BMioteca Municipiului Deva ,
SALA DE LECTURA
Proletari din toate tarile, unifi-vă!
• ■ Programele examenului
de bacalaureat—pag. 2
■* Disciplina—o problemă
nu numai a formei, ci in primul rind
a conținutului—pag. 3
Anul XXI-Nr. 1014
editată de ministerul învățămîntului și comitetul uniunii sindicatelor DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
Vineri 24 oct 1969
4 pagini 25 bani
■ Calendarul activităților
educative extradidactice—pag. 4
însemnări pedagogice
Educația in spiritul responsabilității
fată de societate
Viața a năruit și năruie ne-
contenit idolii, miturile. La proba
de foc a practicii nu rezis-
tă decît adevărul. Educația „mora-
lizatoare", „predicatoare" nicicind
n-a produs efecte pedagogice pozi-
tive ; ea n-a reușit să formeze in-
dividualități capabile de o activi-
tate socială pătrunsă de pasiunea
realizării în viața de toate zilele a
unor valori și exigențe înaintate.
Numai prejudecățile raționalismu--
lui pedagogic desuet, fățărnicia, i-
pocrizia pot întreține iluzia peda-
gogică potrivit căreia educația s-ar
rezuma la a repeta în fața elevilor
sau studenților apeluri la atitudini
valoroase din punct de vedere so-
cial.
Pedagogia contemporană, îndeo-
sebi cea socialistă, a condamnat, în
r numele vieții și al adevărului, vor-
băria moralizatoare. Efecte pe-
dagogice reale nu are decit acțiu-
nea : cunoștințele, sistemul de i-
dealuri, scopuri și valori spirituale,
modalitățile de cunoaștere și ac-
țiune pot fi integrate în personali-
tatea educatului dacă și numai da-
că ele corespund experienței salt
de viață , intereselor și exigențelor
sale. In cazul elevilor și studenți-
lor, cunoștințele, valorile și moda-
litățile de acțiune sînt însușite i
măsura in care ambianța școlară
sau universitară confirmă carac
rul lor exemplar, valoarea lor de
modele verificate în prima instar
de practica vieții școlare și univer-
sitare. Din această cauză, personal
nu pot fi convins, de exemplu, de
„valoarea educativă" a unor ore de
dirigenție cu caracter artificial, în
care profesorul diriginte sau cițiva
elevi perorează despre principii
fără nici un contact sau cu slabe
legături cu realitatea cotidiană a
vieții școlare. Nu în acest fel se
formează personalități în devenire.
Una din manifestările cele mai
* nocive ale dogmatismului in prac-
tica educației a fost credința că
9
oamenii — în speță tinerii — pot
fi schimbați prin decret. Acea;
perspectivă anti-pedagogică a ne-
glijat șubrezenia metodelor de co-
mandă în domeniul educației, unde
nu au șanse de succes decit acțiu-
nile care apelează la inteligența,
dar în același timp și la angajarea
liberă a educatului.
Or, societatea noastră socialistă
a intrat intr-o fază de maturitate
în care progresul depinde de can-
titatea și calitatea competențelor, a
inițiativelor, inovațiilor și inventi-
vității pe care le putem mobiliza.
In această perspectivă, școala con-
tribuie la perfecționarea sistemului
nostru socialist în măsura în care
este capabilă să promoveze în fapt
responsabilitatea socială a elevilor
și studenților. Această cerință
fundamentală a activității edu-
cative a fost formulată cu deo-
sebită claritate de Congresul al X-
lea al P.C.R. : „Școala — a spus la
Congres tovarășul Nicolae
Ceaușescu — trebuie să dea so-
cietății atît buni specialiști, cit și
cetățeni înaintați, cu un orizont
larg, cu spirit de inițiativă, cu o
minte receptivă la tot ce e nou și
avansat, cu un înalt spirit de res-
ponsabilitate față de îndatoririle
sociale**.
Responsabilitatea socială este o
relație obiectivă, exprimată, de o-
bicei, în norme, statute, precum și
în sisteme de valori morale, iar
simțul răspunderii reprezintă con-
știința acestei relații obiective îm-
binată cu decizia de a acționa în
conformitate cu cerințele ei.
Stabilirea finalității pedagogice
centrale a educației și învățămîn-
tului în etapa actuală nu rezolvă de
la sine, în mod automat, probleme-
le educației în spiritul responsabi-
lității sociale. Aceste chestiuni sînt
deosebit de complicate, complexe,
întrucit angajează plenar persona-
litatea educatorului, atitudinea și
competența sa.
Firește, interdependența individ-
societate și expresia acesteia în re-
lația lor de responsabilitate socială
va putea fi ilustrată prin lecții de
istorie (raportul personalitate—ma-
se, de exemplu), de literatură și is-
torie a literaturii (prin analiza u-
nor opere care pun deschis proble-
ma răspunderilor individului față
de comunitatea de clasă, națională,
umană); ea se încadrează organic
în tematica lecțiilor de filozofie, so-
cialism științific, economie politi-
că. Toate aceste elemente reprezin-
tă insă doar componente intelectua-
25 OCTOMBRIE, ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
In aceeași cadență cu poporul
Militarii armatei noastre, îm-
preună cu întregul popor român,
sărbătoresc la 25 octombrie 1969
cea de a 25-a aniversare a Zilei
Forțelor Armate.
în urmă cu 25 de ani, la 25 oc-
tombrie 1944, după lupte indirjite
purtate în zona orașului Cărei de
trupele române, cot la cot cu divi-
ziile Armatei Sovietice, ultima
brazdă de pămint românesc a fost
eliberată de sub jugul fascist. Mii
de ostași români și-au dat viața în
încleștările cu dușmanul pentru
eliberarea în întregime a teritoriu-
lui patriei. In amintirea luptelor
purtate atunci, a eroismului și vi-
tejiei dovedite de militarii Armatei
române, ziua de 25 octombrie a fost
stabilită ca zi a Forțelor Armate.
în condițiile atmosferei înălță-
toare, pline de entuziasm, generată
de Congresul al X-lea al Partidului
Comunist Român, militarii forțelor
Județul Tulcea poate și trebuie
să aibă profesori calificați
Tehnica modernă exerci-
tă o fascinantă atracție a-
supra tinerilor. Vizitele fn
secțiile marilor uzine, stu-
dierea mașinilor-unelte mo-
derne nu sint numai un
prilej de îmbogățire a cu-
noștințelor, ci și un prilej
de meditație asupra alege-
rii unei profesiuni strins
legate de perspectivele in-
dustriei noastre fn conti-
nuă dezvoltare. Este ceea
ce exprimă, deosebit de su-
gestiv, și chipurile acestor
elevi care au fost conduși
de profesorul lor intr-o
mare cetate industrială —
uzinele „Electroputere" din
Craiova.
le necesare, dar nu și suficiente
pentru formarea spiritului de res-
ponsabilitate socială. Necesare —
întrucit ele asigură elevilor și stu-
denților posibilitatea de a înțelege
răspunderile reciproce ale individu-
lui și ale societății, iar înțelegerea
este baza unei convingeri raționa-
le, ferme, exprimată în acțiuni co-
Prof. univ. dr. PAVEL APOSTOL
(Continuare in pag. 3-a)
noastre armate obțin în activitatea
de pregătire de luptă și politică
noi sr. ese. dovedindu-și încă o
dată prin aceasta adincul lor de-
votament față de patrie și popor,
față de cauza socialismului. Sol-
dați și gradați, subofițeri și maiștri,
ofițeri și generali, fii ai celor ce
muncesc de la orașe și sate, călău-
ziți de forța adevărului cuprins în
cuvîntul partidului, muncesc uniți
pentru înfăptuirea sarcinilor ce le
revin din istoricele hotărîri ale
Congresului privind întărirea ca-
pacității de apărare a patriei. Con-
ducerea de către partid constituie
factorul politic fundamental al
forței armatei noastre, al întăririi
capacității combative a unităților
și marilor unități.
Exprimînd grija partidului pen-
tru apărarea cuceririlor socialiste
și a muncii pașnice desfășurate de
poporul nostru, tovarășul Nicolae
Statisticile din acest an arată că in Județul Tulcea nu s-au prezentat
la posturi 50 de tineri profesori — ceva mai mult de jumătate din
numărul total de absohenți repartizați aici de comisia guvernamentală.
In școlile tulcene au fost repartizați anul acesta doar 98 de absolvenți ai
universităților și institutelor pedagogice de trei ani. cind in realitate
județul avea nevoie de peste 6 ori mai multi. Căci iată cum stau lucru-
rile : din cei 1 1'5 de profesori citi predau astăzi in școlile de pe intinsul
județului, numai 538 au calificare corespunzătoare- Așadar, o situație
care plasează județul Tulcea printre cele mai deficitare din țară din
punctul de vedere al încadrării școlilor.
Am întreprins zilele trecute un raid prin mai multe localități ale
Județului, în deltă îndeosebi, acolo unde se resimte cel mai acut lipsa
de profesori. Este posibil ca acest minuna: colț de țară să aibă
profesori calificați ? — aceasta a fost întrebarea cu care ne-am adresat
multora dintre cei pe care i-am întîlniL Am notat păreri numeroase, din
care vom căuta să desprindem eîteva concluzii și propuneri.
Un prim răspuns afirmativ ni
l-a dat însăși activitatea nu-
meroșilor profesori care lu-
crează în deltă. Sint oameni mo-
dești și inimoși, dascăli pricepuți și
entuziaști.
La Caraorman, undeva în inima
deltei, lucrează profesorul Nicolae
Vlad. A venit cu cițiva ani în ur-
mă din București, din proprie ini-
țiativă, după ce anii împliniți i-au
dat dreptul să se pensioneze. S-ar
fi spus că, la această virstă, el cau-
tă liniștea și viața tihnită. Cind
colo, dimpotrivă : profesorul Vlad
și-a canalizat toată puterea sa de
muncă pentru ridicarea școlii al
cărei director este, pentru cultura-
lizarea așezării de pescari în mij-
locul căreia și-a găsit un minunat,
dar totodată de loc ușor cîmp de
muncă și de creație. La anii săi,
profesorul are sentimentul împli-
nirii nobilei sale misiuni.
Dacă profesorul Vlad își încheie
cariera didactică în deltă, alții, mai
tineri, și-o inoep aici, cu 'dragoste
și dăruire, cu elanul propriu virs-
tei. La școala din Letea, în împă-
răția pelicanilor a sosit de curînd
absolventul din acest an al Insti-
tutului pedagogic de trei ani din
Oradea, Eugen Petre Petrescu, care
ți-a terminat meritoriu studiile.
Știa că nu-i va fi prea uș»r, dar
tocmai greutățile care-i stăteau în
față, I-au determinat să urce pen-
tru prima dată la catedră, cu frun-
tea sus. Profesorul Petre Albu și-a
început cariera la Școala generală
din Crișan, iar anul acesta a soli-
citat să lucreze la o școală mai
depărtată la Mila 23. Școala gene-
rală din Jurilovca păstrează o inte-
resantă și poate unică în țară colec-
ție de ofidieni, rod al strădaniilor
tînărului profesor de științe biolo-
gice Alexandru Sin, care a desfă-
șurat aici o intensă activitate de
cercetare a naturii. Ca urmare a
studiilor întreprinse la Jurilovca el
ocupă în prezent un post de
cercetător științific. Și exemplele
pot continua.
Toți acești tineri au intrat în via-
ță, în carieră, prin poarta din fa-
ță, conștienți că drumul lor nu este
înfundat, că munca în orice colț al
țării le oferă supreme satisfacții și
mari posibilități de afirmare.
Ceaușescu sublinia de la tribuna
celui de al X-lea Congres : „Parti-
dul și guvernul se preocupă con-
tinuu de întărirea capacității de a-
părare a României, de perfecțio-
narea, organizarea și îmbunătăți-
rea înzestrării forțelor armate,
chemate să servească interesele
poporului, să apere independența
și suveranitatea patriei**.
înzestrată cu armament și teh-
nică de luptă moderne, cu o struc-
tură organizatorică în pas cu ce-
rințele impuse de actuala revoluție
în tehnica militară, armata noastră
are la dispoziția sa tot ce este ne-
cesar pentru a fi capabilă, în orice
clipă, să răspundă cu demnitate
înaltei misiuni ele apărare a pa-
triei. Odată ‘cu creșterea puterii
economice a țării sporește tot mai
mult aportul industriei noastre Ia
dotarea armatei cu mijloace teh-
nice Și aparatură modernă, Ia per-
Dar, cum spuneam, mai există
și altfel de exemple. Sint cei
care fug, care dezertează de
la locul ce le-a fost încredințat și
încă, de cele mai multe ori. chiar
înainte de a-1 fi cunoscut
Consultăm la inspectoratul șco-
lar județean listele celor care n-au
fost văzuți la față prin Tulcea.
„înainte de a spune peste tot că ie
este greu la noi. am vrea cel puțin
să-i vedem pe tinerii profesori, să
ne cunoaștem reciproc, să schim-
băm eîteva cuvinte — ne spune
prof. Mihai Albotă, inspectorul ge-
neral școlar al județului. Nu le vom
spune că e ușor. Orice muncă, in
orice condiții, cere efort, pregătire
continuă, perseverență, spirit de
responsabilitate socială. Dar le-am
putea arăta ce posibilități de afir-
mare li se deschid, cum pot crește
ei înșiși ca specialiști lucrind la
posturile ce le-au fost repartizate'*.
Lista pe care o consultăm este
lungă. Primul de pe listă, profesa *
rul Mircea Dumitrescu, a absolvit
cu o medie mare, peste 9, Faculta-
tea de filologie din București. Ce
lucruri minunate poate realiza în
deltă un profesor de literatură !
Ne-au căzut în mină două culegeri
de versuri și proză ale elevilor tul-
ceni. Am citit pagini emoționante
în care se întrezăreau viitoare con-
deie de talent. Nu v-ar tenta, to-
varășe profesor Dumitrescu, să
creșteți, să încurajați asemenea e-
levi ? N-ați dori să le călăuziți pa-
șii ? Sîntem siguri că elevi ca a-
ceștia v-ar face cinste. Aflăm însă
că profesorul Dumitrescu, buzoian
fecționarea bazei materiale a pro-
cesului pregătirii de luptă. De a-
semenea, armata dispune de ca-
dre permanente cu o înaltă pregă-
tire militară și de specialitate,
profund devotate cauzei socialis-
mului și comunismului.
Dezvoltat și perfecționat de-a
lungul anilor, învățămîntul militar
asigură în continuare pregătirea
cadrelor necesare armatei — sub-
ofițeri, maiștri militari, ofițeri, ac-
tivi și de rezervă — pentru toate
eșaloanele șl toate specialitățile.
Organizate pe baze moderne, avînd
la dispoziție o bază materială co-
respunzătoare, instituțiile militare
de învățămînt obțin importante
succese pe linia sporirii continue
a eficienței procesului de învăță-
mînt, pregătind absolvenți capa-
bili să răspundă responsabilităților
ce le revin în ierarhia militară.
Academia militară, școlile mili-
de baștină, a devenit de puțin timp
bucureștean prin căsătorie și inten-
ționează să-și găsească ceva de lu-
cru prin Capitală, nu numai decit
in școală. Oricine i-ar putea spune
că, decit diferite expediente prin
Capitală, mai bine un post pe mă-
sura pregătirii și a posibilităților
sale, adică cel care i-a fost reparti-
zat. Și pentru a nu destrăma o fa-
milie abia închegată, ar putea să ia
cu dinsul și soția care, in mod si-
gur, și-ar găsi in județul Tulcea un
post cel puțin Ia fel de bine remu-
nerat ca cel pe care il are in pre-
zent în București ca muncitoare
necalificată.
Asemeni lui Mircea Dumitrescu
mai sînt așteptati și alți profesori
de limba română. Printre ei este și
Rodica Gheorghiu, originară din...
Dobrogea : e drept însă că din
orașul Cernavodă, aflat „maj la
vad". Aici, tatăl ei este un om de
vază și Rodica Gheorghiu socoteș-
te că e mai bine să rămînă în con-
tinuare sub ocrotirea părinților.
Dar condițiile de studiu nu părin-
ții vi le-au creat, tovarășă Gheor-
ghiu4-ci statul. Și cum ați răspuns
grijii pe care v-a purtat-o? In ca-
talogul de la facultate v-am găsit
— iertați-ne. dar ăsta-i adevărul
— cam pe la coada clasamentului.
Acum, cînd este vorba să munciți
acolo unde trebuie, dați bir cu fu-
gitii. Ce comentariu am mai putea
adăuga ?
Ce le-am putea spune și altora
ea Victoria Florea. Corneliu Moi-
sescu, Valeriu lancu. Mihai Onișor
și muiți alții care nu s-au prezen-
tat la post ? Le-am putea doar
aminti un fapt cert: că în societa-
tea noastră de astăzi, nu poți pro-
mova în carieră și în viață atunci
cînd ai pătruns pe ușa de din dos.
Intrarea după terminarea facul-
tății in muncă, la locul potrivit,
acolo unde este nevoie de pricepe-
rea și competența fiecăruia este o
cerință imperioasă a zilelor noas-
tre, consfințită de dreptele legi ale
statului.
î n timpul raidului ne-am in-
I teresat îndeaproape de con-
* dițiile de muncă pe care le
au în deltă tinerii profesori. Am
vizitat școli, am discutat cu pri-
mari șt, la sfîrșit, am fost primiți
de tov. Teodor. Coman, prim-se-
cretar a] Comitetului județean de
partid, președintele Consiliului
popular al județului Tulcea.
Peste tot în deltă s-au ridicat în
ultimii ani școli noi din fondurile
statului. Le-am găsit bine mobila-
te, dotate cu materiale didactice
moderne, cu laboratoare. Ca aspect
și ca dotare școala din Mahmudia,
de pildă, poate rivaliza cu orice
școală orășenească ; la Maliuc,
granița dintre sat și draș este a-
proape imperceptibilă ; la Muri-
ghiol aparatul de proiecție cine-
MIRCEA IONEL
(Continuare in pag 3-a)
tare de ofițeri activi, școlile mili-
tare de ofițeri de rezervă, școlile
de subofițeri și maiștri și liceele
militare dispun azi de un corp de
comandă și cadre didactice cu o
bună pregătire, fapt care asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin in-
vățămîntului militar. Mărturie sînt
rezultatele ce se obțin in pregăti-
rea promoțiilor de absolventi. Iată
eîteva dintre acestea. în anul de
invățămint 1968—1969, 99,7 la sută
dintre absolvenții liceelor militare
au trecut cu succes examenul de
bacalauieat. media generală la a-
cest examen fiind 7,85. Tot în acest
an. cu toate că exigențele puse
in fata învățămîntului au sporit
școlile militare de ofițeri activi și
Lt. colonei
N. GHIORMA
(Continuare in pag. 3-af
PROGRAMELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT
— DIN SESIUNILE ANULUI 1970 —
Literatura română
DIN MATERIA CLASEI A IX-a
Formarea limbii române. Teritoriul de
formare a poporului român și a limbii ro-
mâne. Originea limbii române și locul
ei între limbile romanice. Vocabularul lim-
bii române.
Contribuția literaturii religioase din sec.
XVI—XVIII la dezvoltarea limbii și cultu-
rii românești. Principalii reprezentanți.
Contribuția lui Grigore Ureche și a lui
Miron Costin la dezvoltarea culturii româ-
nești.
Ion Neculce. Letopisețul Țării Moldo-
vei. O samă de cuvinte (prezentare ge
nerclă).
Dimitrie Cantemir. Activitatea literară
Contribuția lui D. Cantemir la dezvoltarea
culturii și literaturii române.
Școala ardeleană. Rolul Școlii ardelene
în dezvoltarea culturii românești și in for-
marea conștiinței naționale.
Ion Budai-Delcanu. Tiganiada (tematica
și specificul operei ; valoarea ei literară).
DIN MATERIA CLASEI A X-A
Mișcarea literară și de idei din tara noas-
tră în prima jumătate a sec. al XlX-lea.
„Dacia literară" (programul și importanța
revistei). Rolul lui M. Kogălniceanu în în-
drumarea culturii și literaturii române.
Ion Heliade Rădulescu. Activitatea cul-
turală și literară. Zburătorul (analiză li-
terară).
Grigore Alexandrescu. Activitatea lite-
rară. Poezia patriotică. Umbra lui Mircea.
La Cozia (analiză literară). Poezia de sa-
tiră socială. Satiră. Duhului meu (analiză
literară). Grigore Alexandrescu — fabu-
list. Elemente clasice și romantice în poe-
zia lui Grigore Alexandrescu. Importanța
operei sale pentru dezvoltarea literaturii ro-
mâne.
Costache Ncgruzzi. Activitatea literară.
A xandru Lăpușneanu (analiză literară).
Negru pe alb (Istoria unei plăcinte. Rețe-
tă, Fiziologia provințialului) — prezentare
generală. Costache Negruzii — deschizător
de drumuri în literatura română.
Alecu Russo. Cîntarea României (pre-
zentare generală).
Dimitrie Bolintineanu. Legendele istorice
(valoarea lor patriotică și literară).
Vasile Alecsandri. Activitatea literară.
Participarea scriitorului la activitatea cul-
tural-polilică a epocii. Interesul pentru
poezia populară. Poezia de inspirație fol-
clorică Ciclul Doinelor. Poezia patriotică,
cetățenească (prezentare generală). Poezia
naturii. Valoarea artistică a pastelurilor
Malu Șiretului. Balta. Cucoarele, Diminea-
ța, Gerul, Iarna, Sfîrșit de toamnă ș.a.) Ma-
lul Șiretului (analiză literară). Contribuția
lui Vasile Alecsandri la dezvoltarea teatru-
lui (lorgu de la Șadagura. Iașii în carnaval.
Chirița în Iași, Chirița în provincie ș.a.).
Chirița în provincie (analiză literară) Des-
pot-Vodă (analiză literară). Locul lui Va-
sile Alecsandri în literatura română.
Nicolae Filimon. Ciocoii vechi și noi
(analiză literară).
Alexandru Odobescu. Activitatea lite-
rară. Nuvelele istorice (Mihnea-vodă cel
Rău, Doamna Chiajna) — prezentare ge-
nerală ; Pseudo-Kynegheticos (prezentare
generală). Contribuția Iui Alexandru Ooo-
bescu la dezvoltarea prozei artistice.
Bogdan Petriceicu Hasdeu Activitatea
literară și științifică. Râzvan și Vidra (ana-
liză literară). Contribuția lui B. P. Hasdeu
la dezvoltarea literaturii.
Titu Maiorescu și Junimea. Junimea ș:
„Convobiri literare". Activitatea de îndru-
mător cultural și literar a lui T. Maio-
rescu. Rolul Junimii în dezvoltarea culturi:
și literaturii române. Principiile esteticii și
criticii literare maioresciene.
Mihai Eminescu. Activitatea literară.
Concepția lui Eminescu despre poezie și
misiunea poetului. Epigonii (analiză lite-
rară). Criticilor mei (prezentare generală.
Poezia de meditație socială (Junii corupt:,
împărat și proletar. Scrisorile). împărat și
proletar (analiză literară). Scrisoarea IU
(analiză literară). Poezia iubirii și a natu
(Atît de fragedă. Sara pe deal. Dorința.
Și... dacă... Pe lîngă plopii fără soț). Sara
pe deal (analiză literară). Poezia de inspi-
rație folclorică (Revedere, Călin. Ce te le-
geni, La mijloc de codru) — prezentare ge-
nerală. Ce te legeni (analiză literară). Poe-
zia filozofică (Lucaafârul, Glossa). Lucea-
fărul (analiză literară). Caracterul roman-
tic al poeziei lui Eminescu M. Emines u.
poet național și universal Contribuția It:
M. Eminescu la desăvirșirea limbii literar
Ion Creangă. Activitatea literară. Poveș-
tile (Soacra cu trei nurori. Capra cu trei
iezi, Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac,
Povestea Iui Harap-Alb). Povestea lui Ha-
rap-Alb (analiză literară). Amintiri din
copilărie (analiză literară). Caracterul na-
țional și popular al operei lui I. Creangă.
Ion Luca Caragiale. Activitatea literară.
Dramaturgia (O noapte furtunoasă, O scri-
soare pierdută. Conu Leonida față cu re-
acțiunea. Năpasta — conținutul realist al
pieselor, realizarea artistică) O scrisoare
pierdută (analiză literară) Arta de drama-
turg a lui I. L. Caragiale. Momente (Dl.
Goe, Vizită. Lanțul slăbiciunilor. Un pe-
dagog de școală nouă. Telegrame) — pre-
zentare generală. Nuvele și povestiri (Două
loturi, In vreme de război, O făclie de
Paște) — prezentare generală. Două loturi
(analiză literară). I. L. Caragiale — clasic
al literaturii române și universale.
loan Slavici. Activitatea literară. Nu-
vele (Popa Tanda, Gura satului, Scormon,
Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădu-
reanca) — prezentare generală. Moara cu
noroc (analiză literară). Mara (prezentare
generală). Locul lui I. Slavici în dezvoltarea
prozei noastre literare.
C. Dobrogeanu-Gherea și Contempora-
nul. Activitatea de critic literar a lui
C. Dobrogeanu-Gherea.
Alexandru Macedonskî. Activitatea lite-
rară. Ciclu] de poeme Nopțile (Noaptea de
decemvrie, Noaptea de ianuarie, Noaptea
de mai, Noaptea de noiembrie). Noaptea de
decemvrie (analiză literară). Locul lui Ma-
cedonski în dezvoltarea poeziei românești.
DIN MATERIA CLASEI A XI-A
Barbu (Ștefănescu) Delavrancea. Acti-
vitatea literară. Hagi Tudose (analiză lite-
rară. Apus de soare (analiză literară) Con-
tribuția lui Delavrancea la dezvoltarea nu-
velisticii și dramaturgiei.
Duiliu Zamfirescu. Activitatea literară
Contribuția în domeniul romanului (ciclul
Comăneștenilor). Viața la țară (analiză li-
terară).
George Coșbuc. Activitatea literară. Poe-
zia iubirii și a naturii (La oglindă, Mint-
oasa, Dușmancele, Numai una, Noapte de
vară. In miezul verii. Vara Iarna pe uliță)
Numai una (analiză literară). Noapte de vară
(analiză literară). Poezia marilor evenimen-
te din viața satului (Nunta Zamfire!. Moar-
tea lui Fulger). Nunta Zamfirei (analiză
literară). Evocarea trecutului de luptă și a
războiului pentru independență (Moartea
lui Gelu, Pașa Hassan, Dorobanțul. Po-
vestea Căprarului, O scrisoare de Ia Mu-
selim-Selo). O scrisoare de la Muselim-
Selo (analiză literară). Poezia de revoltă
socială (Cintec barbar. Doina, Noi vrem
pămint). Arta poetică a lui George Coșbuc.
Locul lui George Coșbuc in poezia ro-
mână.
Octavian Goza. Activitatea literară. As-
pecte din viața satului ardelean (Noi. Plu-
garii. Oltul, Dascălul. Dăscălița). Clieașii
(analiză literară). Originalitatea și însem-
nătatea poeziei lui Oc'avian Goza
Garabet Ibrăileanu. Activitatea de :s*o-
ric și critic literar.
Mihail Sadoveanu. Activitatea literară.
Satul și țăranul în creația hu M Sado-
veanu (Păcat boieresc. Bordeeni. Jai
sărmanilor. Baltagul Județ al sărmanilor
(analiză literară». Baltagul (analiză lite-
rară). Viața tirgurilor de provincie (Floare
ofilită. Apa morților. Locul unde nu s-a în-
tîmplat nimic). Natura în opera lui Sado-
veanu (împărăția apelor. Țara de dincolo
de negură) Romanul isteric Șoimi:. Nea-
mul Șoimâreștilor. Zcd.a Cencerc;. . F*.
ții Jderi, Nicoară Potcoavă'. Frații Jderi
(analiză literară). Nicoară Potcoavă ana-
liză literară). Caracterul popular și națio-
nal al operei 'ui Sadoveanu. Arta scr::-
torului. Locul '.ui M. Sadoveanu în litera-
tura română și universală.
Tudor Arghezi. Activitatea literară Tes-
tament (analiză literară) 1907 ‘prezentare
generală). Cintare omului (prezentare ge-
nerală). Cel ce rîndețte singur analiză li-
terară). Tudor Arehezi — artis- al cuvin-
tului. Locul lui T. Arghezi în poezia româ-
nă și universală.
Livin Rebreanu. Activitatea ' er- ă Io»
(analiză literară' Pădure* «pinturațiWr
(prezentare generală». Răscoala ana _zâ 1 -
terară». L. Rebreanu — ctitor a: renan ..-
lui românesc modern.
Cezar Petrescu. Ac.	■ întu-
necare (analiză literară
George Bacovia. Aml . .calea l era-i
niversul poeziei lui Bacovia Ptumb. Vals
de toamnă. Nervi de primăvară	e-
zare generală). Locul lui Bace-. la in pceca
română.
George Topireeanu. Ac lalea literară
Rapsodii de toamnă .analiză literară»
Eugen Lovinesea. Activitatea de critic
și istoric literar. Eugen Lo. mescu Si Zbu-
rătorul". Rolul ‘.ui Eugen Lovineseu in dez-
voltarea criticii și istoriei literare.
DIN MATERIA CL ASEI A XH-A
Camîl Petrescv Activitatea literară Ul-
tim* noapte de dragaiie. iutii* noapte de
război -r r.ă i ra*â Jocul ielelor
liză literare . Băleeatu analiză literară».
Contribuția iul C. Petrescu a dezvoltarea
teatrului și romanulu. rtmănest
Lucian Blaea. Acuitatea literară- Uni-
versul poeziei iui Blaza. Profilul liric ine-
oi- al ooezie: salt Eu na strivesc carol* de
minuni a Înmii (anal.că literară» Mirabila
sâmînță (analiză literarii. Locul lui B'.aga
in poezia română =: universală.
George Călinescn. Activitatea de istoric
și critic literar. Prozator. Enigma Otitiei
(analiză literară).
Ion Barba. Activitatea literară Etapele
creației Caracteristicile poeziei lui I. Bar-
bu torigenaiitatea și noutatea poeziei sale).
După melei .analiză literară). Riga Crypto
și lapona Enigel (analiză literară
Al. A, philippide. Activitatea literară.
Izgonirea Ini Prometen analiză literară).
Monolog in Babilon (analiză literară).
Eugen Jebeleann. Activitatea literară.
Surîsul Hiroshimei (analiză literară).
Mihai Beniuc. Activitatea literară. In-
trare tanalizâ literara» Mărul de lingi
drum (analiză literară).
Zaharia Stanca. Activitatea literară.
Desculț (analiză literară).
Geo Bogza. Activitatea literară. Car-
tea Oltului (prezentare generală).
Marin Preda. Activitatea literară Mo-
romeții (analiză literară).
Titus Popovici. Setea (analiză literară).
Horia Lovinescu. Activitatea literară.
Moartea unui artist (analiză literara).
Matematica
DIN MATERIA CLASEI A IX-A
ALGEBRA
I. Calcul algebric. Operatii cu polinoa-
me. Formule de calcul prescurtat. Descom-
punerea în factori a polinoamelor. împăr-
țirea cu x — a. Operații cu fracții alge-
brice.
II.	Ecuații și sisteme de ecuații de gra-
dul I.
Rezolvarea ecuațiilor de gradul I cu o
necunoscuta. Rezolvarea sistemelor de
ecuații de gradul întîi cu două sau mai
multe necunoscute. Inecuații de gradul I
cu o necunoscută și rezolvarea lor.
III.	Radicali.
Puteri cu exponent număr natural; ope-
rații. Definiția radicalului de ordinul n. Ex-
presii iraționale. Proprietatea unui radical
cu privire la înmulțirea și împărțirea indi-
celui și exponentului expresiei de sub ra-
dical cu același număr natural. Aduce-
rea radicalilor Ia același indice. Extrage-
rea rădăcinii dintr-un produs, cît, putere,
radical. Scoaterea factorilor de sub radical
și introducerea lor sub radical. Radicali
asemenea și reducerea lor. înmulțirea și
împărțirea radicalilor. Ridicarea la o
putere cu exponent natural a unui radical.
Raționalizarea numitorilor în cazul cînd
numitorul este : un radical, o sumă de doi
sau trei radicali cu indice doi. Radicali cu
indice impar din numere negative. Noțiu-
nea de modul și folosirea ei la calcule cu
radicali.
IV.	Generalizarea noțiunii de exponent.
Puteri cu exponent întreg și rațional.
Operații.
V.	Ecuația de gradul doi
Numere complexe sub formă algebrică.
Egalitatea lor. Operatii cu numere com-
plexe. Corpul numerelor complexe. Pu-
terile naturale ale numărului i. Ridicarea
la putere a unui număr complex. Conju-
gatul unui număr complex.
Rezolvarea ecuațiilor de gradul doi cu
coeficienți reali, în corpul numerelor com-
plexe. Relații între coeficienți și rădăcini.
Ecuații bipatrate. Ecuații iraționale.
VT. Sisteme de ecuații
Sisteme de ecuații cu două necunoscute,
în care o ecuație este de gradul întîi și
cealaltă de gradul doi.
Sisteme de trei ecuații cu trei necu-
noscute, ta care două ecuații sint de gradul
întii și una de gradul doi. Sisteme de
două sau trei ecuații care se rezolvă
prin procedee speciale (sisteme simetrice,
omogenei.
GEOMETRIA
I. Noțiuni introductive Dreapta, semi-
dreapta. segmentul de dreaptă, operații
cu segmente, măsura segmentelor, un-
ghiuri. operații cu unghiuri, măsura un-
gniurnor. unghiuri adiacente, drepte per-
pendieulare. unicitatea perpendicularei,
unghiuri complementare sau suplementare,
unghiuri opuse la vîrf ; suma unghiurilor
in jurul unui punct.
II Triunghiuri i Triunghiul, clasificare
Imn importante in triunghi. Cazurile de
egalitate a îrtunghiurilor oarecare și drept-
unghice Proprietățile triunghiului isoscel
și echilateral Teorema unghiului exterior.
III Drepte paralele : Axioma paralele-
lor. Unghiurile formate de două drepte
paralele intersectate de o secantă. Unghiuri
cu laturile paralele sau perpendiculare.
Suma unghiurilor unui triunghi și unui
peligor. convex.
IV. Locuri geometrice • Mediatoarea unui
segment Locui geometric ai punctelor egal
depănate de o dreapta : egal depărtate de
două drepte paralele : egal depărtate de
dcuă drepte coc curente. Concurenta me-
iatoareier ș; bisezi carelor unui triunghi.
V Patrulatere ■ Paralelogramul. parale-
lograme particulare, trapezul. Aplicații :
concurenta inăltmulcr unui triunghi.
VI Cercul Pw_ua unei drepte față de
un cerc, tangenta la cerc Diametru per-
pendirUar pe coardă Coardele egale sînt
egal depărtate de centru și reciproc. De-
pendenta dintre coarde si arcele subîntinse
de ele. Pizitiue relative a două cercuri.
Relata dintre urrln.il ia centru și arcul
cuprins intre laluri. Unghi cu virful pe
cert, în interiorul cercului, ir. exteriorul
cercului. Unghi format de o tangentă și
o secantă. Arc capabil de un unghi dat
Aplicație: patrulater inscriptibil. Poli-
goane regulate. Tangente la cere : Tan-
gente dintr-un punct exterior, paralele cu
o dreaptă dată, comune la două cercuri.
VII. Segmente prcoortiocale : ounr-t '
împarte un segment dat intr-un raport
dat. Teorema lui Thales si reciproca. Mai
muite drepte paralele determină oe două
secante segmente proporționale Teorema
bisect oarei.
VIII.	Asemănarea poligoanelor: Ocara
lelă la una din laturile unui triunghi for-
mează cu celelalte două laturi un triunghi
asemenea cu cel dat.
Cazurile de asemănare ale triunghiuri-
lor. Aplicații : Linia mijlocie a unui tri-
unghi și a unui trapez : concurența me-
dianelor ; un fascicol de drepte determină
pe două drepte paralele segmente propor-
ționale ; reciproca ; puterea punctului față
de cerc.
Poligoane asemenea, raportul perime-
trelor. Raportul perimetrelor a două poli-
goane regulate cu același număr de laturi
este egal cu raportul razelor și al apote-
melor.
IX.	Relații metrice în triunghi.
Relații metrice în triunghiul dreptunghi.
Reciproca teoremei lui Pitagora.
Teorema lui Pitagora generalizată.
Latura și apotema pătratului, triunghiu-
lui echilateral și exagonului regulat în
funcție de raza cercului circumscris.
X.	Arii.
Aria dreptunghiului, pătratului, para-
lelogramului. triunghiului, rombului, tra-
pezului. poligoanelor regulate, a cercului
și a sectorului circular.
Raza cercului înscris și circumscris unui
triunghi în funcție de arie și laturi.
Raportul ariilor a două triunghiuri ase-
menea și a două poligoane asemenea.
DIN MATERIA CLASEI A X-A
ALGEBRA
I. Metoda inducției complete.
II.	Analiza combinatorie și binomul lui
Newton :
Permutări. Aranjări. Combinări.
Formula binomului lui Newton. Proprie-
tăți.
Nu se va cere deducerea formulelor.
III.	Funcția de gradul I :
Variația și graficul funcției.
IV.	Funcția de gradul II :
Descompunerea polinomului de gradul
doi în factori liniari. Scrierea polinomului
de gradul doi sub forma unei sume sau
diferențe de pătrate. Minimul sau maxi-
mul funcției. Studiul semnului funcției
de gradul doi. Variația și graficul funcției.
Inecuații de gradul doi, inecuații a căror
rezolvare conduce la studiul semnului
unor polinoame de gradul întîi și doi.
Discuția rădăcinilor ecuației de gradul doi
a cărei coeficienți depind de un para-
metru.
V.	Funcția exponențială :
Definiție. Proprietățile funcției ax. Va-
riația și graficul. Ecuații exponențiale.
VI.	Funcția logaritmică :
Definiția logaritmului unui număr. Pro-
prietățile logaritmilor. Logaritmul unui
produs, unui cît, unei puteri și unui radical.
Trecerea de la o bază a logaritmului la
altă bază.
Funcția logaritmică. Definiție. Proprie-
tăți. Variația și graficul.
Logaritmii zecimali. Proprietăți. Carac-
teristica. Mantisa. Tabele de logaritmi.
Aflarea logaritmului unui număr și afla-
rea unui număr cînd se cunoaște logarit-
mul său. Operații cu logaritmi. Cologa-
ritm. Aplicarea logaritmilor. Numerele fo-
losite în calcule vor fi rotunjite astfel incit
să nu necesite interpolări.
Ecuații logaritmice.
Se vor trata cazurile de ecuații expo-
nențiale și logaritmice care se reduc prin
substituții la ecuații algebrice de gradul
I sau II.
TRIGONOMETRIA
I.	Introducere.
Măsura unghiurilor și arcelor ; gradul
sexagesimal, gradul centesimal, radianul.
Relații între ele.
Generalizarea noțiunii de arc și de
unghi. Arce și unghiuri mai mari de
300 c. Arce și unghiuri pozitive și negative.
II.	Funcții trigonometrice.
Definițiile funcțiilor trigonometrice ale
unghiurilor ascuțite, ca rapoarte ale latu-
rilor unui triunghi dreptunghic.
Valorile funcțiilor trigonometrice ale
unghiurilor de 30	45	60 a. Reiatii între
funcțiile trigonometrice ale unghiurilor
complementare.
Rezolvarea triunghiului dreptunghi folo-
sind tabelele de valori naturale.
Definițiile funcțiilor trigonometrice ; do-
meniile de definiție și mulțimea valorilor
funcțiilor. Periodicitatea. Variația și gra-
ficul funcțiilor sin x, cos x, tg x, ctg x.
Relații între funcțiile trigonometrice :
ale unghiurilor suplementare, ale unghiu-
rilor a căror diferență este de 180", a
căror sumă este 360 -. Exprimarea funcții-
lor trigonometrice ale unui unghi prin
funcțiile trigonometrice ale unui unghi
din primul cadran.
II.	Formule fundamentale.
Reiatii între funcțiile trigonometrice ale
aceluiași unghi. Exprimarea funcțiilor tri-
gonometrice cu ajutorul uneia din ele.
Funcțiile trigonometrice ale sumei și
diferenței a două unghiuri, ale dublului
unui unghi, ale jumătății unui unghi.
Exprimarea rațională a funcțiilor trigono-
metrice ale unui unghi cu ajutorul tan-
gentei jumătății unghiului.
Formule pentru transformarea unor
sume sau diferențe de funcții trigonome-
trice în produs.
IV.	Ecuații trișor.ometriee.
Rezolvarea ecuațiilor : sin x = a. cos
x = a, tg x = a. ctg x = a. Ecuați; tri-
gonometrice a căror rezolvare se face
prin transformări astfel incit să cor.-
țină aceeași funcție trigonometrică a
aceluiași unghi care conduce la ecuaț:;
de gradul I sau II. Ecuații trigonome-
trice omogene in sin x și cos x. Ecua-
ția a sin x - b cos x => c.
V.	Numere complexe sub formă tri-
gonometrică.
Corespondența între numere com-
plexe și punctele planului. Forma trigo-
nometrică a numerelor complexe. în-
mulțirea și împărțirea numerelor com-
plexe. Formula lui Moivre. Aplicații :
calculul funcțiilor trigonometrice ale
multiplului unui unghi, calculul rădă-
cinilor de ordin n dintr-un număr com-
plex scris sub formă trigonometrică,
calculul rădăcinilor de ordinul n ale
unităților (rl, — 1).
VI.	Aplicațiile trigonometrici la geo-
metrie.
Rezolvarea triunghiului oarecare fo-
losind relațiile între laturi și unghiuri:
relația sinusurilor, relația cosinusului.
GEOMETRIA IN SPAȚIU
I.	Introducere. Elementele funda-
mentale : punctul, dreapta, planul. Axio-
mele de apartenență. Intersecția a două pla-
ne. Determinarea planului.
II.	Pozițiile relative ale elemente-
lor fundamentale.
Pozițiile relative a două drepte.
Două drepte paralele cu a treia sînt
paralele între ele.
Unghiul a două semidrepte in spațiu.
Teorema relativă la unghiurile cu la-
turile paralele. Drepte perpendiculare.
Pozițiile relative ale dreptei și pla-
nului.
a)	Dreapta paralelă cu planul. Teoreme.
b)	Dreapta perpendiculară pe plan.
Teoreme.
Simetria în spațiu : față de un plan,
o dreaptă, un punct.
c)	Drepte oblice față de plan. Teo-
reme. Teorema celor trei perpendicu-
lare. Reciproce.
Locuri geometrice: al punctelor egal
depărtate de două puncte fixe ; al punc-
telor egal depărtate de trei puncte fixe.
Punct egal depărtat de patru puncte
date nesituate în același plan.
Pozițiile relative a două plane.
a)	Plane paralele. Teoreme.
Segmentele de drepte paralele cu-
prinse între plane paralele sînt egale.
Mai multe plane paralele determină pe
două drepte oarecare segmente pro-
porționale.
Locuri geometrice : al punctelor egal
depărtate de un plan ; al punctelor egal
depărtate de două plane paralele.
b)	Unghiuri diedre.
Locul geometric al punctelor egal de-
părtate de două plane neparalele.
c)	Plane perpendiculare. Teoreme.
III.	Proiecții : Proiecția ortogonală a
unui punct pe un plan. Proiecția orto-
gonală a unei drepte și a unui segment
de dreaptă pe un plan. Definiția un-
ghiului format pe o dreaptă cu un
plan.
Proiecția ortogonală a unui poligon
pe un plan. Aria proiecției unui tri-
unghi și a unui poligon pe un plan.
IV.	Poliedre.
Prisma: definiție, clasificare. Sec-
țiunea printr-un plan paralel cu baza
Secțiunea dreaptă. Paralelipipedul, Dia-
gonala paralelipipedului dreptunghic.
Aria laterală, totală și volumul prismei.
Piramida : definițe, clasificare. Teore-
mele relative la secțiunea printr-un plan
paralel cu baza. Aria laterală, totală și vo-
lumul piramidei.
Trunchiul de piramidă : definiție, cla-
sificare. Aria laterală, totală. Volumul.
V.	Corpuri rotunde.
Suprafața cilindrică. Cilindrul circu-
lar drept. Plan tangent la suprafața ci-
lindrică. Desfășurarea cilindrului; aria
laterală, totală și volumul cilindrului
circular drept
Suprafața conică. Conul circular drept.
Plan tangent la suprafața conică. Desfășu-
rarea conului ; aria laterală, totală și vo-
lumul conului circular drept.
Trunchiul de con circular drept. Desfășu-
rarea trunchiului, Aria și volumul. Supra-
fața sferică. Sfera. Determinarea unei sfe-
re. Pozițiile unei drepte, unui plan față
de sferă: intersecția unui plan cu o sferă :
calota și zona sferică. Plan tangent la sferă.
Aria zonei, calotei și a sferei. Volumul sfe-
rei.
Corpuri înscrise și circumscrise sferei :
cilindrul, conul și trunchiul de con.
DIN MATERIA CLASEI A Xl-A
Elemente de algebră superioară.
I. Determinanti:
Definiția determinantului de ordinul n.
Proprietățile determinanților.
Dezvoltarea unui determinant : determi-
nanți minori ; complementul algebric al
unui element.
Regula lui Cramer pentru rezolvarea sis-
temelor liniare.
Condiții de compatibilitate a sistemu-
lui.
La acest capitol nu se cer demonstrații.
GEOMETRIE ANALITICĂ
I.	Geometria pe o dreaptă : Coordonata
unui punct, segment orientat. Distanta în-
tre două puncte date prin abscisele lor.
Abscisa punctului care împarte un seg-
ment orientat într-un raport dat.
II.	Coordonate în plan. Sistem rectangu-
lar cartezian. Distanța între două punc-
te. împărțirea unui segment orientat în-
tr-un raport dat.
III.	Dreapta : Ecuația dreptei determi-
nată de două puncte. Ecuațiile dreptelor
particulare : care trec prin origine, paralele
cu axele. Ecuația dreptei prin tăieturi. Co-
eficientul unghiular al unei drepte. Calcu-
lul coeficientului unghiular al unei drepte,
date prin două puncte. Ecuația dreptei care
trece printr-un punct dat și are un coefici-
ent unghiular dat.
Ecuația generală a dreptei. Ecuația drep-
te: determinată de două puncte scrisă sub
formă de determinant. Condiția de colinia-
-ta:e a 3 puncte.
Ecuațiile parametrice ale dreptei.
Condiția ca două drepte să fie concu-
rente. Coordonatele punctului de intersec-
ție : unghiul a două drepte Condiția ea
două drepte să fie perpendiculare, para-
Jele sau confundate. Fascicule de drepte.
Condiția ca trei drepte să fie concurente.
împărțirea pianului în două semiplane
de către o dreapta.
Ecuația normală a dreptei. Distanța de
Ia un punct la dreaptă. Aria unui triunghi
in funcție de cc-ordonatele vîrfurilor. E-
cuațiile bisectcarelor unghiurilor a două
drepte.
Probleme de locuri geometrice.
IV.	Cercul : Ecuația cercului. Determi-
narea razei și a coordonatelor centrului.
Intersecția unei drepte cu un cerc.
Ecuația tangentei : intr-un punct al
cercului ; de direcție dată.
Intersecția a două cercuri.
Probleme de locuri geometrice.
V.	Elipsa și hiperbola : Definițiile: ecua-
țiile curbelor raportate Ia axele de simetrie.
Elementele importante : centrul, axele, vîr-
furile. focarele, asimptotele, excentricita-
tea. directoarele.
Intersecția cu o dreaptă.
Ecuațiile tangentelor: într-un punct
și de o direcție dată.
Hiperbola echilaterală : ecuația ra-
portată la asimptotele sale.
Probleme de locuri geometrice.
VI.	Parabola : Definiție ; ecuația pa-
rabolei raportată Ia axa sa și la tan-
genta la vîrf Elementele importante :
axă, vîrf, focar, directoare.
Intersecția cu o dreaptă. Ecuația tan-
gentei : într-un punct de direcție dată.
Proprietatea optică.
Probleme de locuri geometrice.
ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
I. Mulțimi și funcții : Elementele u-
nei -mulțimi. Relația de apartenență.
Relația de incluziune. Operații cu mul-
țimi : reuniunea, intersecția.
Reprezentarea numerelor reale prin
puncte pe o dreaptă. Intervale. Veci-
nătățile unui punct pe o dreaptă.
Structura de ordine a mulțimii nu-
merelor reale.
II.	Șiruri de numere reale. : Progresii
aritmetice. Aflarea unui termen oare-
care și a sumei primilor n termeni. Pro-
gresii geometrice. Aflarea unui termen
oarecare și a sumei primilor n termeni.
Definiția șirului de numere reale. Șiruri
mărginite. Șiruri nemărginite. Șiruri mo-
notone.
Șiruri convergente ; definiția limitei
unui șir. Progresia geometrică infinită des-
crescătoare, suma termenilor săi.
Convergenta șirurilor monotone și măr-
ginite. Numărul „e“. Operații cu șiruri
convergente : suma, produsul, cîtul.
Trecerea la limita de inegalități. Puteri
cu exponent real. Logaritmi ; logaritm na-
tural.
III.	Simbolurile - co și — oo
Șiruri cu limita + oo și — oo
Criterii pentru existența limitelor infi-
nite. Operații cu șiruri care au limită (fi-
nită sau infinită) ; suma, produsul, cîtul,
puterea. Operații fără sens.
Teoremele referitoare la șiruri se vor
cere fără demonstrații.
IV.	Funcții elementare : Funcții reale de
argument real. Funcții monotone. Recapi-
tularea funcțiilor elementare ; funcția po-
linom, funcția rațională, funcția putere,
funcția exponențială, funcția logaritmică,
funcțiile trigonometrice. Funcții trigono-
metrice inverse.
V. Limite de funcții : Definiția limitei
unei funcții într-un punct. Limitele late-
rale. Operații cu funcții care au limită.
Limitele funcțiilor elementare. Cazurile
de excepție la operațiile cu limite de func-
ții.
VI. Funcții continue : Definiția continui-
tății unei funcții într-un punct și pe un
interval. Operații cu funcții continue. Con-
tinuitatea funcțiilor compuse. Continuita-
tea funcțiilor inverse. Continuitatea func-
țiilor elementare.
Funcții continue care au valori de semne
contrare (sau de același semn) la extremi-
tățile unui interval ; consecințe.
VII. Derivate : Originea geometrică și fi-
zică a noțiunii de derivată. Definiția de-
rivatei unei funcții într-un punct și pe
un interval. Continuitatea funcțiilor de-
rivabile. Derivate laterale. Interpretarea
geometrică.
Derivatele funcțiilor : f (x) = c ; f (x) =
x; f (x) = sin x ; f (x) = cos x ; f (x) =
log ax ; f (x) = Inx.
Operații cu funcții derivabile : suma,
produsul, cîtul.
Derivația unei funcții compuse (fără de-
monstrație). Derivata funcției inverse. De-
rivata funcției exponențiale. Derivata func-
țiilor trigonometrice inverse Derivata func-
ției putere si a funcției u(x)vM. Derivate
de ordin superior. Diferențiala.
Nu se va cere deducerea formulelor de
derivare a funcțiilor inverse.
VIII. Proprietăți generale ale funcțiilor
derivabile : Extremele unei funcții. Teo-
rema Iui Fermat. Teorema lui Rolle și teo-
rema creșterilor finite. Consecințe. Regula
lui L’Hospital.
IX.	Studiul variației funcțiilor
Intervale de monotonie ale unei fuSctii,
punctele de extrem. Convexitate și r nca-
vitate. puncte de inflexiune, asimptotă
Reprezentarea grafică a variație; unei
funcții.
Probleme de maxim și de minim.
La capitolele VI. VII, VIII și IX nu se
vor cere demonstratii.
DIN MATERIA CLASEI A XII-A
ELEMENTE DE ALGEBRA SUPERIOARĂ
I. Ecuații algebrice :
1.	Polinoame. Condiția ca două poli-
noame să genereze aceeași funcție. Metoda
coeficienților nedeterminati. împărțirea
polinoamelor. Teorema lui Bezout. Restul
împărțirii unui polinom prin x-a ; schema
lui Horner.
2.	Ecuații cu coeficienți complexi.
Teorema fundamentală a algebrei (fără
demonstrație).
Descompunerea unui polinom în factori
liniari. Relațiile dintre coeficienți și rădă-
,~!ni (formulele lui Viete) Rădăcini țw.ilti-
ple. Condiția ca un polinom să aibă o
rădăcină multiplă exprimată cu ajutorul
derivatelor sale,
3.	Ecuații cu coeficienți reali, raționali.
Dacă o ecuație cu coeficienți reali admite
rădăcina a + bi (a.b G R) ea admite și
rădăcina a—bi. Descompunerea în factori
de gradul I și II.
Dacă o ecuație admite rădăcina a + | b
a G Q. |^b irațional), admite și rădăcina
a-| h*
4.	Rezolvarea numerică a ecuațiilor al-
gebrice cu coeficienți reali. Determinarea
rădăcinilor întregi, fracționare ale unei
ecuații cu coeficienți întregi. Teorema 1ui
Rolle pentru determinarea intervalelor în
care ecuația are o rădăcină reală. Cal-
culul aproximativ al rădăcinilor ecuației
prin metoda coardei și metoda tangenței,
limita erorii.
Structuri algebrice : grup inel, corp, de-
finiții și exemple.
ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
1.	Integrala. Probleme care duc Ia no-
țiunea de integrală (aria unei suprafețe,
lucru mecanic etc.).
Noțiunea de integrală definită, proprie-
tățile integralei definite. Formula lui Leib-
niz-Newton.
2.	Calculul primitivelor. Relația dintre
primitivele unei funcții date. Primitive
imediate, primitive care se deduc din cele
imediate printr-o schimbare de variabilă
| \ ax -r b»"dx,j sinfax + b) dx:
Integrarea fracțiilor raționale de formăi
Jax’ — l»x + c
Integrale trigonometrice :
^sin^x dx \cosnx dx (n = 1,2,3).
Integrale deforma Va2—x2 dx (prin
transformare trigonometrică).
Integrarea prin părți: cazuri simple:
Un sinx dx, țx" cosx dx; e» dx;
A
\ arc tg x d x (m=l. 2, 3).
3.	Aplicații ale integralei definite.
Aria unei suprafețe limitată de graficul
unei funcții continue în interval [a, b]
axa Ox și dreptele x = a și x — b,
Volumul unui corp de rotație. (Se vor
deduce formulele pentru volumul sferei,
segmentului sferic, conului și a trunchiu-
lui de con).
Ecuații diferențiale de forma :
y’ = P(x) ; y“ = P(x) ; unde P(x) este un
polinom.
y'=ay (aGR). Mișcarea unui punct intr-un
cîmp gravitațional. Ecuația : y“-r UI2x = O
cu aplicații la mișcarea armonică. (Se \ a ad-
mite că ecuația nu are altă soluție decît
y = a cos x + b sin x.
Notă :
La examenul de bacalaureat nu se vor
cere demonstrațiile teoremelor prevăzute
de programa la geometrie plană, în spațiu
și trigonometrie.
P'SINA 2
Preocupări actuale ale sindicatelor
Disciplina-o problemă nu numai a formei,
ci in primul rind a conținutului
Discuția cu profesorul ARON SABAU, președintele sindicatului în-
Vățămintului din municipiul Oradea, a abordat problema disciplinei în
rîndul corpului profesoral. Consemnăm aici dialogul purtat, dialog care
fără să se refere Ia toate aspectele și fără să menționeze toate soluțiile,
a atins totuși cîteva puncte importante.
I: Poate părea paradoxal să
vorbim despre asigurarea discipli-
nei în cazul cadrelor didactice, oa-
meni meniți, prin însăși natura
profesiei lor, să educe spiritul de
disciplină, de responsabilitate per-
sonată, respectul față de muncă.
Totuși, realitatea demonstrează că
sînt încă în acest domeniu semne
de întrebare. Am dori să știm ce
sens are. după părerea dumnea-
voastră, noțiunea de disciplină pen-
tru omul de la catedră ?
R : In actualul stadiu de dezvol-
tare și perfecționare a școlii noas-
tre, în condițiile cînd poporul nos-
tru a pășit la îndeplinirea măre-
țului program trasat de Congresul
al X-lea al partidului, la făurirea
societății socialiste multilateral
dezvoltate, consider necesară o
înțelegere nouă, superioară, a no-
țiunii de disciplină în activitatea
din școală. Și nu mă refer aici în
primul rînd la aspectele exterioare
— cum ar fi respectarea cu riguro-
zitate a orarului, a programei de
învățămînt — ci în special la fap-
tul că cele 50 de minute ale orei,
se cer folosite integral și intensiv,
în scopul înarmării elevilor cu
cunoștințe și deprinderi, al formă-
rii lor ca cetățeni ai statului soci-
alist. Consider că a fi disciplinat
înseamnă, în învățămînt, a evita
comoditatea profesională, a dărui
elevilor o metodă suplă și eficace
de gîndire, a manifesta inițiativă
și a refuza cu hotărîre șablonul.
fi disciplinat înseamnă a da
ex^nplu de punctualitate și atitu-
di4B creatoare în realizarea acțiu-
nilor educative cu elevii. Discipli-
na omului de la catedră se împle-
tește în momentul de față cu ma-
nifestările cele mai semnificative
ale calităților spirituale a-le educa-
torului tinerele generații. Și ea se
manifestă chiar de la începutul ca-
rierei, prin obligația de a-ți onora
datoria față de stat muncind acolo
unde este cu adevărat nevoie de .e.
I : Ținind seama de modul în
care înțelegeți problema pusă in
discuție, ne-ați putea arăta in ce
fel se manifestă lipsa de disci-
plină ?
R : Nouă, ca oameni care ne-am
dăruit școlii, ne este foarte neplă-
cut să citim în ziare. în aceste săp-
tămîni cînd pretutindeni în țară
În aceeași cadență cu poporul
(Urmare din pag. 1)
cursurile de perfecționare au fost
absolvite în procent de 100 la sută
Comandanții, consiliile politice,
organele și organizațiile de partid
din instituțiile militare de învăță-
mînt și Direcția învățămîntului mi-
litar desfășoară o muncă continuă
și susținută pentru a imprima în
toate compartimentele de activitate
spiritul novator și dinamismul ca-
racteristic activității partidului
nostru în școli și în Academia
militară, precum și la nivelul Di-
recției învățămîntului militar au
loc periodic sesiuni de comunicări
și referate pe teme cum ar fi mo-
dernizarea învățămîntului, sporirea
eficienței muncii educative și a în-
vățămîntului, introducerea unor
mijloace tehnice perfecționate etc.
Asemenea acțiuni sînt urmate de
măsuri concrete menite să mate-
rializeze cele mai înaintate metode
și mijloace în practica curentă a
activității instituțiilor militare de
învățămînt. Televiziunea cu circuit
închis, filmul didactic, laboratoa-
(Urmare din pag. 1)
respunzătoare. Cum putem educa
însă o asemenea convingere, o ati-
tudine, un comportament, o acțiune
efectivă corespunzătoare ?
După toate datele experienței co-
lective și personale, numai prin ac-
țiune, Toate lămuririle teoretice
vor rămîne literă moartă dacă ele
nu dobîndesc gir și confirmare prin
întreaga practică educațională. De
aceea consider că prima condiție a
unei educații eficiente în spiritul
responsabilității sociale o consti-
tuie climatul general al școlii, în
primul rînd în cadrul colectivului
profesorilor, în al doilea rînd în re-
lațiile dintre educatori și educați,
in al treilea rînd, în cadrul colec-
tivului de elevi sau studenți. Să mă
explic.
înțeleg prin „climat al responsa-
bilității sociale" o asemenea atmos-
feră generală în cadrul școlii în
care normele vieții socialiste se
realizează în fapt fără compromis,
apreciind și promovînd indivizii,
fie profesori, fie elevi, în conformi-
tate cu contribuția lor reală și cu
sprijinul permanent al opiniei pu-
blice din școală, activizată în func-
este Ia ordinea zilei ampla acțiune
de redistribuire a specialiștilor în
miezul producției, despre tineri co-
legi ai noștri, profesori, care lu-
crează la Aprozar sau la magazine
în loc să se afle în școală. Iată un
exemplu flagrant de lipsă de dis-
ciplină. Dar mai sînt și alte exem-
ple, date, acestea, de cei care își
exercită necorespunzător însăși
menirea lor de educatori. Se cons-
tată de pildă că, în anumite peri-
oade ale anului școlar, apar foarte
frecvent și într-un număr aprecia-
bil tot felul de cereri de concediu,
destul de neconvingătoare. Aceasta
determină perturbări în desfă-
șurarea normală a procesului de
învățămînt, impunînd schimbări
în orar, apelarea la supliniri etc.
Sînt apoi o multitudine de activi-
tăți școlare și extrașcolare la care
unii profesori evită cu abilitate să
participe, inventînd motive de tot
felul, de cele mai mplte ori peni-
bile. Refuzul de a participa la o
viață profesională colectivă este și
el un indiciu al desconsiderării
propriei profesiuni. S-ar putea dis-
cuta aici și situația personalului
ajutător (laboranți. bibliotecari,
pedagogi) care, de fapt, trebuie să
fie mîna dreaptă a profesorului de
specialitate, dar care dovedesc și
ei nu o dată lipsă de conștiincio-
zitate. de probitate profesională.
I: Probabil că sînt și unele ca-
uze ce favorizează astfel de aba-
teri ?•
R : In primul rînd este necesară
o mai adîncită mun.ă de formare
a conștiinței profesionale a c-.ier
ce se dedică profesiu-i: de 4'
Această muncă trebuie m întă-
rită. după părerea mea. in ii eele
pedagogice și în facultățile -re
pregătesc profesori. Se pune de
asemenea problema unei reale în-
bunătățiri a muncii edMcatw-od-
turale pe care o d>sfă;vară in rin-
durile cadrelor didactice, organele
și organizațiile sindicale. Se im-
pune. în ai doilea rînd. să se arate
mul: mai muhă fermitate față de
manifestările de indisciplină, să an
se tolereze ne; o abatere, să nu
se in'hîdă ochii atunci cînd e vor-
ba de interesele învățămîntului.
ale pregătirii tinere: generații. Și
desigur, trebuie să se ia măsuri
pentru cît mai buna organizare a
rele lingvistice sau de specialitate
cu o inaltă dotare și alte mijloace
moderne sînt la îndemina celor ce
urmează cursurile liceelor și școli-
lor militare, ale Academiei militar.
In prezent sînt folosite in mod
curent în școli 86 de mașini de ins-
truire programată sau de verificare
a cunoștințelor elevilor. Recent a
absolvit un curs de perfecționare
o primă promoție de programatori
calificați din rîndul cadrelor di-
dactice militare.
Avînd în vedere ponderea ce o
are în activitatea cadrelor militare
munca de educare a soldaților șî
gradaților, un accent deosebit se
pune, în pregătirea în școli și aca-
demie, pe înarmarea ofițerilor elevi
și a viitorilor ofițeri cu cunoștințe
și deprinderi din domeniul psiho-
logiei și pedagogiei. De altfel, în-
treaga muncă educativă ce se des-
fășoară în armată de către coman-
danți, de către organele și organi-
zațiile de partid de către organi-
zațiile UTC se face după criterii
științifice, întregind și completînd
în mod fericit activitatea de edu-
Educația in spiritul responsabilității față de societate
țiile ei de control, de conducere, de
sancționare. Fiecare cadru didactic
și fiecare elev sau student trebuie
să constate în activii tea sa coti-
diană i 1) că afirmarea personală
depinde direct de gradul în care-șî
asumă răspunderi sociale concrete
și în care Ie îndeplinesc, dind s x-
teală, în fața cutcniiț.lor școlare
și în fața opiniei publice, de ■ ,e
încălcare a normelor admise: că
toți profesorii și toți elev., sint a-
preciați fără excepție în med e-
chitabil după criteriul unic al mun-
cii. Firește, nu pledez pentru un ri-
gorism moral lipsit de căldura în-
țelegerii umane, ci pentru intran-
sigență față de tendințele de para-
zitism social, de parvenire ș.a.m.d.
îndeosebi, corpul didactic trebuie
să fie conștient de faptul că orice
încercare „de a trece cu vederea'
lipsurile echivalează cu o influență
pedagogică negativă, pe linia unei
educații în spiritul iresponsabilită-
ții sociale. Trebuie să acordăm o a-
tenție deosebită momentelor care
permit crearea unor situații educa-
tive ce pun în evidență dependen-
ța realizării interesului individual
de respectarea interesului general
și invers. Să nu ne ascundem du-
muncii, astfel încît să se asigure
toate condițiile unei activități dis-
ciplinate. Consider, de exemplu,
că inspectoratele școlare, direc-
țiile școlilor ar trebui să acorde o
atenție sporită constituirii catedre-
lor la începutul anului școlar, pen-
tru ca fiecare profesor să-și aibă
catedra la o singură școală și nu
la 2—3, cum avem destui în orașul
nostru. Pentru cazurile cind intr-
adevăr nu este posibil să se con-
stituie o normă întreagă la aceeași
școală, ar fi bine ca inspectoratele
să precizeze locul unde cadrele
didactice respective. au datoria
să-și desfășoare activitățile în afa-
ra clasei. In acest fel s-ar asigura
și o repartizare echitabilă a sar-
cinilor profesionale. Nu-mi este
plăcut s-o spun, dar e regretatii
că nu reușim să obținem, la sfir-
șitul anului școlar, o planiflste
exactă a locului unde își va des-
fășura activitatea fiecare cadru
didactic. De aici, o seamă de neîn-
țelegeri, de complicații ir utile ia
începutul noului an - cljr.
I : Constatările dv. sint demne
de reținut. Ne-ar interesa insă să
știm și care este contribuții gru-
pelor sindicale din școlile munici-
piului dv_ ea ți a comitetului, la
îmbunătățirea disciplinei profe-
sionale ?
R. Din cele ce s-au îâc.t Țtl
acum, pot aminti intre altele, ăet-
baterea în adunările grupelor sm-
dkale a cazurilor de îndiscipiia*.
dezbatere care a determinat dea
partea "lec: vek>r reacția ccrec-
tivă naaaoară. In privința mit
discutate; situații a navetxstitar.
am conlucrat cu înspectorari:1 șco-
lar stabilim să le atribuiiE sar-
cini mai ferme protest n. .or te
comune, pentru a le spori interesul
față de localitățile respect.re Am
obținut să se operez» unele aoe.-
ficări ale orarelor a^tobu^or. pen-
tru a se evita intirr.ertle ia oee.
Mai mult, am căutat să le asigu-
răm profesorilor care fac «na-
veta* locuințe In tonussele un ie
își au catedra si le-am 'nlesni: să
ia masa la cantinele locale.
Firește, ne preorscâm foarte :n-
deszr sce z- : : ir-i ~ e. - —
conștiințe: profea	a amari-
lor sindicaititai MK'— ș. vsam-
pe Le? -- ‘ r «;<
speciale. Căutăm ca Lneer- »dnna-
rile f—	se : rv.e -
adevărate tribune k ■ " ; .
de opinii, să deri’nvne : real?
emulație profesională.
MIHAI CERNAT
cație pe care școala de culturi ge-
nerală o desiri-c-s cu tw«Trtul
patriei noastre pinA ia vîrs * st*,
giului militar.
Cadrele militare dla InvtUwK.
tul militar pankișft tot mai ict;
la diferite twațuAMSxS
pe plan național. prcmCcd dife-
rite comunicări saa referate aoer-
ciate pentru măits ținuți ftdaU*
fică, pentru utilitate» ier sa mus-
ca educativă și de invitâmint De
pildă, el» au păruciws la smeram
de comunicări a cadrcLit didac-
tice din învățămimu; u^u.amtar
precum și ia sesiunile de owsurI-
cări și referate organizate de Cen-
trul de cercetări pentru pr-b’- -ele
tineretului. Un număr "4 mai
mare de cadre din R«*ț*mtetu]
militar se speciaTzsszâ prin sis-
temul doeio-anturîî si a.’ toriță-
mîntuîui post universitari
Invățăminvul militar a etoOaut
succese $i in domeniul îti nielc-r
sociale. înarmarea cadrcfer mn.-
tare cu adeăr„-
că O-gr--.	l’:	। ți "îdâCtiC
..u sepoi»e bucur» dc j •-:-.:.-e* de
răsp-.'rie:. scAme .o crete pe baza
cr : j-:'., adm ::-e sau pcli-
tice. răci ir. elev m- invite avea
..crept* un reg.m preferenuai
clitorită pr ■ ■-.ric. ,c-i sjîie familia-
le. E ua . de .a sine înțeles, ți
totuși cred ca nu este inut:’. să-i
reammtim in acostă ordine de i-
âeL . osa spirîtuiu? de răspundere
s «aă n : e generată numai de as-
pecte cum sint cele semnalate, ci
și de practica, la fel de nocivă, a
răspunderilor formale, fie ale unor
cadre didactice, fie ale unor elev:
sau studenți. Pentru a forma și dez-
volta simțul de răspundere trebuie
să veghem ca orice sarcină dată ți
acceptată in public să devină iz-
vorul unei activități concrete, pre-
cise, analizate, în îndeplinirea sa,
de către opinia publică a clasei, a-
nului, sau a colectivelor de profe-
sori.
O a doua condiție a unei educa-
ții eficiente în spiritul responsabi-
lității sociale este apropierea școlii
de viață. Conducerea de partid a
subliniat în repetate rînduri că
școala — indiferent de ce grad ar
fi ea — nu trebuie să constituie un
ANCHETĂ
Județul Tulcea poate
si trebuie să aibă
profesori calificați
Pag. 1)
mi; toace
r f;sori:
fel la
' Letea.
• ,-e Ii
oarte
ă cum
■r de
la salariu se mai
poc. In privința
- i-x . Inismului. cu linia
;■ ri a palidului nostru se si-
:	centrul preocupărilor or-
...	■ >rganizațiilor de partid,
:	:cr cadrelor didactice mili-
>■ .dini aprofundat al docu-
r..or celui de al X-lea Con-
jrt» a! partidului a dat un nou
«viat muncii politico-educative
c ir aga armată. Ideile pre-
conținute în aceste docu-
•	. : fost organic incorporate
‘ -linurile de învățămînt, asigu-
rine Îmbogățirea conținutului și e-
. cățel temelor și lecțiilor de
științe sociale.
Convinși că nici o altă generație
nu a avut de apărat atîtea împli-
-. militarii armatei noastre își
; nsacră întreaga lor energie și
pricepere întăririi forțelor armate,
ridicării continue a pregătirii lor
militare și politice, adueîndu-și ast-
fel contribuția la creșterea necon-
tenită a capacității de apărare a
patriei, muncind în fiecare clipă în
aceeași cadență cu întregul popor.
mediu artificial, în care să nu pă-
trundă preocupările și problemele
vieții sociale în general. Cunoaște-
rea realistă a vieții noastre socia-
liste in toată complexitatea ei este,
sint convins, punctul de plecare al
maturizării simțului de răspun-
dere personală a fiecăruia dintre ti-
neri.
Fiecare generație se definește
prin conștiința unei misiuni de
îndeplinit, care se defalcă, apoi,
în responsabilități particulare ale
fiecărui individ. Tineretul posedă
în mare măsură această disponibi-
litate pentru acțiunea socială nova-
toare, dar acest potențial trebuie
convertit în fapte.
O a treia condiție a eficienței
muncii noastre de formare șî dez-
voltare a simțului de răspundere
socială a elevilor și studenților re-
zidă în respectarea neabătută a u-
nității dintre vorbă și faptă. Ea nu
trebuie argumentată în mod spe-
cial. încălcarea acestui principiu
anulează — mai ales dat fiind spi-
ritul critic ascuțit al adolescenților
— orice discurs asupra răspunderii
so riale. De aceea cred că o regulă
de aur în această privință trebuie
să fie : să nu enunțăm nici un prin-
aprovizionării cu alimente nu ni
s-au semnala: ne: azur:. Și în dei:ă
ca- in toate regiunile țării, au pă-
truns mijloacele de informare în
mssă — presa, radioteleviziunea,
cartea, cinematograful.
După um ne spunea tovarășul
Teodor Coman, într-un viitor a-
propiat va ii întreprins pe între-
gul teritoriu al județului un stu-
diu privind condiția socială a in-
telectualului. Se vor cerceta amă-
nunțit toate problemele necesare
continuei îmbunătățiri a condiții-
lor de muncă și de viață. Au și
fost luate unele inițiative privind
crearea de cantine și pensiuni,
amenjarea unor locuințe, înlesniri
în procurarea combustibilului pen-
tru iarnă etc. Și mai sînt, evident,
multe de făcut.
Din constatările noastre a reieșit
necesitatea ca în unele comune —
la Maliuc, Murighiol, C.A. Rosetti
și în alte părți — primarii să ma-
nifeste o mai mare grijă pentru
nevoile școlii și ale cadrelor didac-
tice. Cu mai multă înțelegere
din partea organelor locale s-ar
putea îmbunătăți mult condițiile
pentru o activitate mai rod-
nică. La Periprava, bunăoară,
grădinița n-are local, în timp ce
încăperile unui local potrivit aces-
tui scop sînt folosite ca sală de
ședințe, birou de audiențe și came-
ră oficială. Dar ședințele — care-s
destul de rare — se pot ține și în
școală, iat audiențele pot fi acor-
date, cum este și firesc, în localul
consiliului popular comunal. Con-
struindu-se școli noi din fondul
statului, vechile localuri, în loc să
primească alte destinații, ar putea
fi transformate în locuințe pentru
cadrele didactice. Așa s-ar putea
proceda, de pildă, și la Crișan și la
Mila 23.
Prof. Vicol Ivanov, inspector șco-
lar, este de părere că, pentru le-
cipiu sau nici o normă pe care nu
le putem sprijini prin fapte. Fără
realizare in fapt, normativitatea
activității sociale dispare. De aici
rezultă, apoi, că principalul mijloc
educativ de care dispunem în mun-
ca de dezvoltare a simțului de răs-
pundere socială îl reprezintă e-
xemplul personal al educatorului,
al colectivului de educatori.
In sfîrșit, o ultimă condiție de e-
fieiență a educației în spiritul răs-
punderii sociale pentru faptele noas
tre individuale și colective constă
in caracterul ei continuu, neîntre-
rupt, permanent. Nu se poate re-
ducă" prin campanii, oarecum prin
„accese” educative. în acest dome-
niu continuitatea, perseverența, sta-
tornicia sint hotăritoare.
Seria acestor sugestii ar putea fi
continuată și dezvoltată. Nu ne-am
propus însă să expunem un sistem
al muncii educative în direcția pro
movării unei atitudini pătrunse de
conștiința răspunderii sociale a fie-
căruia și a tuturora. Scopul nostru
a fost mai modest. Aceste însem-
nări au urmărit să pună în eviden-
ță o problemă-cheie a activității e-
ducative, stipunînd dezbaterii pu-
garea ms! strînșă a cadrelor califî-
ite de - le in tare lucrează, ar
f. bir.e ca sporui de salariu nu
fie fix, ci să se calculeze propor-
țional eu pregătirea profesională
și cu vechimea In același loc de
muncă. Apoi — ne-a spus tov. Vi-
col Ivanov — ar trebui luate unele
măsuri pentru mai buna asigurare
a mijloacelor de transport în deltă.
Mulți din cei care nu cunosc viața
deltei ar crede că o barcă la care
să se adapteze un motor este un
lux. Nu. Aici barca este mai mult
decît este pentru un orășean scu-
terul, motocicleta sau automobilul,
este însăși posibilitatea de a mer-
ge la părinții elevilor, la bibliote-
că, la inspectorat, este posibilita-
tea de a aduce cărți și rechizite
pentru elevi sau de a se aprovizio-
na. Prin alte părți, urtele școli și
grădinițe au microbuze, furgonete.
O barcă cu motor ar costa infinit
mai puțin. Cu puțină strădanie
credem că se poate, dacă nu ime-
diat, atunci într-un viitor pe care
..nu l-am vrea îndepărtat.
•
Pe nicăieri pe unde am fost
n-am întilnit părerea că în Del-
ta Dunării nu pot funcționa profe-
sori calificați. Numai cei cărora
oriunde le e teamă de muncă pot
dezerta de la nobila lor îndatorire,
de la misiunea de dascăl.
Subscriem la ideea că la mate-
ria care s-ar putea numi responsa-
bilitatea socială a tînărului pro-
fesor ar mai trebui multe de fă-
cut. La fel cum, pe de altă parte,
integrarea în muncă a cadrelor ca-
lificate ar trebui să facă obiectul
unor mai largi și mai complexe
investigații.
blice un punct de vedere. Fără în-
doială, unele exigențe formulate
vor părea maximale. Această im-
presie nu ține seama de faptul că
angajarea in spiritul răspunderii
față de îndatoririle sociale repre-
zintă cheia de boltă a întregului
proces multilateral de perfecționa-
re a societății noastre socialiste și
de afirmare plenară a personalită-
ți: Kesponsabilitatea socială il in-
tegrează pe individ în destinul co-
lectivității. al comunității națiunii
socialiste, al umanității socialiste.
Ea reprezintă decizia noastră cu
privire la prezent și viitor. Anga-
jîndu-ne total, responsabilitatea so-
cială are diferite grade de împlini-
re. dar este incompatibilă cu ires-
ponsabilitatea antisocială și anti-
socialistă.
In capacitatea liberă a individua-
lității de a-și asuma răspunderi so-
ciale precise se exprimă valoarea
și creativitatea sa. în posibilitatea
pe care o creează fiecăruia în par-
te să participe Ia răspundere socia-
lă efectivă constă garanția perfec-
ționării continue a societății socia-
liste multilateral dezvoltate.
Miiim
hm școli
Duminică au avut loc la Ora-
dea festivitățile prilejuite de
împlinirea a 50 de ani de la în-
ființarea Lceului „Emanuil Goj-
du“ din localitate.
Adunarea a fost deschisă de
tov. Ștefan Szanto. prim-secretar
al Comitetului municipal de par-
tid Oradea, primarul municipiu-
lui.
La adunarea festivă au par-
ticipat reprezentanți ai orga-
nelor locale de partid și de stat
județene și municipale, ai Minis-
terului învățămîntului, foști și
actuali elevi, printre care și
Francisc Kertesz, savant atomist
din S.U.A., directorul expoziției
americane „Atomul în acțiune",
deschisă de curînd la București,,
cadre didactice, numeroși invitați.
Despre drumul parcurs în cei
50 de ani de existență, despre
importantele înfăptuiri ale aces-
tei școli, a vorbit profesorul An-
tim Dringa. directorul liceului.
Participanții la adunarea jubi-
liară au fost salutați din partea
comitetului județean de partid și
a Consiliului popular județean
Bihor, de tov. Mcolae Pantea,
prim-vi;epreședinte al Consiliu-
lui popular județean Bihor.
loan Potra, inspector general în
Ministerul învățămîntului a citit
mesajul ministrului învățămintu-
iul adresat liceului cu prilejul
sărbătoririi semicentenarului.
Organizației U.T.C. a școlii i-a
fost inmînată Diploma de onoare
a C.C. ai U.T.C. pentru merite
deosebite în munca de organizație.
într-o atmosferă de puternic
entuziasm, participanții la adu-
nare au adoptat textul une- te-
legrame, adresate C.C al I'
TOVARĂȘULUI K 1 C O 1. , E
CEALȘESCU, prin care întregul
colectiv al școlii, cadre didactice
și elevj, aduc calde mulțumiri
Comitetului Central al Partidului
Comunist Român pentru înalta
prețuire acordată școlii și sluji-
torilor ei.
Școala românească din Ileanda
a saroâtorit duminică 175 de ani
de existență documentară. Festi-
Mtâțile au început cu descinde-
rea expoziției școlare și o sesiuna
juDihara ae comunicări.
Emil Tritu, inspector general
ai inspectoratului școlar județean
iăiaj, a uat citire telegramei de
len.uare a Ministerului In.ață-
cunîuiui, in care se iace totodată
euao»vu:a notărirea conducerii
acestui minister de a a cord 1 ele-
vuor și școlii, pentru rezultatele
ooținute m ana- școlar prece-
dent, importante premii în bani
și materiale didactice. Tovarășul
Laurean 'lulai, prim-secretar al
comitetului județean de partid,
președintele Consiliului popular
județean bălaj, a leiieitat cadre-
le didactice și elecu școlii saroa-
torite și le-a mat noi succese.
Cei prezenți ia juoiieul școlii
din ileanda au auoptat, intr-o
atmosierâ de puternic entuziasm,
textul unei telegrame adresate
C.C. AL P.C.K., TOVARAȘLELI
NICOLAE CEAUȘESCL PER-
SONAL, în care se angajează să
dezvolte frumoasele tradiții ale
acestei vechi școli românești, să
nu precupețească nici un etort
în îndeplinirea exemplară a în-
datoririlor lor, subliniind adeziu-
nea lor totală la politica internă
și externă a partidului.
împlinirea a 50 de ani de la în-
ființarea liceului Minai bmineșcu
in municipiul satu Mare a prile-
juit o seama ae maniieslan cul-
turale de un real interes. S-au
organizat o sesiune jubiliară de
comunicări, o expoziție de artă
plastică ,una de lotogratii și un
stand cu lucrări științiiice elabo-
rate de oameni de știința din în-
treaga țara, care au făcut parte
din promoțiile de aosoivenți ai li-
ceului.
La ședința festivă au participat
reprezentanți ai diferitelor gene-
rații de eievi și profesori. Au luat
cuvintul tovărășii : loan Foriș,
primarul municipiului, loan Ra-
colța. inspector general în Minis-
terul Învățămîntului, și inginer
dr. docent Vasile bacău, proiesor
la Institutul politehnic din Bucu-
rești, foști elevi ai liceului sâtmă-
rean. Tovarășul iosif Uglar. prim-
secretar al Comitetului județean
de partid Satu Mare, a adresat
cadrelor didactice, foștilor și ac-
tualilor elevi a' liceului, calde
felicitări și urări de succes.
Cei prezenți la festivitate au
adoptat, intr-o atmosferă de en-
tuziasm, textul unei telegrame a-
dresate C.C. al P.C.R. 1UVAKA-
ȘULC'l NICOLAE CEAUȘESCU
PERSONAL. între altele, în tele-
gramă se spune : „In aceste mo-
mente emoționante, ne reafirmăm
atașamentul fierbinte fața de po-
litica internă și externă a parti-
dului și statului nostru și va asi-
gurăm, iubite tovarășe Ceaușescu,
că nu vom uita niciodată obliga-
ția noastră de onoare, de inaltă
răspundere patriotică și cetățe-
nească. de a ne consacra tot ce
avem mai bun îndeplinirii exem-
plare a tuturor sarcinilor puse de
partid, de societatea noastră. în
spiritul inaiteloi idealuri ale so-
cialismului. pentru prosperitatea
scumpei noastre patrii — Româ-
nia socialistă".
Școala generală de 10 ani din
comuna Laza, județul Vaslui, a
sărbătorit împlinirea a 100 de ani
de la înființare. Cu prilejul aces-
tui eveniment, colectivul de ca-
dre didactice și elevi ai școlii au
adresat o telegramă C.C. AL
P.C.R., TOA ARAȘLLCI NICOLAE
CEAUȘESCU in care, printre al-
tele. se spune : Sărbătorim cente-
narul școlii noastre în condiții
materiale deosebite, datorită gri-
jii permanente a partidului și
statului de a ne asigura o bază di-
dactică materială care să poată
permite instruirea și educarea ti-
nerei generații în condiții mo-
derne.
Ne angajăm să îndeplinim cu
înalt spirit de răspundere sarci- ■
nile trasate de partid și de stat
pentru a crește oameni de nădej-
de, demni constructori ai socialis-
mului și comunismului în scumpa
noastră patrie.
PAGINA 3
CALENDARUL
activităților educative extradidactice ale elevilor pe anul 1969-1970, organizate
de Ministerul Învățămîntului, Comitetul Central al U.T.C. și Consiliul Național al Organizației Pionierilor
I. A. ACȚIUNI ȘTIINȚIFICO -
TEHNCE ORGANIZATE CU
ELEVII CLASELOR I-VIII ALE
ȘCOLII GENERALE
1.	Concursurile de specialitate la
matematică și fizică pentru clasele
VI—VIII ; etapa pe localitate —
1.III.1970 ; etapa pe județ, numai
pentru clasa a VIII-a, 5.IV.1970.
2.	Concursul „Minitehnicus" :
executarea lucrărilor, de la înce-
putul anului școlar 1969/1970, pînă
la începutul trimestrului III ; ex-
poziție județeană în trimestrul III
al anului școlar; expoziția repu-
blicană în vacanța de iarnă ; ta-
bără pentru premianți.
3.	Concursul republican de aero-
navo-rachetomodele : construirea
modelelor în trimestrul I și II al
anului școlar ; etapa pe județ în
vacanța de primăvsră ; etapa fi-
nală în vacanța de vară ; tabără
pentru premianți.
4.	Concursul republican de
radioamatori : construirea apara-
telor pe parcursul trimestrelor I
și II ale anului școlar; etapa pe
județ în vacanța de primăvară ;
etapa finală în vacanța de vară ;
tabără pentru premianți.
5.	Concursul republican de car-
turi : etapa județeană și finală în
Săptămină pionierilor.
în vacanța de vară, în perioada
1—15.VIII, în tabără.
8. Concursul de construcții
nisip : etapa finală în tabără
mare, perioada 15.VII—15.VIII.
în
la
B. ACȚIUNI SPORTIVE ȘI TU-
RISTICE ORGANIZATE CU ELE-
VII CLASELOR
I—V) DIN LICEE
FESIONALE
1. Campionatele
IX—XII
ȘI ȘCOLI
(ANII
PRO-
B. »\CȚIUNI ȘTIINȚIFICO-TEH-
NICE ORGANIZATE CU ELEVII
CLASELOR IX—XII (ANII I—V)
DIN LICEE ȘI DIN ȘCOLILE PRO-
FESIONALE.
1. Concursurile pe specialități
Ia : limba română, matematică, fi-
zică, chimie. Limba română : etapa
pe localitate 18. I ; etapa pe ju-
deț
15. II; etapa finală
26—27. IV. Matematică : etapa pe
localitate — 25. I; etapa pe județ
— 22.11 ; etapa finală — 26—27.IV.
Fizică : etapa pe localitate l.II ;
etapa pe județ l.III; etapa finală
26—27.IV. Chimie : etapa pe loca-
litate — l.II ; etapa pe județ —
l.III ; etapa finală 26—27.IV ; ta-
bere pentru premianți.
2. Concursurile pe meserii pen-
tru? elevii școlilor profesionale.
Etapa pe școală — l.II—1,111 (etana
pe zonă unde este
10—15.IH) ; etapa pe
24.IV—10.V.
3. Expoziția celoT mai
crări ale cercurilor foto
necesar
ministere
bune lu-
din școli.
Etapa pe școală — martie 1970 ;
etapa pe județ — 10.IV. Primele
10 lucrări de la expoziția jude-
țeană vor fi trimise la Ministerul
Învățămîntului pînă la 10.V.1970.
II. Ă. ACȚIUNI CULTURAL-AR-
TISTICE ORGANIZATE CU ELE-
VII CLASELOR I—IX ALE ȘCO-
LII GENERALE
1.	Festivalul cultuTal-artistic al
pionierilor și școlarilor : una din
serbările școlare propuse pe școală,
care va fi vizionată de juriu. Etapa
finală în anul școlar 1970—1971.
2.	Concursul de creație literară
al pionierilor si școlarilor : etapa
pe școală — 8.III : etapa pe județ
31.III ; etapa finală — 30.IV ; ta-
bără pentru premianți.
3	Concursul de artă plastică :
etapa pe județ
20.IV ; etapă
finală — 10.V. ; tabără pentru pre-
mianti.
4.	Concursul de fotografii : etapa
pe județ — 20.IV ; etapa finală tri-
mestrul III al anului școlar; ta-
bără pentru premianti.
5.	Concursul de cusături națio-
nale, broderii și țesături : trimes-
trele I și II, executarea lucrărilor ;
trim. III al anului școlar expoziții
județene.
6.	Festivalul teatrului școlar :
etapa finală va avea loc în trimes-
trul al III-lea al anului școlar.
7.	Festivalul cinecluburilor pio-
nierești : etapa finală va avea loc
B. ACȚIUNI CULTURAL-AR-
TISTICE ORGANIZATE CU ELE-
VII CLASELOR IX—XII (anii
I—V) DIN LICEE, ȘCOLI PROFE-
SIONALE ȘI DE SPECIALIZARE
POSTLICEALĂ
1.	Concursul cultural-artistic :
una din serbările școlare propuse
de școală, care va fi vizionată de
juriu.
2.	Concursul de arte plastice :
etapa pe școală în trimestrele I
și II ale anului școlar ; etapa pe
județ în trimestrul III al anului
școlar ; etapa finală în anul 1971.
3.	Concursul de creație literară
„Tinere condeie" : etapa pe școală
— trimestrul II al anului școlar ;
etapa pe județ — 15.IV ; etapa fi-
nală — 10.VI ; în vacanța de vară
tabără pentru premianți.
4.	Festivalul școlilor de artă :
etapa finală în vacanța de iarnă.
III. A. ACȚIUNI SPORTIVE ȘI
TURISTCE ORGANIZATE
ELEVII CLASELOR I—IX
ȘCOLILE GENERALE
CU
DIN
1, Campionatele naționale școla-
re la atletism, gimnastică și fotbal:
etapa pe școală — trimestrul I al
anului școlar;
sau centre de
trele II și III
etapa pe județ
etapa pe localitate
comună — trimes-
ale anului școlar ;
— atletism pînă la
20.IV; gimnastică pe echipe și in-
dividual (categoria a III-a și a
IV-a) — pînă ia l.II ; gimnastică
individual (categoria a Il-a, I. can-
didat maestru și maestru) pînă la
10.V; fotbal — pînă la l.VI; etapa
pe zonă — atletism 2—3.V; gim-
nastică pe echipe și individual (ca-
tegoria a III-a și a IV-a) 21—22.11;
fotbal — 17—21.VI; etapa finală —
atletism 20—21.VI (Ploiești) ; gim-
nastică pe echipe și individual (ca-
tegoria a III-a și a IV-a) 6—7.IV
(București); gimnastică individual
(categoria a Il-a, I, candidat maes-
tru și maestru) 14—16. VI (or.
Gheorghe Gheorghiu-Dej) ; fotbal
1—5.VII (Vatra Dornei).
2.	Cupa „Căluțul de fildeș" —
participarea prin corespondență în
trimestrele I, II și III ale anului
școlar ; etapa pe țară în vacanța de
vară — în tabără.
3.	Cupa „Roza vînturilor" : etapa
pe școală trimestrul I; etapa pe
județ în vacanța de primăvară ;
etapa pe țară în vacanța de vară.
4.	Acțiunea „Căutătorii de co-
mori" — cu caracter cultural-ar-
tistic se va organiza pe parcursul
anului școlar și în vacante.
5.	Festivalul sportiv al tinerelor
speranțe la : tenis de masă, fotbal,
gimnastică artistică și oină — etapa
pe școală în trimestrul I ; etapa pe
județ în vacanța de primăvară : eta-
pa finală în vacanța de vară în ta-
bără.
6.	Acțiunea „Delfin 1970“ se va
organiza în perioada vacantei de
vară (inițieri în practicarea înotu-
lui).
7.	Cupele „Cutezătorii" la pati-
naj artistic și patinaj viteză : etapa
finală la patinaj viteză în vacanta
de iarnă — în tabere de 7 zile ;
etapa finală la patinaj artistic se
va organiza în vacanța de primă-
vară.
8.	Expediția ciclo-turîstică „Floa-
rea prieteniei" : etapa pe județ se
va organiza în vacanta de primă-
vară : etapa pe zonă în trimes-
trul III al anului școlar ; etapa fi-
nală în vacanta de vară.
9.	Expediția „Cutezătorii* și
„Ștafeta iscusinței și îndemînării"
etapa pe scoală se va organiza în
vacanta de primăvară : etapa pe
județ în vacanța de vară.
naționale
școla-
re la atletism, gimnastică și fotbal:
etapa pe școală — trimestrul I al
anului școlar; etapa pe localitate
sau centre de comună — trimes-
trul al II-lea al anului școlar ; e-
tapa pe județ — atletism pină Ia
17.V; gimnastică pină la 10.V; fot-
bal pînă la l.VI; etapa pe zonă —
fotbal 11—14.V1; etapa finală —
atletism 13—14. VI (București) ;
gimnastică 14—16.VI (or. Gheorghe
Gheorghiu-Dej1; fotbal 16—19.VII
(Alba-Iuliaj.
La volei, baschet și handbal, cam-
pionatele se desfășoară sub forma
diviziei școlare și de juniori și a
campionatului de calificare.
a)	Divizia școlară : baschet
12.X—23X1 turul; 18.1—7.III 1970
returul; 4—8.IV turneul final (A-
rad) ; handbal 14.IX—26.X turul;
5.IV—17.V 1970 returul ; 16—21.VI
1970 turneul final (Sibiu); volei
5.X—16.XI turul; 18.1—7.III 1970 re-
turul 8—12.IV.1970 turneul final
(Sibiu) ;
b)	Campionatul de calificare : e-
tapa pe localitate sau centre de
comună — baschet, handbal și vo-
lei pînă la 19.IV.1970; etapa pe ju-
deț — baschet și volei pină la
3LV.1970; handbal pînă la 3.V.1970;
etapa pe zonă (finală) — baschet și
3.	Campionatele republicane ale
elevilor din școlile profesionale ; la
datele prevăzute in calendarul
campionatelor republicane ale șco-
lilor profesionale pe 1969/1970.
4.	Concursurile sportive la : pen-
tatlon atletic, ștafete atletice, cros,
baschet în doi, săniuță, patinaj-vi-
teză, schi, șah, fotbal în 6 : — etapa
pe școală la toate ramurile men-
ționate se va organiza în trimes-
trul I al anului școlar. Săniuță, pa-
tinaj-viteză și schi — etapele pe
localitate, județ și pe țară în tri-
mestrul II. Șah — etapa pe județ
în vacanța de primăvară ; etapa pe
țară în vacanța de vară în tabără.
Pentatlon atletic și ștafete atletice
— etapa pe județ în trimestrul III
al anului școlar ; etapa pe țară în
vacanța de vară în tabără. Baschet
in doi și fotbal în șase — etapa pe
școală — trimestrul III al anului
școlar. Cros — etapele pe locali-
tate, județ, țară în vacanța de vară
— la datele prevăzute în calenda-
rul sportiv al C.C. al U.T.C.
IV. ALTE ACȚIUNI EDUCA-
TIVE EXTRADIDACTICE ORGA-
NIZATE CU ELEVII CLASELOR
I—XII DIN ȘCOLILE GENERALE
ȘI LICEE ȘI CU ELEVII DIN
ȘCOLILE PROFESIONALE SI DE
SPECIALIZARE POSTLICEALĂ.
1. Cercuri cu caracter științific,
tehnic, artistic, turistic, societăți
științifice și literar-artistice, edi-
volei 17—21.VI.1970; handbal
VII .
2. Concursul.le republicane
școlilor sportive si liceelor cu
1—5.
ale
pro-
gram de educație fizică la atletism,
gimnastică, schi și înot: atletism
(tetratlon) 20—2i.VI.197Q (Brașov) ;
atletism individual 17—19.VII.1970
(Cîmpulung); gimnastică 6—7.IV.
1970 (Galați); schi
7.III.1970
(Poiana Brașov); înot 16—19.VII.
1970 (Reșița).
tarea revistelor școlare
in
timpul anului școlar și în vacanțe.
2.	Manifestări cultural-artistice
și sportive organizate cu ocazia
deschiderii și închiderii cursurilor
școlare ; serbări școlare, „Ziua
pionierilor", săptămină bilanțuri-
lor ; sărbătorirea majoratului;
săptămină economiei.
3.	Acțiuni de muncă voluntar-
patriotică : săptămină primăverii;
participarea elevilor la campania
agricolă de toamnă ; participarea
elevilor la acțiuni de sprijinire a
construcțiilor școlare, amenajarea
bazelor sportive simple, înfrumu-
sețarea școlii etc ; participarea ele-
vilor pe șantierele naționale de
muncă patriotică ale tineretului se
vor organiza în timpul anului șco-
lar și în vacanțe.
4. Activități științifice, cultural-
artistice și sportive, organizate cu
ocazia sărbătorilor naționale, a
aniversărilor de școli, aniversărilor
și comemorărilor recomandate de
U.N.E.S.C.O. — se vor organiza in
timpul anului școlar și în vacanțe.
V. ACȚIUNI EDUCATIVE OR-
GANIZATE CU ELEVH CLASE-
LOR I-XH DIN ȘCOLILE GENE-
RALE ȘI LICEE. CU ELEVH DIN
ȘCOLILE PROFESIONALE ȘI DE
SPECIALIZARE POSTLICEALĂ
NUMAI ÎN VACANȚELE ȘCO-
LARE.
1.	Tabere centrale de odihnă, pe
profile și interese și de perfec-
ționare sportivă — în vacanțele de
iarnă și de vară.
2.	Tabere de odihnă și instruire
pentru activele U.T.C. și pionie-
rești din școală — în vacanța de
vară.
3.	Tabere internaționale pentru
pionieri și școlari — în vacanta de
vară.
4.	Excursii locale, județene si
interjudețene — în toate vacanțele
școlare (unele excursii pot fi or-
ganizate și pe parcursul anului
școlar, fără perturbarea procesului
de învățămînt).
NOTA
Toate acțiunile cuprinse în pre-
zentul calendar se vor organiza și
desfășura în strictă concordanță cu
regulamentele, instrucțiunile și in-
dicațiile speciale date pentru fie-
care acțiune în parte.
Recomandări pentru aplicarea „Calendarului activităților educative
extradidactice ale elevilor pe anul școlar 1969-1970“
Pornind de la sarcinile sporite
ce revin școlii, Uniunii Tineretului
Comunist și organizației de pioni-
eri, în procesul de educare a tinerei
generații în lumina Documentelor
Congresului al X-lea al P.C.R.,
Ministerul învățămîntului. Comi-
tetul Central al Uniunii Tineretu-
lui Comunist și Consiliul Național
al Organizației Pionierilor au sta-
bilit prezentul Calendar al activi-
tăților educative extradidactice ale
elevilor, pe anul școlar 1969-1970.
Obiectivul principal al elaborării
acestui Calendar îl constituie spo-
rirea eficienței instructiv-educative
a întregului ansamblu de activități
organizate cu elevii în afara pro-
cesului de învățămînt, printr-o
mai bună sistematizare și eșalona-
re a activităților pe parcursul a-
nului școlar și în vacanțele elevi-
lor, diversificarea corespunzătoare
a formelor de activitate și valori-
ficarea optimală a resurselor de
care dispun și a condițiilor speci-
fice în care își desfășoară munca
fiecare unitate școlară.
Calendarul cuprinde acțiuni or-
ganizate în comun de Ministerul
învățămîntului, C. C. al U.T.C. și
C.N.O.P. și acțiuni specifice fiecă-
rui factor educativ menționat în
parte, toate subordonate aceluiași
obiectiv : continuarea, completa-
rea. aprofundarea și dezvoltarea,
pe căi și prin mijloace specifice, a
instrucției și educației realizate în
cadrul procesului de învățămînt.
Pentru
de masă
în afară
întărirea
ideologic
asigurarea caracterului
al activităților educative
de clasă și extrașcolare,
caracterului lor politico-
și patriotic, stimularea
inițiativelor, a spiritului de inde-
pendență și autoconducere în rîn-
dul’ elevilor, cultivarea aptitudini-
lor și talentelor în cele mai di-
verse sfere de activitate, calenda-
rul cuprinde acțiuni științifico-
tehnice, cultural-artistice, sportive,
turistice și recreative, variate con-
cursuri și alte genuri de întrecere.
Activitățile se vor desfășura cu
faze pe școală, localitate, județ, iar
unele și cu faze pe zonă și repu-
blicană. acestea din urmă consti-
tuind modalități de finalizare și
valorificare a activității desfășura-
te de elevi.
în conformitate cu prevederile
regulamentelor școlare și cu re-
comandările comune ale Ministe-
rului învățămîntului, C.C. al U.T.C.
și C.N.O.P. participarea elevilor la
acțiunile educative în afară de
clasă și extrașcolare este voluntară
și se realizează pe baza liberei ale-
geri a activităților de către elevi,
în concordanță cu înclinațiile, inte-
resele, aptitudinile și aspirațiile lor
și cu posibilitățile existente în fie-
care școală. Toate aceste acțiuni se
desfășoară pe baza programului
comun de activități al școlii, orga-
nizațiilor de pion.eri și U.T.C. orga-
nic corelat cu planul general de
activitate al școlii, elaborat în ur-
ma consultării largi a colectivului
de elevi și a personalului didactic.
La realizarea obiectivelor și sar-
cinilor înscrise în acest program
de activitate au obligația să își
aducă contribuția efectivă, sub
conducerea organizațiilor de partid
din școli, conducerile de școli, co-
lectivele de care didactice în to-
talitatea lor,
profesorii diriginți,
comandanții detașamentelor și u-
nităților de pionieri. îndrumătorii
organizațiilor U.T.C. din școli.
Principalul coordonator al organi-
zării desfășurării și finalizării aces-
tor activități este directorul școlii
sau directorul adjunct (comandan-
tul de unitate), care răspunde de
munca educativă din școală.
Cuprinzînd activități indicate
pe plan central, prezentul calen-
dar nu are caracter limitativ. In
funcție de situația concretă a fie-
cărei unități și colectiv școlar în
parte, dînd posibilitatea elevilor
să-și manifeste neîngrădit iniția-
tiva, pot fi organizate și alte acti-
vități educative în afară de clasă
și extrașcolare, neînscrise în pre-
zentul calendar, manifestîndu-se
toată grija ca acestea să nu con-
ducă la suprasolicitarea elevilor.
Sesiunile de examene la învățămîntul
de cultură generală fără frecvență
Pentru o mai bună organizare și desfă-
șurare a învățămîntului de cultură gene-
rală fără frecvență. în anul școlar 1969'
1970 sesiunile de examene la învățămîntul
de cultură generală fără frecvență, pentru
elevii din toate clasele, se vor desfășura in
următoarele perioade : — 3—15 ianuarie
(sesiunea I) și 6—19 aprilie (sesiunea
a Il-a).
în sesiunea I, elevii se pot prezenta, la
alegere, la cel mult jumătate plus unul din
obiectele prevăzute în planul de învăță-
mînt iar în sesiunea a Il-a la obiectele la
care nu au susținut examen în prima se-
siune sau la care, deși s-au prezentat, nu
examen integral fltxrare scrisă ș: examen
oral) din întreaga mate-e ore' ăzută in
programa clasei *?. <
Elevii din clasele
C~
fără frecveniăk care
mene de promovare
tr-un an școlar, se
V—V
□ore,?
pe: ore?
mene pentru toate obtecteie ae
promovează, susțin exa
următoare
nea a I!
genți sau neprezemaț» La 1—2
susține examenele respective ir
zile ale sesiunii a doua.
au obținut medii de promovare
Elevii care nu se prezintă la nici
un
examen în prima sesiune pot susține toate
examenele în sesiunea a Il-a.
La fiecare obiect de studiu, elevii susțin
Cultivarea spiritului de economie
in
rîndurile elevilor
â'ăm'nt
-ă exa-
i-.se in-
ia exa-
ățâmin t
;; dacă
co:
ele 3
La institutele pedagogice de învățători ți
de educatoare, examene:? la îrvâțârr’r rî
fără frecvență, atît pentru an । I cil ș
pentru anul II. se desfășoară fn'r-o sin-
gură sesiune integral. în periceca 6—13
aprilie.
„Săptămină economiei"
prilejuiește in școli ample
acțiuni de popularizare a e-
conomisirii. Astfel, în pe-
rioada 25-31 octombrie se
vor organiza în cadrul uni-
tăților și detașamentelor de
pionieri acțiuni educative
pe tema economisirii la
C.E.C. Prin stațiile de radio-
ampbficare, prin revistele
elevilor din școli și prin alte
mijloace de propagandă din
unitățile de învățămînt vor
fi popularizați pionierii
școlarii care s-au distins
acțiunea de economisire,
Și
în
In
Sesiune de lichidare
Ministerul învățămîntului
aduce la cunoștința celor
interesați că profesorii, în-
vățătorii și educatoarele în
funcție la data de 15 mar-
tie 1969 care nu au obținut
definitivarea în învățămînt
— fie că au fost respinși de
mai dea — se
prezenta în mod
vor putea
excepțional,
3 uri la acest
că din diferite
s-au prezentat
examen, fie
motive nu
la el și au
pierdut astfel dreptul să-l
la sesiunea de lichidare, or-
ganizată în acest scop în va-
canța de primăvară a elevi-
lor din anul școlar 1969/
1970.
înscrierile pentru această
sesiune urmează să se facă
prin direcțiunile școlilor la
inspectoratele școlare jude-
țene.
Inspectoratele școlare ju-
dețene (municipiul Bucu-
rești), după verificarea dosa-
relor candidatilor înscriși
vor efectua inspecțiile spe-
ciale în trimestrele I și II
ale anului școlar 1969—1970.
Examenul se va desfășura
după programele în vigoare
pentru examenul de definiti-
vare în invățămint.
păstrarea și îngrijirea avu-
tului obștesc.
învățătorii ți profesorii,
comandanții detașamentelor
și unităților de pionieri ur-
măresc cultivarea spiritului
de economie in rîndurile pi-
onierilor și elevilor prin an-
trenarea directă a acestora
în acțiunile de depuneri bă-
nești, astfel îneît cecul de
economii școlare și foaia de
timbre de economii să fie
purtate de un număr tot
mai mare de școlari. în ore-
le de dirigenție din perioa-
da 25 octombrie — 5 no-
iembrie li se va vorbi ele-
vilor despre importanța e-
conomisirii la C.E.C.. despre
semnificația „Săptămînii e-
conomiei" și se vor popu-
lariza instrumentele de eco-
nomisire specifice puse Ia
dispoziția elevilor de către
Casa de Economii și Con-
semnațiuni iar conducerile
școlilor și organizațiilor de
pionieri, cu sprijinul orga-
nelor C.E.C., vor populariza
în rîndurile elevilor cecurile
de economii școlare cu teme
privind oameni de seamă
români din domeniul știin-
ței. tehnicii, literaturii și
artei.
întreg ansamblul acțiuni-
lor ce vor fi întreprinse de
către școli și unitățile de pi-
onieri urmărește ca elevii să
realizeze economii bănești
personale pentru a pu-
tea participa la excursii și
tabere în timpul vacanțelor
sau pentru a-și procura u-
nele cărți, rechizite sau alte
obiecte de uz personal. Prin
antrenarea pionierilor și
școlarilor la acțiuni social-
utile, cu caracter patriotic,
se vor realiza unele fon-
duri care, economisite prin
C.E.C., vor fi folosite pentru
procurarea unor materiale
necesare activităților tehni-
co-stiințifice. cultural-ar-
tistice ș:
Școlile
sportiv-turistice.
ce se disting în
acțiunea de economisire
prin C.E.C. vor fi evidenția-
te de inspectoratele școlare
județene șl consiliile jude-
țene ale Organizației pio-
nierilor, care vor face pro-
puneri Casei de Economii și
Consemnațiuni în vederea
premierii acestor școli.
Privită nu ca o activitate
pe timp limitat, ci ca o ac-
țiune de durată, acțiunea
de economisire contribuie
la formarea în rîndurile
elevilor a trăsăturilor mo-
ralei comuniste, la pregă-
tirea lor pentru viață.
B A I A-M A R E
ANUNȚA
scoaterea la concurs a următoarelor posturi
I. Facultatea de filologie
— Conferențiar poziția 1 de la catedra de limbă română și
limbi străine, disciplina Limbă română contemporană.
— Conferențiar poziția 1 de la catedra de literatură și
folclor, disciplina Istoria literaturii române.
— Lector poziția 3 de la catedra de pedagogie, psihologie
și metodică, disciplina Pedagogie generală.
— Lector poziția 5 de la catedra de pedagogie, psi-
hologie și metodică, disciplina Metodica predării matematicii.
— Lector poziția 7 de la catedra de pedagogie, psihologie
și metodică, disciplina Metodica predării științelor naturale.
II. Facultatea de matematică
— Lector poziția 2 de la catedra de matematică, disciplina
Analiză matematică.
— Lector, poziția 6 de la catedra de matematică, disciplina
Aritmetică și Elemente de teoria probabilității.
Lector poziția 7 de la catedra de matematică, disciplina
Astronomie.
III. Facultatea de științe naturale
— Șef de lucrări, poziția 4 de la catedra de științe natura-
le și agricole, disciplina Fiziologia plantelor.
— Șef de lucrări, poziția 8 de la catedra de științe natura-
e și agricole, disciplina Anatomia și fiziologia omului.
Candidații Ia concurs vor depune, în termen de 30 zile de
la data publicării acestui anunț, la secretariatul rectoratului
Institutului pedagogic de 3 ani Baia-Mare, str. Victoriei
nr. 75. cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de
instrucțiunile privind ocuparea posturilor didactice din în-
vătămîntului superior, ale Ministerului învățămîntului nr,
84539 1969.
Concursul se va ține Ia sediul Institutului pedagogic de
3 ani Baia Mare la două luni de la data publicării acestui anunț.
Informații suplimentare se pot obține la rectoratul insti-
tutului, telefon 3878.
INSTITUTUL PEDAGOGIC DL 3 Ml
TI R G U-M U R E S
ANUNȚA
Scoaterea la concurs a postului de asistent la Facultatea
de filologie, catedra de pedagogie, disciplina organizarea ac-
tivității culturale de masă ; istoria pedagogiei ; pedagogie
generală, psihologia copilului și psihologia pedagogică, pozi-
ția 5.
Candidații la concurs vor înainta la rectoratul Institutului
pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș, în termen de 15 zile de Ia
data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, o cerere
de înscriere la care se vor anexa actele prevăzute de Legea
nr. 6 privind Statutul personalului didactic din R.S.R. . pu-
blicat în Buletinul Oficial, Partea I nr. 93 din 15 martie 1969 și
de Instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539/1969.
Concursul va avea loc Ia sediul Institutului pedagogic de 3
ani din Tg. Mureș. în termen de 15 zile de la expirarea ter-
menului de înscriere Ia concurs.
ANUNȚ
Liceul pedagogic din Craiova (fosta
băieți) își va sărbători centenarul in 1970.
Facem apel tuturor foștilor profesori,
venți, ca in sprijinul realizării muzeului
școală normală de
nografiei să ne trimită pe adresa școlii str. I, F, Favlov nf<
76. materiale documentare : manuale vechi, reviste, fotografii,
caiete, schițe sau fotografia uniformei, ziare și reviste care
Vorbesc despre școală, memorii și amintiri despre viața
de elev, date despre activitatea la locul de muncă, lucrări
personale sau ale colegilor și profesorilor școlii.
ANUNȚ
Absolvenții fostei Școli normale de băieți
promoția 1930, sînt rugați să comunice adresele
Iui Constantin Manolache, București, sccorul
din Ploiești,
lor tovarășu-
8, str. Hagi
Ghiță nr.7, în vederea stabilirii și anunțării locului și datei
primei intilniri de la terminarea cursurilor.
ANUNȚ
Fostele școli normale de băieți și fete din
serbează semicentenarul la 23 noiembrie curent.
Cei care doresc să participe Ia festivitate sînt
să comunice : promoția și adresa la secretariatul
pină la 28 octombrie. (Liceul pedagogic Bacău, str.
Haret, nr. 6).
Bacău
rugați
școlii,
Spiru
EREN 69
poposiți la
‘«MW
Ut .
51 DE
. CASf. ■
3RU-5PfCiA
IUICÂ Bă*?’
3E RE lA STC,
HANUL PRAHOVA
ORGANIZAT D£ COOPERAȚIA DE CON5L.V

CU V
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIAi București, Piața Scînteii nr 1 Telefon 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tj
inatul Poligrafic Casa Scînteii
40.132

invățători și absoL
pedagogic și a m»