Proletari din toate fdrile, unifi-vâ! GAZETA - -- ■ n Structura anului școlar 1969-1970—pag. 2 INVAȚĂMINTILUI h Probleme ale dirigintelui la clasa a IX-a—pag. 3 Anul XXI-Nr. 1012 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 10 oct. 1969 4 pagini 25 bani ■ Pe ce căi modernizăm formația matematică—pag. 4 In cea de a patra săptămînă de școală Casele pionierilor, ior metodic Lecția a aesrAis a Rocd poc-tJ rz—t ea- ^aftere. Pe arest ți- fBț »irrb c» ■ehs wMfki. citera ti-z» isteața 'crscje. popcanrf H • co^pJ** w » , , m ie ei ți care OR&n su p~rn« ec^tv real. dind re- Oef raleeVor fi de oe ctootti oeoira- fie. O nouă acțiune in sprijinul modernizării învățămîntului al activității pionierești Luni, 6 octombrie. începe a pa- tra săptămînă a anului școlar. Ne propunem un raid-anchetă prin școlile de pe valea Dîmboviței. La prima oră din zi ne aflăm la ieșirea din Tîrgoviște, pe șoseaua care duce la Cîmpulung Muscel. Intenționăm să asistăm la debutul unei noi săptămîni la școala care s-a construit în acest cartier al orașului de pe malul Dîmboviței. Rămînem insă numai cu intenția. Cițiva meșteri mai trebăluiesc încă (in nici un caz de zor) la finisarea școlii care, din păcate, n-a fost gata atunci cînd trebuia să fie și nu este gata nici acum. Am început raidul cu o notă proastă, dar pe parcurs ne schim- băm impresia. La Prisaca, Ghebo- ieni, Voinești și Malul cu Flori — comune din județul Dîmbovița — și mai sus, la Lăicăi, Cetățeni și Stoenești în județul Argeș, întîl- nim școlile în plină activitate. Ne impresionează curățenia și ordinea care domnesc în toate școlile vi- zitate. Peste tot, frecvența elevilor din școlile generale este foarte bună. Consemnăm și alte aspecte pozitive: școlile încadrate din timp cu cadre didactice, în mare majo- ritate calificate, orarele școlare stabilite definitiv, manualele dis- tribuite toate la timpul cuvenit. Cu un cuvînt, procesul de învăță- mînt a demarat în condiții bune. Dar întîlnim și excepții, note discordante. La Voinești, în județul Dîmbo- vița, găsim, la școala generală, o clasă a IX-a așa cum n-am vrea să vedem pe nicăieri. Practic nici nu credem posibil să spunem că aici, la Voinești, funcționează o clasă a IX-a. Nu. există încă o sală anume pentru această clasă, ca să nu mai vorbim de celelalte condiții materiale necesare bunei sale func- ționări. în prezent clasa este pro- vizoriu găzduită de Liceul agricol din localitate. Luni, la primele ore, din cei peste 30 de elevi înscriși c u fost prezenți 14. Restul? Mulți elevi din satele apropiate nu frec- ventează cursurile. Ne întrebăm ce se va întîmpla la iarnă, cînd viemea se va înrăutăți. Caracterul de provizorat în care a debutat clasa a IX-a a făcut să scadă mult interesul elevilor și al părinților. Ce intenționează să facă Ins- pectoratul școlar județean, Con- siliul popular județean și cel co- munal pentru remedierea situației în care se găsește clasa a IX-a de la Școala generală din Voinești? © Dincolo de Malul cu Flori în- cepe județul Argeș. La Lăicăi, în- tr-o școală așezată efectiv la mar- ginea județului, am găsit multe lu- cruri demne de toată lauda, rea- lizări frumoase ale unui colectiv didactic tînăr și bine pregătit din punct de vedere profesional. Dar, pe lingă toate acestea, aici am înregistrat și cîteva neajun- suri, cîteva necazuri ale unei școli aflate, așa cum spuneam, departe, tare departe de sediul inspecto- ratului școlar. Bunăoară, deși terminată de trei ani, instalația electrică a școlii nu funcționează, încă. Becurile sînt montate în fasunguri, dar nu pot să se aprindă, pentru că racordarea la rețeaua electrică continuă să întîrzie. Docu- mentația întocmită în vreo cîteva rînduri atît s-a tot plimbat de colo pînă colo, pe la organele în drept, îneît s-a rătăcit în nu se știe ce sertar. întrebăm : cîți ani vor mai trebui să treacă pînă cînd se va racorda la rețea instalația elec- trică de la Școala generală din Lăicăi? Cît timp va mai trece pînă vor putea să intre în funcțiune aparatele audiovizuale pe care le are școala și care așteaptă să fie folosite în procesul de învățămînt? Adevărul este că, dacă materialul n-a venit singur în laboratoare, nici nu s-a găsit cineva care să se ducă după el; nimeni nu le-a tri- mis, nimeni nu l-a cerut. Vina, credem, ar trebui egal împărțită între inspectorat și conducerile școlilor. Din cele ce ne-au fost relatate la inspectorat am constatat că s-au căutat diferite sisteme de distri- buire a materialelor didactice. Au fost chiar închiriate autobuze care s-au deplasat pe anumite trasee. Școlile vizitate de noi n-au figurat MIKCEA IONEL ș: : r care a început se carâcțr^aza, intre alte- le. prin extinderea preocupă- rLLoc care - zeazâ pregătirea rr.jesateraiă a cadrelor di- aactKE pentru desfășurarea unui proces de învățămînt mocenx La nivelul cerințelor contemporaneității și de maximă eficiență. La acțiuni- le inițiate pe acest pian a venit să se adauge, recent, U cursul intitulat „Metode modeme de predare”, orga- ruzat de Universitatea popu- lară a nwnicipitilui Bucu- rești in colaborare cu Biro- ul executiv al Uniunii sindi- catelor c:n învățămînt și cultură. Muți 7 octombrie a-C., în sala de conferințe a Clubului sindicatelor învățămînt din București a avut loc deschi- derea cursuiui. Cuvîntul in- troductiv a fost rostit de prof. Constantin Drăgulescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din în- vățămînt și cultură, care s-a referit la semnificația acestei acțiuni în ansamblul activi- tății menite să asigure o continuă perfecționare pro- fesională a corpului profeso- ral în scopul modernizării învățămîntului nostru. A urmat apoi prima expunere din cadrul cursului, intitu- lată „Curente și tendințe în metodologia procesului in- structîv-educativ", care a fost prezentată de prof. univ. dr. docent Stanciu Stoian, mem- bru corespondent al Acade- miei. Participarea unui mare număr de cadre didactice din școlile generale și din liceele Capitalei, care au umplut pînă la ultimul loc sala de conferințe a clubului, dove- dește interesul manifestat față de acest curs. Următoarea expunere, cu titlul „Logica științei și lo- gica pedagogică", va avea loc marți 21 octombrie a.c. (Continuare in pag. 3-a) ?r=r-r> acumulată in cei aproa- pe Su ce ari ce existență a case- lor ce pionieri a reușit să promo- vezi in multe tocuri forme și mo- âaușăL de artr\trate care inHu- eațeesă pctltiv na numai utiliza- rea cu soios a timpului liber și dezvoltarea copi-icr ce frecven- tează cercurile și formațiile din casele respective, ci și activitatea tuturor uaîtâțSor de pionieri din irealitate, munca tuturor coman- darțxlnx și conducătorilor de cer- curi și de formații. Această ex- tensiune, care legitimează func- ția metodică a caselor de pionieri, i fesț realizată insă cu mari di- ferențe de la un județ la altul și chiar în cadrul aceluiași județ, de la o casă de pionieri la alta. Este timpul să se cunoască expe- riența valoroasă acumulată pe țară spre a se coordona influen- ța metodică a tuturor caselor de • pionieri asupra muncii pionie- rești în general. Înțelegem prin funcția metodi- că a casei de pionieri activitatea bazată pe experimentarea de me- tode și forme noi de lucru, pre- cum și pe generalizarea experi- enței pozitive, orientată spre op- timizarea acțiunilor pionierești, diversificarea și modernizarea a- cestora în unitățile școlare din raza de influență a casei. O primă cale prin care se evi- dențiază transferul metodic o con- stituie activitățile desfășurate cu copiii la sediul caselor de pionieri. Calitatea acestora, caracterul lor exemplar, oferă unităților de pio- nieri puncte de referință menite a îmbunătăți munca din cercurile și formațiile lor- Pe această cale multe case ale pionierilor sînt cercetate de oamenii școlii, care vin aci să învețe metodica desfă- șurării cu succes a unor forme de activitate, să compare ceea ce au făcut ei cu ceea ce se poate reali- za la un nivel mai înalt. Toată pro- blema constă în a face ca această comparație să nu fie în dezavan- tajul casei pionierilor. Acest as- pect al funcției metodice îl rea- lizează în bună măsură majorita- tea caselor de pionieri Sprijinul acordat școlilor nu se reduce numai la „modelele" oferi- te la reședința casei de pionieri. El privește mai ales sprijinirea unităților în organizarea unor ac- țiuni mai deosebite la sediul a- cestora. Pe această cale casa pio- nierilor iese din aria muncii ne- mijlocite cu copiii, pătrunzînd în cea a activității cu comandanții și conducătorii de cercuri și de for- mații din afara sa. Această afir- mare a funcției metodice nu tre- buie înțeleasă, firește, în sensul că personalul didactic activ care lucrează la casa pionierilor tre- buie să se substituie angajațîlor din unități. Sint case ca acelea din Brașov', Iași. Constanța. Cluj, Pitești etc., care acordă unităților sprijin in organizarea de noi cercuri sau formații, instruiesc pe conducăto- rii acestora și îi vizitează pînă cind activitatea lor se ridică la un nivel satisfăcător. De pildă, casa pionierilor din Cîmpulung Muscel a instruit timp de 10 zile, la sediul ei, pe toți conducătorii cercurilor de aeromodelism din județul Ar- geș. Casa pionierilor din Ploiești a pus bazele unor formații de dan- suri în 8 unități locale, iar cea din Cluj a sprijinit școlile generale nr. 1, nr. 2 și nr.7 și liceele nr. 2 nr. 5 și nr- 15 în organizarea și instruirea echipelor de dansatori. Exemplele se pot înmulți cu unele case ale pionierilor care au spri^’ jinit materialicește o serie de cer- curi din școli sau le-au oferit su- gestii pentru valorificarea inten- sivă a condițiilor locale. La Reșița, de pildă, cercurile foto din școli sînt filialele cenaclului casei pio- nierilor, după cum la Ploiești, Pu- cioasa și Tîrgoviște, cercurile de rachetiști din casele pionierilor au stimulat înființarea unor cercuri asemănătoare în școli. Participarea la instruirile rea- lizate pe plan județean cu acti- vități practice și expuneri repre- zintă o altă modalitate de exerci- tare a rolului de for metodic al caselor de pionieri. La recentele instruiri ale comandanților de u- nități din toată țara, multe case au prezentat activități demonstra- tive care au întrunit aprecierea generală. De exemplu, casa pionie- rilor din Iași a organizat un reu- șit concurs de orientare turistică și a prezentat trei filme realizate de cineclubul său, menite a ge- neraliza experiența pozitivă în munca pionierească din județ. Casa de la Tg. Mureș a proiectat, cu a- celași prilej, filmul propriu in- titulat ».Din activitatea taberelor județului nostru", casa din Con- stanța a oferit comandanților un izbutit montaj literar-muzical, cea din Cluj cîteva din renumite- le ei filme consacrate taberelor în corturi din Munții Bihorului, iar casa din Slatina a pus la dis- PATIȚA SILVESTRU vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor (Continuare in pag. 3-a) ELEVI LA PORȚILE CIBERNETICII — DISCUȚIE CU ACAD. TIBERIU POPOVICIU — In comunele argeșene de pe va- lea Dîmboviței am participat la o discuție privitoare la distribu- irea materialului didactic, discuție pe care am continuat-o apoi a doua zi, la Inspectoratul școlar al jude- țului Argeș, lată, în esență, des- pre ce este vorba: în unele școli din aceste comune în cursul anului școlar trecut n-a intrat, după cum s-a exprimat un director — nici măcar un ac. De ce ? Nu este ne- voie de material didactic ? Dim- potrivă. Cei de aici au întocmit o lungă listă de necesități. Și atunci? Clujul, vechi și important centru al culturii din țara noastră, este și locul unei in- tense activități în domeniul cercetării matematice. în ul- timii ani, specialiștii din acest domeniu s-au preocupat in- tens de formarea tinerelor cadre, începînd această acțiu- ne încă din școala generală și din liceu- — Cum s-a născut ideea acestei acțiuni? — l-am între- bat pe acad. Tiberiu Popoviciu, unul dintre principalii ei ini- țiatori. — Din necesitatea, pe care o considerăm esențială, de a propaga în rindul tinerilor cunoștințe privind ciberneti- ca, cunoștințe de mare impor- tanță indiferent de profesia intelectuală căreia i se vor de- dica. Acum trei ani, la o ședință a filialei din Cluj a Societății de științe matematice, m-am angajat să sprijin înființarea a două cercuri de elevi ciberne- ticieni. în ciuda unor sceptici, am început pregătirea unui pro- gram concret și, in 1966-196", a luat ființă cercul de ciber- netică. — Care este conținutul ac- tivității acestui cerc și ce re- zultate concrete ați obținut pînă în prezent ? — Elevii claselor a X-a și a Xl-a de la liceele din Cluj, dotați în mod special pentru matematică, au învățat trep- tat ce este analiza numerică, cc este teoria informației. Au luat contact cu primele cunoș- tințe de cibernetică. Au înce- put să lucreze Ia mașina DACICC-1 și au fost martorii momentelor creatoare din proiectarea si construcția ma- șinii DACICC-200 S-au înregistrat primele succese și, odată cu ele, ac- țiunea a cîștigat încrederea cercetătorilor de la Institutul de calcul, precum și colabora- rea cadrelor didactice de la Facultatea de matematică-me- canică a Universității clujene, tn acest an, cercul de ciberne- tică al elevilor din Cluj va urmări patru direcții : calcu- lul numeric, teoria grafelor. teoria informației și construc- ția aparatelor de calcul. — Cum s-a născut „cercul micului calculator" ? — Intr-o zi. profesoara de matematică Xiculina Popa, de la Școala generală nr. 2, m-a căutat pentru a-mi solicita sprijinul în organizarea unui cerc de matematică pentru pionieri. Existau toate condi- țiile prielnice pentru a răs- punde acestei cereri. Așa s-a născut „cercul .micului calcu- lator" Membrii acestui cerc, pe atunci in clasa a Vl-a. au în- ceput după cîteva luni să pro- grameze la mașina de calcul DACICC-1. în anul următor ei au învățat să rezolve pro- bleme de transport, și-au în- sușit cunoștințe elementare de teoria informației, s-au deprins să lucreze și cu mași- na Olivetti „Programa toi“. — Ce perspective între- vedeți pentru aceste activi- tăți ? — Desigur, perspectivele se întrevăd pe baza rezultate- lor. Dintre absolvenții clase- lor a XII-a care au fost mem- bri ai cercului de cibernetică, 18 s-au prezentat Ia concursul de admitere la Facultatea de matematică-mecanică din Cluj și au luat cele mai mari note. Voi avea marea plăcere de a le preda două cursuri funda- mentale și îi voi urmări pînă la absolvirea facultății. Ei în- cep în acest an și munca de cercetare. Un colectiv de stu- denți, în frunte cu responsa- bilul lor, Florian Potra, va tre- bui, peste 5 ani, să raporteze realizările obținute și să ne furnizeze prețioase date asu- pra acestui experiment pe care îl facem cu ei. Este vorba de un experiment menit să ne dea indicații asupra mo- dului de recrutare, selecțio- nare și formare a tinerilor matematicieni în spiritul ac- tualului proces de matemati- zare a activității practice, în lumina mișcării matematicii moderne. Structura anului școlar 1969-1970 în învățămîntul obligatoriu de cultură generală, in liceele de cultură generală și de artă I Școala generală și liceul de cultură generală (cursuri de zi) 1 Anul școlar începe la 1 sep- tembrie 1969 și se termină la 31 august 1970. Cursurile școlare încep la 15 septembrie și se desfășoară în trei etape de muncă — trimestre — după cum urmează : — trimestrul I, de la 15 septem- brie pînă la 20 decembrie, după ultima oră de curs ; — trimestrul II, de la 12 ianuarie pînă la 4 aprilie, după ultima ®ră de curs ; — trimestrul III, de la 20 aprilie pînă la 13 iunie. Pentru anul IV al liceului de cultură generală și de artă, tri- mestrul al II-lea se încheie la 23 mai, dată pînă la care trebuie asigurată parcurgerea materiei și recapitularea finală la fiecare o- biect de studiu, conform preve- derilor programelor școlare pentru anul IV.* La obiectele la care sînt prevăzute teze trimestriale, a- cestea se programează după vacan- ța de primăvară. în perioada 25 mai — 13 iu- nie elevii din anul IV al liceu- lui de cultură generală și de ar- tă se pregătesc individual în vederea examenului de bacalau- reat. Conducerile liceelor orga- nizează în această perioadă lec- ții de recapitulare la obiectele prevăzute în programa examenu- lui de bacalaureat, participarea elevilor fiind facultativă. Pentru elevii din clasele Î-VII și a IX-a ale școlii generale se or- ganizează, în perioada 15-20 iunie, vizite, excursii și pregătirea ser- bării de sfîrșit de an școlar. în aceeași perioadă, pentru e- levii din clasa a VlII-a se orga- nizează consultații la obiectele prevăzute pentru concursul de admitere în licee și în școli profe- sionale. 2. In ultima săptămînă a trimes- trului al II-lea sau în prima săp- tămînă a trimestrului al III-lea. elevii din clasele III-VII, atît din mediul orășenesc cît și din me- Structura anului școlar 1969-1970 pentru licee pedagogice și institute pedagogice de învățători și educatoare I. Licee pedagogice de învățători și de educatoare. 1. Anul școlar începe la 1 sep- tembrie 1969 și se termină la 31 august 1970. Cursurile școlare încep la 15 geptembrie și se desfășoară in trei etape de muncă — trimestre — după cum urmează i — trimestrul I, de la 15 septem- brie pînă la 20 decembrie, după ultima oră de curs ; — trimestrul II, de la 12 ianua- rie pînă la 4 aprilie, după ultima oră de curs ; — trimestrul III, de la 20 apri- lie pînă la 13 iunie. Pentru anul V, trimestrul al II-lea se încheie Ia 23 mai, dată pînă la care trebuie asigurată parcurgerea materiei și recapitula- rea finală la fiecare obiect de studiu, conform prevederilor pro- gramelor școlare pentru anul V. La obiectele la care sint prevăzut® teze trimestriale, acestea se pro- gramează după vacanța de primă- vară. In perioada 25 mai — 13 iunie elevii din anul V se pregătesc indi- vidual pentru examenul de di- plomă. Conducerile liceelor orga- nizează în această perioadă lecții de recapitulare la obiectele prevă- zute in programa examenului de diplomă, participarea elevilor fiind facultativă. 2. Practica pedagogică a anului V la liceele pedagogice de învăță- tori cu tema „Primele zile de școa- diul sătesc, vor participa la ^Săp- tămînă Primăverii", organizată de Consiliul Național al Organi- zației Pionierilor. In această peri- oadă nu se întrerup cursurile. 3. Elevii din anii I-III ai licee- lor din mediul sătesc efectuează activități practice în cursul anu- lui școlar, timp de două săptă- mîni (5 ore de activitate pe zi), în funcție de calendarul munci- lor agricole, acolo unde sint soli- citați și există condiții pentru efectuarea ei. 4. Vacanța școlară de iarnă în- cepe în ziua de 20 decembrie, du- pă ultima oră de curs și durează pînă la II ianuarie inclusiv. Va- canța de primăvară începe în zi- ua de 4 aprilie, după ultima oră de curs și durează pînă la 19 aprilie inclusiv. Vacanța de vară începe după serbarea de sfîrșit de an și durează pînă la 14 septem- brie inclusiv. 5. Serbarea de sfîrșit de an șco- lar are loc, pentru elevii cin toate clasele. In ziua de 21 iunie. 6. Sesiunea de vară a examenu- lui de bacalaureat se desfășoară între 18-28 iunie. 7. Concursul de admitere în Li- cee se desfășoară între 22 iunie ți 3 iulie. Probele practice la liceele de artă și cu program special de educație fizică au loc între 22 ți 24 iunie. o. Examenele de corigentă se desfășoară cupă eum urmează ■ — pentru elevii din anul F.', intre 15-17 august; — pentru elevii din 'iasa a VlII-a a școlii generale si anul I de Eceu intre 26 și 28 augur. : — pentru elevii din clasele IV—VII. IX ale școlii generale ți a- nii n ș: III de liceu, inse 1 «i 5 septembrie. 9. Examenele de diferență pentru transferare la liceul de cultură generală a promovării te clasei a IX-a a scolii generale ai anilor I-III de Ia Eceeie de «petre Etate, precum și a elev-.kr -e trec de la o secție sau fermă de Lnvfcă- minx la alta, au loc înme 5 ș: 10 septembrie. lă ale coQUultn". ve intre 15—22 septemone „Practica re o mnai* incepe ia 15 marc* k »e ie- -eet la 29 marue. 1 Vacanța de iarnă _repe in ziua de 20 deeem tn?. oră de curs ți durează pătă ci ziua de II ianuarie iacri»?. Va- canța de primăvară începe in Ere-, de 4 aprilie, după ultima oră ne curs și durează piuă La 19 april.» inclusiv. Vacanța de reci începe după serbarea ie sfîrșit ic ; □urează pînă La 14 sepx-->~.e in- clusiv. 4. Serbarea de «ftrsit de ea șo lar are loc in ziaa de 14 hsek. 5. Sesiunea de vară a ex=~za^- lui de diplomă se desfățoart 18—28 iunie. 6- Concttrsul de admitere se fă«oară intre 22 sttiie și 3 ; - Vizita medicală și proba ie tudini la muzică se v”- cevfîsure iu zilele de 22 și 23 i’mie. 7. Examenele de socrentă «e desfășoară după cum u—reax? • — pentru elevii din an-1 V, intre 15—17 august ; — pentru elevii din aonută științifică, lucră- rile „Clasicismul in roman- tismul românesc* de prof. univ. D. Păcurari u, „Ro- mantismul european în tră- săturile lui dominante" de prof. univ. Al. Dima, „Con- siderații asupra începuturi- lor romantismului german" de prof. univ. Jean Liveș- cu, „Romantismul francez și romantismul românesc" de prof. univ. N. I. Popa, „Romantismul rus ți ro- mantismul românesc" de conf. univ. Tamara Gane etc., ca și interesantele co- municări privind cuprin- derea ți tratarea fenomenu- lui romantic in paginile manualelor de literatură română, de limbi străine și de literatură universală, prezentate de prof. Maria Fanache (Sibiu) și prof. univ. I. Brăiescu. De altfel, comunicările sesiunii vor avea ecou și dincolo de acesteia, pentru că ele var putea fi con- suitate de profesări intr-na volua ce ta fi publicat sub egida Sncietățn de ștonțe filologice, eu «țxipnui to- rurilor tocate din Sibiu. Programul sesiunii a fost completat pnntr-nn recital de poezie renaști, că românească și univer- sali prezentat de artistul emerit Dan "tasta prin vizionarea specucolalm ca piesa ^Ricbard ai HI >ea“. printr-o vizită U muzeul Brukenthal, prin excursii la Rășinari — unde a fost vizitata casa memonală „O. Goga" și muzeul să- tesc — și în Mărginimea Sibiului, unde au fost vi- zitate obiective de interes folcloric și etnografic. Acordarea diplomei de onoare unor case ale pionierilor Cu prilejul primei con- sfătuiri organizate de Con- siliul Național al Organi- zației Pionierilor cu direc- torii caselor pionierilor din țară, pentru merite deose bite in activitatea de edu- care și instruire a pionieri- lor ți țroiariior s-a acordat diploma de onoare a Con- siliului Național al Orga- nrzației Pionierilor caselor pionierilor din Bistrița, Brașov, Cimpulung-Mol- davenesc. Cimpoi ane (Ar- geș). Cluj. Craiova, Con- stanța. Galați. Iași, Medgi- dia, Sibia, Timișoara ți Tp Moreș. Expoziție școlară cu tema „Evoluția scrisului românesc44 Recent, cadrele didactice ale Liceului nr. 2 din Dej au organizat o expoziție care, prin tematica șj con- ținutul ei, a trezit un in- teres deosebit nu numai în rîndurile oamenilor școlii, ci ți ale altor locu- itori din localitate. Titlul expoziției este „Evoluția scrisului românesc". In vitrine special con- fecționate sînt prezentate, in original sau in fotoco- pii. tipărituri din secolele XVI, XVIL XVIII ți XIX, manuscrise, acte originale, reviste ți ziare. Printre lu. erările de deosebită va- loare prezentate in expozi- ție se numără o tipăritură a lui Coresi. Cazania Iui Varlaam, Predicile lui Pe- tru Maior, Lexiconul de la Buda, Biblia lui Inocenți u Micu Klein, Evanghelia de la Rimnic, un poem de 245 de versuri al Iui Ștefan Ilarion Gramaticul, tipări- turi din Dej, Rimnic, Bu- zău, Horezu, Sibiu etc. Prof. PETRU SAPLACAN Dej Reintilnire cu școala și satul Legăturile de nezdrunci- nat care îl fac pe om sa nu uite niciodată locul na- tal i-au chemat, după 25 de ani, pe cei plecați din comuna • Șutești, județul Brăila, să se intilnească din nou in satul ți la școala lor Fostul lor coleg Aurel Ma- ailu, azi directorul țcolil din comupă, le-a urat bun venit, iar învățătorul pen- sionar George Ivănescu (care cu două zile în urmă împlinise 70 de ani), a urcat la catedră și a strigat ca- talogul Apoi „elevul" Gheorghe Bozoi, in prezent economist, a fost „ascultat" la matematică. Răspunsul lui a cuprins cifre care ilustrează limpede dezvol- tarea satului. De la 1 200 de case, acesta a crescut la 2000 de case, mărindu-se cu 4 ulițe. Școala de as- tăzi are 52 de cadre didacti- ce in loc de 6, cite erau în trecut. Numărul elevilor a trecut de 1000, ceea ce impune să se construiască și un al patrulea corp de școală, lingă cele trei e- xistente. Au apărut in sat profesii necunoscute altă- dată : zootebnician, briga- dier, tehnician, inginer, economist merceolog. Lo- cuitorii lui posedă peste 1800 aparate de radio și peste 100 de televizoare. După amiază, absolvenții de acum un sfert de veac s-au intilnit cu locuitorii satului in sala căminului cultural, povestindu-le dru- mul pe care l-au parcurs în viață. TRAIAN BĂDULESCU Corul sindicatului învățămînt din lași la televiziune In seara zilei de 6 oc- tombrie, corul Sindicatului învățămînt din Iași a pre- zentat la Televiziune un reușit spectacol coral. A impresionat in mod deose- bit măiestria cu care au fost interpretate o serie de piese, in special „Sara pe deal" și „Voința neamului". Ne bucură noua perfor- manță a ieșenilor, îi felici- tăm și așteptăm ca și alte coruri ale sindicatelor din invățămint să le urmeze exemplul. N.R.L. Sesiune de lichidare Ministerul învățămîntului aduce la cunoștința celor interesați că profesorii, în- vățătorii și educatoarele în funcție la data de 15 martie 1969 care nu au obținut de- finitivarea în învățămînt — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat la el și au pierdut astfel dreptul sâ-1 mai dea — se vor putea prezenta. în mod excepțio- nal, la sesiunea de lichida- re, organizată în acest scop în vaoanța de primăvară a elevilor din anul țcolar 1969/1970. înscrierile pentru această sesiune urmează să se facă prin direcțiunile școlilor, la inspectoratele școlare ju- dețene. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificarea do- sarelor candidaților înscriși vor efectua inspecțiile spe- ciale în trimestrele I și II ale anului școlar 1969—1970 Examenul se va desfășura după programele în vigoa- re pentru examenul de defi- nitivare în învățămînt. PAGINA 2 OPINII • OPINII ® OPINII ® OPINII • OPINII ® OPINII 9 OPINII ® OPINII Pe primul plan —cultivarea interesului pentru activitatea direct productivă E necesară o îndrumare mai atentă în problemele de ordin psihologic PROBLEME ALE DIRIGINTELUI LA CLASA A IX-A La aproape o lună de la debut, clasa a IX-a a reușit, în cele mai multe școli, sâ-șj definească în mare măsură structura, profilul, sarci- nile instructive și educative, să se încadreze — cu specificul și cerințele sale — pe coordonatele și în obiectivele majore ale învățămîntului de cultură generală. Constatarea aceasta — îmbucurătoare și demnă de consemnat — se referă în aceeași măsură și la munca dirigintelui, la ora de dirigenție. Discuțiile pe care le-am purtat zilele acestea cu mai muiți diriginți ai claselor a IX-a ne-au convins că aceștia au privit cu toată seriozita- tea și responsabilitatea necesară angajării lor în efortul întregului co- lectiv didactic pentru ca munca să se desfășoare de la bun început în bune condițiuni. Ora de dirigenție, buna orga- nizare și desfășurare a acesteia este înscrisă în majoritatea șco- lilor de 10 ani printre preocupă- rile de primă importanță atît ale directorului, cît și ale diriginte- lui. Fără îndoială că această ac- tivitate a ridicat și ridică în fața filiărui diriginte — dat fiind sp^ficul și caracteristicile aces- tei clase — probleme noi, com- plexe. că solicită eforturi sporite, capacitatea de a găsi cele mai adecvate, mai eficiente căi și metode care să răspundă obiec- tivelor generale ale scolii de 10 ani. Poate tocmai din acest motiv, în fiecare școală, alcătuirea te- maticii orelor de dirigenție, schi- țarea modulului cum vor fi or- ganizate și desfășurate a stîrnit discuții, schimburi de opinii, consultări care, în bună parte, au dus la stabilirea unor direcții, a unor soluții. i 4 specific care decurge din obiectivele caracteristice ale procesului de invățămint — Chiar în prima discuție pe care am avut-o cu diriginții celor două clase a IX-a — ne spunea OLGA POF, directoarea Școlii ge- nerale nr. 5 din Capitală — am precizat o problemă cunoscută de fapt de noi toți, dar pe care adesea o uităm — anume, că ora de diri- genție nu trebuie și nu poate să fie un factotum în procesul de edu- cație, că ea reprezintă doar un liant care încheagă și sudează în- tr-un ansamblu armonios munca de educație din procesul de învă- țămînt. Aceasta înseamnă că ora de dirigenție trebuie să oglin- dească factura școlii respective. De aceea cred că deși în gene- ral urmărește aceleași obiective educative, ora de dirigenție la clasa a IX-a trebuie să aibă un specific aparte, care decurge din obiectivele caracteristice ale pro- cesului de învățămînt la această clasă: orientarea și pregătirea practică a elevilor, desfășurate paralel cu pregătirea teoretică. De aici, obligația și sarcina de bază a dirigintelui de a axa te- matica >relor de dirigenție și în- treaga sa activitate pe educarea elevilor în spiritul dragostei și respectului față de muncă, fată de profesiunea către care se vor îndrepta și în tainele căreia școala îi inițiază. Pornind de la acest criteriu, în primele zile de școală, am făcut împreună cu diriginții un sondai scris la cele două clase a IX-a, pentru a afla ce știu elevii despre scopul școlii de 10 ani, despre pregătirea ce li se va da în această clasă și despre meseria în domeniul căreia vor fi instruiți practic. Răspunsurile lor au fost deosebit de interesante și sincere. Ne-am dat seama că muiți sînt hotărîți să învețe o meserie și că au pornit serios Ia muncă. Dar, în același timp, am constatat că destui nu știu încă prea multe despre scopul școlii de 10 ani, despre ceea ce vor face și vor deveni după ab- solvire, despre profilul meseriei în care fac practică. Sonda- jul acesta ne-a folosit nu numai pentru a cunoaște ce gîndesc ele- vii, dar și, mai ales, spre a ști cum să ne organizăm activi- tatea educativă la aceste clase, — Un sondaj asemănător — ae-a spus prof. ALEXANDRINA VIZIREANU, dirigintă la una din clasele a IX-a ale școlii — mi-a furnizat multe teme de discuție pentru orele de dirigenție. De pildă, la prima oră am socotit necesar să discut cu elevele mele asupra obiectivelor clasei a IX-a. A fost o dezbatere inte- resantă, care a lămurit multe as- pecte. Pentru viitoarele ore am înscris teme legate de utilitatea specialităților în care fac prac- tică, respectiv stenografia și dac- tilografia. Cred că discutarea unor astfel de teme, pe lingă faptul că va dezvolta interesul elevilor față de munca practică, va influența pozitiv și asupra orientării lor pro- fesionale. Cultivarea interesului pentru muncă, pentru activitatea produc- tivă în special, găsirea unor for- mule interesante, originale și inedite în vederea realizării aces- tui scop preocupă majoritatea di- riginților cu care am discutat. — Fiecare dintre noi ne-am o- cupat și pînă acum, ca diriginți la alte clase, de cuîuvârea res- pectului și dragostei pentru muncă. Am organizat vizite In întreprinderi, intilniri cu specia- liști din industrie sau economie. Acum însă, la această clasă, ne spune prof. BORIS TUTOVEANL, dirigintele clasei a IX-a B de ia Școala generală nr. 152. proolema se pune intr-un mod diferit ridică aspecte mai complexe, mai mul- tiple. Inițiem discuții și acțiuni în general, sau avem un scop foarte precis, foarte bine definit ? Eu consider că pregătirea pentru muncă — condiție fundamentală a educației in școala de 10 ani — se impune realizată nu numai pentru cultivarea interesului și respectului pentru muncă în ge- neral, ci pentru munca direct productivă. Vreau să subliniez o tendință pe care am constatat-o și la unii elevi din clasa mea. Datorită spectaculoaselor înfăp- tuiri ale științei și tehnicii mon- diale, o parte din ei sînt tentați să subestimeze valoarea și uti- litatea unor profesiuni „tradi- ționale". „De ce să învăț lăcătu- șărie, reparații auto, zidărie, le- gumiculturâ sau zootehnie într-o perioadă de asemenea progres tehnico-științific ? — își spun unii. Firește, este o optică greși- tă. pe care noi diriginții. laolaltă cu ceilalți profesori, avem obliga- ția să O schimbăm. Referlndu-mă la clasa mea. care are ca profil mecanica auto și electricitatea, o primă inițiativă a fost de a vizita cu elevii și cu profesorul de spe- cialitate nu numai locul de prac- tizâ, dar și eîteva întreprinderi de același profil spre a putea cu- noaște mai Îndeaproape speciali- tățile respective. Pentru viitor mi-am propus ca, în afara discută- rii unor teme axate pe orientarea profesională și atitudinea față de munca in producție, să organi- zez și eîteva intilniri cu specia- liști, cu inovatori în ramura res- pectivă, care să le vorbească ele- vilor despre valoarea socială și despre frumusețea meseriei lor. Un alt aspect ridicat în discu- țiile legate de această problemă l-a constituit faptul că diriginții Claselor a IX-a trebuie să-și or- ganizeze activitatea și în funcție de specificul geografic și econo- mic al regiunii unde se află școala. Alte teme, probleme și as- pecte — vizind, firește, aceleași obiective — vor aborda orele de dirigenție Ia clasele a IX-a din mediul urban, unde elevii sînt instruiți in Întreprinderi indus- triale și economice și altele in școlile din mediul rural, care ridică probleme specifice între- prinderilor agricole de stat, coo- pera’ivelcr agrxoie de producție și industriei locale sătești unde elevii fac practică. Clasele nu sînt încă omogene. dar pot deveni în al ordine de erir știut că. la fiecare șcca*?. cU» a IX-a are m cckclv r.MMMBk format din elevi provenit! de la mai multe șcsli- — Este a realitate care ne complică p«m munca, car in »- celași timp o face mai inseresi-eă — mărturisea prof. V1KGIL TRAîSTARL. dirginte La clasa a IX-a de la Școala generală din o- muna Boldești, județul Prahc-vz. Problema lipsei de omogenitate re- pune desigur in același mod : In primul an al lucrior Acc-: Ș în alcătuirea celectivelor s-* ope- rat prin intermed.til selecția: La clasa a IX-a nu a existat '.-jrjul de selecție, intilnindu-se elevi cu capacități variate, cu deprinderi diferite de muncă și comportare. O problemă serioasă a noastră, a dirigințîlor de la clasa a IX-a, care se ridică acum, la început de an școlar, este cunoașterea și studierea atentă a fiecărui elev pentru a putea acționa in modul cel mai indicat, mai eficient și mai operativ pentru rezolvarea unor situații și închegarea colec- tivului clasei. în acest scop, am luat mai întii legătura cu școlile unde au învățat elevii, cu diriginții lor. Spre satisfacția mea, discuțiile acestea mi-au fost de mare folos. La fel de utile sînt și discuțiile cu părinții, pe care le port aproa- pe zilnic. în această privință, con- sider că dirigintele clasei a IX-a trebuie neapărat să pună un deo- sebit accent, în activitatea sa, pe colaborarea cu familia, să atragă părinții în rezolvarea sarcinilor educative și, în același timp, să-i ajute să se edifice asupra scopu- lui școlii generale de 10 ani. Pentru o bună parte dintre di- rigmpi care au funcționat numai la școala generală, clasa a IX-a ridică, după cum a reieșit din discuțiile purtate, și unele pro- bleme de ordin psihologic. Anume este vorba ce faptul că elevii acestei clase se găsesc In pragul adolescenței, virsta lor generind o serie de modificări biologice și pshcicK-re. Se tapete deci ca fiecare du;- giate crasei 3 IX-3 ie cie- gătească temeinic nu sumai în problemele ridicate de profilul țsract. al clasei respective, der si m cele privind psihologia virs- tei elevilor. — Ar fi util pentru noi, spu- nea prtf. CONSTANTA LRSL- LS1\L . de la Școala generală r.r. dr- Capitală, ca in presa pe- dașc«â să apară îndrumări bl- bbsgrafice in această privință, amiic.e orientative, să se organi- zaze. pe școli sau în comisiile me- todice ale diriginților, dezbateri pe aceste probleme. Ia care să participe psihologi, medici șco- lari. cercetători in domeniul pe- dagogiei. Cu toate că ora 'de dirigenție presupune prin excelentă o acti- vitate creatoare, organizată nu după norme rigide, ci în funcție de specificul și problemele colec- tivului de elevi, pentru diriginții claselor a IX-a, în mod special, se simte totuși nevoia unor indi- cații orientative. Ar fi fost poate bine — ne-au spus diriginții cu care am discutat — ca în preajma deschiderii anului școlar, să se fi organizat și pentru diriginți instruiri ca cele organizate pe specialități. Unii au sugerat ca ele să se inițieze în vacanța de iarnă. De asemenea, s-a propus ca în programa orientativă elabo- rată de Ministerul învățămîntu- lui pentru diriginți să fie inclusă și clasa a IX-a. * Evident, discuția purtată de noi nu și-a propus să dea nici rețete și nici indicații. Așa cum spuneam la început, ea a consem- nat un fapt îmbucurător: acela că, diriginții acestei clase au pornit la treabă cu tragere de inimă și interes, animați de dorința de a obține rezultate cît mai valoroase în pregătirea elevilor pentru viață, pentru activitatea în pro- ducție. MONICA VERDEȘ O prezență activă fn pregătirea culturat-ștnnțificd a elevilor — biblio- teca școlară Pf NEGATIV Tardive însemnări despre o,_ festivitate fesoara Badea a apărut la școală — nu rîdeți l — în papuci de casă~. Din acest peisaj „festiv" lipsea tovarășul director Horea Badea. Tare am fi vrut să-l vedem la față, dar truda ne-a f.ost zadarnică. Mai tirziu am aflat că în ziua aceea — ca om in- fluent ce era — a umblat pe la județ să aranjeze o suplinire pentru un cumnat. Ce-o fi aranjat la județ pentru cumnatul dumnea- lui nu știm precis, în schimb am văzut cum a a- ranjat deschiderea cursuri- lor.^ Preferăm să scriem măi tirziu decît să nu pome- nim niciodată despre mo- dul cu totul „festiv" in ca- re s-au deschis cursurile in noul an la Școala gene- rală din comuna Gostavă* țu, județul Olt. Ca și în alți ani elevii s-au pregătit cu grijă pen- tru ziua cind aveau să-și reia locurile in bănci. La 16 septembrie — atunci cind a avut loc festivitatea de deschidere a noului an șco- lar — i-am văzut pe copii curați, frumos îmbrăcați, cu caietele și cărțile primi- te cu o zi înainte îmbrăca- te și orînduite cu atenție în ghiozdane. Mai puțin curată și pusă în ordine era școala. Culoa- rea parchetului batea mai mult spre cenușiu ; preșu- rile, așișderea; materialul didactic, claie peste gră- madă ; praf și murdărie peste tot... Parcă vrînd să nu facă notă discordantă cu școa- la și unii dintre profesori au apărut la fel. Profeso- rul de matematică Ilie Dumitru se certase cam de mult cu frizerul..,. Pro- De ce n-am ciștigat lozul cel mare Pe la Slatina se zice că dacă ai norocul să găsești material didactic la Inspec- toratul școlar județean tre- buie să joci neapărat $i la loz in plic și în mod sigur vei cîștiga. Cum însă n-am auzit de prea multe ori că a fost cîștigat lozul cel mare, ne vine să credem că nu există nici prea multi noro- coși care să-l găsească a- tunci cind trebuie pe maga- zinerul inspectoratului șco- lar din județul Olt. In preajma și după înce- perea anului școlar — pe- rioadă de virf în aprovizio- narea cu material didactic a școlilor — pe ușa magaziei, zile întregi, puteau fi citite mesaje telegrafice : „Plecat la poștă", „Plecat la gară“. „Plecat la ...“. Așa stînd lu- crurile, nu-i de mirare că în timp ce școlile așteptau cele necesare laboratoarelor, prin inspectorat nu te puteai învîrti fără să calei Pe bor- cane și borcănașe cu sub- stanțe chimice, pe truse șî ustensile de laborator. Cum de nu s-o fi împie- dicat de ele și inspectorul general 7 M. I. CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI Casele pionierilor, for metodic al activității pionierești poziția comandanților 6 ghizi din cercul ei de turism, care au dat explicații competente în trei limbi, atît în oraș cît și în interiorul fa- bricii de aluminiu. în unele județe (Maramureș, Iași, Mehedinți etc.), directorii caselor au făcut, în ca- drul instruirilor, expuneri pe a- numite teme. De exemplu, la Iași a fost prezentat referatul „Dezvol- tarea gustului pentru frumos în cercurile de artă plastică". La un nivel superior, influența metodică a caselor de pionieri se resimte prin elaborarea de lucrări menite să generalizeze experiența înaintată. Astfel, casa pionierilor din Timișoara a difuzat în școli materiale pe temele „Cum organi- zăm eficient o serbare școlară", „Sugestii pentru organizarea unor activități pregătitoare primirii școlarilor în organizație" etc. Con- ducătorul cercului de aeromode- le de la casa pionierilor din Tg. Mureș, tov. Otto Hints, a publicat pînă acum o suită de 7 articole îi revista „Educația pioniereas- că“, referitoare la un curs siste- matic de aeromodelisme. In felul acesta experiența sa se extinde la nivel republican. Casa pionie- rilor din Brașov a dat la tipar un volum conținînd planșe tehnice si studii în sprijinul cîtorva cercuri tehnice, iar Casa pionierilor din Cluj a proiectat și tipărit 5 000 exemplare de aeromodele, pe care le-a difuzat în județ și în țară. La eîteva din sesiunile de co- municări metodico-științifice rea- lizate pînă în prezent de consilii- le județene au participat cu comu- nicări și cadre didactice de la ca- sele pionierilor. De exemplu, la Cluj, tov. Zoltan Kiss a prezentat comunicarea „Scopul și sarcinile cercurilor foto și de cineficare", iar la Iași tov. Chiriac Stelian a susținut tema „Concursul de o- rientare turistică". La sesiunea de la Sinaia a consiliului județean Prahova, două comunicări apar- țin cadrelor din casele pionierilor. Această modalitate de afirmare pe linie metodică este întregită de unele case ale pionierilor — e drept că de prea puține — cu pu- blicarea de articole în presa lo- cală și în cea centrală. O altă formă prin care se con- cretizează aportul metodic al ca- selor de pionieri o reprezintă par- ticiparea acestora la acțiuni fes- tive sau competitive, pe plan local sau republican. în fiecare an casele de pionieri organizează cel puțin o expoziție care permite vizitatorilor — elevi și profesori mai ales — să aprecieze rezultatele dobîndite, sporind popularitatea și presti- giul instituției respective. Faptul că la concursul „Minitehnicus" premile mari au fost obținute mai totdeauna de colective ale cercu- rilor din casele de pionieri (Baia Mare, Zalău, Brașov etc.) atestă o prioritate republicană a acestor instituții, La raliul național de carturi, întrecerea s-a desfășu- rat mai ades intre reprezentanți ai caselor de pionieri. Un mare număr de soliști și echipe premia- te în cadrul Festivalului cultu- ral-artistic al pionierilor provin din diferite case ale pionierilor. Primul Festival republican al ci- necluburilor pionierești a distins cu premii mai ales colective ale unor case de pionieri (Cîmpulung Moldovenesc, Reșița, Cluj, Arad etc.), iar mobilierul sculptat în lemn de către membrii unui cerc al casei pionierilor din Craiova a constituit punctul de atracție al expoziției artizanale organizate în 1968 la Sala Dalles. ★ Exemplele care ilustrează func- ția metodică a caselor de pionieri se pot înmulți. Credem însă că fie- care instituție de acest fel are în- că multe de făcut spre a satisface toate direcțiile prin care se exercită funcția sa metodică în domeniul activităților pionierești. Nu putem spune că există o singură casă de pionieri care să-și fi realizat aceas- tă funcție la toți indicii; în schimb, sînt case care n-au reușit să reali- zeze nici un indice. în vederea accelerării procesului de generalizare a experienței pozi- tive acumulate în unele case ale pionierilor. Consiliul Național va or- ganiza viitoarele consfătuiri și in- struiri ale conducătorilor de cercuri pe ramuri, la sediul casei celei mai avansate pe țară în domeniul res- pectiv. Principala cale de cristalizare a unui climat propice realizării tutu- ror laturilor funcției metodice din- tr-o casă a pionierilor este ridica- rea nivelului activităților din consi- liu] său pedagogic. Dacă aci se dez- bat probleme menite să orienteze cadrele didactice spre interpretarea pedagogică a muncii lor și se ana- lizează metodele prin care se reali- zează modernizarea activității pio- nierești, evidențiindu-se succesele obținute într-o direcție sau alta a îndeplinirii rolului de for metodic, atunci activitatea pionierească pro- gresează. Multe case ale pionierilor au ca- binete pedagogice tot mai bine do- tate, la sediul cărora comandanții și conducătorii de cercuri găsesc li- teratura pedagogică la zi, materiale reflectind experiența înaintată din unități, precum și mijloace moder- ne audio-vizuale de ilustrare a ce- lor mai reprezentative acțiuni pio- nierești. în unele locuri, aceste ca- binete sînt organizate împreună cu consiliile pionierești județene, ca- re-și au sediul în același local, do- cumentarea făcîndu-se în comun. Conținutul activităților din case- le de pionieri, controlul exercitat asupra lor, calitatea asistențelor la activități și, mai ales, îndrumările date sistematic trebuie să stimuleze perfecționarea și autoperfecționarea cadrelor didactice. Nu poate exerci- ta influență pozitivă în exterior cine nu este pasionat de munca pe care o desfășoară și preocupat de permanenta lui autodepășire. Case- le de pionieri trebuie să fie pepinie- re ale animatorilor în domeniul pi- onieriei. Consfătuirea pe țară a tuturor directorilor caselor de pionieri, or- ganizată recent de Consiliul Națio- nal al Organizației Pionierilor, a scos în relief faptul că extrema fă- rîmițare a normelor didactice în unele case reprezintă un impedi- ment în realizarea unei munci sis- tematice și continue, condiție da bază a materializării funcției meto- dice în aceste instituții. Accentul pus în documentele în cea de săptămină însă pe aceste trasee, după cum n-au figurat nici pe listele de distribuire a materialelor didactice existente în prezent la magazia inspectora- tului. Și pentru că sîntem la acest punct, trebuie să menționăm că din întreaga țară ne-au fost sem- nalate neajunsuri în distribuirea materialului didactic, neajunsuri cunoscute, dar nesoluționate. Se studiază încă problemele transpor- tării la școli a acestui material, posibilitatea creării unor magazii pe centre de comune etc. O regle- mentare în această privință se im- pune grabnic. O In sfîrșit, la Școala generală din Lerești am întîlnit o situație sur- prinzătoare: la data de 6 octom- brie clase întregi nu aveau încă manuale școlare complete. La cla- sa a VUI-a lipsesc 58 de manuale Congresului al X-lea al P.C.R. pe creșterea competenței și eficienței în toate domeniile de activitate o- bligă casele de pionieri la angaja- rea lor hotărîtă pe singurul drum care le asigură prestigiul, cel al sa- tisfacerii atribuțiilor metodice în modalități cît mai nuanțate. a patra de școală de desen; la clasa a Vl-a — 67 de manuale de desen; la clasa a V-a- 66 de manuale d,e agricultură și tot atîtea de desen; la clasa a IV-a — 65 de manuale de matematică; la clasa a Il-a — 64 de manuale de limba română. In plus, con- semnăm lipsa unor manuale de istorie, biologie, muzică etc. Ca și în cazul materialului di- dactic, directorul aruncă vina pe inspectorat, iar inspectoratul e su- părat că directorul n-a venit să ridice manualele. Pînă să se stabilească exact vina, consemnăm situația intolerabilă existentă intr-a patra săptămină de la deschiderea anului școlar. Am punctat eîteva probleme, din- tr-un număr mult mai mare, care ne-au fost ridicate cu prilejul vi- zitei noastre prin mai multe școli din județele Dîmbovița și Argeș. Evident, este necesar ca lipsurile semnalate să-și găsească o grab- nică soluționare din partea orga- nelor competente. PAGINA 3 INFORMARE • DO C U M E N T ARE Pe ce căi modernizăm FORMAȚIA MATEMAT CĂ (i) -ANCHETĂ INTERNAȚIONALĂ- INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI ANUNȚAl Redacția noastră s-a adresat unor specialiști în domeniul predării disciplinelor matematice, solicitîndu-le să răspundă Ia următoarele întrebări: 1. în ce direcție trebuie orientat, în perspectivă, învățămîn- tul matematic în liceu ? 2. Sînteți pentru o specializare matematică timpurie? 3. Care sînt formele cele mai eficiente pentru pregătirea elevilor talentați în domeniul matematicii ? 4. Cum poate fi intensificată contribuția matematicienilor din învățămîntul universitar și din institutele de cercetări la for- marea viitoarelor cadre din acest domeniu ? Publicăm mai jos o primă parte a răspunsurilor primite. Conf. uni», dr. ION D. ION, Universitatea București; 1. A moderniza învățămîntul ma- tematic la nivelul liceului nu în- seamnă neapărat a adăuga pro- gramelor școlare tradiționale o se- rie de discipline ale matematicii. Esențial este ca materialul pro- gramelor, cuprinzînd în proporție dominantă cunoștințe matematice fundamentale, să fie reconsiderat în conținut și în modalitățile de prezentare, astfel încît să oglin- dească spiritul matematicii con- temporane. să se orienteze mai ho- tărît către acele discipline care au aplicații în practica vieții econo- mice și științifice a zilelor noastre. Se poate ridica, în sfera proble- mei puse în discuție, o întrebare justificată : de ce, deși există punc- te de vedere convergente pri- vind direcțiile de modernizare a matematicii în liceu, deși s-au făcut în ultimii ani eforturi sta- tornice către atingerea obiective- lor propuse, rezultatele nu sînt pe măsura acțiunilor întreprinse ? După părerea mea, există încă o serie de factori care înceti- nesc procesul modernizării învăță- mîntului matematic la nivelul li- ceului. Astfel, unii profesori din generațiile mai vechi nu sînt familiarizați cu disciplinele re- cente ale matematicii, manualei școlare nu satisfac încă integral exigențele unui învățămînt mate- matic modern, în facultățile de specialitate pregătirea studenților nu este suficient orientată pentru a răspunde exigențelor muncii di- dactice în învățămîntul secundar. Toate acestea mă determină să afirm că oricît vom perfecționa programele învățămîntului liceal, această acțiune nu se va dovedi eficientă atît timp cît nu va fi în- soțită de pregătirea corespunză- toare a studenților în domeniul conținutului și desfășurării in- vățămîntului matematic și de perfecționarea periodică a pro- fesorilor de liceu, prin cursuri pa- tronate nemijlocit de facultățile de matematică. Un rol primordial îl are în a- ceastă privință, desigur, redacta- rea manualelor școlare. Aici suc- cesul depinde de priceperea auto- rilor de a prezenta o disciplină ma- tematică îndeobște cunoscută în- tr-o redactare academică moder- nă, la un nivel accesibil elevilor, fără a sărăci conținutul. Cred că redactarea unui asemenea manual ar trebui coordonată de o O dezbatere utilă de telepedagogie Televiziunea maghiară a orga- nizat la Siofok o conferință inter- națională cu privire la rolul tele- viziunii școlare în învățămîntul modern. La conferință au partici- pat delegați din 11 țări europene, printre care și România. Cele peste treizeci de referate, coreferate, informări și intervenții, precum și prezentarea unor lecții televizate înregistrate pe peliculă au confirmat faptul că televiziunea a devenit un instrument cu mari perspective în procesul de învăță- mînt. Farticipanții la discuții, bazîndu-se pe propria lor experi- ență practică sau pe datele unor cercetări științifice, au subliniat în repetate rmduri valorile pedago- gice ale televiziunii, arătînd că aceasta compensează verbalismul predării cunoștințelor, furnizează un bogat material vizual, înlesneș- te înțelegerea și memorarea cu- noștințelor prin faptul că dă ele- vilor posibilitatea să-și formeze reprezentări clare în numeroase domenii greu sau de loc. accesibile percepției directe, cum ar fi tre- cutul istoric, ținuturile îndepărtate. catedră de specialitate din în- vățămîntul superior care să lu- creze în colaborare strinsă cu ca- tedrele similare din unui sau două licee. Pentru a-i introduce mai bine pe viitorii profesori în problemele în- vățămîntului matematic liceal consider că nu ar fi lipsit de inte- res ca, printre subiectele de di- plomă ale studenților, să figureze și redactarea unuia sau mai multor capitole dintr-un manual de liceu. 2. Specializarea — in sensul strict al cnvîntuiui — nu este indi- cată și nici posibilă In cazul prea- dolescenților In această privință, cred că psihologii și marematirietu. se află în deplin acord. Dar sti- mularea aptitudinilor timpurii prin forme complementare proce- sului de învăța mi nu astfel incit să stîmim pasiuni statornice pentru studiul matematicii — aceasta nu este numai de dorit, ci constituie, după părerea mea. o cerință im- perioasă. 3. Formele aplecate in ixeze-R în învățămîntul nostru — Sase speciale, cercuri. tabere de vară pe specialități cu ele-,-, deosec:t se- tați — constituie un . to pentru activitatea de sum—ere a talentelor. Se impuse îssă r<. ârst și adinei; substanțial. către d ret- țiile cele mv. modeme de der. cita- re a matematicii, conținut»! a:es- tor activități. Evident, aici trec B*e să îndeplinească un noi de bară profesorii din invățămlnt-L uni- versitar si mânem a ti ti. i d.~ sec- toarele de cercetare știintificâ. 4. In ceea ce privește intreoarea 'următoare, un prim răspuns se aSâ formulat mai sus. Cred, ăe .secu - nea. că elevii dotați cin ulttmeie clase ale liceului pot. pe deci alte activități, să se tam’harweze. pr.n stagii in laboratoarele tnstitupaor de învățămînt superior și aie insti- tutelor de cercetare, re rea diferitelor mașini e.etiromte de calcul. Ridicarea niței ui ui de pregătire ți a munci de pretecțic- nare a profesorilor oe m^teriatică din liceu, la care mă refer :uz în primul răspuns, constituie și fc această privință o contribuție im- portantă pe care o poț aduce spe- cialiștii din învățămîntul superior și matematicienii din institutele de cercetare. 1. După o primă reformă efec- tuată la nivelul celui de al doilea ciclu liceal, care cuprinde elevi procesele biologice, unele feno- mene de fizică și chimie, unele procese tehnologice etc. De ase- menea s-a subliniat că televizi- unea permite adincirea legăturii dintre școală și viață și activizează procesele de gîndire prin proble- matizarea audio-vizuală sau prin prezentarea programatică a conți- nutului emisiunilor. Ea sporește totodată randamentul școlar prin emisiuni cu ținută științifică ridi- cată și care promovează metode și procedee moderne de predare. Din materialele prezentate la conferință și din discuții am re- ținut cîteva idei care merită să fie evidențiate. Astfel E. Kelemen, dr. J. F^kete și dr. A. Kiss (Ungaria) au opiniat că, datorită avantajelor economice, tehnice și pedagogice care-i permit să îndeplinească sar- cini didactice, televiziunea poate deveni o instituție națională de învățămînt. Ei au argumentat tot- odată necesitatea ca televiziunea școlară să-și creeze o metodică spe- cifică, determinată de formele sale specifice de exprimare. Toți vor- între 15 și 17 ani — reformă În- cepută în 1965 — învățămîntul matematic din Franța se lansează, din luna octombrie a anului acesta, într-o reformă generală, care va începe cu primul an de studii al primului ciclu liceal, deci cu elevii de 11 ani, și primul an de studii al celui de al doilea ciclu liceal, cu elevi de 15 ani, continuind in 1970 cu clasele următoare. Este prevăzută modificarea programe- lor la fiecare patru ani. cu scopul ie a amplifica studiul structurilor algebrice și topologice fundamen- tale, de a introduce calculul pro- babilităților și de a substitui într-o măsură mai mare geometria ana- litică geometriei sintetice, cel pu- țin in al doilea ochi liceal Macematicieszi francezi conside- ră că ia intrarea în universitate uneru treotue să cunoască foarte bine ansamblul numerelor — chiar dacă numerele iraționale nu vor putea fi definite cu exactitate Ia nivelul liceului — stz-jctitrile alge- brice elementare — mulțimi, inele, corpuri comutative esc. — ecuațiile de riadul I și gradul n. algebra hmară pe un spațiu vectorial. caL- rul-ele analitice asupra dreptelor, cercurilor, sferelor, conurilor, cf- findrikr de revoluție și conicelor ta ereaCl reduse. De asemenea, este necesară cunoașterea, in coodltul-e formării "-«ei tinj-ii-i matematice moderne, a problemelor privind t-arssfarmările geometrice funda- menta ie — translati- simetrii, ro- tații. omocetn. simllitixtni, inver- siuni — sr.zi.atP a-Ahn-r sau a funmf-Or pa-ttuale aie oe ra- nabue — poiincame. tractir ratio- nale trigonometrice, expocsennal-e șt iocaritmice — caicului derrra- teior m Ia var aria tmc- titior. tinere sorini ce calmi sn- tegral și apcicațifie geocneti-xe ale acestuia. Sprrta riști noș—ț orctsc- ceră te.ejBr na te vuter să fee ‘n- trocris fc saezSae takxesi proot- ă'_:r pe case ;r prerer.t aresta «e scat-isă ocer ri te'-» re-.~ are . In arev buc pceastată ca o apăseagie a âetwte reiatn-u X Majorse** ft*- cm oaaa- aaMnr* o orrr a SBtrilar Mtie atisM da ts Mt M* AmMmc* * 4a aneee rtre^m aă ptistrăm os nr—vtii co- mun al pregătirii .......nrire ptsă 2a s h aia Se !< aaL X ă Oremre o®«se caobsri oe t seri maiematiefen. eat d»* oi- rerea maascră. preferactă «peoa- Istără <£*aelar ea elevi șuti sici 4e M c. De afifet. aoeK dreutâe- rat este tn curs de realizare- in Franța. Proîesor.i din -nvătăm:.-.- tul npertor ar trebui să facă porte din cadrele de îndrumare aie unor as?menea clubcin. Prin tonferinte. prin propunerea unor terne de cer- cetări originale (de exemplu, in do- mentui ana^sei combinatexti. domeniul topologiei elementare, in geometria corpurilor finite etc.) ei ar permite elevilor dotați să din cadrul limitat al studiului ma- tematicii școlare, să ia în cercetare probleme pe măsura lor. în care să lucreze fără să cunoască dinainte un procedeu tip. Ar fi bine să se dea un impuls care să scoată din făgașul actual gazetele matematice tradiționale, redactate încă, foar- te adesea, de către profesori de- prinși cu metode vechi. Emisiunile școlare televizate ar bitorii au împărtășit părerea că folosirea televiziunii în școală, de- parte de a duce la scăderea rolului conducător al profesorilor în pro- cesul de învățămînt, își poate da roadele numai prin activitatea sistematică a acestora. Dr. H. Geh- risch (R.D.G.) a relatat rezultatele unor interesante cercetări cu pri- vire la dezvoltarea intereselor ele- vilor din clasele IX-X în urma vizionării emisiunilor de televizi- une școlară. A sțîmit interes și informarea făcută de dr. I. Jev- tovici (Iugoslavia), care a arătat că televiziunea școlară din Belgrad urmărește să asigure studiului un caracter formativ, să stimuleze gîn- direa elevilor. în intervenția sa, delegația din țara noastră a prezentat poziția institutului de științe pedagogice, care consideră televiziunea școlară un mijloc integrat în ansamblul elementelor ce definesc moderni- zarea învățămîntului, folosite cu scopul sporirii randamentului șco- lar. S-a precizat că se pornește de la o etapă experimentală într-un studio cu circuit în- putea să contribuie și ele pe linia stimulării elevilor dotați dacă, a- lâturi de expunerea obișnuită a lecțiilor, ar difuza emisiuni specia- le asupra unor probleme ce ies din cadrul programelor didactice și care dau o ideie apropiată de cer- cetarea științifică in sfera matema- ticii. Trebuie să subliniez că tele- viziunea exercită, de aproximativ patru aru. o influență importantă asupra reciclării profesorilor de li- ceu, prin difuzarea unor PT-pcmeri pe teme de mode-nizare a mate- maticii. Prif. BUBI EIKE. sef secție li îistiîittl - Baivst]: irecsec tere comune ele Tririrti rtAntet tematice, pre- rs= p prin sort;:r ădtis organ:- rir» ș; ossfăs^rfc-ti ox experi- Stagiu de specializare in tehnica audio-vizuală Am avut prilejul să iau parte recent. împreună cu o serie de profesori de limba franceză din diferite țări, la un stagiu de pre- gătire a cadrelor didactice in teh- nica audiovizuală desiășurat fa Montpellier, in Franța. Cei 280 de participanți la sta- giu au fost încadrați de profesori de renume mondial fiecare de altă specialitate: lingvistică, fone- chis, după care se va trece la transmisii pe canalul național. De asemenea, în intervenția delega- ției noastre au fost subliniate o- lul și importanța transferului teh- nic din domeniul instruirii progra- mate spre televiziune școlară. Cele spuse de delegații români au fost primite cu mult interes, fapt remarcat în întrebările și cererile de informații suplimentare formu- late de către specialiștii din R.D. Germană, R.P. Polonă. R.P. Un- gară și U.R.S.S. Dintre filmele prezentate ne-a reținut atenția antologia filmelor premiate la Festivalul de filme didactice care a avut loc la Hiroși- ma. Telelecțiile imprimate pe peli- culă au demonstrat în mod con- vingător posibilitățile multiple ale televiziunii în ce privește trans- miterea unui conținut informațio- nal într-o structurare judicioasă și o formă de prezentare originală, variată si atractivă. \ Dr. ALEXANDRU GHEORGHÎU LADISLAU TACSI Institutul de științe pedagogice cetării științifice cu caracter apli- cativ în ansamblul ei. X Iată cîteva din formele cele mai potrivite pentru dezvoltarea aptitudinilor matematice, pe care noi căutăm să le utilizăm într-o acțiune corelată : a) clase cu program special tn cadrul cărora cei mai buni profe- sori predau matematica intr-ua număr sporit de ore și pe baza unor programe și manuale spe- ciale ; b) cercuri matematice, orga- nizate fie in școli fie pe localități sau chiar la nivel central, al căror obiectiv principal este dezvol- tarea £n rindul elevilor a capa- citățiter ce rezolvare indepen- dentă ■ problemelor: c) asigu- rarea materialului bibb«grafic pen- tru stadiul individual al elevilor dotat: (o revistă mă tematică pen- tru ețevî, culegeri de probleme, cărți care să le facă r.i născute u- nele dotneiH ale matematicii mo- tieroe etc.); d) organizarea siste- matică a cooriirsuriior de mate- matică pentru elevi de aceeași virstă sau de virste apropiate, in care să fie luate in considerare po- EbUitătile optime de însușire a matematice. 4. Pregătirea profesorilor este o enoiîtie fun-camentală pentru pro- gresul :r..-âtă montului matematic. activitate care cuprinde in sâte. bineînțeles, și perfecționarea periodică. constituie o problemă .-■treia pe plan mondial i se caută aoluții optime. Cadrele didactice universitare și cadrele de cercetare pot contribui — ca lectori la stagiile de pregă- tire și la diferitele cursuri de per- fectionare — la găsirea soluției căutate Ei pot veni și nemijlocit In ațutoriil tinerilor prin prezen- tarea de prelegeri in fața acestora, □□□ducerea cercurilor de matema- tită al cârtirea de cărți și articole pe teme matematice la nivelul de elevilor și participa- rea la redactare* revistelor mate- matice. O cootribufie de bază la prucresa! firvățămintului matema- tic Îs poc adoce cpecxaliștii de cu». - iwrter** anad» et ti lajui-tii atiCtiC--.v.-ai «*c- Preieșe- rile in -țeti: cu lucrări de °es4oar R ii»- rarnr. Cursanti: î-- ' U zitie ducă taiÎBiXec: pemar.er.': deschise. expozMl re materiile audio-vizuaJe aie tiuiturilc-r Hțr- chette și Didier. isii de • ■— sală de discuri etc. S-au dezbătut în -nad prscik posibilitățile de exnteetare aie laboratorul'..: fctsic . fost yti? zentate modele de texte destin^*? determinării nivelului de tințe al elevilor. Fiecare cursant a avut posibilitatea să se famiRa- rizeze cu utilajul specific metodeter audiovizuale, a putut ține lecția și urmări emisiunile televizate ia circuit închis, care au prezenta- lecții ținute de alți participanți sau dezbateri pe teme de c și lingvistică. La sfirșitul stagiului s-a organizat un examer obținerea diplomei de specialist in predarea limbii franceze prin me- todele audiovizuale, constînd din verificarea cunoștințelor teoretice și predarea unui fragment în con- dițiile reale ale unei clase audio vizuale. în cadrul unor excursii organi- zate la sfîrșit de săptămînă. cursanții au avut posibilitatea să cunoască istoricul și frumusețile naturale ale regiunilor Provence și l’Hărault, vizitînd ruinele romane și medievale de la Nîmes. Arles. Aigues-Mortes, pitoreasca deltă a Rhonului, stațiuni balneare, de pe coasta mării etc. în ultima seară, în parcul cetății universitare, cursanții din fiecare țară au prezentat frînturi din arta lor folclorică, folclorul românesc bucurîndu-se și cu acest prilej de o deosebită apreciere. Prof. ECATERINA BARTOȘ Liceul N. Bălcescu — Cluj Scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice i — Conferențiar la Catedra de Mecanică Tehnică, discipli- na Rezistența materialelor și statica construcțiilor ; Mecanica și rezistența materialelor, poziția 6 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Poduri, disciplina Poduri și poduri de lemn și metal, poziția 3 din statul de funcțiuni — Conferențiar la catedra de Poduri, disciplina Poduri și poduri de lemn; Construcții și poduri metalice, poziția 4 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Construcții de beton armat, disciplina Construcții de beton armat; Beton armat și tehno- logia construcțiilor de beton armat, poziția 5 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Organizarea, planificarea și economia construcțiilor, disciplina Economie, organizare, pla- nificare. legislație și evidență contabilă ; Analiza activității economice, legislație și protecția muncii, poziția 8 din statul oe funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Organe de mașini și desen, disciplina Organe de mașini, poziția 3 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Construcții de beton armat disciplina Beton armat și tehnologia construcțiilor de beton armat; Construcții ce beton armat; Beton armat și precom- primat și construcții de beton armat, poziția 10 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de beton armat și poduri ma- Ei e. disciplina Beton armat; Poduri masive ; Beton armat și elemente de construcții, poziția 4 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de beton armat și poduri ma- ■ e. aisciplina Beton armat și poduri de beton armat; Beton armat, poziția 5 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de topografie-geodezie, disci- plina Topografie ; Cadastru și organizarea fondului funciar ; Topografie inginerească ; Topografie generală, poziția 11 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de topografie-geodezie, disc'- plina Astronomie geodezică ; Teoria erorilor, poziția 12 dia statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de topografie-geodezie, disci- plina Teoria erorilor ; Cartografie ; Geodezie, poziția 10 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Geotehnică și fundații, dis- ciplina Geotehnică și fundații; Fundații și terasamente, po- ziția 6 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Alimentări cu apă și ca- nalizări, disciplina Lucrări edilitare ; Hidraulică și lucrări edilitare ; Alimentări cu apă și canalizări, poziția 5 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Instalații, disciplina Insta- lații de ventilații și condiționarea aerului ; Instalații sanitar* și gaze, poziția 7 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Instalații, disciplina Mate- riale de instalații, poziția 8 din statul de funcțiuni — Șef de lucrări la Catedra de Mec Mecanica și rezistența materialelor ; zistența materialelor și statica consi statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Ma procedee de lucru, disciplina Mașini d dee de lucru ; Electrotehnică și mașini 7 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Con mat, disciplina Beton armat; Construi poziția 11 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Constr plina Construcții metalice și tehnologia industriale și căi de comunicații ; Ccnstru-,.. ..«..ane* și teh- nologia executării, poziția 6 diin statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Chimie și materiale de con- strucții, disciplina Chimie și materiale de construcții; Mate- riale de construcții, poziția 7 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la Catedra de Chimie și materiale de con- strucții, disciplina Chimie și materiale de construcții ; Mate- riale oe construcții, poziția 8 din statul de funcțiuni. — Șef m lucrări la Catedra de beton armat și poduri ma- i e. . Beton armat și poduri de beton armat; Beton K~niai ; r ri masive, poziția 6 din statul de funcțiuni. — Leilor la Catedra de Economie politică, disciplina Eco- E-ccsie ool-tică. poziția 10 din statul de funcțiuni. — Lectcr ia Catedra de Economie politică, disciplina Eco- conte poetică, poziția 10 din statul de funcțiuni. — Le or la Catedra de Socialism științific, disciplina Fi- lez: fie. poziția 11 din statul de funcțiuni. — Lector La Catedra de Matematici I. disciplina Tehnolo- t --.-Luiui și programări; Programare mașini calcul, po- f.ia 9 din statul de funcțiuni. — tiv la Catedra de Instalații, disciplina instalații saretare și de gaze, poziția 15 cin statul de funcțiuni. — As^ent ia Catedra de construcții hidrotehnice, discipli-» sî irigații și desecări ; Combaterea eroziunii solului și regu- .arjzâri de riuri, poziția 14 cin statul de funcțiune — Asistent la Catedra de construcții hidrotehnice, disci- cima Construcții metalice ți elemente de construcții, poziția E» c;n statul de funcțiuni — Asistent la Catedra de Mașini de construcții, disciplina V-v-l de construcții și procedee de lucru, poziția 13 din sta- _ de funcțiuni — Asistent la Catedra de Mașini de construcții, disciplina Mașini de ridicat și transportat pentru construcții : Mașini re construcții ți tehnologia lucrărilor, Electrotehnică, insta- L4L fi m=-ini de construcții, poziția 15 din statul de toacțasL — Asistent la Catedra de poduri, disciplina Construcții și t ur: metalice: Poduri și poduri de lemn; Poduri de lemn ti metalice, poziția 6 din statul de funcțiuni. — Asistent Ia Catedra de Construcții în transporturi, dis- -.ctina Clădiri : -unele; Curs general de construcții, poziția B din statul de funcțiuni. — As^tent la Catedra de Construcții în transporturi, dis- r . tiu Curs general de construcții; Organizarea teritorială ji e •c.ocma apelor, poziția 9 din statul de funcțiuni — Asistent la Catedra de Construcții în transporturi, dis- - . na Curs general de construcții; Construcții și instalații, □uzi. ia 10 din statul de funcțiuni. Candidații ia concurs vor depune la secretariatul rectora- tului din București b-dul Republicii nr. 176, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România i — pentru posturile de conferențiari și șefi de lucrări, în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial : — pentru posturile de asistenți în termen de 15 zile de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial. Cei ce funcționează într-o instituție, de învățămînt superior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directorului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul institutului, în termen de 3 luni de la data publicării acestui anunț. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIAi București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.132