîc al? Orisinea plantelor și a animalei:r dome*‘.ice. Se- lecția naturală. Divergenta șt convergența caracterelor Procesul transi-imam și a- daptării speciilor — rezultat al selecției naturale. Rolul creator al selecție:. — Originea omului. Poziția omului in regnul animal Primatele, maimuțe stră- vechi și maimuțe actuale. Asemănări și deosebiri între maimuțe și om (anatomi- ce, fiziologice, biochimice, ertnoixxe’'. Factorii biologici In procesul transfcrmăr.i maimuței în ora. Factorii sociali ai uma- nizării. Rolul muncii și limba;u™i în proce- sul apariției omului. Strămoșii fosili ai o- mul ui. Rasele umane. — Dezvoltarea științelor biologice în țara noastră. FILOZOFIA Șl SOCIALISMUL ȘTIINȚIFIC NOȚIUNI DE ISTORIE A FILOZOFIEI Filozofia — concepție generală despre lume. Problema fundamentală a filozo- fiei. Materialismul și idealismul — două linii fundamentale în filozofie. Partinita- tea filozofiei. Dialectica materialistă. Opo- ziția dintre dialectică și metafizică. Lupta dintre materialism și Idealism in filozofia antică. Materialismul antic. Lup- ta dintre materialism și idealism în anti- chitate. Filozofia materialistă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Dezvoltarea gîn- dirii filozofice materialiste. Caracterul me- canicist și metafizic al materialismului pre- marxist. Concepția idealistă asupra socie- tății. Filozofia clasică germană. Concepția lui Immanuel Kant. Limitele concepției sale. Filozofia lui G. W. Hegel. Dialectica lui Hegel. Concepția materialistă a lui Lud- wig Feuerbach. Limitele concepției sale, însemnătatea filozofiei clasice germane. Apariția marxismului — revoluție în fi- lozofie. Condițiile istorice, premisele teo- retice și științifice ale apariției filozofiei marxiste. Esența revoluției înfăptuite de marxism în filozofie. Documentele Con- gresului al X-lea al P.C.R. despre necesi- tatea însușirii filozofiei marxiste. Lupta dintre materialism și idealism în perioada de după revoluția de Ia 1848. Pătrunderea marxismului — cotitură re- voluționară în istoria filozofiei din ' Ro- mânia. Gindirea soial-poiitică și filozofică din România in perioada de după re- voluția de la 1348. Filozofia materialistă a lui Vasile Conta. începuturile răspîndirii marxismului în România. Constantin Do- brogeanu-Gherea. Curentul materialist și ateist in științele naturii. Tendințele pro- gresiste, democratice. Filozofia idealistă. Filozofia și sociologia în perioada dintre cele două războaie mondiale. Lupta P.C.R. pentru răspindirea filozofiei marxiste în România. NOȚIUNI DE MATERIALISM DIALECTIC Materialitatea lumii. Noțiunea filozofică de materie. Unitatea materială a lumii. Materia șî mișcarea. Mișcarea, ca mod fundamental de existență a materiei. Spa- țiul și timpul, forme obiective de existență a materiei. Conștiința — funcție a creierului ome- nesc — produs al vieții sociale. Conștiința — funcție a creierului omenesc. Conștiința — formă superioară de reflectare. Rolul practicii socal-istorice in dezvoltarea con- științei. Conexnmea ■niversală. Legea — formă a eoa exiunU unrvanle. Conexiunea uni- versală. Legea — fermă a conexiunii uni- versale. Cercetarea multilaterală, concret- istorică a fenomenelor. Contradicția — izvorul dezvaltării Con- tradicția și rolul ei in dezvoltare. Unita- tea și lupta contrariilor. Contradicțiile an- tagoniste și neantageniste. Dezvoltarea ea trecere de la o calitate la alta, superioară. N-țiur-'e filozofice de calitate și cantitate. Trecerea de la acu- m-ar cantitative la «ch —-urî calitative. Diversitatea fermelor de salt. Care este sensul dezvoltării 7 Negația dialectică și rtlul ei in procesul dezvol- tării. Caracterul prugresv al dezvoltării. Teoria «irnotițterii. Posibilitatea cunoaș- terii lurmu Practica și rolul ei în cunoaș- tere. Treptele procesului cunoașterii. NOȚIUNI DE MATERIALISM ISTORIC ȘI SOCLAL1SM ȘTIINȚIFIC Formațiunea socială și epocile istorice. Natura a. woctatm. Hr-ul determinant ai midulu: ce pruducție in viața socială. se cala. Epocile istorice. Epo- Baza și «ywiMIu ă Noțiunile de baza si Suprastructură. Raportul dialectic intre bază si suprastructură. Sarcinile tra- sate ce Ccugres— ai X-lea al P.C R pri- vind dezvoltarea oaze: și suprastructurii soctaliste in patria n-castrâ. Poporul — făuritorul istoriei. Pcporui și rt.ui său jttrte. n: ui p^rsr.r.ahtâți; ir. isune. Creet-.rea r:lul_; maselor p^pu- 1 ri in s.cla„; . Cergial X-iea al pCR âtqw imuldlitwp mtvlrț! -- 1.. .-.uuelzr la rezolvarea problemelor Clisele sociale. Definiția claselor. Ca- racterul istoric al claselor. Lup ia de clasă și rolul ei în dezvoltarea societății. Misiunea istorică a clasei mun- citoare. Lupta de clasă, lege obiectivă a societăților cu clase antagoniste. Luptele sociale in țările capitaliste in etapa ac- înaii Partidele politice. Dezvoltarea mișcării comuniste mondiale. Partidele politice și rolul lor în viața socială. Partidul revolu- țitnar al proletariatului. Dezvoltarea miș- clrti i-uir.ă'.: mondiale. Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. cu privire la necesitatea întăririi continue a unității și coeziunii mișcării comuniste și munci- torești internaționale. Partidul Comunist Român — forță poli- tică conducătoare in Republica Socialistă România. Partidul Comunist Român — partid marxist-ieninist, conducătorul în- cercat al poporului în construirea socia- lismului. Creșterea rolului conducător al Partidului Comunist Român tn etapa ac- tuală de dezvoltare a țării noastre. Con- gresul al X-lea al P.C.R. despre necesita- tea întăririi rolului de conducător al par- tidului nostru. Revoluția socială. Revoluția socială șl cauzele ei. Caracterul șl forțele motrice ale revoluțiilor sociale. Revoluția socialistă. Elaborarea șl dez- voltarea de către clasicii marxism-leninis- mului a teoriei revoluției socialiste. Tre- cerea de la capitalism la socialism în epoca contemporană. Revoluția populară din România. Cau- zele obiective ale revoluției populare din țara noastră. Sarcinile și forțele motrice ale revoluției populare. Victoria deplină și definitivă a socialismului în țara noastră. Bilanțul realizărilor obținute pe drumul desăvîrșirii construirii socialismului făcut de către Congresul al X-lea al P.C.R. Transformările în structura de clasă a României. Clasa muncitoare, clasă condu- cătoare a societății noastre. Necesitatea is- torică a alianței muncitorești-țărănești. Li- chidarea claselor exploatatoare din țara noastră. Schimbarea naturii sociale a cla- sei muncitoare, țărănimii și intelectualită- ții. Clasa muncitoare — clasa conducă- toare a societății noastre. Organizarea crescîndă a societății noastre în etapa ac- tuală. Originea și esența statului. Cum a apă- rut și ce este statul. Tipuri de stat. Statul imperialist contemporan. Statul socialist — un nou tip de stat. Statul socialist român, stat unitar, inde- pendent și suveran, instrumentul princi- pal al construirii socialismului. Statul so- cialist, cucerire istorică a poporului nos- tru. Statul socialist, instrumentul princi- pal al construcției socialismului în țara noastră. Creșterea rolului statului în eta- pa actuală. Democrația socialistă. Dezvoltarea con- tinuă a democrației socialiste în țara noas- tră. Superioritatea democrației socialiste asupra democrației burgheze. Dezvoltarea democrației socialiste în România în eta- pa actuală. Congresul al X-lea al P.C.R. despre adîncirea continuă a democrației noastre socialiste. Suveranitatea de stat în condițiile con- temporane. Suveranitatea de stat. Impe- rialismul și suveranitatea. Suveranitatea de stat în condițiile socialismului. Dezvolta- rea relațiilor internaționale și suveranita- tea. Pacea și războiul. Problemele păcii și războiului in condițiile epocii contempo- rane. Cauzele și caracterul războaielor. Problemele păcii și războiului în condi- țiile contemporane. România, factor activ in lupta pentru pace și progres social. Congresul al X-lea al P.C.R. despre poli- tica externă a R. S. România. Națiunea. înflorirea națiunii în condi- țiile socialismului. Națiunea — formă isto- rică de comunitate umană. Națiunea în capitalism. Națiunea în socialism. Dezvol- tarea națiunii socialiste române. Rezolvarea marxîst-leninistă a proble- mei naționale în țara noastră. Rezolvarea problemei naționale in România. Frăția dintre oamenii muncii români și cei apar- ținînd naționalităților conlocuitoare. Mișcarea de eliberare națională — parte integrantă a procesului revoluționar mon- dial Prăbușirea sistemului colonial al im- perialismului. Lupta popoarelor pentru consolidarea independenței naționale, pen- tru progres economic și social. Patrie și patrieusm. Internaționalismul socialist. Ce este patria și patriotismul ? Patriotismul socialist. în ce constă inter- naționalismul socialist ? Politica consec- vent internaționalistă a P.C.R. Congresul al X-lea al P.C.R despre necesitatea edu- cării patriotice și internaționaliste a tine- retului Conștiința socială și rolul ei în viața so- cietății Conștiința socială, reflectare a existentei sociale, independența relativă a conștiinței sociale față de existența socială. Rolul activ ai ideilor în viața societății Normele socialiste de conviețuire in so- cietate. Relațiile socialiste de conviețuire in societate. Rolul crescînd al colectivi- tății. al opiniei publice în educarea comu- nistă a oamenilor. Știința și rolul ei în dezvoltarea socie- tății Știința și societatea. Revoluția teh- nico-științifică contemporană. Dezvoltarea științei în țara noastră și întărirea legă- turii ei cu practica construcției socialiste. Formarea și dezvoltarea conștiinței so- cialiste în țara noastră. Transformările în fizionomia spirituală a oamenilor muncii din țara noastră. Creșterea rolului con- științei socialiste in etapa actuală de dez- voltare a României. Congresul al X-lea al P.C.R. despre rolul materialismului dialec- tic și istoric în formarea conștiinței socia- liste. Lupta ideologică in filozofie și sociologie in societatea contemporană. Socialismul și comunismul. Cele două faze ale societății comuniste. România so- cialistă pe calea progresului și civilizației. Sarcinile trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. privind dezvoltarea R. S. România în etapa următoare. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 Ml • CONSTANȚA ANUNȚA Scoaterea la concurs a următoarelor posturi : Catedra de Istorie — Geografie: — lector, poz. 5 din statul de funcțiuni, disciplinele : Istoria veche universală și Istoria medie universală. — lector, poz. 7 din statul de funcțiuni, disciplinele : Istoria modernă a României și Istoria contemporană a României. Catedra de Fizică : — lector, poz. 3 din statul de funcțiuni, disciplina : Optică și spectroscopie. Catedra de Chimie : — conferențiar, poz. 3 din statul de funcțiuni, disciplina t Chimie biologică. — lector, poz. 5 din statul de funcțiuni, disciplina : Industrii chimice. — lector, poz. 6 din statul de funcțiuni, disciplinele : Chimia anorganică și analitică și Metodica predării chimiei. — lector, poz. 7 din statul de funcțiuni, disciplina : Chimia organică. — asistent, poz. 8 din statul de funcțiuni, disciplinele : Chi- mia organică și Chimie generală. — asistent, poz. 9 din statul de funcțiuni, disciplina : Chimie anorganică. Catedra de Științe sociale: — lector poz. 1 din statul de funcțiuni, disciplinele : Proble- mele fundamentale ale filozofiei și științelor politice. — lector poz. 2 din statul de funcțiuni, disciplina : Probleme fundamentale ale filozofiei și științelor politice. — lector, poz. 4 din statul de funcțiuni, disciplina : Economie politică. Catedra de Limba română și limbi strane — lector, poz. 5 din statul de funcțiuni, disciplina : Limba rusă. Catedra de Literatură română și universală : — lector, poz. 2 din statul de funcțiuni, disciplinele : Meto- dica predării limbii și literaturii române și Compunere și analiză literară. — lector, poz.4 din statul de funcțiuni, disciplinele : Istoria literaturii române și Folclor literar românesc. Catedra de Științe naturale și agricole : — lector, poz. 8 din statul de funcțiuni, disciplina : Agro- fitotehnie. — lector, poz. 9 din statul de funcțiuni, disciplina : Morfolo- gia plantelor. — lector, poz. 10 din statul de funcțiuni, disciplinele ; Morfo- logia plantelor și Fiziologia plantelor. — lector, poz. 11 din statul de funcțiuni, disciplina : Zoolo- gia nevertebratelor. — asistent, poz. 13 din statul de funcțiuni, disciplinele i Agrofitotehnie și Horticultura. — asistent, poz. 14 din statul de funcțiuni, disciplinele i Zoologia vertebratelor și Zootehnie. — asistent, poz. 15 din statul de funcțiuni, disciplinele : Ana- tomia și fiziologia omului, și geologie cu elemente de pedolo- gie. Candidații la concurs vor depune la rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani Constanța, b-dul Lenin nr. 124, în termen de 30 zile de la data publicării acestui anunț, cererea de în- scriere, la care se vor anexa în dublu exemplar actele pre- văzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din RS.R. publicat în Buletinul Oficial al R.S.R. partea I nr. 33 din 15 martie 1969. Concursul se va desfășura în conformitate cu prevederile art. 113 și 131 din legea sus-menționată. Pentru candidații din alte localități, reușiți la concurs insitutul va asigura cazarea. ANUNȚ Liceul pedagogic din Craiova (fosta școala normalei de băieți) îți va sărbători centenarul în 1970. Facem apel tuturor foștilor profesori, învățători și absolventi, ca în sprijinul realizării muzeului pedagogic și a monografiei să ne trimită pe adresa școlii, str. I. P. Pavlov nr. 76, materiala documentare : manuale vechi, reviste, fotografii, caiete, schifa sau fotografia uniformei, ziare și reviste care vorbesc despre școa- lă, memorii și amintiri despre viața de elev, date despre acti- vitatea la locul de muncă, lucrări personale sau ale colegilor și profesorilor școlii. ANUNȚ Conducerea Liceului pedagogic din orașul Deva aduce Ia cunoștința generală că în toamna anului 1970 se va sărbători 100 de ani de la înființarea acestei școli. în acest scop ne adresăm tuturor celor care dețin documente și alte informații privitoare la activitatea liceului, cu rugămintea să le trimită pină la data de 1 martie 1970, pe adresa s Liceul pedagogic Deva strada Gh. Barițiu nr. 2, județul Hunedoara. ANUNȚ Liceul nr. 1 din Giurgiu (fost „ION MAIORESCU") sărbăto- rește centenarul la 9 noiembrie 1969. Foștii elevi și profesori care doresc să ia parte la festivități, sînt rugați să-și anunțe din timp participarea. Precizări in legătură cu sesiunea de definitivare in invățămint, gradul II și gradul I I. Examenele de definitivare în învățămînt. 1. în perioada 4—10 ianuarie 1970 se va organiza o sesiune de definitivare în învățămînt pentru educatoarele din grădinițele sezo- niere, precum și o sesiune specia- lă pentru educatoarele, învățătoa- rele și profesoarele care nu au pu- tut să se prezinte la examenul de definitivare în învățămînt din lu- na septembrie 1969 fiind în conce- diu de maternitate, prenatal sau postnatal, precum și pentru învă- țătorii și profesorii care au fost lăsați la vatră în luna decembrie 1966 și împlinesc trei ani efectivi la catedră la 1 ianuarie 1970. Centrele unde se vor ține exame- nele de definitivare sînt cele pre- cizate pentru gradul II. Examenul de definitivare din se- siunea ianuarie 1970 se va desfă- șura în condițiile stabilite pentru candidații care s-au prezentat în sesiunea septembrie 1969, publica- te în Gazeta învățămîntului nr. 1 000 din 20 iunie 1969. 2. Profesorii. învățătorii și edu- catoarele in funcție la data de 15 martie 1969 care nu au obținut de- finitivarea în învățămînt — fie că au fost respinși de trei ori la a- cest examen, fie că din diferite mo- tive nu s-au prezentat și au pier- dut astfel dreptul să-1 mai dea — se vor putea prezenta, în mod ex- cepțional, la sesiunea de lichida- re, organizată în acest scop în va- canța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969—1970. înscrierile pentru această sesiune s au făcut prin direcțiunile școlilor pînă la da- ta de 30 septembrie 1969. Examenele se vor desfășura du- pă programele în vigoare pentru examenele de definitivare în în- vățămînt. 3. Pentru candidații înscriși la examenul de definitivare în învă- țămînt pentru anul școlar 1969— 1970 (termenul de înscriere fiind 20 octombrie 1969), sesiunea de e- xamene va avea loc între 25—31 august 1970. Programele după care se vor desfășura examenele vor fi difuzate celor Înscriși prin Institu- tul central de perfecționare și fi- lialele sale. Consultațiile colective în vede- rea pregătirii examenului de defi- nitivare în învățămînt se vor or- ganiza în vacanța de primăvară a anului școlar 1969—1970 în peri- oada 12—19 aprilie și vor fi asigu- rate de către Institutul central de perfecționare și filialele sale pen- tru profesori și de către inspecto- ratele școlare județene pentru e- ducatoare și învățători. II. Colocviul pentru obținerea gradului II Colocviul în vederea obținerii gradului II în învățămînt pentru cei înscriși în anul școlar 1968— 1969 va avea loc între 5—11 apri- lie 1970. La colocviul din această sesiune au dreptul să se prezinte candida- ții care s-au înscris prin inspecto- ratele școlare în luna septembrie 1968. în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic co- locviu] constă din următoarele pro- be orale ! — pentru educatoare: literatu- ra pentru copii și metodica activi- tății instructiv-educative în învă- țămîntul preșcolar ; — pentru învățători : limba ro- mână sau limba maternă, aritme- tică și metodica predării acestor discipline I — pentru profesori: obiectul de specialitate și metodica predării a- cestui obiect. Colocviul se va desfășura după programele pentru studiul indivi- dual aprobate de Ministerul învă- țămîntului pentru anul școlar 1968—1969 și va consta dintr-o dis- cuție în specialitate între candidat și comisie. Temele puse în discu- ție vor fi formulate în concordanță cu conținutul programelor și în așa fel îneît să ofere posibilitatea să aprecieze pregătirea generală de specialitate a candidatului. Se va pune un accent deosebit pe cunoaș- terea aspectelor noi ale temelor respective și ale metodicii predării specialității. Sesiunea din aprilie 1970 se va organiza la Institutul central de perfecționare a cadrelor didactice din București și filialele acestuia din Brașov, Cluj, Craiova, Iași și Timișoara, unde vor avea loc și consultații colective în peri- oada 4 ianuarie—10 ianuarie 1970. Candidații înscriși la această se- siune pentru obținerea gradului II în învățămînt se vor prezenta la colocviu după cum urmează: Institutul central de perfecționare a cadrelor didactice — București Se vor prezenta educatoarele, în- vățătorii și profesorii de toate spe- cialitățile din județele : Argeș, Brăila, Buzău, Constanța, Dîmbo- vița, Ialomița, Ilfov, Prahova, Te- leorman, Tulcea și municipiul București. La acest centru se vor mai prezenta și profesorii din în- treaga țară de la următoarele spe- cialități : 1. engleză, 1. germană, muzică, desen, 1. franceză (cu ex- cepția profesorilor din județele ca- re țin de filiala Iași), 1. rusă (pro- fesorii din județele care țin de fi- liala Craiova), educație fizică (pro- fesorii din județele care țin de fi- liala Craiova), defectologie (profe- sorii din județele care țin de filia- lele Craiova și Iași), Filiala Brașov Se vor prezenta educatoarele, în- vățătorii și profesorii din județele Brașov, Covasna, Harghita, Sibiu, cu excepția profesorilor de la spe- cialitățilei 1. rusă, 1. franceză, 1. engleză, 1. germană (1. străină), mu- zică, desen, care se vor prezenta Ia Institutul central de perfecțio- nare din București și a profesori- lor de la specialitățile 1. maghiară, educație fizică și defectologie, ca- re se vor prezenta la filiala Cluj a institutului central. Filiala Cluj Se vor prezenta educatoarele, în- vățătorii și profesorii din județele; Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu-Mare, Să- laj. La acest centru se vor mai prezenta și profesorii de limba și literatura maghiară din toată țara. Filiala Craiova Se vor prezenta educatoarele, în- vățătorii și profesorii din județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vilcea, cu excepția profesorilor de la spe- cialitățile 1 1. rusă, 1. franceză, 1. engleză, 1. germană, ed. fizică, dfc- fectologie care se vor prezenta la Institutul central de perfecționare din București. Filiala Iași Se vor prezenta educatoarele, În- vățătorii și profesorii din județele: Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Vaslui. Vrancea, Suceava, cu excepția profesorilor de Ia spe- cialitățile i I. engleză, 1. germană și defectologie care se vor prezen- ta la Institutul central de perfec- ționare din București. Filiala Timișoara Se vor prezenta educatoarele, în- vățătorii și profesorii din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, cu excepția profesorilor de la specialitățile : 1. engleză, 1. ger- mană (1. străină), muzică, desen care se vor prezenta la Institutul central de perfecționare din Bucu- rești și a profesorilor de la specia- litățile educație fizică și defectolo- gie care se vor prezenta la filiala Cluj. La filiala Timișoara se vor mai prezenta și profesorii de 1. germană (1. maternă) din toată țara. 2. înscrierile la gradul II pentru sesiunea din anul 1971 se vor con- tinua pînă Ia data de 1 decem- brie 1969, prin direcțiunile școlilor. Candidații înscriși pentru sesiunea din anul 1971 se vor pregăti pen- tru colocviul Ia gradul II pe baza unor tematici pe specialități, care vor fi elaborate și difuzate celor interesați, prin Institutul centra! de perfecționare a personalului di- dactic și filialele acestuia, în pri- mul trimestru al anului 1970. III. Gradul I Reamintim că înscrierile la gra- dul I pentru anul școlar 1969-1970 se fac prin direcțiunile școlilor pî- nă la 15.XI.1969, candidații fiind obligați a depune g dată cu do- sarul de acte și lucrarea (lucrările). REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI Ai București, Piața Scînteii nr. 4. Telefon 17.60.20. Abonamentele sa fao ta oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafia Casa Scînteii 40.133