Proletari din toate fările, unifi-vâ!
GAZETA
învățămîntului
■■■
Onoarea statutului etic
și profesional al
corpului didactic — pag.2
De ce se amină la infinit
rezolvarea unor probleme
urgente ? — pag. 3
■ Pe ce căi modernizăm
formația matematică—pag 4
Intr-unui din laboratoarele fonice ale Liceului nr. 3 din Oradea
Unde sînt și de ce lipsesc de la posturi
TINERII PROFESORI?
O nouă promoție de cadre didactice,
pregătiți, in liceele pedagogice, ia insti-
tute și universități și-a început efectiv
activitatea la catedră. Tinerele edicatoc
re, tinerii învățători și profesori pe tare
i-a dat societății in acest an invățâmi--
tul nostru s-au prezentat ia post _r_ in
marea lor majoritate. încă de *a — repc-
tul lunii septembrie. incadrindu-se in e-
forturile pentru pregătirea prune: etape a
anului școlar.
Semnificația acestui fapt se kigâ de
măsurile luate pe baza dotumentefcc de
partid și de stat cu privire ia dez*.cita-
rea învățămîntului in țara noastră. Pre-
țuirea exprimată in repetate rine un. or
conducerea partidului și statului pentru
misiunea școlii și a cadrelor didaitxe.
condițiile toț ma; bune de muncă ș; di
viață create slujitorilor școlii, crșs*ere*
eficienței muncii educative ia mc.r. e
studențimii au determinat sporirea spi-
ritului de răspundere in riodurde tineri-
lor dascăli au întărit hotărirea _or oe s
munci acolo unde este intr-adevăr ne-
voie de ei- Ia școlile din județul Covasna
de pildă, din 37 de .profesori repartiza;;
s-au prezentat și funcționează la catedră
37. Situații asemănătoare găsim in
județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila.
Gorj, Harghita, Vîlcea.
Există însă și județe în care prezerva-
rea la posturi a absolvenților de facul-
tăți înregistrează absențe ce nu pot f:
in nici un caz trecute cu vederea. Prin-
tre acestea se numără județele Ialomița,
cu 128 de profesori neprezentați la data
deschiderii cursurilor, Ilfov cu 100. Tele-
orman cu 82, Buzău cu 62. Cluj cu
57, Tulcea cu 53. Prahova cu 45.
Sibiu cu 41. Pentru a cunoaște ca-
uzele care au dus la asemenea ab-
sențe am făcut recent un sondaj in
județul Ilfov. In acest județ, din 252 de
profesori repartizați de învățămîntul su-
perior în acest an s-au prezentat la pos-
turi numai 152. Unde sin: si de ce Epsesc
de la datorie IM de cadre dxtactc e. pra-
tm jn*krirea cărora sttbd ■
peste 5 sulneae O? lei :u»ai la penoMl
»tudu>.r ajenoare’ Na 11 s-’u pcain:
oare coodttti boar dr qctcA ’ Nu su
f o«t t
țoale tocsi!tăi.- pe «e le-am investim
a	o preoivcare decseo.iă pentru
primirea camlcr ăbntvenți. fnlrwrad'i-
E-ae casarea, sarea, retfurladu-li-ee as»-
tenta pedagog:tâ necesară.
La Lire- cin Urzkeni. nirectorcL pro-
fes-rr; si elev;; a apeaptă s; acum.
Li ma. c.na de o iună ce ia deschiderea
.re_r..cr. pe profesoara PAULA AKDE-
LEANU. ansoiventă a Facultății de fiio-
țigre. Colectivul didaf.se, colectiv tinăr
s; entuziast, care obține rezultate foarte
bune iz munca de pregătire a elevi-
kr. prevăt-se chiar și o festivitate de
nun venit. Incercind să afle cind se va
prezenta tovarășa Ardeleanu la post, in-
spertoratui stelar al județului Ilfov a fost
informat de soțul acesteia că e plecată
în voiaj la Paris și că nu se va prezenta
La școala unde a fost repartizată... deoa-
rece un fost coleg de liceu deține o func-
ție de răspundere la municipiul Bucu-
rești si in acest fel va obține desigur o
catedră in Capitală.
LONSTAXTIX MCA, absolvent al Fa-
cilă: ii de chimie, repartizat la Școala
generală din Găiceni, a preferat să lu-
creze la un atelier al cooperației mește-
șugărești.
_ ALEXANDRU LEIBOVICI, absolvent al
Facultății de matematică, preferă să nu
iu treze nicăieri decît să se ducă la Li-
ceul nr. 1 din Giurgiu. (Și asta în timp ce
Liceul din Giurgiu a*fost ilustrat de pro-
fesori de matematici ca Ion Barbu și Tra-
ian Lalescu I).
KINTZBRAUN VICTOR, absolvent al
Conservatorului ,,Ciprian Porumbescu”,
nu s-a prezentat la post pe motivul că
studiază muzica ușoară la o școală popu-
lară. iar ADRIANA ALĂMÎIE, absolventă
a Facultății de biologie, repartizată,
la Școala generală din Găișeni—Căs-
cioare. preferă să rămînă casnică,
deoarece .-a ingrozit-o drumul".
Lista ar putea fi astfel continuată.
La inspectoratul școlar al județului Ilfov
se precizează că optica acestor absolvenți
de facultate, de a considera firesc să
dezerteze de la datorie, a fost favorizată
de ușurința cu care, in anii anteriori, cei
in situații similare au putut obține avize
și posturi de suplinitori în București.
Chiar și în acest an „furtul de cadre",
cum îl califică prof. Stelian Păun, in-
spector șef la Ilfov, a păgubit școlile din
județ de numeroși profesori. MIRCEA
TRIFU, de exemplu, absolvent al Facul-
tății de matematică, titular la Liceul
din comuna Hotarele, funcționează la
Liceul „I. Neculce" din Capitală fă-
ră măcar să fi obținut avizul de
plecare, în lipsa căruia încadrarea lui
este ilegală. Cîți sînt oare în aceeași situ-
ație ? Cine și de ce intervine pentru în-
călcarea legii ? Și, mai ales, cum se în-
tîmplă că deși catedrele vacante au fost
ocupate prin concurs, se mai găsesc in
Capitală posturi de suplinitori într-un
număr atît de mare încît să pună în pe-
ricol buna funcționare a învățămîntului
în școlile din județele apropiate ? Iată
întrebări la care credem că se impune
un răspuns din partea direcției de resort
din Ministerul învățămîntului, pe baza
unei atente și minuțioase analize. Altfel,
fluctuația de cadre didactice — atît în
localitățile în care sînt repartizați tinerii
absolvenți, cît și în școlile unde aceștia
„se aranjează* — va continua să persis-
te, obligînd la soluții de improvizație, e-
vident în dauna învățămîntului.
Miră de asemenea faptul că deși e-
xistă legi care sancționează lipsa absol-
venților de la posturile pe care singuri
și le-au ales, acestea nu sînt puse rigu-
ros în aplicare. De ce ? Nu cumva cei
care poartă răspunderea aplicării lor
nu o fac întrucît ei înșiși au manifestat
„îngăduințe* care, în fond-, au dus la e-
ludarea legii ? Sîntem convinși că ana-
liza pe care ar fi de dorit să o facă di-
recția de specialitate din minister va du-
ce și aici la clarificări revelatoare.
în repartizarea la posturi a absolvenți-
lor învățămîntului superior se mai în-
tîlnesc și cazuri de birocratism care pun
deseori inspectoratele școlare județene
și pe absolvenți în situații neplăcute, din.
care se iese cu destulă greutate și, mai
ales, cu un mare consum de timp, ener-
gie și mijloace materiale. Este, de pildă,
cazul repartizării mai multor absolvenți
pe același post. în ce ne privește am mai
atras atenția asupra unor astfel de situ-
ații, înregistrate în anii anteriori. Se ve-
de treaba că cei răspunzători de reparti-
zarea absolvenților nu sînt pe deplin
conștienți de consecințele acestor „gre-
șeli" atît în școală cît și în rîndurile ce-
lor care iau pentru prima oară contact
cu munca la catedră. Astfel de situații
am găsit numai în județul Ilfov în 14
cazuri, în care absolvenți ai I.E.F.S. și ai
Facultății de educație fizică de la In-
stitutul pedagogic au fost repartizați pe
aceleași posturi : Aurel Tiblete și Maria
Manta pe același post la Școala generală
din Mihai Bravu, Valentin Zamfirescu și
Niculina Tănăsescu pe același post la
Școala generală din comuna .Dărăști, Ro-
zalia Roman și Dan Tudose la Școala
generală din comuna Movilița etc.
Se impune să se ia măsuri ferme pen-
tru înlăturarea unor asemenea situații în
viitor și, mai ales, se impune ca toți cei
care — beneficiind de condițiile create
de partid și de stat — s-au pregătit să
slujească școala, să îndeplinească cerin-
țele legii, care sînt, în același timp, ce-
rințele codului de onoare al oricărui
educator.
CONSTANTIN RĂDOI
Desfășurată
lui creator al
popor pentru
IN EDUCAREA TINERETULUI - UN FRONT
COMUN AL SCOLII SI AL ORGANIZAȚIEI U. T. C
Pe marginea plenarei C. C. al U.T.C
Cei care
ganizării
municipale
în condițiile avîntu-
întregului nostru
traducerea în viață
a marilor obiective cuprinse în
vastul program stabilit de Con-
gresul al X-lea al P.C.R. în vederea
făuririi societății socialiste mul-
tilateral dezvoltate în țara noas-
tră, recenta Plenară a C. C. al
U.T.C. se înscrie ca un moment
cu importante semnificații în viața
organizației revoluționare a tinere-
tului din patria noastră. Analizînd
activitatea U.T.C. în rîndul tinere-
tului din întreprinderile industria-
le de construcții și transporturi,
munca desfășurată în domeniul
politico-educativ a tineretului și
activitatea U.T.C. în rîndul elevi-
lor, lucrările Plenarei au reliefat
eforturile susținute făcute de orga-
nizațiile și organele U.T.C. pentru
îndeplinirea la nivel superior a
obiectivelor și sarcinilor ce le re-
vin, rezultatele pozitive obținute,
neajunsurile ce s-au manifestat,
precum și, îndeosebi, măsurile ce
se impun pentru sporirea eficien-
ței activității de viitor. în același
timp lucrările Plenarei au eviden-
țiat grăitor și emoționant adeziu-
nea deplină a membrilor organiza-
ției, a întregului nostru tineret, la
politica partidului de făurire nea-
bătută a societății socialiste și de
propășire continuă a patriei noas-
tre.
Pornind de la faptul că, așa cum
subliniază documentele de partid
și de stat cu privire la învățămînt,
școlii îi revin sarcini sporite în. ac-
tivitatea de instruire și educare a
tineretului școlar, ținînd seama de
faptul că, o dată cu prelungirea
duratei școlarității obligatorii,
cu sporirea capacității de cuprin-
dere a învățămîntului postgeneral
și cu modificările aduse în structu-
ra și conținutul învățămîntului pro-
fesional și tehnic se înregistrează
în mod obiectiv o creștere cores-
punzătoare a ponderii elevilor în an-
samblul tineretului de virstă ute«
cistă, lucrările Plenarei au subli-
niat necesitatea
continuare atît
și a formelor de
vă desfășurată
îmbunătățirii în
a conținutului, cît
activitate educati-
de organizațiile
U.T.C.
O idee afirmată cu tărie și cla-
ritate a fost necesitatea ca organi-
zațiile U.T.C. din școli să se afirme
și în continuare ca unul'din prin-
cipalele ajutoare de nădejde ale
corpului profesoral în complexul
proces de formare și de pregătire
a elevilor pentru a deveni buni
specialiști și buni cetățeni ai pa-
triei noastre socialiste. Cu justifi-
cată satisfacție au subliniat parti-
cipanții la plenară principalei^
realizări obținute de organizațiile
U.T.C., în colaborare cu școala, cu
cadrele didactice și ceilalți factori
educativi, în activitatea desfășurată
în rîndurile elevilor. Organizațiile
U.T.C. au adus o amplă contribuție
la mobilizarea elevilor pentru a-și
îndeplini corespunzător principala
lor sarcină, aceea de a învăța cu
asiduitate, la sporirea numărului de
elevi antrenați în concursurile de li-
teratură română, matematică și fi-
zică. la desfășurarea concursurilor
cultural-artistice și de arte plastice
etc., au dat un sprijin larg unei
întregi serii de activități educative
cu multiple valențe în educarea
științifică, moral-civică și politică
a elevilor cum sînt munca volun-
tar-patriotică și pregătirea elevilor
pentru apărarea patriei, sărbători-
rea unor evenimente importante
din viața școlilor, editarea reviste
lor școlare, organizarea excursiilor
etc.
Simțul de răspundere de care
s-au dovedit a fi pătrunși repre-
zentanții tineretului nostru în
înaltul tor al orga-: mi; ;
reliefat cu oz^z:z ar.a..zar-.:
cipalelor	care sa
mențin în activitatea orgar.z
U.T.C. din școli ț: a factor;!-;
le generează. La a cest cap4
insistat asupra fapttiu! ă
există Încă un namâr de
membri ai U.T.C. csre H'- ț
gația de a-și înseși c
predate, care nu învață
tatea necesară și cu co:
Un mic templu a! cărții
au avut ideea or-
bibliotecii școlare
„Ion Creangă", ca
ponderii. Au fost aspru criticate
-neie atitudini de dezinteres și
delăsare din partea unor membri
ai organizației față de pregătirea
lor ideologică și politică, unele ma-
nifestări necorespunzătoare de com-
portare a elevilor în școală, în afa-
și cei care au aranjat-o cu atita
bun gust, inteligență și intuiție
pedagogică, merită toate lau-
dele.
Mai intîi spațiul, cadrul, a-
menajarea exterioară ți interi-
oară. Cred că primul criteriu
a fost, în această privință, a-
traetivitatea. crearea unei at-
mosfere plăcute și liniștite, tn
care cititorul elev să poată gă-
în paginile cărților. Chiar de
la poartă panouri mari, viu co-
lorate, decupaje expuse pe pe-
reții clădirii sugerează copiilor
ți adolescenților infinitul
nivers al cărților care îi
teaptă în sălile bibliotecii,
invită să-l cunoască. Iar
u-
a?-
îi
înă-
si și destindere fizică, dar
stimulent intelectual, să
St
se
Lector univ. ȘTEFAN COSTEA
director general adjunct în Mi-
nisterul învățămîntului
poată identifica cu lumea per-
sonajelor pe care le întîlnește
untru, standuri multicolore, ca-
taloage ilustrate, fișiere, mobi-
lier comod și îmbietor, în cu-
lori care se armonizează per-
fect cu liniștea bibliotecii.
Tovarășa Febronia Costa-
che, cea care, în calitate de
directoare, a dovedit adevărate
virtuți profesionale, ne-a ex-
plicat că fiecare din cele 4 săli
ale bibliotecii a fost destinată
unei anume virste de cititori,
Celor mai mici dintre ei, care
încă nu știu să descifreze a-
becedarul li s-au pus la dis-
poziție cărți sugestiv ilustrate,
ca și jocuri pentru dezvoltarea
unor deprinderi necesare în
primii ani de școală. Două
săli sînt destinate grupelor mij-
locie și mare, care cuprind ci-
titori pînă la 16 ani. Aici
tul răspunde cerințelor
gramei școlare, nivelului
to-
pro-
de
înțelegere al elevilor și prefe-
rințelor lor. Ultima sală este
M VERDEȘ
(Continuare in pag. 3-a)
ANIVERSAREA UNOR LICEE
LA BRAD
LA TÎRGU MUREȘ
Bradul, vechiul oraș românesc din Tara Zarandului, de pe
malul Crîșului Alb, a sărbători’, la 12 octombrie împlinirea
unui veac de existență a liceului său.
Prima școală de grad mediu din aceasta parte a țării,
gimnaziul din Brad a luat ființă din inițiativa unui grup de
intelectuali din Munții Apuseni, sprijiniți de conducerea co-
mitatului Zarand, in frunte cu Ion Pipoș, comite suprem,
dr. losif Hodoș și Amos Frincu. vicecomiți. La întemeierea
lui a luat parte activă popularia din cele
comune ale
fostului Zarand, care, prin donații, a contribuit la strîngerea
fondurilor necesare pentru înălțarea acestui lăcaș de cul-
tură. Declarațiile de donare, .-făcute din voie liberă", întă-
rite prin subscriere proprie și confirmate de administrația
românească a comitatului sînt, așa cum se subliniază în mo-
nografia alcătuită în 1919 de profesorul dr. loan Radu, „o
clasică dovadă despre însuflețirea și dorul de progres a po-
porațiunei sărace de pe aceste dealuri'.
După cincizeci de ani de la înființare, gimnaziu! se tra. -
formă în liceu, iar conferința profesorală din 20 iunie 1919.
la propunerea directorului Ștefan Albu. hotărăște ca liceul
să poarte numele lui Avram lancu
începuturile gimnaziului din Brad au fost deosebit de
grele. Școala nu avea o clădire corespunzătoare, nu avea mo-
bilierul și nici materialul didactic necesar. De abia în 1922
dobîndește localul în care funcționează și astăzi.
(Continuare in pag. a 2-a)
Sîmbăta și duminica trecută, liceul „AL Papiu Ilarian" din
Tîrgu Mureș a aniversat cinci decenii de rodnică activitate
pe ogorul învățămîntului din patria noastră.
începuturile sale sint strins legate de evenimentele is-
lorice de importanță
;ebită ee s-au produs in viața
poporului nostru Ia sfîrșitul primului război mondial, cînd
masele populare, întrunite in marea Adunare de la 1 decem-
brie 1918, hotărăsc unirea Transilvaniei cu România, în-
făptuind o aspir
a poporului. S-a des-
chis astfel calea pentru dezvoltarea națiunii, a economiei,
științei și culturii
tuturor forțelor pro
rări, in toamna ar
gent, resortul Ins:
sale, pentru intensificarea activității
gresiste ale societății. în aceste împreju-
prin
: al
aprobă înființarea liceului căruia
Al. Papiu-Ilarian. reprezentant de
rații pașoptiste, emir.cr.'. isiork și
hotărîrea Consiliului diri-
Cultelor din Sibiu, se
i se atribuie numele lui
seamă al eroicelor gene-
;rist și om de st-’
L^conducerea noului așezămint de cultură a fost numit ca
director un harnic și inimos profesor, dr. Petcu Hetcou.
înfruntind cu mult curaj și abnegație greutățile inerente
începutului, de multe ori determinate de neglijența și lipsa
de interes pe care o manifestau autoritățile vremii, condu-
cerea liceului și corpul său profesoral au reușit, printr-o
muncă asiduă, să-i creeze un real prestigiu, situîndu-1 prin-
tre cele mai apreciate licee din țară.
(Continuare în pag. 3-a)
Liceul „Avram lancu" din I3rad
Liceul „Al. Papiu-Ilar ian" dm Tg. Mureș
I II

(Continuare in pag. a 2-a)
Preocupări actuale ale sindicatelor
ONOAREA STATUTULUI ETIC SI PROFESIONAl
AL CORPULUI DIDACTIC
Indicațiile cuprinse în docu-
mentele Congresului al X-lea al
partidului cu privire la sarcinile
specifice ale organelor și organi-
zațiilor sindicale au determinat
organizarea de către Comitetul
Uniunii sindicatelor din învăță-
mînt și cultură a unor acțiuni de
îndrumare și instruire care au
avut ca efect o mai bună
orientare a activității sindi-
catelor din instituțiile de învăță-
mînt în scopul sporirii contribu-
ției acestora la buna desfășurare
a procesului de învățămînt, la e-
ducarea personalului din școli în
spiritul eticii socialiste, la asigu-
rarea unei informări și documen-
tări rapide și eficiente a corpului
profesoral, în scopul aprofundării
caracterului științific al întregii
activități instructiv-educative.
Pornind de la aceste sarcini, co-
mitetul sindicatului învățămînt
din municipiul Brașov și-a alcă-
tuit un plan de activitate a cărui
pondere cade pe problemele ce
definesc statutul profesional, etic
și juridic al personalului didactic.
— Ne preocupă îndeaproape
— ne-a spus tov. VICTOR BIR-
SAN, președintele comitetului —
lămurirea deplină, în fiecare școa-
lă a poziției pe care o are în so-
cietatea noastră contemporană o-
mul școlii, educatorul, a drepturi-
lor și îndatoririlor acestuia în lu-
mina recentelor documente de
partid și de stat și acționarea con-
secventă în sensul respectării a-
cestora. Este evident că respectul
de care se bucură învățătorul,
profesorul în rîndul elevilor, al
părinților, al opiniei publice de-
pinde în mod determinant de res-
pectul pe care îl arată el îndepli-
nirii nobilei sale profesiuni, de
poziția sa etică, de înaltul simt
de răspundere dovedit în îndepli-
nirea sarcinilor. Iată de ce comi-
tetul nostru a orientat birourile
grupelor sindicale din școli să dis-
cute, în adunările trimestriale ca-
re au avut loc între 1-14 octom-
brie a.c., teme privind etica activi-
tății didactice. De pildă, la liceele
nr. 1 și nr. 4 și la școlile generale
nr. 6, nr. 12 și nr. 15, au fost dez-
bătute teme ca „Profilul moral al
educatorului*, „Exemplul perso-
nal al educatorului" etc. La școlile
generale nr. 2 și nr. 5 și la Liceul
economic nr. 1, adunările generale
trimestriale au luat în discuție te-
mele „Drepturile și îndatoririle
cadrelor didactice*, „Preocuparea
colectivului școlii pentru aplicarea
prevederilor Statutului personalu-
lui didactic" și „Personalitatea e-
ducatorului, factor de cultură și
civilizație".
Firește însă că măsurile luate
de organele sindicale nu s-au
oprit numai la dezbateri
în adunările trimestriale. Aș
vrea să citez, pe această
linie, acțiunile inițiate de sindica-
tele de la Institutul pedagogic și
de la Institutul politehnic care
au organizat intilniri ale absol-
venților din acest an cu cadre di-
dactice de prestigiu și cu specia-
liști din producție. Tema discuții-
lor — înaltul comandament social
pe care-1 reprezintă prezentarea
la posturile unde au fost reparti-
zați, unde își pot valorifica in con-*
diții optime cunoștințele profesio-
nale însușite în anii de studiu —
caracterul convingător al acestor
acțiuni au contribui» la ridicarea
nivelului conștiințe: profesionale
a tinerilor absolvenți care s-au
prezentat. în marea lor majorita-
te, la posturile respective si s-au
încadrat în munca ce le-a fast În-
credințată.
Dezvoltindu-ri activitatea pe a-
cesi plan, comitetul sindicatului
invățămint din Brașov va
în perioada imediat următoare,
împreună cu Inspectoratul țcoîar
județean, situația tuturor suplitr-
torilor din o-asul nostru ți va or-
ganiza în riadul acestora o muncă
de lămurire temeinică, astfel In-
cit să renunțe la situația de pro-
vizorat — dăunătoare atît bunului
mers al învățămîntului rit si cari-
erei lor personale — si să soiăcrte
încadrarea lor pe posturile de spe-
cialitate existente In sroliie ±3
mediul rural care resimt încă ne-
voia de cadre cu calificare supe-
rioară. De asemenea, comitetul
sindicatului a îndrumat birourile
grupelor sindicale să analizeze îm-
preună cu conducerile școlilor ac-
tivitatea personalului tehnic-ad-
ministrativ, pentru a determina
întărirea disciplinei în muncă și
folosirea eficientă a celor 8 ore
zilnice de activitate.
O preocupare importantă a acti-
vității noastre din această perioa-
dă o constituie și sprijinirea mun-
cii organizațiilor sindicale din șco-
lile sătești, in vederea realizării
cu deplin succes a sarcinilor spe-
cifice. Pentru întărirea disciplinei
și a simțului de răspundere al tu-
turor cadrelor didactice, organiza-
țiile sindicale din școlile sătești
duc, alături de conducerile școli-
lor respective, o acțiune susținută
pentru combaterea practici; nega-
tive de a se cere in mod nejustifi-
cat concedii fără plată pentru mai
multe luni de zile.
Datorită schimburilor de expe-
riență inițiate și a sprijinului me-
tod;? pe care l-au primit, birourile
unor grupe sindicale (de exemplu
cele din Ser caia, Ungra, Racosui
oe Jos. Bărcuț etc.) și-au orientai
eu precădere acțiunile din această
perioadă către sprijinirea tineri-
lor învățători si profesori. ajutin-
du-j să se încadreze in viata loca-
lităților respective. Ca urmare a
preocupării birourilor grupelor
sindicale tinerelor cadre li s-au
creat condiț-i corespunzătoare de
locuit s; ie aprovizionare, tar
profesorii cu experiență indelan-
gată le acordă o asistență profe-
sională compeientă.
Grija noastră permanentă — s
bnebriat trrr. Birsan — este ca ac-
tăvtatea organizațiilor sindicale
d.n Brașov pentru continua per-
fectimtare a muneu personalului
d.darbe să nu aibă un caracter ce
campen e. ci să se desfășoare in
mod conți- nu. susțineri Conside-
răm ceea re s-a întreprins doar ca
PREDAREA LEGII PROPORȚIILOR
ÎN COMBINAȚIILE CHIMICE
Intrucît elevii trebuie să opereze
permanent cu legile care călăuzesc
fenomenele chimice, transmiterea
cunoștințelor privind aceste legi
are o deosebită Importantă. Con-
siderăm că deducția legilor res-
pective poate fi realizată cu bune
rezultate printr-o lecție activă. în
care elevii bazîndu-se și pe cu-
noștințele anterioare, sînt conduși
să tragă singuri concluziile nece-
sare.
Urmînd această cale. în preda-
rea legii proporțiilor definite 'a
constanței compoziției substanțe-
lor), îi voi întreba, de pildă, oe
elevi dacă atunci cînd se combină
două substanțe simple centru a da
naștere la o substanță comnusâ
combinarea are loc în pronortii
cantitative diferite sau cantitățile
substanțelor utilizate sînt nedeter-
minate. Pentru a le da posibilita-
tea să răspundă la această între-
bare se poate organiza o experrr.ta
— combinarea sulfului cu pilitura
de fier. Combinînd o cantitate mai
mare de pilitură de fier cu puțin
sulf elevii vor constata, cu Bău-
torul unui magnet, câ o parte din
pilitura de fier rămîne necombi-
nată și că, dacă se procedează
invers, luîndu-se o cantitate mai
mare de sulf și cuțină ciutură de
fier, rămîne sulf necombinat. Le
arătăm că. pentru stabilirea oro-
portiei cantitative de combinare a
sulfului cu fierul, ne folosim de
ecuația reacție! : A Fe = 56 u.a m.:
AS “ 32 u.a.m.; Fp + S = F '
Sub simbolurile fierului ș! sulfului
vom nota «masele atomice respec-
tive ! 56 + 32 — 88 Ecuația arată
că elementele se vor combina fn
dependentă de masele lor atomice,
adică 56 g de fier cu 32 e de sulf
pentru a da 88 g sulfura de fier
Deci, raportul de combinare:
Fe 56
~	Adică, pentru ca re-
acția de combinare să se realizeze
complet, sînt necesare 7 g fier si 4 g
sulf, astfel îneît nici o cantitate din
substanțele care au reacționat să
nu rămînă necombinată.
Putem exemplifica legea propor-
țiilor definite și cu ajutorul reac-
ției de combinare a hidrogenului
cu oxigenul a reacției dintre un
acid și un hidroxîd. dintre un acid
și un oxid de metal etc Consider
necesar ea abia după aceste exem-
plificări să stabilesc împreună cu e-
levii enunțul legii: „O substanță
compusă are o compoziție constantă
indiferent pe ce cale s-ar obține
Această substanță compusă este
formată totdeauna din aceleași e-
lemente chimice, unite în aceeași
proporție". Sau : „Pentru a obține
aceeași substanță compusă ele-
mentele componente se combină
totdeauna în același raport de
masă, constant și bine definit"
Este necesar să subliniem că legea
proporțiilor definite confirmă. în
același timp, si legea conservări!
masei substanțelor
Studierea acestei legi ne permite
să precizăm și noțiunea de echi-
valent chimic. Din reacția de com-
binare a hidrogenului cu clorul
pentru a forma acidul clorhidric
elevii vor deduce că 1 g de hidro-
gen se combină cu 35.5 g de clor,
din reacția de combinare a hidro-
gemilta ea angema. ver dedare
că I g de bidrogea se	~
8 g de axifen. i=r che rra--4i de
ccmbicare a tuimgemehd ca axo-
tu! vor ded.ee 1 f K mtSroșec
se combini ea 4 7 Z m L O cri —113
pe care o rar mere îm Berete
reacții 6 va ajuta si fiaracsM»
notînnea de eehrraljmt r*i—mr
E-evB fjf vor da sesma ri rida ti
pe baza earperSenie-i ir ci
elemer.te care ~a se ran?~-i ±-
rect ce hWirirer.ui se ccc-brisi cu
un ecbivs'ent cin	r
câ. ceri. Intr-o reacție chiriei. —
ech:va-er.‘ dirir-—.	«ment sr
combini cu im ectiraient din a4:
e’.eme-t Le von arlta«rer	eri"
valența! rbrrrîe »! ue ci elemer ?
este mnoeric eea! ee rsoorbrl din-
tre masa atomică si	sve-
rent-ri v	și exem-
oțe concrete De rit-’â. ’e ntem
arăta câ echivalenta! chimic al
a!tm-.initi!t:L care se catcn:“s.zâ im-
nărtind mm atemi-rs a ■-cestui -
u ?.->.) la valență (egală cu
e?te 8 - Subliniind importanta
ra’m’lri: rO-t—*!e-tri-ri c*tm:c
oentre t-ibstxHțeîe rnenpese (aeizf
u‘Jr-xizi. slrwO vom relc$siji
împreună cu e’evf! echivalentul
chimic pentru XaOH nrin masa
moleculară (zȚ, împărțită la va-
1e-ta metakiiu: fi), dec' ’ Sfii—
••
se ---- — «•A1VW1' —	“
= "6 a Al./SO, = — = *-.
Pentru a consolida aceste cunoș-
tințe îmi propun să le rer elevilor
să rezolve cît ma! multe exemnle.
eventual în cadrul unei lucrări /
de control.
Trecînd la legea proporțiilor
multiple formulată de Dalton voi
prezenta oxizii posibili ai azotului •
orotoxîdul de azot oxidul de azot,
trioxidul de azot sau anhidrida
azotoasă hinoazotida si tetroxidul
de azot pentoxidul de azot sau
anhidrida azptică. făcîndv-i atent!
pe elevi asupra faptului că aceeași /
Cantitate de azot se combină ni
cantităt? diferite de oxigen (de
două, de trei, de patru ori mai
mari) dînd ma! multi eomuusî ai
azotului cu oxigenul. Anh’cînd le-
gea proporțiilor definite la fiecare
din oxizii de mai sus. elevii vor
deduce că 28 g N se combină cu
16 g oxigen pentru a da 44 g nroi-
oxid cu de două ori 18 g oxigen
pentru a da 60 g bioxid, cu de trei
or! 16 g oxigen pentru a da 76 g
trioxid. cu de natru ori 16 g oxigen
pentru a da 92 g tetroxid si cu de
cinci ori 16 g oxigen pentru a da
108 g pentoxîd Observarea aces
tui exemplu ne va conduce la for-
mularea legii • ,Cînd două ele-
mente formează între ele mal
multe combinații, o anumită canti-
tate din primul element se com-
bină cu al doilea element în pro-
porții care variază cu numere în-
tregi și mici".
Pentru fixarea cunoștințelor re-
feritoare la această lege consider in-
dicat să se dea și alte exemple, refe
ritoare la oxizii sulfului, ai carbo-
=ri=f la «?- k - «t-i sipma
, .i ^r~i- ua Bw—f
Is xîriza porte a lecție raz
cAr-â aspra jeg= ciacjerrări s>-
»■.	V«3 Same ie
eier-.yz pr— * * me ri eăevS
âoe ei.	KcabcfsrSe eâeaeE-
tKtx k f-r-w» <* »>> pEhes
Bene eeaaZ- re •mire ore ne yee~
=ri să rece ere" țâre ri »:si£xsi~
T^e ch=xe k> Kri if țe i r. C
expre-re A -ii.-ri.-ti re tre—.:
e-rr.’o- va ce-----.* sresxri st tz-
a mr t.-e țesere ee esar
—am* D.n In*-A vbs aara a*
lier-j ■—e bă-mțe brici et'jre
care «a coetreA aasL «
Merii» de iîcn»4 de eari?-
riiiîi - șeii: ■- azetat fe arrîz?
-	Dl-
-ars -orb—riul c-.;; oaLa' »•
reîâlal; pahar Elevi: constasS
*3 ba’ar/a rămîne ech:' bre
Reacția chimică petrereiă intre
cele două substanțe va f: zr-
«mn.ată pe tablă si eoment:-
•ă Formulăm anei ecuația, seri
in-d in primul membru formulele
substanțelor care se combină iar
în cel de al doilea formulele sub-
stanțelor care rezultă din combi-
nare. Sublmiem că pentru a se
realiza egalitatea între membri
este necesar ca felul si numărul
atomilor din orimul membru să fie
aceleași cu felul și numărul ato-
milor din membrul al doilea. A-
cea«ta demonstrează legea conser-
vării atomilor sau legea conser-
vării masei substanțelor • ..Masa
substanțelor care intră într-o re-
acție chimică este egală cu masa
substanțelor ce rezultă din acea
reacție chimică"
Scriind în membrul I formulele
substanțelor care se combină (clo-
rură de natrîu si azotat de argint),
iar în membrul al doilea formu-
lele substanțelor care rezultă din
reacția chimică fclorimă de argint
si azotat de natrîu) ele^Hț vor de
duce, nrintr-o judecată sîmnlă
modul cum se poate satisface legea
conservării atomilor aiungînd la
scrierea ecuației sub formă co-
rectă.
Calculînd suma maselor mole-
culare ale substanțelor care re-
acționează elevii vor constata că
ea este egală cu suma maselor
moleculare ale substanțelor care
rezultă din reacție. Scriind din nou
ecuația reacției, notînd de data a-
ceasta sub formulele chimice ma-
sele moleculare, ei își vor da seama
că suma maselor moleculare din
primul membru este egală eu suma
maselor moleculare din al doilea
membru.
Este bine să-i punem pe elevi
în situația de a aplica legea con-
servării atomilor (a masei substan-
țelor) și la alte exemple de ecuații
chimice și, de asemenea, să le dăm
exerciții de scriere a unor ecuații
care să reprezinte reacțiile chimice
între substanțe
Prof. O. KOȘEANU
Liceul „Spiru Haret"
Acordarea pre-
miilor anuale pen-
tru studii tecret ce
și lucrări metodice
privind activitatea
pionierească.
La	s 6* &
QBrot:vi
rea >U: Miik i
A acVvitHii	pâwnăe revii
rxl 1J OrjxBizxiirs Pna&k5.
rikw a
’itarweM ftv&i	-
SÎ toezin ra	-
rin
; jj I-’.ns «•fi-
re l zim. “izve •
b orei	tx.
Axj TBrKB” Bac**».
ttvrx aeStiriJ
Pu. ri b! nj-ăe»: »•-
taBKsi JDîb exBKnrafz
irenu-rir z>» re re ni ■
)MI-. : Frirei
L «za. i XârrAi*
■ x*rB X ict. O»re»-
Dlro. Te*£«rx Ce-
itrm
Tartrj Creărtfe. Dam»
**a»e.re	Orrex D
zrnB Botcbix. Klv» 7*4-
ca*. AX»,	1-
lerit Voi». i- -->■ ■ ■
re. Trrrrj Țita.re Cre--
kx Mvn** \llrj D-b^
Hwf Căaaacv Atex Ja-
; rire-1 A 1Z1 Lrif-HU
Greoi».	Oimjj
IS« T»ro<*.	C«r»-
tâ \ilî L T cbul >î»i»
GB-*a. ȘTrheBie Aadrei.
Asceta i)i*i'rm D
CoUea. Petre rini M»-
r-.le*» B’S. AireS» A-
pocteU Gb. Ghejv. Virți.
ala Gări* Uesx Mzre-
san. Irini	»■ xîn>-
!ae Lambert >Wi:zra
Didactici si pedaroncii
Menți rei
— lucrării .'/ mriis-
tări re?re=:-î- • •
tineret-• de E-
len> Vodă *i Ct-adi-j Vo-
dă (Editura didareică și
pedasoricăt :
— «tutei de articole
„Curs «rert ie aerc-me-
je]Urre de Otln Hinu.
publicate in ret • sta Edu-
cația pionicreas-ă :
— Incrâri-	. -v ș
pior:-ri • ț —ia Mă-
reț ți Aurel oreca. e-
ditată de consiliu! jude-
țean Constanta a! Orea-
nizațiet pinnierikir
Sesiune de lichidare
Ministerul Invâțămin-
tului aduce la cunoștința
celor interesați că proie-
sorii, învățătorii și edu-
catoarele în funcție la dî-
ta de 15 martie 1869 care
nu au obținut definitiva-
rea în învățămînt — fie
că au fost respinși de 3
ori Ia acest examen, fie
că dip diferite mntive nu
s-au prezentat ia el și au
pierdut astfel dreptul să-l
mai dea — se vor pu ra
prezenta. în mod excep
țional, la sesiunea de li-
chidare. organizată în a-
cest scop în vacanța de
primăvară a elevilor din
anul școlar 1969/1970
înscrierile pentru a-
ceastă sesiune urnihază să
se facă prin direcțiunile
școlilor, la inspectoratele
școlare județene
Inspectoratele școlare
.județene (municinlnl
București), după verifica,
rea dosarelor candidaților
înscriși vor efectua ins.
pecțiile speciale în tri-
mestrele I ș’ II »le anu-
lui școlar 1969—1970
Examenul se va desfă-
șura după programele in
vigoare pentru examenul
de definitivare în învăță-
mînt.
La Brad
(Vrmare din pag 1)
Dar cu, toate greutățile mate-
riale întîmpinate, ea s-a remarcat
printr-o activitate susținută pe tă-
rîmul învățămîntului. Din rîndu-
rile profesorilor care au lucrat aici
în primele decenii de existență a
școlii s-au afirmat, printr-o con-
tribuție deosebită, George Părău,
Constantin Costin, Moise Lazăr,
Simion Băcilă, Nicolae Mihelțeanu,
Artemin Feneșan. Simion Mun-
teanu, Petru Prodan, Ion Velovan,
Nicolae Mărgineanu, Ștefan Albu,
Trebuie spus, de asemenea, că pro-
fesorii acestei școli au fost mili-
tanti activi pentru dobîndirea
drepturilor și libertăților națio-
nale și sociale ale poporului. „Me-
morandumul" din 1892 a avut în
gimnaziu! din Brad un răsunet
deosebit. Cadrele didactice și elevii
tru dezvoltarea și perfecționarea
continuă a învățămîntului româ-
nesc. Pentru noi, ca și pentru în-
tregul popor, cuvîntul și îndemnul
partidului înseamnă chemare la
luptă pentru realizarea de fapte
tot mai mărețe, demne de minu-
natele zile pe care le trăim".
Liceul nostru se prezintă astăzi
ca o școală modernă, bine înzes-
trată, oferind condiții optime
studiu tineretului, cultivînd
dragoste tot ceea ce ne leagă
istoria glorioasă a străbunilor,
înfăptuirile fără precedent de
de
cu
de
de
as-
și-au exprimat in
vremii
protestul față de măsurile repre-
sive luate împotriva memorandiș-
tilor, au trimis telegrame și scri-
sori de solidarizare cu aceștia. în
i918. zeci și zeci de elevi ai școlii,
în frunte cu profesorii lor, s-au
alăturat maselor populare și au
plecat la Alba-Iulia pentru a par-
ticipa la marea Adunare care cons-
fințea desăvârșirea unificării sta-
tului național român.
în anii de după unirea Transil-
vaniei cu România liceul se con-
solidează și se dezvoltă continuu,
fiind încadrat cu profesori temei-
nic pregătiți, multi dintre ei doc-
tori in științe. Tradiția liceului este
ilustrată in acești ani de dascăli
ca dr. Pavel Oprișa. Ștefan Albu,
dr. loan Radu. dr. loan Suciu. Can-
din Ciocan și alții.
La împlinirea unui secol de exis-
tență, Liceul .Avram lancu* din
Brad se află în plină înflorire. De
’a două clase cu 47 de elevi înscriși
In anul școlar 1S6&—1870. Liceul
^Avram lancu" a ajuns acum la
peste 650 de elevi. In ultimii cinci
ani clădirea Iui a fost modernizată,
s-a amenajat un complex de baze
sportive, s-au reutilat laboratoa-
rele, sala de gimnastică și biblio-
teca. care cuprinde peste 14000 vo-
lume. în cursul anului școlar tre-
cut s-a construit din fondurile sta-
iernat, avind o capacitate de 180
locuri, local care a fost inaugurat
cu ocazia sărbătoririi centenarului.
Manifestările prilejuite de împli-
rerea unui veac de existență a Li-
ceului din Brad au început sîm-
bătă. 11 octombrie cu vernisajul
vre; expoziții comemorative in
care au fost prezentate documente
La activitatea desfășurată în acești
100 ce ari Cadrele didactice, elevii
si oaspetii au participat apoi la
ie
-icări cu tema
cu- din Brad —
rec? de tzLtriră șs civilizație în
■ Hrizcoi
prilejul
ha
în încheiere par’iopanțn la fes-
tsut a j airesit Comitetului Ceo-
»l al partidului. torarăsului
it-uia- Ceau»es-u. ; r â i?
care, pi
duha.
nuli rthnaî»
o
tweti
.ctice. elevii și
-Avram lancu*

roceAnețu.
sire ÎMtrfîețlțl de pers-
ooL etdrei* didacore ii elevii
îuîsi «Avram liaco-, (MtlSd-
n eu întreacă Elfițl și putere de
IOAN BIRNA
inspector general în Ministerul
învățămîntului
La Tîrgu Mureș
(Urmare din pag 1)
De pe băncile sale s-au ridicat
oameni care aduc astăzi o contri-
buție substanțială la progresul
țării în diverse domenii de activi-
tate. Să-i amintim, printre ei, pe
acad. prof. univ. dr. docent
N. Sălăgeanu, prof. univ. dr. 'docent
D. Tudoran, prof. univ. I. Ciobanu,
conf. univ. JN Hangea.
Ca și celelalte instituții de în-
vățâmînt din țara noastră. Liceul
^AL Papiu narian' a cunoscut o
dezvoltare deosebită în anii cons-
trucției socialiste. In acești ani.
prin fondurile ce i-au fost alocate,
liceul a fost înzestrat cu instalații
și aparataj modern, s-au reamena-
jat laboratoarele, sala de spori etc..
creîndu-se astfel condiții optime
de studii. în cele trei secții ale sale
— curs de zi, seral și fără frecvență
— funcționează în acest an un
număr de 64 de clase, cu un efectiv
de peste 1800 de elevi. La pregă-
tirea acestora își aduc contribuția
peste 100 de profesori și cadre
ajutătoare. Rezultatele muncii lor
se concretizează în succesele obți-
nute de elevi la examenele de ba-
calaureat și la concursurile de ad-
mitere în învățămîntul superior,
în cadrul olimpiadelor pe speciali-
tăți. la care muiți dintre ei ocupă
locuri fruntașe pe țară, în activi-
tățile L'.T.C. și de pionieri. în con-
cursurile cultural-artistice și spor-
tive etc. Toate aceste rezultate au
fost si sînt posibile datorită poli-
ticii juste a partidului și statului
nostru în domeniul învățămîntului,
grijii permanente pe care organele
locale de partid și de stat o acordă
dezvoltării învățămîntului și ridi-
cării eficientei lui. ca si datorită
stăruinței depuse de profesori
Cu prilejul sărbătorii semicen-
tenarului. sîmbătă 11 octombrie, în
sala de festivități a liceului a avut
loc o sesiune științifică la care au
participat Nicolae Vereș. prim se
cretar al Comitetului județean
Mureș, al P.C.R., președintele Con-
siliului popular județean, activiști
de partid și de stat, numeroși oa-
meni de știință și cultură, foști
elevi ai liceului. La sesiune a luat
parte prof. univ. Miron Constanti-
nescu. ministrul învățămîntului,
care, după ce a salutat corpul nro-
te*ml r merii liceului, a subli-
tăzi ale oamenilor muncii români
și de alte naționalități din această
parte a țării.
Pe băncile școlii învață cu rîvnă
aproape 2.000 de tineri în limba
lor maternă. Pătrunși de răspunde-
rea ce o avem față de partid și
popor, am depus și vom depune și
de acum înainte toată energia și
priceperea noastră pentru ridica-
rea învățămîntului la nivelul ce-
rințelor contemporane, cu rîvna și
entuziasmul pe care ni le dă ade-
ziunea deplină la Directivele Comi-
tetului Central. Legea învățămîn-
tului șl documentele programatice
ale Congresului al X-lea al parti-
dului".
Prof. BAZIL CIACOI
La Tihău
Sărbătoare a fost, fn cursul aces-
tei săptămîni, și la Tihău, străve-
che așezare românească de la con-
fluența văii Almașului cu Someșul.
Școala generală din această comu-
nă a împlinit două secole de exis-
tență. în cadrul festivităților care
au avut loc cu acest prilej a fost
fixată pe clădirea școlii placă co-
memorativă. De asemenea, s-a des-
fășurat o sesiune de comunicări.
La adunarea festivă consacrată
evenimentului au rostit cuvinte de
salut și au adresat felicitări ca-
drelor didactice și elevilor școlii
sărbătorite loan Tihăuan, secretar
al Comitetului județean de partid
Sălaj, foști elevi și cadre didactice
ale școlii.
într-o atmosferă de entuziasm,
cei prezenți au adresat Comiteti .a
Central al P.C.R., tovarȘf jui
Nicolae Ceaușescu, o telegrafia, în
care se spune printre altele :
Cadrele didactice, elevii, părinții,
ne angajăm să depunem toate efor-
turile pentru a aplica deplin boga-
tele idei directoare ale partidului
nostru drag releritoare la învăță-
mînt. Vom face tot ce ne stă in pu-
tință pentru ca școala noastră, va-
lorificind tradiția îndelungată a în-
vățâmîntului românesc, sâ-și exer-
cite rolul de factor activ și respon-
sabil in opera de formare pentru
viața a tineretului, în viața spiri-
tuală a satelor noastre. Dorim să
vă încredințăm, stimate tovarășe
Nicoiae Ceaușescu, că noi, sălăjenii
prezenți la sărbătoarea școlii din
Tihău, vom lupta neobosit pentru
dezvoltarea și perfecționarea învâ-
țămîntului. Ne propunem să depți-
nem eforturi sporite pentru a grăbi
procesul de înălțare socialistă a
țării, de ridicare a gradului de • ul-
tură și civilizație pe pămîntul* rag
al României.
Eif ce către prof. univ. dr. docent
Ștefan Pascu. membru coresoon-
_Eabes Bolyai* din Cluj,
mnt univ. Emil Cernea, de la Fa-
-uhaiea de drept a Universității
dus București lector univ. Teodor
PotnoUiu de Ia Facultatea de istorie
= Universități! din Cluj. dr. Vasile
Netea, cercetător princioal la In-
stitural de istorie ,.N lorga* al A-
«d-mieL Co-stantin Rusu. Erde’v
Dimini.-A in cadru! ad-mă-u en
‘--•■riaste care a avut loc. Si-^ion
Vâries-i directori;! liceului, a făcut
1 amplă prezentare a acHvităHi
desfășurate de acest ’ăcas de cul-
lură in cei V de ani Tn conbnuare
a
ceu’ui
curi-tu1 ^varăsu] v-'colae
rare - «ub’ niat sarcinile U-
td
zarea ș!
a proce-
' - sErsit-uî adunării a fost adop-
tat textul unei telegrame adresate
:e.e:
R- tovarășului Nicolae
" - =re — saune, printre
drele didactice, elevii
i-*ninițî	la sărbătorirea se-
-	Liceului „Al. Papiu
Bar-ar * din Tîrgu Mureș, vă trans-
—hxbite	tovarășe Nicolae
Ceautescu. vii	st nețărmurite sen-
de prețuire, de mulțumire
p«:?ra neobosita dumneavoastră
grijă si atenție acordată învăță-
mântului. grijă de care a beneficiat
La Sighetul
Marmației
La stirșitul sâptaminii trecute, la
Sighetul Marmației a fost sărbăto-
rit semicentenarul liceului — pri-
mul liceu românesc de pe meleagu-
rile maramureșene.
Festivitățile au început prin pre-
zentarea unor referate care au tra-
tat despre participarea liceului la
viața culturală și științifică a Ma-
ramureșului, despre contribuția pe
care au adus-o profesorii și absol-
venții lui la dezvoltarea culturii ro-
mânești. La încheierea festivități-
lor, primul secretar al Comitetu-
lui județean Maramureș al P.C.R.,
Gheorghe Blaj, a salutat pe parti-
cipanți și a dat citire textului
unei telegrame adresate Comitetu-
lui Central al Partidului Comu-
nist Român, tovarășului Nicolae
Ceaușescu, in care se arată, printre
altele, că întregul corp profesoral
și elevii, împreună cu foștii absol-
venți ai liceului, își îndreaptă gîn-
durile cu dragoste și recunoștință
către conducerea partidului și sta-
tului nostru, exprlmîndu-și și cu
această ocazie adeziunea nestră-
mutată față de politica Internă și
externă, marxist-leninistă, a parti-
dului șl statului nostru.
SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI
In fiecare an o săptămină
din luna octombrie este închi-
nată unei aefiuni la care par-
ticipă milioane de cetățeni ai
patriei noastre de toate cate-
goriile fi de toate virstele : ac-
țiunea de economisire
In școli acțiunea de econo-
misire a devenit o tradiție
cu semnificații și rezonanțe
multiple, valoroasă nu numai
pentru caracterul său util,
practic, ci mai ales pentru bo-
gatele sale valențe educative.
Educația ’n spiritul economici
intră tot mai mult în preocu-
pările fietărui pedagog. La
lecții, la , discuțiile din orele
de dirigenție. cu prilejul vizi-
tării întreprinderilor industria-
le și a întreprinderilor agrico-
le socialiste. învățătorii și pro-
fesorii le arată elevilor grifa
pe care oamenii muncii din
toate domeniile o acordă eco-
nomiilor, bunei gospodăriri,
chibzuinței, ti lac să înțeleagă
că economisirea de bunuri ma-
teriale ți de muncă, grija față
de bunul obștesc planificarea
chibzuită a activității constitu-
ie în zilele noastre una din
cele mai concrete expresii ale
patriotismului.
In același timp cultivarea
spiritului de economie se rea-
izează în școli prin antrenarea
directă a copiilor în acțiunea
de depuneri bănești. Cecul de
economii școlar este purtat a-
cum de un număr din ce în
ce mai mare de elevi. Sînt
numeroase școli și clase care,
datorită economiilor realizate
de elevi, au făcut excursii fru-
moase prin țară în vacanțele
școlare. în alte locuri s-au or-
ganizat acțiuni de economisire
în vederea procurării echipa-
mentului sportiv și tot din e-
conomii elevii își satisfac do-
rințele personale, de la o
carte pînă la un aparat de
fotografiat
Desigur. economisirea nu
trebuie privită ca o acțiune pe
timp limitat, care se încheie
prin îndeplinirea scopului pro-
pus. Din punct de vedere edu-
cativ, esențială este formarea
deprinderii de a fi chibzuit, de
a ști cum să folosești în modul
cel mai judicios banii
Dibăcia pedagogică a educa-
torului constă în a determina
ca acțiunea de economisire să
devină o acțiune de durată,
care să-l pregătească pe elev
pentru viață.
PAGINA 2
IE CE SE AMINi U IKFINT REZOLVAREA
HOR PROBLEME ORGENTE?
în primele zile ale celei de a patra săptămîni a anului școlar am
vizitat școlile de pe valea Dîmboviței, consemnînd apoi, in paginile
numărului trecut al gazetei, cîteva probleme care reclamau o grabnică
rezolvare. în ultimele zile ale aceleiași săptămîni ne-am îndreptat
spre altă parte a țării — județul Tulcea — urmărind, în continuare, cum
a debutat noul an de învățămînt.
Ca și în întreaga țară, în școlile tulcene am întîlnit o atmosferă
de lucru intensă, profesori și învățători entuziaști, care își îndeplinesc
conștiincios nobila lor misiune. Pagini întregi s-ar putea scrie despre
acest minunat colț de țară, despre oamenii săi harnici și inimoși, în cele
ce urmează nu vom face acest lucru, ci ne vom opri asupra unor aspecte
negative. O facem nu pentru că ele caracterizează munca de aici, ei
pentru că, semnalîndu-le, am vrea să fie de urgență soluționate.
La o lună după deschiderea
cursurilor, sîntem nevoiți să
mai vorbim »ncă despre di-
fuzarea manualelor școlare, opera-
țiune care, normal, ar fi trebuit
încheiată de mult. în raidul nostru
am întîlnit, elevi care nici pînă
acum nu au primit manualele, a-
cest dar de preț făcut de partid și
de stat, acest instrument neapărat
necesar pentru însușirea cunoștin-
țelor căpătate în școală.
Dar să analiză lucrurile mai în-
deaproape. La Școala generală din
Murighiol lipsesc manualele de
limba franceză pentru clasa a V-a.
Vă puteți imagina ce greutăți în-
tîmpină elevii care acum trebuie
să descifreze pentru prima dată
a.b.c.-ul unei limbi străine ? Vă
închipuiți ce enorme dificultăți se
ridică în fața tinerei lor profesoa-
re, lipsită de orice experiență, cu
atît mai mult cu cît primele 18 lec-
ții, care au un caracter intro-
ductiv, se bazează în exclusivitate
am întîlnit-o și în alte părți i „si
vină să și le ia !“. Se uită de multe
ori că pentru difuzarea manualelor
școlare organizațiile comerciale în-
casează sume frumoase, care re-
prezintă 17 la sută din valoarea
cărților. Pe întreaga țară se plă-
tesc milioane de lei pentru ca ma-
nualele să ajungă la timp și în
bune condiții în mîna elevilor. In
multe județe din țară am văzut
directori transformați ad-hoc în
comis-voiajori, cărînd cu brațele
sau cu mijloace de transport pro-
pildă, înființindu-se cinci clase a
IX-a în locul celor trei planificate.
Totuși, o serie de elevi au rămas
pe dinafară deși, după cum se
știe, în circumscripțiile unde Iau
ființă școli de 10 ani frecventarea
cursurilor de către elevii necu-
prinși în școlile postgenerale este o-
bligatorie. De ce s-a întîmpinat a-
cest lucru? Pentru că, în multe ca-
zuri, au fost înscriși în clasa a IX-a
elevi din alte părți sau absolvenți
din seriile mai vechi. Este foarte
bine că s-a făcut acest lucru dar
în nici un caz nu trebuiau lăsați
în afara școlii acei absolvenți ai
clasei a VIII-a care aveau obliga-
ția să frecventeze cursurile
a IX-a.
Amintim cu acest prilej și
Uite inspectorate și, în
clasei
celor-
mod
deosebit, conducerilor școlilor ge-
nerale de 10 ani că este necesară o
urgentă analiză a situației școlari-
zării tinerilor din circumscripțiile
de care răspund. Trebuie create
toate condițiile ca școala generală
de 10 ani să fie frecventată de toți
tinerii care au această obligație.
• Manualele așteptate de școlarii din
ilustrațiile din manual ?
tcesta este faptul: elevii
din
yîurighiol n-au manualul de fran-
ceză. Unde se află el ? L-am des-
coperit a doua zi printre teancurile
de cărți nedistribuite din depozitul
„Icomcoop* — Tulcea. Am aflat
astfel că în depozitul de carte șco-
lară din Tulcea au sosit, în preaj-
ma deschiderii cursurilor. 700 de
exemplare din manualul de limba
franceză pentru clasa a V-a, în loc
de 1241, cîte erau necesare. In
schimb, la Macin au sosit 1265 de
exemplare față de 872 de exempla-
re cîte trebuiau pentru școlile din
această parte a județului 1 Și iată
cum. de aici au început recartări
și redistribuiri, inventare și para-
inventare, note suplimentare de
comenzi — în sfîrșit — complicații.
Situații asemănătoare s-au înregis-
trat și la manualele pentru alte
ilase și discipline. Cu ele încearcă
să se justifice lucrătorii de la
. lromcoop“-Tulcea. Dar care din-
tre aceste justificări pot ține locul
manualelor lipsă ? Cu ce sînt vi-
li ovați elevii că în sistemul de dis-
tribuire i manualelor s-au produs
Murighiol zac în depozitul „Icomcoop" —
Tuicea • Cum am fost nevoiți să ne transformăm
in distribuitori de cărți • Clasa a IX-a este
plină, dar nu au fost cuprinși toți elevii din
circumscripție • Vom avea oare în curînd
mai muite telefoniste decît posturi telefonice
și mai multe dactilografe decît mașini de
scris ? • Undei lege nu-i tocmeală-un
proverb care trebuie transpus în practică •
prii pachete cu cărți. Cine înca-
sează rabatul comercial pentru a-
cestea ?
Pînă la începerea anulpi școlar
difuzarea manualelor școlare se
face prin centrele de librării și di-
fuzare a cărții (în mediul urban)
și prin rețeaua cooperației de con-
sum (în mediul rural). Pentru ma-
nualele apărute după începerea
cursurilor există contracte care sta-
bilesc obligația organizațiilor co-
merciale de a Ie transporta
la
in
g<
ături ?
. fericire, fenomenul nu este
ral, dar excepții sînt destul de
Încurcături de alt gen. De pilda,
in unele pachete de manuale sosite
la liceul din Babadag. printre edi-
țiile noi s-au găsit
exemplare
din ediții vechi. La Școala genera-
lă din Letea s-au
pachete întregi de
nuale.
La „Icomcoop" •
rătăcit chiar
asemenea ma-
Tulcea am
căutat să aflăm cînd vor fi difu-
zate cantitățile restante de manua-
le. Deși am deranjat o lume în-
treagă aflată într-un inventar (ah !
inventarele astea, organizate exact
atunci cînd este treabă mai multă p
tot n-am reușit să știm precis ce
perspective se întrevăd în viito-
rul apropiat
— La ora viitoare de franceză
elevii din Murighiol vor avea după
ce să învețe ? — am întrebat
— Păi dacă n-a venit directorul
eu o notă de comandă... Ii dădeam
manualele chiar dacă eram în in-
ventar.
Răspunsul acesta trebuie analizat
mai atent, pentru mai multe motive.
întii pentru că, intr-adevăr, dacă
toți directorii ar fi mai activi, s-ar
putea rezolva mai repede unele
probleme care altfel nu merg de
la sine. Realitatea este că direc-
torul școlii din Murighiol a trecut
o dată, la 26 septembrie, pe la de-
pozit, a văzut că nu sînt cărți, a
înălțat din umeri și și-a văzut li-
niștit de alte treburi.
Dar răspunsul distribuitorilor de
earte trădează o mentalitate pe care
eentrele de comună, de unde ur-
mează să fie preluate de școli.
Dar rezolvarea încurcăturilor pe
care le fac cei ce distribuie cartea
în sarcina cui cade 7
Revenind la situația concretă pe
care am întîlnit-o la Tulcea tre-
buie să spunem că nici în ziua
cînd ne-am aflat noi la depozit nu
se intrevedeau posibilități ca ma-
nualele restante să ajungă rapid
la elevi. Cum in ziua aceea — sîm-
bătă 11 octombrie — urna să vi-
zităm, școala din satul Partizanul,
în comuna Maliuc, am inpachetat
și am luat noi cele 14 manuale des-
tinate acesteia. Vă asigurăm, to-
Practica în producție a elevilor
clasei a IX-a constituie, de aseme-
nea, o problemă asupra căreia tre-
buie să fie îndreptată toată aten-
ția, căci și aici se întîlnesc unele
anomalii. Iată, de pildă, cum stau
lucrurile în comuna Mahmudia.
Consultînd situația repartizării la
practică — întocmită după prefe-
rințele elevilor și ale părinților —•
am constatat că mulți învață dac-
tilografia, se pregătesc să devină
tclefoniști, să lucreze în comerț, la
frizerii și coafuri etc. După cît se
pare, la Mahmudia, într-un viitor
apropiat vom avea mai multe tele-
foniste decît posturi telefonice și
mai multe dactilografe decît ma-
șini de scris. Cine o să mai facă
agricultură, cine o să mai facă
zootehnie, cine o să se descurce în
dițiile cele mai bune, trebuie ono-
rat așa cum se cuvine. Frecventa-
rea cursurilor este obligatorie prin
lege și nu mai este necesar să in-
sistăm asupra neajunsurilor prici-
nuite de necuprinderea în școală a
întregii populații școlare. Totuși
în județul Tulcea mai există un nu-
măr — redus, ce-i drept — de elevi
neșcolarizați. Acești elevi trebuie
aduși neîntîrziat la școală. Cu cît
va trece timpul și prezentarea lor
la școală se va amina, cu atît va
fi tot mai greu să fie realizată buna
lor pregătire.
Realizarea acestei sarcini presu-
pune și crearea unor mai bune con-
diții de transport la școală, Ca și
muncă de lămurire. Există însă și
părinți care îi frustrează pe co-
piii lor de dreptul la învățătu-
ră ce le-a fost asigurat de stat.
Nu înțelegem de ce se manifestă
față de aceștia o inexplicabilă în-
găduință. Aproape peste tot în ju-
deț consiliile populare comunale
nu au trecut la încasarea amenzi-
lor care au fost aplicate în anul
școlar trecut de către școli, con-
form legii. Conducerile coopera-
tivelor agricole de producție n-au
fost nici ele suficient de receptive
la cererile directorilor de școli, ale
învățătorilor și profesorilor, ce a 'i
sprijiniți în această privință. In
sfîrșit, multe școli s-au complăcut
ele însele în această situație : era
mai comod așa. Mal muit: în a-
cest an școlar, deși l-a Înregistrat
o slabă frecvență, nu a fost aplicată
nici o amendă. Ce își spun atunci
părinții nepăsători ? „Vechile a-
menzi nu se încasează, altele nu
se dau, înseamnă că se poate să
ne vedem de treburi*. Am vrea să
reamintim cititorilor noștri de eite
ori au cerut, în ședințe și consfă-
tuiri, în articole de presă ete„ in-
troducera amenzii pentru părinții
care nu-și trimit eopiii la școală.
Iată că există de peste un an o
asemenea lege. De ee nu este apli-
cată consecvent ?
Școlarizarea tuturor copiilor este
o problemă eare nu suferă «ici o
aminare și care trebuie să se afle
Ia loc de frunte pe agenda de lucru
a oricărui inspector școlar, a orică-
rui director și profesor, a oricărui
primar.
O nouă școală in cartierul Tătârași din Iași
UN SCRIS CARE SE
Cu toate că urni cercetători din
lumea școlii au ajuns ia părerea
că scrierea de mină îsi pierde tot
Pornind de la cerința ca ir.îre
tis fi ci:?: să ejriste un raport
mai mu.: cin ir
poate afirma că
s‘a motive
:a:ea de a
ns; ci: și
e-.ele cu
IMPUNE
varăși de la
această oră
ghiozdanele
contravaloarea
„Icomcoop*. că ia
manualele sînt în
elevilor. Așteptăm
rabatului comer-
cial. Nu de alta, dar ar fi păcat
să-1 încasați dumneavoastră !
Ca și în alte părți, bunul mers
al clasei a IX-a a școlii ge-
nerale de 10 ani a constituit
o preocupare de frunte pentru in-
spectoratul școlar și pentru colec-
tivele didactice din județul Tulcea.
Aici funcționează în acest an 24
de clase a IX-a. Peste tot cursurile
au început cu seriozitate și nu ne
îndoim că vor duce la rezultatele
așteptate.
Să ne oprim însă asupra unor
probleme rămase încă în suspensie.
La începutul toamnei a fost o ade-
vărată avalanșă de cereri de în-
scriere în clasa a IX-a, numărul
celor ce solicitau înscrierea între-
cînd pe cel planificat. Planul a
fost deci revăzut, la Tulcea, de
gospodărie ?
Nu am fi
blemă și nu
trebare dacă
ridicat această pro-
am fi pus această în-
nu ne-am fi dat sea-
ma că e vorba aici de un fenomen
cu caracter mai general, întîlnit
și în alte părți din țară, in rîndu-
rile acelor tineri care se feresc de
munca pe ogoare. Școala, cadrele
didactice au datoria de a face mai
mult pentru educarea tinerilor
pentru muncă și prin muncă.
Școala sătească de 10 ani trebuie
să pregătească în primul rînd nu
viitori funcționari, vânzători și fri-
zeri. ci agricultori de nădejde, oa-
meni legati de satul lor, de pămîntul
pe care-1 lucrează, buni gospodari,
tineri ci
: bogată cultură ge-
nerală. care să știe să ducă mai de-
parte și să ridice pe o țreantă supe-
rioară îndeletnicirile și meseriile
părinților si bunicilor lor.
Practie» in producție a elevilor
din clasa
aeeea. să
specificul
județ.
a IX-a va trebui, de
fie mai mult legată de
fiecărui sat, a! fiecărui
Școlarizarea tuturor copiilor și
frecvența lor regulată este
una din condițiile esențiale
ale realizării politicii școlare a par-
tidului și statului nostru. Dreptul
la învățătură, asigurat azi în con-
Din analiza unor exemple oferite
de școlile pe care le-am vizitat in
Județul Tulcea, se desprind conclu-
zii valabile și pentru alte Județe. Si-
tuațiile asemănătoare eelor despre
eare vorbeam mai atu se cer grab-
nic soluționate. Nu pot fi amina te
la infinit problemele care trebuiau
să fie rezolvate acum a lună de
zile, la începutul anului școlar.
MISCEA IONEL
se perfecționa scrierea TAnuste.
Nimeni nu-și poate rezerva drep-
tul de a nesotot; progr^e.- to -
nicii în domeniul scrierii cu aju-
torul mașinii de scris, dar și in
viitor trebuie să ne călăuzească
grija pentru scrierea de mînă.
înarmarea copiilor cu deprinderea
de a scrie citeț, frumos, de a res-
pecta orizontalitatea și paralelis-
mul rîndurilor chiar și pe hîrtia
neliniatâ. punind un accent deo-
sebit pe sporirea ritmului și a vite-
zei scrierii de mină trebuie să ră-
mină o preocupare permanenta.
De cîțiva ani a început în unele
școli experimentarea scrierii ver-
ticale și simplificate. Oarecum
tradiționaliști în acest domeniu,
deși fără a fi respectat vreodată
rigorile scrierii cursive-oblice, cei
care aveam să incenem experi-
mentul nu am fost lipsiți de în-
doieli cu privire la succesul pe
care-1 vizau inițiatorii. Ne-a tre-
buit curaj șt mai ales, a fost ne-
cesar să ne informăm cu privire
la consecințele psiho-anatomice
.cep
favorizeze atît scrip-
i’iterul, renunțind la
matură oblica și fo-
cu pătrățele in etapa
elor am. eliminat, ce
m fapt cu evidente
p-naecir.țe negative pentru copilul
clasa I — existența unor ca-
iete cu liniaruri diferite. Trecerea
la caietul cu linianiră dictando nu
a prezentat, în acest feb nici o
greutate atunci cînd elevii au
ajuns în clasa a H-a La sfîrșitul
anului școlar, ei au putut scrie
perfect lizibil pe hîrtie neliniată
(fără să folosească transparentul),
dînd rîndurilor orizontalitate și
paralelism.
Și mai mult s-a perfecționat
scrisul copiilor în clasa a Hl-a. așa
cum o atestă probele date de ei
pe hîrtie neliniată. de lățimea colii
ministeriale. Pentru a evita subiec-
ti vișinul
aprecierea acestor
probe am cerut sprijinul colegilor
care predau limba română la cla-
sele V-VIIL Urmărind experimen-
tal nostru în decurs de trei ani, a-
ceștia au manifestat un interes deo-
sebit față de scrierea verticală și
Sos'
ta Hiee:
n
verticale simplificate,
ierabîl sprijin ne-au
ră privință studiile
:e că nu o dată corec-
terEpvfaisdcT. ca să nu mai vorbim
de ferdele rilnir— este foarte difi-
cilă pentru învățători și profesori
Elitei t
;eari
oe
chiar elevii sint
tuația critică de a
scrisul: fie că
seri
elevi
pus
nu-ș
formă literele bocete in basto-
case.
ca elevii să dobîndească un scris ci-
•eî și frumos. De multe ori ne luau
probele de cum intram în cance-
larie: le cercetau cu migală, le
comparau cu extemporalele ori cu
lucrările scrise date de elevii cla-
seior V-VTII. Comparația i-a dus
la părerea că scrierea verticală și
simplificată este superioară scri-
erii oblice.
La sfîrșitul anului școlar In
clasa a III-a am pus la îndemîna
colegilor 310 probe de scriere (fișe),
pentru aprecierea calității scrisu-
lui sub raportul lizibilității, al este-
ticii. al orizontalității rîndurilor.
al paralelismului rîndurilor si axei
literelor din cuvinte, al verticali-
tăți-. literelor, al regularității și pro-
porției acestora. Fișele au fost
apreciate cu foarte bine, bine,
mediocru și slab. Din totalul de
310 fișe, 131 au fost notate cu
„foarte bine", 118 cu „bine”, 41 cu
„mediocru" și 20 cu „slab". Rezul-
tatele comparării scrisului de la
sfîrșitul clasei a Il-a cu scrisul da
la sfîrșitul clasei a IXI-a este ur-
mătorul: volumul literelor s-a
micșorat, așa îneît scrisul seap lnă
cu cel al scriptorului matur, ins-
truit ; orice cuvînt, chiar cu un
număr mare de semne, poate
fi citit dintr-o singură privire, fără
nici o poticnire, rapid ; literele au
regularitate și păstrează o pro-
porție justă; orizontalitatea rîn-
durilor este bună, la fel parale-
lismul lor și paralelismul axei
Uterelor cu bastonașe simple ori
buclate; viteza medie, ritmul de
scriere la copiere, au crescut de la
38-42 semne pe minut la sfîrșitul
clasei a Il-a, la 48-52 și chiar mai
multe semne pe minut la sfîrșitul
clasei a III-a. La dictare se cîș-
tigă încă un spor. Deși există o
mare asemănare în scrisul elevilor,
personalitatea scriptorului este
evidentă, fiecare elev dînd literelor
un element care le deosebește de
literele altui elev. Viteza și ritmul
citirii unui text scris cursiv, oblic,
chiar de tipar, sînt mai mici
decît la citirea aceluiași text scris
cu litere drepte de tipar, fapt ce se
constată atît la cititorii maturi cît
și la cei de vîrstă școlară.
Concluziile noastre pledează,
deci, în favoarea scrierii verticale
și simplificate, pentru că acest
model de scriere convine în cel mai
înalt grad atît celor care scriu, cît
și celor care citesc scrierea de
mînă.
Extinderea experimentării scri-
erii verticale și simplificate
în școlile a șapte sectoare din Ca
pitală și în cîteva clase din școli
urbane și rurale din fiecare județ,
antrenînd învățători entuziaști și
cu tragere de inimă, va aduce,
sintem siguri, elemente noi în
favoarea îmbunătățirii scrierii de
mînă.
înv. IOAN CHIOREANU
Școala generală nr. 61 din
comuna Dobroiești-București
Etimologia și
înțelegerea cunoștințelor
Asistentele la ore, ca și
inspecțiile speciale la care
un participat ne-au dat pri-
lejul să constatăm — și nu
de puține ori — că unii elevi
nu cunosc etimologia ter-
menilor pe care îi folosesc,
înregistrarea acestora fă-
cîndu-se mecanic, papaga-
licește. Or, această defi-
ciență diminuează mult
conținutul științific al unei
lecții, înțelegerea cunoștin-
țelor.
Pentru a ilustra pe „viu"
la ce duce neglijarea de
către profesori a explicării
termenilor utilizați in lec-
ție, vom cita cîteva exem-
ple pe care le-am cules
personal.
La o oră de dirigenție,
in care s-a vorbit despre
Delta Dunării, profesorul
diriginte a amintit că a-
ceastă parte a țării ne fur-
nizează, printre altele, și
caviar. întrebîndu-i apoi
pe elevi ce este caviarul, ei
nu au putut să ne dea nici
un răspuns. Am asistat o-
dată la o lecție de anato-
mie al cărei subiect a fost
sistemul nervos central și
în care s-a vorbit și despre
cornul lui Ammon. Un elev
întrebat de noi cine a fost
Ammon a răspuns ferm:
„Desigur, un anatomist".
Firește, era de așteptat un
asemenea răspuns atîta
vreme cît profesorul n-a
explicat că formația ence-
falică
este
,cornul lui ilmmon"
denumită așa
comparație cu unul
prin
din
coarnele zeului Ammon. In
condiții asemănătoare n-ar
fî de mirare să auzim că
și Achile, al cărui nume
este folosit pentru a de-
semna un tendon, a fost și
el... anatomist. La o altă
lecție de anatomie, despre
coloana vertebrală, denumi-
rea primei vertebre, atlas,
a rămas cu totul obscură
pentru elevi, ba mai mult,
i-a pus în încurcătură, ei
întrebindu-se ce legătură
poate exista între vertebra
respectivă și atlasul geo-
grafic. Știind bine că este
posibilă o asemenea relație,
intrucit cuvîntul „atlas" le
este familiar elevilor de la
geografie, profesorul avea
datoria să le explice cum
titanul Atlas — pedepsit de
Jupiter sS suporte pe ume-
rii săi bolta cerească fiind-
că a vrut să urce la cer,
împreună cu alți titani,
pentru a-1 detrona —• și-a
împrumutat numele ver-
tebrei care susține capul,
Lipsa de explicații etimo-
logice duce și la expresii
greșite de tipul „mușchiul
miocardic" în loc de mio-
card, întrucît elevii, ne-
ștîînd că prefixul mio deri-
vă de la cuvîntul latin
mus, care înseamnă mușchi,
nu-și dau seama că a spune
mușchiul miocardic e egal
eu a spune „mușchiul muș-
chiul cardiac".
Neglijarea explicării e-
limologice duce și la ros-
tirea și scrierea eronată a
unor cuvinte — situație pe
care, din păcate, o întilnim
destul de des la mii de
elevi.
Pentru remedierea aces-
tor deficiențe este reco-
mandabil ca pe masa de
lucru a profesorului să
existe cît mai multe și va-
riate dicționare, enciclope-
dii, îndreptare, pentru a fi
consultate după necesități,
în același timp, explicarea
etimologică a termenilor
trebuie să se bucure de mai
multă atenție și din partea
autorilor de manuale, în-
trucît mulți dintre aceștia
nu-i dau importanța cuve-
nită sau o neglijează cu
totul.
Prof. dr. CONSTANTIN
SIMIONESCU
Dragomirești-Vale,
jud. Ilfov
CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI
In educarea tineretului —
un front comun
ra școlii și în societate. S-a subli-
niat necesitatea desfășurării unei
mai hotărîte și mai eficiente acti-
vități pentru combaterea concep-
țiilor și manifestărilor înapoiate
ce se mai întîlnesc în rîndurile
unei părți a elevilor, pentru pro-
movarea în masa elevilor a siste
mului de valori intelectuale etice
și estetice specifice orînduirii
noastre socialiste.
Ceea ce a caracterizat în mod
deosebit lucrările plenarei a fost
preocuparea expresă ca. pe baza
analizei rezultatelor obținute și a
neajunsurilor manifestate în mun-
ca organelor și a organizațiilor
U.T.C. din școli, să se stabilească
și să se adopte cele mai potrivite
ți mai eficiente măsuri de natură
să conducă la ridicarea nivelului
calitativ ăl activității U.T.C. în rân-
dul elevilor și la sporirea contribu-
ției acesteia la munca de educare
a tineretului școlar. S-a subliniat
că. în condițiile preocupărilor spo-
rite ale școlii pentru modernizarea
procesului de învățămînt, pentru
sporirea valorii educative, forma-
tive a acestuia, principalul obiec-
tiv al activității organizațiilor
U.T.C. din școli trebuie să-l cons-
tituie stimularea interesului, a dra-
gostei și a pasiunii elevilor pentru
învățătură. Organizațiile U.T.C. au
fost chemate să sprijine școala mi-
litînd activ pentru întărirea disci-
plinei elevilor, pentru respectarea
regulamentelor școlare și crearea
unui puternic climat de opinie îm-
potriva tuturor acelora care se a-
bat de la normele vieții școlare.
S-a apreciat că e necesară intensi-
ficarea muncii organizațiilor
U.T.C. pentru dezvoltarea la elevi
a pasiunii față de știință și cultu-
ră, pentru îmbogățirea substanția-
lă și elevarea vieții spirituale ați-
nerilor, insistîndu-se asupra im-
portanței pe care o are extinderea
și consolidarea cercurilor pe obiec-
te și tehnico-aplicative, constitui-
rea societăților științifice, organi-
zarea, acolo unde există condițiile
necesare, a unor case ale tehnicii
pentru elevi.
O direcție principală de viitor a
activității organizațiilor U.T.C. din
școli o va constitui îmbunătățirea
muncii politico-ideologice, de edu-
cație patriotică ți moral-cetățeneas-
că a elevilor, intensificarea acțiuni-
lor menite să-i mobilizeze la însu-
șirea temeinică a cunoștințelor din
domeniul științelor sociale, să con-
tribuie la transformarea acestor
cunoștințe în convingeri profunde,
în dragoste fierbinte față de patrie,
devotament nemărginit față de par-
tid și hotărîre nestrămutată de a
lupta pentru înfăptuirea politicii
sale creatoare. în vederea înfăptui-
rii acestor obiective, organizațiile
U.T.C., împreună cu conducerile
de școli și cadrele didactice, vor
iniția o mare diversitate de ac-
țiuni pentru cunoașterea și însuși-
rea de către elevi a documentelor
Congresului al X-lea al Partidului.
Vor fi extinse totodată formele de
activitate care .și-au dovedit efi-
ciența în educarea patriotică a e-
levilor, care contribuie la înarma-
rea lor cu concepția științifică des-
pre lume și viață, cu principiile
fundamentale ale politicii partidu-
lui și statului nostru, care promo-
vează în rîndurile tineretului ati-
tudini ferme, combative față de
concepțiile înapoiate și dezvoltă o
înaltă responsabilitate socială.
O nouă treapta calitativă vor
trebui să urce și activitățile cultu-
ral-artistice, sportive și turistice.es
și cele de pregătire a elevilor pen-
tru apărarea patriei.	«
Organizațiile U.T.C. sînt chemate
totodată să-și facă în mai mare
măsură simțită prezența sistemati-
că și eficientă în sprijinirea elevi-
lor pentru cunoașterea propriilor
lor capacități și, pe această bază, să
favorizeze orientarea lor în alege-
rea profesiunii.
Ridicarea calitativă a întregii
munci educative desfășurată de or-
ganizația U.T.C. alături de școală
și de ceilalți factori educativi re-
clamă și o mai accentuată diversi-
ficare și adecvare a formelor de ac-
tivitate la particularitățile și pre-
ferințele elevilor, o înnoire judi-
cioasă a metodelor și modalităților
specifice de acțiune. In același
timp lucrările plenarei au scos în
evidență faptul că, pentru ca multi-
plele sarcini ce stau în fața orga
nizațîei să poată fi cuprinse la ni-
velul cerințelor actuale, este nece-
sar ca în activitatea practică de zi
cu zi să se depună eforturi perma-
nente pentru înlăturarea formalis-
mului în muncă, pentru evitarea
paralelismelor și a suprapunerilor
pentru mai buna corelare a acțiuni-
lor desfășurate de organizațiile
U.T.C. în comun cu școala și cu
ceilalți factori educativi.
O concluzie generală care a re-
zultat din ansamblu] dezbaterilor
este aceea ca înfăptuirea mari-
lor obiective și sacini Înscrise in
planul de măsuri privind îmbună-
tățirea activității U.T.C. în rîndu-
rile elevilor impune realizarea u-
nei cît mai strînse conlucrări în-
tre organele Ministerului Invăță-
mintului și ale CC. al U.T.C. la
nivel central, județean, municipal,
orășenesc sau comunal, realizarea
unui front comun al școlii și or-
ganizației U.T.C, bazat pe o con-
cepție unitară, pe un program ju-
dicios de acțiuni, In cadrul căruia
fiecare din factorii angajazi în pro-
cesul complex de formare și de
pregătire a tineretului școlar pen-
tru muncă și viață să și aducă cu
maximă eficiență contribuția sa
specifică, indeplinindu-și in acest
fel. înalta misiune ce le este încre-
dințată.
Un mic templu
cărții
destinată literaturii scrise în
limbile străine pe care elevii
le studiază in școală
în total biblioteca cuprinde
pînă în momentul de țață
20.000 de volume. Cît privește
numărul cititorilor, nu se pon-
te încă da o cifră exactă, de-
oarece ea sporește aproape
zilnic.
De cind a început școala,
biblioteca a devenit și gazda
primitoare a unor acțiuni co-
lective. Aici au loc bunăoară,
ore de lectură, întilniri cu
scriitorii, dimineți de basm
pentru cei mici. într-un cu-
vînt, biblioteca aceasta poate
fi comparată cu un mic templu
al culturii unde toți cei care-i
păsesc magul sînt ajutați să
iubească și să înțeleagă cartea.
PAGINA 3
INFORMARE • DOCUMENTARE
„REVISTA DE
FORMAȚIA MATEMATICA
PEDAGOGIE
— ANCHETĂ INTERNAȚIONALĂ —
Prof. dr. VICTOR
IOSIFOVICI LEVIN,
In cadrul anchetei noastre internaționale, cu prilejul căreia
e serie de specialiști în domeniul predării disciplinelor mate-
matice au fost solicitați să răspundă la întrebările :
VLADIMIR MICIC
Universitatea
„V. I. LENIN“-
MOSCOVA
1 Cercetările pe care le între-
prind specialiștii sovietici în
didactica matematicii cu pri-
vire la perfecționarea și moderni-
zarea programelor școlare de ma-
tematică se orientează spre găsi-
rea căilor de natură să permită
cuprinderea în programe și manu-
ale a ideilor fundamentale ale ma-
tematicii contemporane și în ace-
lași timp către conturarea factori-
lor esențiali în studiul acesteia —
bazele logicii matematice și însu-
șirea matematicii calculatorii. In
această direcție se înfruntă însă
concepții și tendințe contradictorii.
S-a vădit că nu întotdeauna ceea
ce părea nou era în același timp
și înaintat și ceea ce părea
tradițional, clasic, era în același
timp și învechit. După părerea mea.
oricît de atrăgătoare ar fi ideea
cuprinderii unui număr cît mai
mare de ramuri și capitole ale
matematicii moderne în progra-
mele școlii de cultură generală,
practic aceasta este nerealizahilă
pentru masa elevilor. De aceea, o-
rientarea noastră actuală urmă-
rește îmbinarea celor două mo-
mente esențiale în formația mate-
matică din școală : pe de o parte
pregătirea majorității elevilor pen-
tru a-și însuși cunoștințe utile în
scopul participării lor la procesul
de producție, iar pe de altă parte
asigurarea unui fundament trainic
pentru continuarea studiului de
specialitate în școala superioară.
2 Specializarea timpurie ta
matematică poate fi pusă tn
discuție doar pentru o foarte
mică parte din elevi, înzestrati cu
aptitudini deosebite. Din consta-
tările noastre, această înzestrare
nu este exhaustivă în sfera mate-
maticii, ci se referă chiar de la
început la unul sau altul dintre
domeniile acestei științe. In același
sens cred că trebuie orientată și
educația matematică a acestor
elevi.
3 Dezvoltarea multilaterală a
aptitudinilor constituie un
principiu fundamental al în-
vățămîntului sovietic de cultura
generală. în domeniul matematică,
această dezvoltare poate fi obți-
nută prin organizarea unor studii
facultative în școli (studii prevă-
zute, de altfel în noua programă
de matematică din învățăminte?
sovietic), prin intermediul oiimp:»-
1.	In ce direcție trebuie orientat, în perspectivă,
învățămîntul matematic în liceu î
2.	Sînteți pentru o specializare matematică
timpurie ?
3.	Care sînt formele cele mai eficiente pentru pre-
gătirea elevilor talentați în domeniul matematicii ?
4.	Cum poate fi intensificată contribuția matema-
ticienilor din învățămîntul universitar și din institute-
le de cercetări la formarea viitoarelor cadre din acest
domeniu î
tentați — prin editarea in tiraje de
zare
școlile cu program ipeeial de f rxl
tuali. De aceea căutăm
’rtf MKCa MEK.
li
s
toate
\ Universitatea
din Belgrad
IO cerință a modernizării ma-
tematicii în școala secundară
este asigurarea caracterului
intensiv al predării el In aceiași
timp, studiul trebuie orientat către
cunoștințe finit. Cu orice mijloace
Numărul 9/1969 al „Revistei de
pedagogie" cuprinde, la rubrica
„Studii", materialele „Cercetarea
pedagogică în fața exigențelor so-
cietății socialiste" de Ion Gh.
Stanciu , „O etapă nouă în dez-
voltarea învățămîntului general"
de Ion T. Radu, „Fișa pedagogică
și problemele cunoașterii și orien-
tării școlare a elevilor" de Romeo
Dăscălescu și Dumitru Muster.
La rubrica „Cercetări-Experi-
mente" sînt înserate articolele
-Aferentația inversă" și accepto-
rul acțiunii în instruirea progra-
mată" de Vasile Bunescu, „Uni-
tatea influențelor educative în
procesul formării personalității"
de Ion Dragu și Anton Vasilescu,
„Dezvoltarea gîndiriî creatoare a
elevilor prin studiul matematicii"
te Gleb Simionescu și Vasile Ște-
finescu, „îndrumarea autoeduca-
tei preadolescentilor" de Andrei
Bana. „Introducere la programa
te caligrafie pentru clasa a Il-a
de Ana-Maria Ichim și Alexan-
dru FDipuriei, „Particularități ale
lecturii independente a adoles-
cenților* de Rom nins Șiclovan și
—Anchetă in rîndul pedagogilor
de internate* de Valeriu Sama.
laBluița Ghivirigă semnează
ssaterialul „Folosirea anchetelor
in cercetarea pedagogica".
La rubrica -Istoria școlii și gin-
tfiru pedagogice* se publică arti-
ertele „Conceptul de școală popu-
lară în gindirea pedagogică din
Transavania pînă la 1918*, de
Vasde Pa anei și „Petru Șpan
despre valențele educative ale
vetrei părintești*, de Teudar GaL
Revista esprtote de asemenea
artieaâeăe Tntey? area televiif-mH
te tei muter te V»Se T*u4a-
resru. Jrdrgzca Docdnectrcă"
te lin» g GrWurte. precum ți
r wr• > .Creexa vieții științifi-
ce*. .O.îxâ s bet\ir<raf>e*, „V*-
bnap^rri-,
.GAZETA
matematica-
* «pir»» racasc ,C»«n maae*^
•c**. «ara *, ac. SMU te ■ i
■te te kteteite ■ urării : >i|i ■
e**_ te a. ■teusrirî. AM ■*-
■ ni ■■ M te ten • te tevășă-
nanai wr»-" te S MilM
JtaarM te ateetei giarra etan
• XB-r* te A. Ma«n.
Se ștetecă te «sesam. te aeM
■teuar. și imM reoueu. «tete
at» । iKit» i ii—om â
U—e	c
INSTITUTUL PEDAGOGIC
DE 3 ANI-CONSTANTA
ANUNȚĂ I
scoaterea la concurs a următoarelor posturi i
Catedra de Matematică :
— lector, poz. 2 din statul de funcțiuni, discplinele! Com-
plemente de matematică și Metodica predării matematicii.
— lector, poz. 3 din statul de funcțiuni, disciplina Analiză
matematică.
— lector, poz. 4 dîn statul de funcțiuni, disciplinele s Geo-
metrie elementară. Matematică generală și Teoria funcțiilor.
— asistent, poz 6 din statul de funcțiuni, disciplinele i Ana-
liză matematică și Metodica predării matematicii.
— asistent poz. 7 din statul de funcțiuni, disciplinele : Geo-
metrie analitică și Elemente de algebră liniară și geometrie
superioară.
— asistent, poz. 8 din statul de funcțiuni, disciplinele i
Aritmetică și Algebră.
— asistent, poz. 9 din statul de funcțiuni, disciplina Anali-
ză matematică.
— asistent, poz. 10 din statul de funcțiuni, disciplinele i
Mecanică teoretică și Complemente de matematică.
— asistent, poz. 11 din statul de funcțiuni, disciplinele t
Geometrie elementară, Matematici generale și elemente de
teoria probabilităților.
Catedra de Fizică
— lector, poz. 4 din statul de funcțiuni, disciplinele! Fizică
atomică și Practica pedagogică.
Catedra de Limba română și limbi străine :
— conferențiar, poz. 1 din statul de funcțiuni, disciplina
Limba română contemporană
— lector, poz. 2 din statul de funcțiuni, disciplina Limba
română contemporană.
— lector, poz. 4 din statul de funcțiuni, disciplina Limba
latină.
— asistent, poz. 7 din statul de funcțiuni, disciplinele i
Limba română contemporană și Istoria limbii române.
— asistent, poz. 8 din statul de funcțiuni, disciplina Limba
română contemporană.
Catedra de Literatură română și universală:
— asistent, poz. 6 din statul de funcțiuni, disciplin;'
Istoria literaturii universale, Istoria literaturii române, Com-
poziție.
Catedra de Istorie — Geografie:
— lector, poz. 6 din statul de funcțiuni, disciplinele: Isto-
ria modernă universală șl Istoria contemporană universală.
Catedra de Științe Naturale și Agricole:
— conferențiar, poz. 5 din statul de funcțiuni, disciplina
Anatomia și fiziologia omului.
Catedra de Pedagogie — Psihologie:
— lector, poz. 4 din stat”' * *
gie generală,
— lector, poz. 5 din stati
gogie generală și Psihologii
Candidații la concurs v<
hd pedagogic de 3 ani Con
nea de 30 zile de la data
se Înscriere, la care se va
prvfcae de Legea nr. 6 pi
te des RSR șxjciacată în
I V 33 d=s li =ar- - t*»
Ccnrrri se va -ețffcn
•r*. i;j t. ir. : n ?
P-nteu candădațu din aiî>
va asigura cazareț
ANUNȚ
Liceal „Nicolae Grigorescu" Cimpina (fost D. B. Știrbei)
•rganixează semicentenarul școlii în ziua de 26 octombrie
■x. ă invită la această festivitate pe toți foștii profesori
s absolvenți.
Cei ce doresc să participe vor comunica de urgență
endacerii școlii.
INSTITUTUL POLITEHNIC
TIMIȘOARA
anukța
scoaterea La concurs a urrodloerelor posturi i
FACULTATEA DE MECANICA
— Profesor la catedra de Material rulant. disciplina
Motoare de tracțiune, poziția 2 din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Material rulant, disciplina
Locomotive și automotoare cu motoare cu ardere internă ;
Locomotive și trenuri electrice și vagoane, poziția 9 din
statul de funcțiuni.
FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA
— Profesor la catedra de Bazele electrotehnice, disciplina
Electrotehnică și electronici poziția 2 din statul de func-
țiuni.
— Profesor la catedra de Bazele electrotehnicii, disci-
plina Electronică neliniară, poziția 4 din statul de funcțiuni.
— Profesor la catedra de Utilizările energiei electrice,
disciplina Acționări electromecanice și utilajul electro-
mecanic, poziția 2 din statul de funcțiuni.
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
— Profesor la catedra de Drumuri și fundații, disciplina
Geotehnică și fundații, poziția 1 din statul de funcțiuni.
— Șef lucrări la catedra de Beton armat, disciplina
Materiale de construcții, poziția 14 din statul de funcțiuni.
— Șef lucrări la catedra de Geometrie descriptivă și
desen, disciplinele Fotogrametrie, topografie și trasări în
construcții, poziția 4 din statul de funcțiuni.
— Șef lucrări la catedra de Matematici II, disciplinele
Geometrie analitică și diferențială, poziția 4 din statul de
funcțiuni.
— Șef lucrări Ia catedra de Matematici II, disciplinele,
Analiza matematică poziția 5 din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Drumuri și fundații, disciplina,
Geotehnică și fundatii poziția 11 din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Drumuri și fundații, discipli-
nele Studiul și proiectarea drumurilor și Construcția dru-
murilor, poziția 12 din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Drumuri și fundații, disciplina
Pedologie generală și ameliorativă, pedologie ameliorativă
și agrotehnică, poziția 14 din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Hidrotehnică, disciplina
Hidraulică și mecanica fluidelor, Hidraulică, poziția 20
din statul de funcțiuni.
— Asistent la catedra de Hidrotehnică, disciplinele Iri-
— S*te= te e*te» te F ti jz- jx farr —ie *«“-
2 ca
«ravrf te SăBCSes-
—	te uiwtfr» teGMMaszc mhjjc.iI it teacx
te	ovar - j. 11 c a. r *r ~
— as sse--.-. te oertex Se v- ne*-.-.?- a Saen
4 feș-» •=<	c aaeas-zrtL jcKtia 11 <atet
de f -xc -~
—	1* otetea te Geamate» teaoqF***4 *
Dese- «chaâe ie caate-9- ozr
«ie rite cn
— AatoteM la estete» te G««atew te» ■ wbtI « tea»
disciplina. Topceri' ? n teasăr. 13_______z. - „ PCX ' î 14
din statul oe feneti — -
— Asistent la ca^dra te Geocnec-e ies— p- " =- te —
disciplina Geotehnică si tuniăiz, pazu.s Li c - ie
funcțiuni.
— Asistent la catedra te Betoz am-nt v - f -
plina Clădiri și clădiri civile, pozttia 28 fin te ' ^<-
țiuni.
— Asistent la catedra te Beton armat șt	disS-
plina Construcții de beton armat. Beton armat s: pcencm-
primate, poziția 30 din statul de fu--fi
— Asistent Ia catedra de Beton armat si ătefri £■»-
plina Clădiri civile. Beton armat și elemente te con-
strucții, Poduri masive, Beton armat și tehnologia con-
strucțiilor de beton armat. Beton armat, pofitia 31 - 3
statul de funcțiuni.
— Lector la catedra de Socialism știintinc. a.s .c-.ni
Socialism științific, poziția 2 din statul de funcțiuni.
— Lector la catedra de Socialism știinji diszipkna
Socialism științific, poziția 4 din statul de f j.-.rtfun
— Lector la catedra de Socialism științific, disciplina
Socialism științific, poziția 5 din statul de funcțiuni
FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA
— Profesor la	catedra	de	Fizică,	disciplina	Fizică,
poziția 2 din statul de funcțiuni.
— Profesor la	catedra	de	Fizică,	disciplina	Fizică,
poziția 3 din statul de funcțiuni.
— Profesor la catedra de Chimie fizică și electrochimie,
disciplinele Chimie fizică. Cinetica reacțiilor catalitice,
poziția 2 din statul de funcțiuni.
— Profesor la catedra de Materiale de construcții, disci-
plina, Utilaje și cuptoare în industria materialelor de con-
strucții, poziția 1 din statul de funcțiuni.
— Profesor la catedra de Materiale de construcții,
disciplina. Tehnologia ceramicii, refractarelor și izolan-
ților, poziția 2 din statul de funcțiuni
— Conferențiar la catedra de Chimie anorganică șî
FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLA
— Coafereetiîr La caiedra te Organizare și planificare,
ctifiptina Ovga-izarea și analiza activiLăpi întreonnde-
n.x. poziția 8 fi- starul te fimetitmi
Candidata la ccoswrs vor dep-une la secretariatul recto-
ratului Institutului poiner.m: Tim.saara. b-dul 30 Decem-
brie. nr. 2. in termen de 30 te te la data publicării
acestui anunț, cererea te înscriere împreună cu actele
prevăzute de Legea or. S pr.’.Td 53TJTJ1 personalului
didactic din Republica Socialistă România publicată tn
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Partea
I, nr. 33 din 15 martie 1963
Concursul se va ține la rectoratul Institutului politehnic
din Timișoara în termen de 3 luni te la expirarea terme-
nului de înscriere la concurs
Cei care lucrează în altă instituie de învățămînt supe-
rior sint obligați să comunice in scris, rectorului sau direc-
torului acesteia, înscrierea la concurs.
ACTELE NECESARE ÎNSCRIERII LA CONCURS
A. Pentru posturile de profesor și conferențiar :
1.	Cererea de înscriere Ia care se anexează : 2. Memoriul
de activitate jj^tiactică, științifică și tehnică în producție
în 4 exemplare ; 3. Lista lucrărilor publicate sau în curs
Se pubticare, în 4 exemplare ; 4. Lucrările de specialitate
elaoaraxe. Intr-un exemplar ; 5. Autobiografia în 3 exem-
p .sre : ■' Caracterizarea activității profesionale și obștești
eliberai de instituția unde candidatul își desfășoară acti-
vitatea, in două exemplare ; 7. Copie legalizată după
maLctna de studii superioare, în două examplare; 8. Copie
legalizată după diploma de dr. docent în științe sau de
doctor. în două exemplare ; 9. Adeverință privind vechi-
mei in muncă cu precizarea funcțiilor în care a activat,
in 2 exemplare ; 10. în cazul cînd diplomele de studii sînt
oo;mnte in străinătate se va depune traducerea legalizată
după acestea, în două exemplare, precum și copie legali-
zată în 2 exemplare, după adresa Ministerului învățămîntu-
lui — C.S.D. privind echivalarea acestora.
B.	Pentru posturile de șei de lucrări
!. Cererea de înscriere Ia care se anexează s 2 Memo-
riul de activitate didactică, științifică și tehnică în pro-
ducție, în 3 exemplare ; 3. Lista lucrărilor științifice publi-
cate sau în curs de publicare, în 3 exemplare; 4. Lucrările
de specialitate elaborate, într-un exemplar; 5. Autobio-
grafia, în 2 exemplare ; 6. Caracterizarea activității profe-
sionale și obștești eliberată de instituția unde candidatul
îsi desfășoară activitatea, într-un exemplar ; 7. Copie
legalizată după diploma de studii superioare într-un
exemplar ; 8. Copie legalizată după diploma de doctor,
într-un exemplar; 9. In cazul cînd diplomele de studii
sint obținute în străinătate se va depune traducerea lega-
lizată după acestea în două exemplare precum și copie
legalizată în două exemplare după adresa Ministerului
învățămîntului — CJS.D. privind echivalarea acestora.
10. Adeverință privind vechimea în muncă cu precizarea
funcțiilor în care a activat, într-un exemplar; 11. Adeve-
rință din care să rezulte că a efectuat stagiul legal după
repartizare.
C.	Pentru posturile de asistent
I.	Cererea de înscriere la care se anexează : 2. Memo-
riul de activitate didactică, științifică și tehnică în produc-
ție. într-un exemplar ; 3 Lista lucrărilor științifice pu-
blicate sau în curs de publicare, într-un exemplar : 4. Lu-
crările de specialitate într-un exemplar : 5 Autobiografia,
în 2 exemplare ; 6. Caracterizarea activității profesionale
si obștești eliberată de instituția unde candidatul își
desfășoară activitatea, într-un exemplar : 7. Copie legali-
zată după diploma de studii superioare, într-un exem-
plar ; 8. în cazul cînd diplomele de studii sînt obținute in
străinătate se va depune traducerea legalizată după
acestea, într-un exemplar, precum și copie legalizată
într-un exemplar după adresa Ministerului învățămîntului
— C.S.D. privind echivalarea acestora ; 9. Adeverință pri-
vind vechimea în muncă cu precizarea funcțiilor în care
a activat — într-un exemplar : 10. Adeverință din care să
rezulte că a efectuat stagiul legal după repartizare.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA! București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii
40132