Proletari din toate țările, uniți-vâî
■ lebutul activității practice
la clasa a IX-a - pag. 3
b Sarcinile actuale ale
sindicatelor din invățămint - pag. 3
Anul XXI-Nr. 1011
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
Vineri 3 ort. 1969
4 pagini 25 bani
■ Formalismul este o boală
incurabilă a comisiilor metodice ? -
pag. 3
In prezența conducătorilor de partid și de stat a zecilor de mii de studenți și cadre didactice
S-A C '.SCHIS NOUL AN UNIVERSITAR
La 1 octombrie s-au re-
deschis cursurile universi-
tare. In toate centrele de
invățămint superior din țară
au avut loc entuziaste ma-
nifestații ale corpului profe-
soral și ale celor peste 150 000
gl» studenți, care au sărbătorit
Rebutul unui an de muncă. X
intrat în tradiția vieții noas-
tre universitare ca ziua reîn-
ceperii cursurilor să prileju-
iască întâlniri emoționante in-
tre conducătorii partidului și
statului nostru, ale tovarășului
Nicolae Ceaușescu cu tineretul
studios și corpul profesoral.
Anul universitar 190911970
începe sub auspiciile istorice-
lor hotărîri ale Congresului al
X-lea al partidului care a des-
chis perspectiva ridicării pa-
triei pe noi trepte ale civiliza-
ției socialiste, a trasat căile
perfecționării vieții economice,
sociale ți spirituale a poporu-
lui, a creat cadrul optim al ac-
tivității universitare, al per-
fecționării și modernizării în-
vățămîntului superior, în strîn-
să legătură cu dezvoltarea în-
tregii țări.
i Un moment deosebit au trăit
A ■ studenții celui mai mare
- ntru universitar al țării —
bucurești. în aceasta zi festivă
tovarășul Nicolae Ceaușescu,
împreună cu tovarășii Florian
Dănălache, Emil Drăgănescu,
Janos Fazekas, Petre Lupu,
Manea Mănescu, Dumitru Po-
pescu, Gheorghe Stoica, Vasile
Vilcu, losif Banc, Petre Blajo-
vici, Ion Iliescu, precum și
ministrul învățămîntului, prof.
univ. Miron Constantinescu au
vizitat instituții de invățămint
superior. In cadrul acestei vi-
zite înalții conducători de
partid și de stat s-au oprit la
Institutul agronomic „Nicolae
Bălcescu"^ la noua construc-
ție a Institutului politeh-
nic, la Universitate, la In-
stitutul de petrol, gaze și
geologie, precum și la Cen-
trul de calcul economic și ci-
bernetică economică. Peste tot
tovarășul Nicolae Ceaușescu și
conducătorii de partid și de
stat au fost întâmpinați de mii
y de studenți și cadre didactice
care le-au făcut o călduroasă
primire, manifestîndu-și in a-
cest fel recunoștința și bucu-
ria de a-i avea in mijlocul lor.
Vizita tovarășului Nicolae
Ceaușescu în instituțiile de
invățămint superior din Ca-
pitală a constituit o nouă
expresie a preocupării con-
stante a conducerii de par-
tid și de stat pentru bunul
mers al școlii superioare româ-
nești, a grijii permanente de a
* asigura perfecționarea activită-
ții ei în concordanță cu cerin-
țele actuale și de perspectivă
ale pregătirii noilor promoții
de specialiști necesari econo-
miei, științei și culturii noas-
tre socialiste.
După vizitarea instituțiilor
de invățămint superior tovară-
șul Nicolae Ceaușescu împreu-
nă cu ceilalți conducători de
partid și de stat au luat parte
la mitingul consacrat deschi-
derii noului an universitar.
K Piața Romană. Zeci de mii
de studenți au venit aici și
pe arterele din împrejurimi.
Este o atmosferă însufleți-
toare, de puternic entuziasm,
caracteristică marilor întru-
niri ale tineretului. Pe pan-
carte și panouri sînt scrise
urări închinate partidului și
statului. Se scandează puter-
nic „Ceaușescu", „Ceaușescu
— P.C.R.", „Ceaușescu și po-
porul". Studenții bucureșteni
își exprimă și cu acest prilej
dragostea și recunoștința fier-
binte față de Partidul Comu-
nist Român și conducerea sa
pentru condițiile minunate
de viață și învățătură create,
hotărîrea lor fermă de a în-
văța cu sirguința și pasiune
pentru ă deveni constructori
de nădejde ai socialismului și
comunismului în patria noastră.
Ovații și urale puternice
estesc sosirea la miting a
conducătorilor de partid și de
(Continuare în pag. 2-a)
CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
la mitingul din Piața Romană
Stimați tovarăși profesori.
Dragi prieteni studenți,
Cu ocazia inaugurării noului an
de Invățămint universitar — eve-
niment de seamă în viața slujitori-
lor școlii și a tineretului studios —
permiteți-mi să vă adresez dum-
neavoastră — profesorilor, confe-
rențiarilor, lectorilor și asistenților,
precum și studențimii din Bucu-
rești și din celelalte centre univer-
sitare ale României — un salut căl-
duros din partea Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Român,
a Consiliului de Stat și a Consiliu-
lui de Miniștri ale Republicii So-
cialiste România. (Aplauze puter-
nice).
începeți noul an universitar în
climatul de intensă activitate crea-
toare generat de hotărîrile Congre-
sului al X-lea al partidului, care
au trasat programul ridicării Ro-
mâniei pe noi trepte de civilizație
și prosperitate, al făuririi societății
socialiste multilateral dezvoltate în
patria noastră. Vă este cunoscută
amploarea deosebită a sarcinilor
cuprinse în acest program care își
propune să determine creșterea pu-
ternică a forțelor de producție,
satisfacerea tot mai deplină a ne-
voilor materiale și spirituale ale
poporului, perfecționarea neînceta-
tă a relațiilor socialiste de produc-
ție, dezvoltarea democrației socia-
liste, crearea tuturor condițiilor
care să permită omului să se sim-
tă cu adevărat stăpîn pe destinele
sale, pe munca sa, în patria sa. (A-
plauze prelungite).
Congresul al X-lea a trasat un
vast program de dezvoltare a ba-
zei materiale a societății noastre
socialiste. Avem de înfăptuit un
uriaș volum de investiții. în cin-
cinalul următor, trebuie să reali-
zăm un volum de construcții de
peste 200 miliarde lei, să dezvol-
tăm intens ramurile industriale
moderne, să promovăm larg pro-
gresul tehnic, să asigurăm totoda-
tă perfecționarea conducerii și
planificării activității economice,
organizarea superioară a produc-
ției și a muncii, să creăm condiții
.pentru ca agricultura noastră so-
cialistă să obțină producții tot mai
înalte și, prin aceasta, să contribuie
la satisfacerea tot mai deplină a
necesităților de bunuri de consum
ale poporului. Toate acestea impun
perfecționarea activității statului,
simplificarea aparatului adminis-
trativ și asigurarea unei legături
mai strînse a acestuia cu masele,
îmbunătățirea continuă a muncii
instituțiilor centrale și locale —
condiții esențiale pentru înfăptui-
rea marilor sarcini puse de Con-
gresul al X-lea în fața întregului
nostru popor.
Problema repartizării judicioase
a forței de muncă este una din
cele mai importante preocupări ale
partidului și statului, o condiție de
bază a dezvoltării societății noas-
tre socialiste. Preocupă în mod
deosebit conducerea noastră de
partid și de stat faptul că în
timp ce în unele întreprin-
deri. pe unele șantiere de
construcții se resimte lipsa brațelor
de muncă, a specialiștilor — din
care cauză multe utilaje moderne
lucrează la o capacitate redusă —
în birouri, în ministere, într-o se-
rie de instituții centrale și locale
se află un mare număr de specia-
liști și de funcționari, a căror
muncă este prea puțin productivă
pentru societatea noastră. Este
timpul să punem capăt acestei
stări de lucruri. (Vii aplauze). Spi-
ritul de dreptate socială, de echita-
te, răspunderea pe care comuniștii
o au față de construcția orînduirii
socialiste și comuniste în Româ-
nia impun adoptarea unor măsuri
hotărîte pentru mai buna folosire
a forței de muncă, pentru o repar-
tizare cît mai judicioasă a oameni-
lor în sectoarele hotărîtoare ale
producției materiale, ale dezvoltării
științei, învățămîntului și culturii.
Ne preocupăm de aceste probleme
și dorim ca pînă la sfîrșitul anului
să realizăm o îmbunătățire sub-
stanțială în acest domeniu. (Aplau-
ze puternice).
Vreau să mă adresez de aci —
de la această adunare a cadrelor
didactice din învățămîntul superior
și a studentilor din București — a-
celor ingineri și specialiști, acelor
cetățeni ai patriei noastre care lu-
crează în diferite funcții adminis-
trative, cu îndemnul de a merge
acolo unde cer interesele po-
porului nostru. în întreprinde-
rile de producție, în institutele
de cercetare știm: ?:oă. pentru a
contribui cu	priceperea
și forțele lor. > făurirea cit mai
grabnică a soc-eiă’ii socialiste
multilateral dezvoltate in Româ-
nia. (Aplauze puternice).
Desigur, a trece dintr-o mun-
că în alta sau dintr-un oraș in
altul, nu este ușor ; dar trebuie ca
toți să înțelegem că îndeplinirea
programului de dezvoltare a socia-
lismului, de înflorire a patriei
noastre, cere fiecăruia dintre noi
eforturi — daca este nevoie și
sacrificii ; vreau să subliniez in
același timp că fiecare cetățean al
patriei noastre își are asigurat lo-
cul de muncă și vom face totul
ca acolo unde va fi trimis pen-
tru a munci să aibă și condiții de
viață cît mai bune (Vii aplauze).
Și pentru a nu mai reveni asu-
pra acestei probleme vreau să mă
adresez și dumneavoastră, stu-
denților din București și din în-
treaga țară. Este adevărat, sîntem
abia la începutul anului universi-
tar și, cu cei care vor absolvi în
acest an, mai este timp să discu-
tăm despre aceasta. Profit totuși
de această întîlnire pentru a cere
și viitorilor absolvenți. întregii
noastre studențimi, să fie gata să
meargă acolo unde necesitățile
dezvoltării multilaterale a patriei,
ale înfloririi societății noastre so-
cialiste o impun — în întreprin-
deri industriale și agricole, în spi-
tale, în facultăți și institute de
cercetare, în școli.
Astăzi învață în țara noastră
150 000 de studenți — o armată pu-
ternică. Pînă la sfîrșitul cincinalu-
lui următor, toți veți termina stu-
diile și va trebui să mergeți pe ma-
rile șantiere sau în marile uzine ale
societății noastre socialiste. Trebuie
să înțelegeți cu toții, tovarăși stu-
denți, că vă pregătiți pentru munca
practică, pentru activitatea creatoa-
re — și locul acesteia este producția
bunurilor materiale și spirituale
pentru întregul popor. Este de da-
toria fiecăruia să-și pună toată pri-
ceperea, toate cunoștințele în slujba
poporului, a fericirii sale, a fău-
ririi socialismului și comunismului
în patria noastră. (Aplauze puter-
nice).
Avem, tovarăși, în fața noas-
tră un cîmp imens de muncă și
realizări, un grandios program de
dezvoltare a României socialiste,
înfăptuirea lui în bune condiții
depinde în primul rînd de valoarea
materialului nostru uman, de nu-
mărul și competența cadrelor de
care dispunem. Aceasta cere pre-
gătirea a mii și mii de ingineri,
economiști, agronomi, constructori,
oameni de știință și cultură, me-
dici, profesori — de specialiști și
muncitori cu înaltă calificare, ca-
pabili să dea viață obiectivelor în-
suflețitoare stabilite de Congres, să
asigure ridicarea pe o treaptă ca-
litativ superioară a întregii noas-
tre activități.
Ies în evidență astfel marea răs-
pundere ce revine învățămîntului
nostru superior, corpului profeso-
ral din facultăți și institute, sar-
cinile deosebit de importante pe
care le are de îndeplinit școala
— principalul instrument de for-
mare a cadrelor. In societatea
noastră învățămîntul este parte in-
tegrantă a grandioasei opere de
construire a socialismului, o ne-
cesitate primordială a mersului
înainte, un sector de importanță
hotărîtoare pentru întreaga viață
a națiunii noastre socialiste.
în condițiile progresului rapid
al întregului nostru sistem de în-
vățămînt, școala superioară a cu-
noscut o deosebită dezvoltare, în-
scriindu-se printre cele mai de
seamă realizări ale orînduirii so-
cialiste. învățămîntul nostru supe-
rior și-a adus contribuția la pregă-
tirea a zeci și zeci de mii de spe-
cialiști care lucrează în toate sec-
toarele economiei, științei și cul-
turii, participă activ la viața pu-
blică din țara noastră, muncesc cu
devotament și abnegație pentru
înflorirea României socialiste, în-
deplinind cu cinste marile sarcini
trasate de partid.
Acordăm o deosebită prețuire
activității neobosite, pline de en-
tuziasm și dăruire, desfășurate de
cadrele didactice din institutele de
invățămint superior pentru forma-
rea noilor generații de constructori
ai socialismului și le adresăm, la
acest început de an universitar,
în numele conducerii de partid și
de stat, calde felicitări pentru re-
zultatele obținute, urări de noi
succese în activitatea lor viitoare.
(Aplauze puternice).
De asemenea, cu acest prilej fes-
tiv adresăm cele mai calde feli-
citări studențimii noastre, care,
prin munca sa, prin pasiunea cu
care învață, dovedește o înaltă
responsabilitate față de viitorul
său, față de cauza socialismului,
a înfloririi României socialiste și
vă urez dumneavoastră, întregii
studențimi, la început de an șco-
lar, multe satisfacții, mult succes
la învățătură (Aplauze puternice,
prelungite).
Stimați tovarăși,
Evidențiind realizările importan-
te obținute în dezvoltarea învăță-
mîntului superior, este necesar, de-
sigur, să le raportăm neîntrerupt
la cerințele înaintării patriei noas-
tre pe drumul progresului material
și spiritual, al civilizației moderne,
la impresionantul salt pe care îl
înregistrează astăzi cunoașterea u-
niversală, știința și tehnica. Direc-
tivele Comitetului Central și Legea
învățămîntului, adoptate anul tre-
cut — care au întrunit adeziunea
deplină a slujitorilor școlii, a între-
gului popor — au stabilit, într-o
concepție unitară și de largă
perspectivă, direcțiile și cadrul or-
ganizatoric al modernizării învă-
țămîntului superior, căile pentru
continua sporire a eficienței sale
sociale.
Programul prevăzut de partid a
început să prindă viață, exercitînd
o influență pozitivă tot mai însem-
nată asupra activității în acest do-
meniu. S-au luat măsuri pentru
stabilirea duratei studiilor în func-
ție de nevoile reale ale pregătirii
cadrelor în diferite specialități,
pentru perfecționarea planurilor
de învățămînt și asigurarea unui
raport mai judicios între activită-
țile aplicative și cele teoretice,
s-au înființat secții de subingineri.
Au fost constituite senatele și
consiliile profesorale ale universi-
tăților, institutelor și facultăților,
dezvoltîndu-se democrația univer-
sitară, creîndu-se condiții mai
bune pentru participarea nemij-
locită a cadrelor didactice și a stu-
denților la organizarea și desfă-
șurarea activității din învățămîn-
tul superior.
Am vizitat astăzi cîteva institute
de învățămînt superior din Capita-
lă — Institutul agronomic, Univer-
sitatea București, Institutul de pe-
trol și gaze — și am putut constata
cu satisfacție că pregătirile pentru
începerea cursurilor sînt mai bune
decît în trecut, ceea ce ne dă ga-
ranția că în anul ce urmează vom
obține succese și mai mari în învă-
țămîntul superior din țara noastră.
Am vizitat, de asemenea, Politeh-
nica, noul edificiu al acestui insti-
tut, care, deși nu este complet
terminat, constituie de pe acum o
adevărată cetate a învățămîntului
superior.
Cred că este necesar să se acorde
mai multă atenție dotării labora-
toarelor din învățămîntul superior ;
este de acum timpul ca — o dată
cu folosirea mai judicioasă, mai
rațională a bazei materiale de care
dispunem, precum și a mijloacelor
bănești afectate de stat pentru ne-
voile învățămîntului — să asigu-
răm înzestrarea facultăților cu a-
paratură de laborator și cu alte
utilaje moderne spre a crea con-
diții ca studențimea noastră să
învețe în condiții tot mai bune.
Considerăm că este necesar ca în
cursul acestui an să trecem la mă-
suri hotărîte pentru a rezolva a-
ceste probleme deosebit de impor-
tante pentru învățămîntul superior.
(Vii aplauze).
Condițiile minunate pe care le
vor avea studenții de la Politeh-
nică, de la Academia de științe
economice și de la celelalte insti-
tute trebuie să constituie pentru ei
un imbold de a nu precupeți nimic
pentru a învăța cît mai bine, spre
a deveni specialiști de înaltă cali-
ficare în domeniul pe care și l-au
ales. (Aplauze puternice).
Deși nu a trecut decît puțin
timp de la inițierea de către partid
a acțiunii de modernizare a școlii,
se poate afirma că viața confirmă
justețea programului stabilit. Cu
toate acestea, ceea ce s-a realizat
pînă în prezent nu epuizează po-
sibilitățile de perfecționare a în-
vățămîntului superior, gama de
măsuri preconizate de partid. De
altfel, trebuie spus, tovarăși, că
niciodată nu vom putea afirma
că am atins perfecțiunea; întot-
deauna vom mai avea ceva de
îmbunătățit. Cadrele didactice și
Ministerul învățămîntului trebuie
(Continuare in pag. 2-a)
CUViNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
la mitingul din Piața Romană
(Urmare din pag. I)
să se preocupe, an de an, de ridi-
carea pe trepte tot mai înalte a
învățămîntului nostru superior,
pentru că numai astfel vom putea
ține pasul cu revoluția tehnico-
științifică la care asistăm astăzi.
(Vii aplauze). Ministerul învăță-
mîntului. conducerile institutelor
și facultăților trebuie să acționeze
cu mai multă operativitate și cu
mai multă perseverență, să depu-
nă o activitate organizatorică con-
cretă mai intensă pentru înfăp-
tuirea în cele mai bune condiții
a Directivelor Comitetului Central
și a Legii învățămîntului.
Se impune înainte de toate o
mai mare preocupare pentru per-
fecționarea continuă a învățămîn-
tului în pas cu noile cuceriri ale
științei, cu exigențele progresului
economic, tehnico-științific și cul-
tural al patriei. Sînt necesare din
partea cadrelor didactice eforturi
sporite pentru a fi ele însele la
curent cu ceea ce este nou în dis-
ciplinele respective, pentru a pu-
tea preda studenților cunoștințe
la nivelul științei mondiale. Se
impune, în același timp, o muncă
asiduă de documentare și infor-
mare ; universitățile și institutele
noastre trebuie să creeze condiții
cadrelor didactice și studențimii
pentru a-și îmbogăți neîncetat cu-
noștințele.
O condiție de bază pentru ridi-
carea nivelului științific al predă-
rii în învățămîntul superior este
împletirea organică între munca
didactică și cercetare — aceasta
reprezentînd o cerință obiectivă a
introducerii unui spirit creator la
toate catedrele, a modernizării
școlii noastre superioare. Cadrele
didactice au, totodată, datoria să
încurajeze multilateral participa-
rea studenților Ia activitatea de
cercetare, să le dezvolte deprinde-
rile, să le stimuleze pasiunea pen-
tru munca științifică.
Trebuie, de asemenea, să fie în-
tărită continuu disciplina procesu-
lui de învățămînt, să se asigure
respectarea fermă a normelor vieții
universitare, fără de care nu se
poate desfășura în bune condiții
activitatea didactică, pregătirea te-
meinică a tineretului studențesc, a
viitorilor specialiști. Ministerul în-
vățămîntului a dat dovadă de
lipsă de exigență, admițînd anul
trecut celor care au rămas repe-
tenți, după trei zile, reexaminarea.
Oare e posibil, tovarăși, ca peste
noapte să se obțină pregătirea ne-
cesară promovării unui examen ?
Există o lege a învățămîntului, a-
doptată de cel mai înalt for al
țării — Marea Adunare Națională
— și ea este obligatorie pentru
toată lumea. Trebuie să se pună
capăt oricărei încălcări a legii. Noi
ne preocupăm cu toată atenția să
creăm condiții bune de învățătu-
ră tineretului, astfel încît să-și
poată face pe deplin datoria față
de patrie. Unii tineri se cred, însă.
„ingenioși1* dacă, trăgînd chiulul
la cursuri — cum se spune în popor
— reușesc, totuși, să promoveze
examenele. Se înșală 1 Ei își trag
chiulul lor înșile ! Chiar dacă vor
promova, vor rămîne pînă la urmă
niște mediocrități. Societatea noas-
tră nu are nevoie de asemenea
„specialiști". în universități nu au
ce căuta asemenea tineri; trebuie
să promoveze cursurile învățămîn-
tului superior numai cei care do-
resc cu adevărat să învețe. Nu
trebuie să admitem ca locul tine-
rilor care vor să învețe să fie ocu-
pat de chiulangii și de leneși ! Voi
înșivă, studenții, trebuie să aveți
o atitudine exigentă față de cole-
gii voștri cu asemenea mentalita-
te, pentru că ei — deși puțini la
număr — compromit numele de
student, vă compromit pe voi toți
și, de aceea, nu au ce căuta în fa-
cultăți.
Trebuie să facem în așa fel ca
institutele noastre să devină cu a-
devărat cetăți de știință și cultu-
ră, în stare să dea societății numai
cadre temeinic pregătite. Omul de
mîine, constructor al socialismului
și comunismului, nu poate fi decît
un om cu un larg orizont cultural
și științific, cu o solidă pregătire
de specialitate ; numai astfel, el va
putea participa în mod conștient,
cu întreaga sa energie și putere
de muncă, la transformarea socie-
tății, la făurirea noii orînduiri.
Este necesar, tovarăși, să se a-
sigure o mai strînsă legătură a
învățămîntului cu viața, cu prac-
tica ; cadrele didactice sînt che-
mate să organizeze în așa fel
activitatea din facultăți și institute
încît, concomitent cu însușirea cu-
noștințelor teoretice necesare, vii-
torii specialiști să poată dobîndi
și o temeinică pregătire practică
spre a se integra cît mai rapid
și cu rezultate cît mai bune în
construcția socialistă, în munca
concretă. în orientarea învățămîn-
tului superior este necesar să se
țină în mai mare măsură seama
de cerințele stringente ale diferi-
telor domenii și sectoare, de ne-
voile generate de evoluția în per-
spectivă a economiei, științei și
culturii în țara noastră.
O sarcină de prim ordin a în-
vățămîntului nostru universitar
este să asigure studenților o te-
meinică pregătire ideologică, ma-
terialist-dialectică.
In acest sens, o importanță deose-
bită are predarea disciplinelor so-
ciale, care au sarcina de a asigu-
ra înarmarea studențimii noastre
cu înțelegerea justă a proceselor
dezvoltării societății. Catedrele de
științe sociale mai au mult de fă-
cut pentru a putea contribui, pe
măsura cerințelor partidului, la ri-
dicarea nivelului ideologic al stu-
dențimii, pentru a ancora aceste
discipline în realitățile noastre so-
cial-politice. in preocupările actua-
le ale partidului și statului nostru,
în problematica vieții internaționa-
le, a evoluției societății contempo-
rane. Nu este suficient a repeta
citate din operele clasicilor. Studie-
rea operelor acestora are o impor-
tanță deosebită pentru formarea
culturii ideologice marxist-leninis-
te ; dar predarea lor scolastică, me-
morarea mecanică a unor citate șt
a unor teze generale, care au răs-
puns unor condiții obiective date,
nu ajută la îndrumarea ideologică
temeinică a specialiștilor noștri, a
studențimii, în spiritul creator al
concepției	materialist-dialectice
despre lume. Specialiștii de mîine.
indiferent în ce domenii vor lucra,
trebuie să fie în stare să se orien-
teze just in problemele complexe
ale vieții sociale, să știe să acțio-
neze în mod conștient, să contri-
buie la orientarea justă a dezvol-
tării societății noastre socialiste.
Numai dacă se realizează acest de-
ziderat ne putem declara satisfă-
cuti de felul cum se predau știin-
țele sociale în universități; pînă
atunci mai avem mult de făcut.
Trebuie acționat cu mai multă ho-
tărîre pentru a face ca și in acest
domeniu nivelul învățămîntului să
fie corespunzător cerințelor puse
de partid în etapa de astăzi. (VU
aplauze).
Predarea disciplinelor sociale
trebuie să răspundă în mai mare
măsură dorinței studenților de a
cunoaște, de a-i înarma cu criterii
științifice care să le dea posibi-
litatea să discearnă ceea ce este
înaintat de ceea ce este perimat ți
retrograd în curentele de idei con-
temporane, să-i ajute să-și însu-
șească temeinic ideologia marxist-
leninistă, metoda materialirt-dia-
lectică de gindire și cercetare, fi-
lozofia revoluționară a partidului
nostru, a clasei muncitoare.
în învățămîntul nostru superior
atît în ce privește pregătirea de
specialitate cît și Ideologica s
studenților un rol de o deoset:
importanță au organele de pârtii
și de tineret Ele trebuie să pan.
in centrul activității lor preocu-
parea de a ajuta tineretul sa-s:
însușească cunoștințele moderne
în toate domeniile, să-și aducă con-
tribuția la transformarea fiecâr..
student, a fiecărui viitor specia-
List într-un luptător activ pentru
cauza socialismului și comunis-
mului, pentru fericirea poporului
român. (Aplauze puternice).
Stimafi tovarăși.
Clasa muncitoare, țărănimea, in-
telectualitatea, întregul nostru
popor muncesc cu abnegație și
profund devotament pentru realiza-
rea sarcinilor dezvoltării economice
și sociale a patriei, pentru îndepli-
nirea prevederilor planului de sta:
în toate sectoarele de activitate.
In primele 9 luni ale anului în curs
sarcinile de plan Ia producția glo-
bală industrială au fost îndeplinite
și depășite. Obiectivele actualului
cincinal se realizează cu succes, a-
sigurînd o temelie trainică pentru
ridicarea sistematică a nivelului de
trai al poporului pentru progresul
general al țării.
In lunile care au mai rămas
pînă la sfîrșitul anului va trebui
ca în toate sectoarele de activitate
să fie intensificate eforturile pen-
tru îndeplinirea integrală a tuturor
sarcinilor planului anual și crearea
condițiilor optime în vederea tre-
cerii la înfăptuirea obiectivelor ul-
timului an al actualului cincinal.
O atenție sporită trebuie acordată
creșterii productivității muncii, re-
ducerii cheltuielilor de producție
și îmbunătățirii calității mărfurilor
— care au o importanță hotăritoa-
re în ridicarea continuă a eficien-
ței activității economice, in valori-
ficarea resurselor de care dispune
economia noastră socialistă. Este
necesar, ce asemenea, ca organele
de partid și ce stat să se ocupe în
mod deosebit ce îndeplinirea pla-
nului de investiții, de darea în
funcțiune la termenele stabilite a
tuturor obiectiv=Jnr șt capacităților
de producție — oe care depinde
sporirea pc^nțiao.iui eînnomic al
țârii, creșterea volumului produc-
ției realizarea prevederilor între-
gului plan cincinal.
Sarcini importante revin de a-
semenea țărănimii noastre, tutu-
ror oamenilor rrcru din agri-
cultură tn stringerea recoltei și
realizarea la timp și in condiții
bune a lucrărilor a gri open-
tru asigurarea eaer producții ri-
dicate in anul viitor
Doresc, de Ia acest nun-g al
tineretului universitar, să adresez
un salut călduros. clasei noastre
muncitoare — forța principală a
societății noastre socialiste — că-
reia tineretul, întregul nostru po-
țc. ii daurei-i condițiile pe
care le are pentru învățătură. pen-
tru o viață buna, liberă îi fericită.
(Vd aplanel.
Dcresc. de asemenea, să adre-
sez țărănimii noastre, muncitori-
lor din agricultură. un călduros
salut șt să le urez succes in acti-
vitatea pe care o desfășoară. O'ii
spUue).
îndeplinirea marilor sarcini care
ne K«j in tetă ta domeniul dez-
voltării ecccomiei, stuc țel cultu-
rii. ai perfecționării continue a în-
tregii vieți sociale impune întări-
rea continuă a răspunderii in
muncă in toate sectoarele și la toa-
te nivelele de activitate. Mersul
nostru înainte, progresul societății
nu pot fi obținute printr-o activi-
tate in general ci prin muncă con-
cretă, practică. desfășurată cu
competență și răspundere de fie-
care cetățean intr-un sector sau
altul ai construcției socialiste. Fie-
care om al muncii — indiferent de
locul unde lucrează, de funcția pe
care o ocupă in ierarhia socială —
trebuie să înțeleagă că unicul cri-
teriu de apreciere a contribuției pe
care o aduce la dezvoltarea socie-
tății noastre este munca și numai
munca — cantitatea, calitatea și
eficiența activității sale sociale.
Noi apreciem și stimăm pe toți
acei care în trecut ți-au adus con-
tribuția. In diferite domenii de
activitate. ia dezvoltarea rxtetă® :
dar nimeni nu poate trăi dm me-
ritele dm trecut, fiecare trecute
ai ma&csasei eu teste forțele te
prezent, pentru crearea vutcru,.. .
Este un bun luptător pentru so-
oaliszn e rrercn-txr. acria care bu
preveni n-mie ta htpta pentru pro-
gresul gmerai ai Hcmăn.c: «o-
uaire lApteaxe paternieei-
Este dreptul socie- ■ . neostre să
promevexe pe cei care 1 .crează cu
țastune. cu energie, cu entuziasm
ce ie revin, si să-: troică in ahe
munci pe ce. care n. orespunc.
Aceasta este ederărata grijă fați
de om. grile pentru fericirea în-
tregii noastre secret-•_ a Intreg-i-
iui nostru popor • Numai așa ne
vom face da-.-'—a de contur..?
(Vii aplauze).
Iată, tovarăși ce sarcini mă-
rețe stau în fața popcrului nostru
La îndeplinirea tuturor acestor
obiective ale demitări: economice
si social-cu; Tur are a țării corpul
profesoral, unererui universitar,
trebuie să-și aducă o importantă
contribuție. Studenții, ca de alt-
fel întreaga generație -trără a
patriei noastre, sin; chemați să
joace un rol activ tn toate dome-
niile vieți: socai-poiitice, să par-
ticipe nemijlocit — alături de în-
tregul popor — la dezbaterea ma-
rilor probleme ale construcție: so-
cialiste. la elaborarea și transpune-
rea !n viață a politicii partidului
și statului nostru. Tocmai de aceea
am considerat necesar ca la întîl-
nirea cu studențimea din Bucu-
rești să dezbatem nu numai pro-
blemele legate de începerea anului
universitar, ci și probleme legate
de dezvoltarea generală a societă-
ții noastre. Nici un cetățean, cu
atît mai mult un tînăr student, un
profesor, nu poate să nu se pre-
ocupe, să nu-și spună părerea șl
să nu participe la găsirea căilor
pentru progresul rapid al patriei
noastre. Tocmai în aceasta constă
dezvoltarea democrației socialiste
— în atragerea și participarea ac-
tivă a tuturor cetățenilor țării la
progresul multilateral al societății,
la rezolvarea tuturor problemelor
politicii interne și externe a statu-
lui nostru. (Vii aplauze).
Dragi tovarăși,
Muncind pentru asigurarea bu-
nului mers al construcției socia-
liste în țara noastră, pentru ridi-
carea patriei pe noi trepte de dez-
voltare soci al-economică, de civili-
zație, ne aducem, totodată, contri-
buția la cauza generală a socialis-
mului, a progresului și păcii. Este
nn adevăr incontestabil că, cu cît
fiecare țară socialistă este mai
puternică și înfloritoare, cu atît
cresc forța și prestigiul sistemului
mondial socialist, sporește influen-
ța ideilor comunismului asupra
conștiințe: oamenilor muncii de
pretutindeni
Tocmai de aceea partidul nostru
este preocupat de faptul că între
țările socialiste există o serie de
divergențe și acționează cu perse-
verență tn direcția găsirii căilor
pentru depășirea acestora. Numai
în măsura în care țările socialiste
vor reuși să realizeze intre ele o
vrînsă colaborare in toate domenii-
le de activitate, să asigure o în-
trajutorare multilaterală in spiri-
tul internaționalismului socialist și
al marxism-leninismului — pornind
de ia asigurarea dezvoltării inde-
pendente, suverane a fiecărui stat
socialist și în același timp de la
interesele Întăririi forței și unității
întregului sistem socialist — pu-
tem asigura progresul tot mai rapid
al fiecărei țări socialiste, triumful
socialismului ri păcii In lume. (A-
plaaxe paternirei
Tineretul universitar are datoria
de a-și aduce și el contribuția la
această nobilă cauză a partidului
și poporului nostru. Acționind în
spiritul politicii internaționaliste a
partidului nostru, el trebuie să-și
dezvolte legăturile de prietenie,
colaborare și de solidaritate cu ti-
neretul universitar din toate țările
socialiste, cu mișcarea studențeas-
că democratică și progresistă in-
ternațională, să contribuie activ la
înfăptuirea idealurilor Înaintate
ale tineretului studios de pretu-
tindeni,
Anul acesta »-au împli-.i: 30 de
am de La izbucnirea celui de-al
doilea război mondial. Aceasta ne
rea----teș-e cile jertfe a trebui: să
dea cmemrea, vite jerte a dat
poporul nostru cin cauza lipsei de
unitate a k-rte':r progresiste, a făp-
tuim că s-au făcu: concesii ias-
cu~uiuu fortelcr agrest re. De
aceea, ronsiderâ.-T. că astlri e«e
mai important ea onetad aâ arfi»-
săm ta vvdecea uzuri: tuturor for-
Hor anu.-npenalisz* mîc-ua larg
front de luptă i=pctr .a impecîa-
i smulu. fiind	că. actit-
nind unite, aceste forte po: pie-
dica imperialism® să arunce otne-
rnrea ict-—un nou rlxboc mooa ii.
ț'X	pacea ir. lume. LKalaaze
p« iertare).
Pamind de la răspunderea t>e
care o are ir. fata poporului, in
fata mitrăm ră-.-jlittzae interna-
ționale. Româna militează activ
peet.-u decresltarea cc’abcrrăru eu
tsete statele, fără deosebire de o-
rinduire socială. Ea acti-cnează neo-
boșit pentru înfăptuirea securității
europene, lichidarea focarelor de
încordare, a pericolului de război
pe coatiftennH noștri ș In întrea-
ga lume, realizarea destinderii in-
îernationaje. Fundamental in asi-
gurarea acestor deziderate majore
ale umanității este respectarea
neabătută a independenței și suve-
ranității naționale, a egalității in
drepturi, a dreptului fiecărui popor
de a-și hotărî singur soarta, cores-
punzător intereselor și aspirațiilor
saie supreme — fără nici un ames-
tec din afară.
Noi apreciem că in condițiile de
astăzi fiecare popor, mare sau mic,
poartă răspunderea pentru salvgar-
darea securității mondiale și tre-
buie să-și aducă contribuția la so-
luționarea problemelor internațio-
nale. la dezvoltarea colaborării și
asigurarea păcii.
în lumea de astăzi devine tot mai
necesar să se pună capăt pentru
totdeauna folosirii forței în relații-
le dintre state, să se asigure solu-
ționarea tuturor litigiilor și dife-
rendelor pe calea tratativelor, a
discuțiilor pașnice, constructive. în
această privință s-a dovedit a fi
deosebit de eficace metoda, veri-
ficată de viață, a dezvoltării unor
largi relații de colaborare între
state și națiuni, a promovării prin-
cipiilor coexistenței pașnice între
țări cu orînduiri sociale diferite.
Doresc ca la această adunare să
exprim, încă o dată, solidaritatea
noastră cu lupta poporului vietna-
mez pentru dezvoltarea liberă și
independentă a patriei sale, să ex-
prim dorința întregului nostru po-
por de a se pune cit mai iute capăt
războiului din Vietnam, de a fi re-
trase trupele Statelor Unite și ale
aliatilor lor, de a fi lăsat poporul
vietnamez să-și rezolve problemele
singur, corespunzător voinței sale,
fără nici un amestec din afară.
(Aplauze puternice).
De asemenea, ne exprimăm în-
grijorarea față de continuarea și a-
gravarea conflictului din Orientul
Mijlociu și dorința noastră de a se
ajunge Ia soluționarea grabnică a
acestui conflict pe baza Rezoluției
Consiliului de Securitate din 1967.
realizindu-se retragerea trupelor
izraeliene de pe teritoriile arabe
ocupate și asigurarea independen-
ței și integrității tuturor statelor
din această zonă a lumii. Expri-
măm această opinie pornind de la
faptul că pacea și securitatea in-
ternațională sînt o cauză supremă
a tuturor popoarelor, a întregii o-
meniri și cu toții trebuie să mili-
tăm, cu toate forțele, pentru a se
instaura pacea pe toate continen-
tele globului.
Tineretul nostru studențesc, ti-
năra generație a țării trebuie sâ
consacre acestui măreț țel elanul
său viguros, energia sa clocotitoa-
re, militînd împreună cu întregul
nostru popor, sub conducerea par-
tidului comunist, pentru asigurarea
triumfului țelurilor socialismului,
ale păcii și progresului in întreaga
lume.
(Urmare din pag. l-a)
Dragi tovarăși studanfi,
Partidul comunist, guvernul ță-
rii, întregul popor dau o înaltă a-
predere tineretului studențesc din
patria noastră, crescut și format în
condițiile orinduirii noi. devotat
partidului lega: trup și suflet ce
interesele si aspirațiile poporului,
aie Kxnetăpi noastre socahste. La
acest începu: ce an unisersitar vă
adresez vouă, întregii studențim:.
îndemnul de a munci cu rivnă și
pa*une pentru a cuceri grandioasa
citadelă a științei moderne, pentru
a vă îmbogăți continuu mintea cu
uriașele descoperiri ale geniului
uman cu mărețele cuceriri ale cu-
noașterii cor.temparane. Stat incre-
cmva: că veți depune toate efor-
turile pentru a vă îndeplini înalte-
le îndatoriri ce vă revm — și vă
urăm din toată inima să încheia?
tnu: pe care H inaugurăm astăzi
cu retuitate strălucite ia invățâ-
turi. cu noi realizări ta pregătirea
pentru muncă și viață. (Aplauze
puternicei.
Urez, de asemenea, cadrelor di-
dacuce it învățămîntul superior,
senatelor universitare și consiliilor
profesorale noi și tot mai impor-
tante sucevse ia ridicarea nivelu-
iui științific al predării, in forma-
rea tinerei generații, în întreaga
lor munca r. t:lă și de mare răs-
pundere. (Aplauze puternice).
Avem dep-.ma cons-ingere că în-
vățămlntul superior va înscrie noi
realizări de seamă in efortul ge-
nerai al pepenelui nostru pentru
progresul economiei, știtaței și cul-
turii. pentru realizarea amplului
program trasat de Congresul al
X-lea al partidului ta vederea fău-
ririi societății socialiste multilate-
ral dezvoltate in România. (Vii a-
planze). Vă doresc tuturor — pro-
fesori, conferențiari, lectori, asis-
tenți și studenți — din București
și din Întreaga țară — multă pu-
tere de muncă, sănătate și fericire
ta viată, (Aplauze puternice; urale.
Se scandează minate în șir:
„Ceaușescu", „P.C.R.“ Cei prezenți
la adunare ovaționează îndelung
pentru partid, pentru Comitetul
Central).
stat. Studentii flutură buche-
te de flori. Tovarășul Nicolae
Ceaușescu și ceilalți conducă-
tori de partid și de stat urcă
la balconul clădirii Academi-
ei de studii economice. Minu-
te in șir nu contenesc uratele
tn întreaga piață.
Cuvintul de deschidere a
mitingului a fost rostit de
p-of. univ. Miron Constantines-
ministm-J inii;ămintului.
ir, OL-nzzr.ua-e au luat cuvintul
ar docent Jean Luves u.
-sctonU I rure-ruța din But -
-ești, oo-tf. Uie G>«earg..e.
ifi-ti7 al Comitetului de
partid de la Institutul de con-
strucții. studenta Doina Mate-
&SCU. din anul V al Institutu-
lui medico-farmaceutic, prof.
tir. docent George Bărănescu,
-ectorul Institutului politehnic
București, studentul Constan-
tin Ungureanu, din anul I al
Academiei de studii economice
și Irlmie Nicolae. președintele
Consiliului Uniunii Asociații-
'o- Studențești din centrul u-
niversitar București.
In uralele și ovațiile entu-
ziaste ale miilor de partici-
panți la miting a luat
cuvintul tovarășul XICOLAE
CEAUȘESCU.
Cuvintarea secretarului ge-
nerai al partidului a fost sub-
liniată in numeroase rinduri
de aplauze puternice, de urale
marcind atașamentul profund
al întregului tineret studios al
țării față de partidul comunist,
față de conducerea sa. Pre-
țioasele indicații date de to-
• arășul Nicolae Ceaușescu
corpului profesoral, studenți-
mii, îndemnul adresat noilor
promoții de intelectuali de a
se încadra efortului general al
națiunii noastre, acolo unde e-
conomia țării are nevoie de ei
și unde se făuresc toate bunu-
rile materiale și spirituale, au
fost primite cu deplină satis-
facție de către masele de stu-
denți, cu dorința vie de a fi cît
mai folositori țării și poporu-
lui român, măreței opere de
construire a socialismului.
Mitingul studenților bucu-
Tovarășul Xicolae Ceaușescu tăind panglica inaugurală a primului eorp
de clădiri al noului edificiu al Institutului politehnic
S-a deschis
noul an universitar
reșteni s-a transformat In-
tr-o manifestare plină de în-
suflețire a adeziunii neclin-
tite a tineretului, a întregului
popor la politica marxist-le-
ninistă promovată consecvent
de partid, pentru înflorirea
României, pentru făurirea o-
biectivului stabilit de Congre-
sul al X-lea — societatea so-
cialistă multilateral dezvolta-
tă.
Deschiderea noului an de in-
vățămînt superior a prilejuit
festivități asemănătoare și în
alte centre universitare din
țară la care au participat mii
de studenți, cadre didactice,
oameni de știință și cultură.
La manifestări au luat parte
conducători de partid și de
stat: la Iași — Ion Gheorghe 1
Maurer, la Cluj — Paul Nicu-a
lescu-Mizil, la Galați — Gheor- *
ghe Pană, la Brașov — Gheor-
ghe Rădulescu, la Tg. Mureș
— Virgil Trofin, la Timișoara
— Iile Verdeț, Za Craiova —
Leonte Răutu.
*
Intr-o atmosferă însuflețită,
de puternic entuziasm, partici-
panții la festivitățile prilejuite
de deschiderea noului an uni-
versitar au adoptat telegrame
adresate Comitetului Central
al Partidului Comunist Român,
tovarășului Nicolae Ceaușescu,
în care studenții, cadrele di-
dactice, întregul personal știin-
țific și tehnic din centrele
universitare își exprimă atașa-
mentul față de politica parti-
dului, hotărirea de a ridica pe
noi trepte nivelul învățămîntu-
lui, creația științifică, de a
munci cu abnegație și devota-
ment pentru edificarea socia-
lismului în scumpa noastră
patrie.
Adunări consacrate deschi-
derii noului an de învățămînt
universitar au avut loc și la
Bacău, Baia Mare, Constanța,
Oradea, Petroșani, Pitești, Plo-
iești, Suceava.
sec

Aniversări școlare
la Cojocna
si Ciochina
Duminica trecută, în co-
muna Cojocna din jude-
țul Cluj, a avut loc un e-
veniment deosebit, prile-
juit de aniversarea a 175
de ani de existență a școlii
generate din comună. De
la înființare, școala și-a a-
dus un aport prețios la
răspîndirea științei și cul-
turii in rîndul sătenilor.
Mul(i din foștii profesori
și elevi prezenti la aceas-
tă sărbătorire au evocat
momente din istoria trecu-
tă a școlii și au evidențiat
condițiile bune în care se
desfășoară astăzi, in școală,
procesul de invătămint
Festivitățile desfășurate cu
această ocazie au prilejuit
intîlnirea a mai multor ge-
neratii de elevi, care au
participat, împreună cu
dascălii și elevii de astăzi,
la programul interesant și
Școala generală din Cojocna
variat prezentat de forma-
țiile artistice ale școlii.
In urmă cu o sută de ani.
Școala din Ciochina, jude-
țul Ialomița, își primea
prima serie de elevi. La
28 septembrie s-a sărbăto-
rit, într-un cadru festiv,
centenarul scolii, la care
și-au dat intilnire foștii
elevi, profesorii și tinăra
generație de astăzi a șco-
lii.
La adunarea festivă a
hiat cuvintul, printre al-
ții, directorul școlii, care
a prezentat istoricul șco-
lii și realizările ei de astăzi,
exprimind angajamentul
întregului colectiv didactic
de a munci neobosit pen-
tru a contribui și mai de-
parte la realizarea sarcini-
lor pe care partidul le-a
trasat învățămîntului.
V. APOSTOL
„Căutătorii
de comori44
In scopul educării patri-
otice a pionierilor și șco-
larilor prin cunoașterea
istoriei poporului nostru,
a frumuseților și bogățiilor
ținutului natal, consiliul
organizației pionierilor de
la școala generală din co-
muna Chiojdeanca a orga-
nizat o serie de acțiuni ca-
re să stimuleze preocupări-
le pentru formarea unei
colecții muzeistice in școa-
lă.
Pînă acum au fost selec-
ționate peste 170 unelte de
muncă, cusături populare,
ustensile pentru industria
casnică, vase de lut, docu-
mente de interes istoric,
cultural etc. care atestă o-
biceiurile, ceremoniile și
jocurile populare ale locu-
itorilor comunei. Faptul
că pionierii au început să
cerceteze trecutul satului
pentru a pune bazele unui
muzeu a mobilizat și pe
mulți dintre locuitori, ca-
re au pus la dispoziția mu-
zeului obiecte de artă popu-
lară vechi.
Completat cu unele mate-
riale legate de specificul
etnografic și folcloric al lo-
calității, cu fotografii etc.
muzeul de Ia Școala gene-
rală din Chiojdeanca va
constitui un mijloc impor-
tant în însușirea istoriei
locale de către elevi.
Drumețiile, vizitele, in-
tîlnirile cu bătrînii satului
și alte acțiuni propuse pen-
tru nou! an școlar vor îm-
bogăți muzeul școlii și vor
completa monografia satu-
lui, pe care colectivul di-
dactic al școlii, împreună
cu elevii, și-au propus să o
întocmească.
ProL ANDREI PETRE
Horticultori
pasionați
La Școala generală din
comuna Reteag, județul
Bistrița-Năsăud, există un
cerc de horticultură care a
obținut rezultate deosebite
in activitate. Grupați in
funcție de preferințe, micii
horticultori, îndrumați cu
pricepere și răbdare de
profesorul Romulus Măr-
gineanu, îngrijesc arbuștii,
florile și legumele de pe
terenul experimental al
școlii. Activitatea practică
a cercului este completată
de ședințe de lucru la care
membrii cercului susțin re-
ferate cu teme interesante
ca „Plante medicinale"
„Cum folosim grădina din
jurul casei" etc.
Participînd în număr ma-
re la acest cerc, elevii și-au
însușit foarte bine materia
predată la lecțiile de bota-
nică, iar datorită pregătirii
lor practice au devenit de
un real folos părinților în
activitățile horticole.
Anul acesta membrii cer-
cului vor efectua cu precă-
dere lucrări de îngrijirea și
întreținerea culturii vi-
ței de vie și a pomilor fruc-
tiferi.
Roadele unei
munci organ zate
Cu mult elan elevii Școlii
generale din comuna Sat-
chinez, județul Timiș, au
muncit sub îndrumarea
profesorilor de agricuitură-
biologie pe terenurile legu-
micole și viticole ale co-
operativei agricole de pro.
ducție din localitate.
In timpul acestei activi-
tăți. elevii au dobîndit nu-
meroase cunoștințe agrico-
le, au îndrăgit această mun-
că, mulți dintre ei luind bo-
tărirea ca după absolvirea
școlii generale să-și conti-
nue studiile pentru a se de-
dica muncii agricole. In fe-
lul acesta, activitățile prac-
tice au reușit să le for-
meze elevilor priceperi
și deprinderi și să le sti-
muleze dragostea pentru
meseriile din domeniul a-
griculturii.
O mărturie a rezultatelor
pozitive obținute o consti-
tuie și faptul că activita-
tea elevilor a fost recom-
pensată cu o sumă impor-
tantă de bani, care com-
pletînd fondurile școlii, va
permite achiziționarea u-
nor mijloace tehnice di-
dactice moderne.
Prof. L. DUNAJECZ
s. e,
•|v|e|n

Sesiune de lichidare
Ministerul învățămîntului
aduce la cunoștința celor
interesați că profesorii, în-
vățătorii și educatoarele în
funcție la data de 15 martie
1969 care nu au obținut de-
finitivarea in învățămînt —
fie că au fost respinși de 3
ori la acest examen, fie că
din diferite motive nu s-au
prezentat la el și au pier-
dut astfel dreptul să-l mai
dea — se vor putea pre-
zenta, in mod excepțional,
la sesiunea de lichidare, or-
ganizată in acest scop in
vacanța de primăvară a e-
levilor din anul școlar
1969/1970.
înscrierile pentru aceastS
sesiune urmează să se facă
prin direcțiunile școlilor,
la inspectoratele școlare ju-
dețene.
Inspectoratele școlare ju-
dețene (municipiul Bucu-
rești), după verificarea do-
sarelor candidaților înscriși
vor efectua inspecțiile spe-
ciale in trimestrele I și II
ale anului școlar 1969—1970.
Examenul se va desfășura
după programele în vigoare
pentru examenul de defini-
tivare în învățămînt
PAGINA 2
DEBIT JL AC ’VITĂTII
«
PRACTICE LA CLASA A IX A
• Cînd eforturile școlii sînt corelate cu sprijinul întreprinderii ® Practica să facă permanent
Formalismul este o
boală incurabilă
a comisiilor metodice ?
apel la cunoștințele de fizică, chimie, matematică • Nevoia unui îndrumar al practicii
• Cursuri pentru cei ce conduc practica •
Ceea ce caracterizează in mod pronunțat activitatea Ia clasele a IX-a și
■ X-a ale școlii generale de 10 ani este profilul practic dat de instruirea în
producție a elevilor acestor clase, paralel cu însușirea cunoștințelor de cul-
tură generală. Primele roade ale acestei orientări în direcția pregătirii teo-
retice și practice pentru profesie se pot constata încă de pe acum, după nu-
mai trei săptămini de școală. Elevii dovedesc un interes deosebit pentru
munca practică în producție. Aceasta trebuie să ne stimuleze în asigurarea
celor mai bune condiții ca pregătirea pentru profesie să se realizeze cu suc-
ces, dind satisfacția așteptată de elevi și de părinții acestora. Raidul în-
treprins de redacția noastră își propune să prezinte cîteva aspecte sesizate
la acest început de an și să facă unele sugestii pentru bunul mers pe mai
departe al activității de instruire practică.
Problema instruirii practice în
producție a elevilor clasei a IX-a
este de o importanță esențială pen-
tru succesul școlii de 10 ani. Toc-
mai de aceea, cu multe luni înain-
tea deschiderii cursurilor școlare,
atît pe linia organelor de stat ale
invățămîntului. cit și în coloanele
presei de specialitate s-a atras a-
tenția conducerilor de școli asupra
necesității de a se lua toate măsu-
rile pregătitoare, astfel incit prac-
tica în producție să se desfășoare
în bune condiții încă din primele
zile de școală.
Dintr-un sondaj făcut in mai
multe școli de 10 ani din Capitală
și din județul Galați rezultă că în
mare parte instruirea practică a în-
ceput așa cum fusese planificată,
adifă la profilurile și în întreprin-
ugple dinainte stabilite.
Școala generală nr. 163 din
sectorul 7 al Capitalei, cele 3
clase a IX-a desfășoară practica la
întreprinderea de agregate frigori-
fice, la întreprinderea pentru pre-
lucrarea lemnului-mobilă și în ate-
lierele proprii pentru croitorie și ar-
tizanat. Celor 2 grupe, de cîte 16
elevi fiecare, ce-și fac instruirea
practică la întreprinderea de agre-
gate frigorifice, sub conducerea
prof. maistru Ion Petre, li s-au fă-
cut în prima zi de practică o temei-
nică instruire asupra tehnicii secu-
rității și protecției muncii, după ce,
bine documentat și cu multă însu-
flețire și tact pedagogic, profesorul
maistru le-a vorbit despre frumu-
sețea și perspectivele profesiei de
lăcătuș agregate frigorifice. Totoda-
tă elevilor li s-au dat indicații asu-
pra modului de lucru cu caietul de
practică în care ei vor face schița
fiecărui obiect lucrat și vor descrie
procesul tehnologic. Aceasta, ne-a
srus maistrul instructor, îl deprin-
de me elev cu o muncă sistematică,
bt^ concepută, iar, pe de altă parte,
îi creează deprinderi de muncă or -
donată, disciplinată. Pentru ca ni-
velul pregătirii practice realizat în
clasele a IX-a și a X-a ale școlii
generale să depășească cadrul în-
gust al instruirii „meșteșugărești"
este necesar ca în întregul proces
de instruire practică să se facă per-
manent apel la cunoștințele de fi-
zică, chimie, matematică ale elevi-
lor, caietul de practică să oglin-
dească fiecare fenomen vizat de a-
ceste discipline în efectuarea pie-
selor sau a diferitelor lucrări.
In cea de a doua zi de practică
cele două grupe ale prof. Ion Pe-
tre, pe baza înțelegerii prealabile
cu întreprinderea au luat contact
cu procesul tehnologic 6e an-
samblu. vizitînd și primind explica-
ții la fiecare sector de muncă. E-
levilor li s-a explicat în ce constă
specificul lucrului la secțiile de
dezmembrarea agregatelor, degre
sarea și spălarea pieselor, reparti-
zarea pieselor pe secții pentru re-
condiționate, montaj, rodajul la
bancul de probă, finisare și vopsi-
re, după care au fost repartizați
pentru muncă efectivă. Pentru în-
suflețirea eu care elevii, muncito-
rii și conducerea acestei întreprin-
deri au inaugurat colaborarea din-
tre școală de cultură generală și
producție este relevant exemplul
elevului Anghel Marian, care lu-
crînd sub îndrumarea strungarului
Nicolae Constantin a reușit după
prima zi de practică efectivă să
strunjească 40 de piese. Pentru
buna desfășurare a zilelor de prac-
tică conducerea întreprinderii a
delegat pe maistrul Vasile Grozea
care împreună cu maistrul instruc-
tor al școlii asistă și îndrumă ac-
tivitatea practică a fiecărui elev.
Ei sînt convinși că. în condițiile u-
nei preocupări bine conjugate și
coordonate din partea școlii și a
întreprinderii, instruirea practică a
elevilor clasei a IX-a și a X-a va
obține un succes deplin pe linia țe-
lurilor fixate de partid pentru ac-
tivitatea școlii generale de 10 ani.
Prof. maistru Ion Petre este de
părere că pentru succesul deplin
al instruirii practice, pentru reali-
zarea unei culturi tehnice adecvate
se simte nevoia unor ore speciale
de tehnologia meseriei. In acest
sens am reținut propunerea lui ea
din cele două ore afectate săptămî-
nal studiului electrotehnicii una să
poată fi folosită pentru tehnologia
metalelor la clasa a IX-a iar la
clasa a X-a această oră să poată fi
utilizată pentru tehnologia meseri-
ei. Am reținui propunerea eu
convingerea că va fi examinată și
soluționată de către direcția de re-
sort din minister.
La aceeași școală. 163. două cla-
se a IX-a de fete, fac instruire
practică la croitorie și artizanat în
atelierul propriu. Pină acum însă
nu s-a adus în școală decit o parte
din utilajul necesar muncii prac-
tice. astfel incit prof. maistru A
lexandra Birman nu a putut trece
la lucru efectiv cu toate cele 6 gru-
pe de care se ocupă. Cu toate aces-
tea. din primele lecții de practică
am reținut accentul pus de pro-
fesoară pe dezvoltarea gustului
pentru frumos. Ea a examinat cu
elevele unele probleme de bază ale
artei decorative (ce este, din ce se
inspiră, elementele folosite, armo-
nia culorilor, locul elementelor fol-
clorice) exemplificîndu-le cu obiec-
te și materiale executate personal.
Elevele au fost, de asemenea. în-
drumate asupra meniului cum sa
ține evidența lucrărilor în caietul de
practică și asupra alcătuirii devizu-
lui pentru fiecare obiect în parte.
Profesoara maistră Alexandra Bir-
man și-a adunat o bogată colecție de
material didactic de artizanat care
ilustrează specificul folcloric din
mai toate regiunile țării. Am notat
aceeași receptivitate și însuflețire a
elevelor pentru orele de practică,
precum și unele greutăți. Dintre a-
cestea nevoia unui îndrumar elabo-
rat da direcția de resort din Minis-
terul Invățămîntului sau de Insti-
tutul de științe pedagogice cu in-
dicații care să suplinească lipsa pro-
gramelor pentru orele de practică,
mai ales în cazurile cînd acestea nu
se efectuează în întreprinderi ei se
desfășoară în ateliere organizate în
școală. De asemenea am retinut
propunerea ca să se organizeze
cursuri de instruire și cu profeso-
rii maiștri, de genul cărora au fost
organizate cu profesorii care pre-
dau la clasa a IX-a obiectele de
cultură generală. Aceste cursuri ar
putea fi inițiate, de pildă, in va-
canța de iarnă a elevilor si ar pu-
tea să soluționeze numeroase pro-
bleme de ordin metodic ce se ri-
dică în munca celor care se ocuoă
de instruirea practică a elevilor
clasei a IX-a a școlii de cultură
generală.
Un start bun al practicii în pro-
ducție au luat și alte școli gene-
rale din Capitală, ca, de pildă.
Școlile generale nr. 146. 141. din
Sectorul 6 sau Școala generală nr.
32 din sectorul 2. La această
școală funcționează o clasă a IX-a
ai cărei elevi fac practică la uzina
Electroaparataj sub conducerea
prof. maistru Vasile Mareș. Direc-
torul școlii prof. Francisc Francisc
ne-a relatat că, după primele re-
zultate obținute de elevi la prac-
tică, s-a întărit convingerea, ex-
primată de conducerea întreprin-
derii încă de la încheierea con-
tractului cu școala, că la absolvi-
rea clasei a X-a elevii vor putea
obține foarte ușor calificarea pen-
tru profesia de montatori aparate
electrice. La Școala generală nr. 2
din comuna Independența, județv’
Galați, practica celor 29 elevi ai
clasei a IX-a se desfășoară sub
conducerea ing. loan Ispas de la
C.A.P., care-i inițiază pe elevi in
zootehnie, legumicultura și viti-
cultură. Inspectorul general al
Inspectoratului școlar din Galați,
prof. Eugen Cioroparu, ne-a rela-
tat buna coordonare realizată in-
tre întreprinderea 11 Iunie și Uzir.a
mecanică din Galați cu Școala ge-
nerală nr. 28 pentru desfășurare;,
practicii în producție a elevilor
clasei a IX-a. Inspectorul școlar
sef pentru sectorul 6 din Capitală
prof. Teodor Novac sublinia spri-
jinul deosebit dat de conducerea
Uzinei de mașini electrice, cea e
întreprinderii ..Tricotajul roc"
si cea a centrale: P T.T pejsiry
efectuarea in bune condiții a prac-
ticii in producție a elevilor Vas-,
a IX-a. Din păcate mui»: eMe Sa
treprinderi din Capitală ?.-sn ~-.i
nifestat nici un intere* -e;.“
practica in p?oductie a eiev..cr
După re* rtăriie tv--arățusu
spector V.-- e Dir.x de la :s:-
toratui șooiar al zuaeKii.
multe sco.i generaie de 19 ani sî-t
nevoite să reeo-ive această pro-
blema apeiind la «ir.Le oers
naie ai*e dinectorijcr s: profesori-
lor. Dacă c;n isv./.— -«are ir. j«sa
retpectivâ excita elevi ai râme pa
rint: lu.rează m rrnd jcerea unor
întreprinderi. atunci nrardea ir
producție se oo-.te ..aranja*. Dacă
nu. se găsesc o mulțime de ccntra-
argumente. O atitudine negativ?
față de practica în producție a
elevilor a fost înre"istratâ de pildă
la Filatura „Dacia" care n-a vrut
nici măcar să primească elevi la
practică, la I.K.A. 3 si la alte în-
rreprinderi. Cum astfel de atitu-
dini au fost semnalate și in unele
județe este imperios necesar ca
problema să fie soluționată ur-
gent la nivelul ministerelor res-
pective. Acestea trebuie să dea
dovadă că au înțeles, mai întii. că
instrucția și educația tineretului
este nu numai o problemă a invă-
țămîntului ci una din preocupă
rile întregului popor și. apoi, că
instruirea practică a elevilor clase:
a IX-a a școlii generale este strins
legată de viitoarele cadre de mun-
citori care vor lucra in intreprm
deri.
Raid anziîem rvn-l zâ: d»
CONST. RÂDOI
De un timp și-a făcut loc for-
malismul în activitatea metodică
desfășurată la nivelul școlilor, ac-
tivitate care, prin însăși menirea
ei trebuie să fie promotoare a
spiritului novator. Nu de puține
ori am remarcat în discuțiile pur-
tate cu cadrele didactice impresii,
opinii, concluzii care exprimau in
formulări diferite ideea că se dis-
cută lucruri cunoscute și arhicu-
noscute.
Chiar dacă este o doză de exage-
rare trebuie recunoscut că multe
din comisiile metodice din școli
sint foarte departe de menirea lor.
De aici și foarte indreptățitele cri-
tici ce le-au fost aduse atît in
presă, cit și în cadrul diferitelor
consfătuiri ale cadrelor didactice.
Pot deveni comisiile metodice
adevărate forme de perfecționare
profesionala ? Pot fi viabile, utile
ți eficiente? Oare cum si-ar pu-
tea ele redobindi vitalitatea ? —
iată întrebări care ar menta să
facă obiectul unor dezbateri șt în
cadrul inspectoratelor școlare, că-
rora, prin Legea învățăm: Ttului.
ie revine sarcina de a organiza și
îndruma aceste activități.
Din dialogurile pe care le-am
avut cu mai mulț; profesori pe
tema activității comisi iior meto-
dice transe ;em rr^ Im doțiâ.
Prof. ELENA BRÎNDUȘA:
„Nu-i de vină forma,
ci formaliștii care
conduc munca
metodică"
— Știm eâ in sene* dv r« Aesfâ-
soară activitatea sui mite
medice. Și-an dovedii ele pe de-
plin nîHțtalea ? Sr t de Man ia
ar-amliai ■■■al aci .ilare ?
siile metodice, cercurile pedago-
gice, consiliile profesorale etc.
Dacă renunțăm la comisiile meto-
dice numai pentru simplul motiv
că trecerea anilor le-au perimat
înseamnă, de fapt, să începem ia-
răși cu întregul cortegiu de cău-
tări ale începutului.
— Aceasta este și părerea marii
majorități a celor cu care am dis-
cutat. Dar mai sint și alții eare so-
cotesc studiul individual singura
și cea mai bună formă de perfec-
ționare profesională, iar dintre for-
mele organizate, utile și eficiente
numai eeie superioare cum ar fi
de pildă, cursurile postuniversi-
tare organizate de Institutul cen-
tral de perfecționare a cadrelor
didactice.
— Noi sintem de părere că ce-
rințele actuale ale procesului ce
învățămînt necesită o perfecțio-
nare continuă și în forme vana.e.
fiecare din aceste forme avind spe-
cificul și nivelul său. Ca om care
lucrez □enrijiocit in școală
permit să pornesc de ia observat-a
că mai sînt m’ee: care fac din sta-
diul individual o „cenușăreasa- =
acririUțu cinice, eâ ’-c școi: sin*
în-.-â tătari £ profesori fără ezpe-
nentă. că aîțf_ deși în virstă. an
cunoștințe rămase în urmă. In sfU-
«tt. mai există și categoria oeiw
c-omozi care își «niwțtoneazâ cisc
ccvețri motive „oojectlve" per.rj a
justifita absența ier de la ir.. >^-
tea didacuco-mseUxiicâ. ResurrArvu
la munca organîsată in cair„l >■<-
nustJcr metodice ar Fi o poartă des-
chisă rutine; și comodității intelec-
tuale. Cred că fără comisii meto-
dme cei pe care i-am citat ma: sus
ar respira ușurați. Alții, insă, ect
care au preocupări de studiu, care
se pregătesc pentru a obține gra-
dele didactice, nu vor privi nici-
odată participarea lor Ia ședințele
comisiilor metodice ca o simplă
— Să reeenaașlem insă că. intr-
■devăr. ueie scțtani ale comisiilor
■aetediee cet niște simple formali-
tăți, simple pesete dintr-u plan
care trebnie îndeplinit.
— Asta așa este. Nu neg faptul
că activitaeea metodica poate fi
acuzată de formalism. Dar cred că
pe nedrept se aruncă vina pe
forma de ccgar.îzare a comisiilor
metodice. Nu-i de vină forma, ci
fn-maliștii din unele școli, adică
acei directori, acei responsabili de
comisie sau chiar învățătorii și
profesorii care nu se străduiesc su-
ficient să dea de la o etapă la alta
un conținut nou, interesant activi-
tății metodice.
— Ue ar trebui întreprins atunci
pentru a face mai interesantă acti-
vitatea metodică ?
— întii cred că trebuie creat un
cadru propice pentru cultivarea in-
teresului și setei de studiu. Comi-
s.a metodică trebuie transformată
intr-un colectiv de lucru, într-un
laborator de creație didactică. în
fiecare școală munca în cadrul co-
misiilor trebuie să fie cea care să
stimuleze cercetarea pedagogică,
pregătirea pentru examenele și co-
locviile de grad, elaborarea unor
lucrări și comunicări metodico-ști-
ințifice. Am încercat să facem cîte
ceva în acest sens și în școala
noastră, dar, desigur, mai multe
avem de făcut de acum înainte.
Activitatea comisiilor metodice de
la noi se ghidează după un plan
de perspectivă întins pe 4 ani —
asta pentru a nu ne repeta ; pentru
a nu crea paralelisme. In mod o-
bișnuit, în cadrul comisiilor se con-
centrează întreaga activitate. Fie-
care profesor participă activ la șe-
dințele periodice, la întocmirea
referatelor, la elaborarea liste-
lor bibliografice pe diferite teme,
la analiza programelor și manua-
lelor. Comisia coordonează inter-
asistențele. schimbul de experiență,
organizează expoziții didactice, ex-
cursii școlare cu temă.
— îmi închipui că la bunul mers
ăl activității metodice contribuie
mult inițiativa dv. Simțiți nevoia
unor îndrumări din partea orga-
nelor superioare de învățămînt ?
— Da. Nevoia unei îndrumări se
simte, mai cu seamă că ea n-a
fost aproape de loc prezentă. Dar
să fim drepți, n-am vrea acum o
îndrumare care să ne sufoce, care
sa ne dea tipare fixe, care să nu
se potrivească realităților concrete
din școala noastră. Pe plan central
am vrea mai multă literatură pe
această temă. (De fapt, mai mult,
e greșit spus pentru "ă nu există
de loc) La nivel județean am vrea
un mai larg schimb de experiență
Îndeosebi ia ce privește activita-
:ea comisiei metodice a diriginților.
în sCrsit, am vrea odată și odată
realizate deriderate mai vechi:
crearea unor cabinete metodice, a
unei case a «urpultii didactic, a
unei biblioteci pedagogice care să
ne ajute nemijlocit în muncă. Tre-
buie făcut ceva pentru înviorarea
activități: metodice.
Prof. VASILE VELICAN:
„Comisiile metodice
trebuie să devină
organe ale muncii
metodice concrete
și operative"
La Inspectoratul școlar al muni-
epiul-iî București l-am întîlnit pe
prof. Vasile Velican, inspector de
specialitate, care de cîțiva ani, în
emaberare cu prof. Teodor Novac,
inspector șef pentru seciorul VI
al Capitalei, a întreprins un studiu
mai ampîu asupra activității co-
misiilor metodice din școli. Rodul
acestui studiu — o lucrare pe a-
ceastă temă — se află în curs de
apariție Ia Editura didactică și pe-
dagogică. Discuția — evident mai
largă decît o putem noi concentra
in rîndurile de mai jos — a por-
nit de la situația concretă a acti-
rftătii unor comisii metodice din
școli.
— Care sînt după părerea dv.
eanzele care au generat atmosfera
actuală de lineezeală și de nestabi-
litate a comisiilor metodice ?
— Principala cauză o constituie
după părerea mea formalismul ma-
nifestat atît în organizarea cît și
în conținutul activităților desfășu-
rate. Dar ce anume a dus la această
activitate formală ? — veți întreba.
In primul rînd caracterul eterogen
al multor comisii. Se știe că de
cele mai multe ori sînt grupați
în aceeași comisie profesori de spe-
cialități diferite, uneori nici măcar
înrudite. Aceasta pentru că se do-
rește cu orice preț constituirea u-
nor comisii metodice chiar dacă
condițiile concrete nu permit a-
ceasta. Dezbaterile în asemenea
comisii eterogene vor să mulțu-
mească pe toți și de fapt nu mul-
țumesc pe nimeni. în al doilea rînd
formalismul este generat de folo-
sirea în mod abuziv a anumitor
forme de activitate. De pildă, o
preferință deosebită, dusă pînă la
exces, s-a arătat în ultimii ani
pentru referate. Mereu aceleași,
ele s-au transformat în searbăde
teoretizări și compilări au dus
vrînd-nevrînd la tratări rupte de
realitățile concrete din școală. în
al treilea rînd, formalismul a fost
determinat în bună măsură și de
paralelismul care se creează de
multe ori între diferitele forme de
activitate metodică din școală sau
din afară (comisii, consilii profeso-
rale, cercuri pe specialități etc.).
— Cum poate fi delimitat —
după părerea dv. — locul comi-
siilor metodice in ansamblul ac-
tivității de perfecționare profe-
sională ?
— S-a creat, din păcate, o falsă
părere despre atribuțiile comisii-
ilor metodice, acreditîndu-se ideea
că ele ar putea sau că ar trebui
să rezolve foarte multe probleme.
Or, se pierde din vedere că aceste
organe sînt numai o verigă în ca-
drul sistemului de perfecționare.
Ele își aduc contribuția îndeosebi
în ce privește perfecționarea peda-
gogico-metodică a cadrelor didac-
tice și mai puțin în domeniul îm-
bogățirii cunoștințelor de speciali-
tate. De fapt ele, sînt un prilej
de a realiza un util și rodnic
schimb de experiență numai la
specialitatea respectivă și încă în
condițiile unei anumite școli.
— Deci cum ați defini comisi-
ile metodice ?
— Ca organe ale muncii me-
todice concrete și operative din
școală. Și aș sublinia cu două li-
nii caracterul concret și operativ
al acestora. De pildă, discutarea
:n cadrul comisiei metodice a
cauzelor care au dus la diferite
lipsuri în pregătirea elevilor în-
tr-o anumită perioadă a anului
școlar este firesc să intereseze pe
toți membrii comisiei. Dimpo-
trivă, dezbaterea unei probleme
care nu are rădăcini în realitatea
imediată a școlii iese din sfera
atribuțiilor comisiei metodice.
— Este necesară o «vitalizare
a activității comisiilor metodice ?
Ce propuneri ați avea in acest
sens ?
— în viitor cred că trebuie să se
înființeze comisii metodice nu-
mai în unitățile școlare unde sînt
create condiții prielnice, de pildă
unde sînt cel puțin trei profesori
de aceeași specialitate. Includerea
în aceeași comisie a unor speciali-
tăți înrudite trebuie făcută însă
cu mare discernămînt. Cu alte
cuvinte, ideal este ca întotdeauna
comisiile metodice să fie omo-
gene, lucru pe care îl socotesc
pe deplin realizabil în marea ma-
joritate a liceelor și de la caz la
caz în școlile generale.
O altă propunere. Să nu se
organizeze comisii metodice de
dragul de a le avea. Acolo unde
nu sînt condiții, unde nu există
suficiente forțe să nu se creeze
comisii căci ele nu vor putea fi
decît artificiale, hibride. Cadrele
didactice rămase în afara comisi-
ilor metodice își pot perfecționa
pregătirea lor și prin studiul indi-
vidual, obligație care, de altîei,
revine tuturor profesorilor, învă-
țătorilor și educatoarelor. De ase-
menea, cei necuprinși în comisiile
metodice pot participa la celelalte
forme de ridicare a nivelului pro-
fesional : consilii pedagogice,
cercuri pedagogice, consfături pe
specialități, cursuri postuniversi-
tare etc.
O atenție deosebită trebuie a-
cordată în viitor stabilirii tema-
ticii dezbaterilor, programîndu-se
numai teme și subiecte care con-
stituie într-adevăr răspunsuri la
problemele ce se ivesc în activi-
tatea fiecărei școli și a fiecărui
colectiv didactic. Vorbeam mai
înainte de folosirea acelorași
forme de desfășurare a ședințe-
lor comisiilor metodice. Desigur
în viitor trebuie folosite forme cît
mai variate, mai atractive, pon-
derea avînd-o dezbaterile vii, rea-
lizate cu participarea activă a tu-
turor, în spiritul de deplină cole-
gialitate. Este obligatoriu pen-
tru o bună reușită, ca toți mem-
brii comisiei să fie sincer ani-
mați de dorința de a-și împărtăși
reciproc opiniile în legătură cu
succesele și, mai ales, cu insuc-
cesele lor. De aici derivă și o altă
necesitate : toți membrii comi-
siei metodice ar trebui să vină
bine pregătiți pentru dezbaterea
temei propuse în așa fel îneît ea
să se discute la un nivel ridicat,
să ducă la găsirea unor soluții
judicioase și eficiente.
în sfîrșit trebuie spus că dacă
nu vom îndruma și controla cu
atenție și cu competență aceste
comisii, ele nu vor putea să ob-
țină rezultatele pe care le dorim.
Cred că trebuie făcut mult mai
mult decît s-a făcut pînă în pre-
zent de către organele în drept
(directori și inspectori) pentru
transformarea comisiilor meto-
dice în niște organisme vii, în
adevărate forme de perfecționare
profesională.
Convorbiri realizate de
MIRCEA IOM L
SARCINI ACTUALE ALE SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT
Anul școlar 1969/1970 — menit
fără îndoială să intre în analele
istoriei învățămîntului nostru prin
trecerea la aplicarea unui complex
de măsuri izvorîte din Directivele
C.C. al partidului privind dezvol-
tarea învățămîntului și a Legii în-
vățămîntului — solicită, în acțiu-
nea intensă și coordonată a tutu-
ror forțelor chemate să realizeze
acest vast program, participarea
mai amplă a sindicatelor din în-
vățămînt.
Indicațiile date de tovarășul N>
colae Ceaușescu, secretarul gene-
ral al partidului, la Conferința Na-
țională a cadrelor didactice din fe-
bruarie 1969, privind activitatea de
viitor a sindicatelor din învăță-
mint, a determinat creșterea cali-
tății acțiunilor întreprinse de aces-
tea pentru sprijinirea muncii
eorpului didactic.
Referindu-ne la activitatea des-
tâșurată de organele și organiza-
țiile sindicale din învățămîntul de
cultură generală în problemele a-
cestui an școlar se impune rele-
vată, în primul rînd, întărirea con-
tinuă a unei rodnice colaborări cu
inspectoratele școlare, fapt care
oferă posibilitatea cuprinderii
din toate unghiurile de vedere
a problemelor și studierii lor.
contribuind la folosirea întregii
capacități de muncă a lucrători-
lor din învățămînt și la inițierea
unor acțiuni proprii ale organelor
noastre sindicale pentru aplicarea
în viață a documentelor de partid
și de stat privind dezvoltarea pe
o treaptă superioară a învățămîn-
tului.
Aflată într-o perioadă de pro-
fundă transformare, care prin an-
vergura și ritmul ei generează con-
tinuu sarcini noi, școala solicită
cadrelor didactice, personalului din
învățămînt în general, mult mai
multe soluții decît pînă acum.
Pentru a rezolva cu cinste impor-
tantele sarcini ale școlii românești
contemporane corpul didactic tre-
buie să-și îmbogățească permanent
pregătirea lai profesională. Por-
nind de la aceste considerente, or-
ganele sindicale — îndrumate de
organele și organizațiile de partid
din școli, al căror rol de condu-
cere a crescut prin documentele
aprobate de Congresul al X-lea al
P.C.R., — trebuie să-și orienteze
în așa fel activitatea- incit să de-
termine corpul didactic la o însu-
șire profundă și creatoare a conți-
nutului ri prevederilor documen-
telor de partid și de stat cu pri-
vire la perfecționarea și moderni-
zarea învățămîntului
în sistemul larg al perfecționă-
rii cadrelor didactice, sindicatele
pot să-și găsească un Ioc bine de-
finit, începînd de la veriga de bază
a muncii de perfecționare — stu-
diul individual. Strădaniile cadre-
lor didactice în această prirință,
trebuie sprijinite prin asigurarea
unor posibilități mai largi de do-
cumentare științifică, inițierea de
consultati individuale și colective,
acordarea de indicații bibliogra-
fice și îndrumări pentru întocmi-
rea de lucrări metodico-științifice,
ușurarea accesului la arhive și cen-
tre de documentare științifică. Cu-
noscînd necesitățile de ridicare a
nivelului profesional al corpului
didactic, organele sindicale sînt
chemate să sprijine atît formele
permanente de perfecționare ce se
vor organiza pentru toate cadrele
didactice de către inspectorate, cît
și formele cu caracter periodic ini-
țiate de Institutul central de per-
fecționare a personalului didactic
pe lingă universități și institute
pedagogice.
Explicarea de către organele sin-
dicale a caracteristicilor noului sis-
tem de perfecționare, a importan-
ței participării cadrelor didactice
la aplicarea lui, ar avea rolul de a
mobiliza pe fiecare învățător și
profesor la o activitate mai apro-
furZată în această direcție. Pen-
tru a-și aduce contribuția la rea-
lizarea unui autentic proces de
perfecționare, care să se reflecte
efectiv și multilateral în nivelul
calitativ al muncii instructiv-edu-
cative a cadrelor didactice, orga-
nele sindicale trebuie să solicite
sprijinul Institutului de științe pe-
dagogice și al universităților pen-
tru a se iniția, in vacanțele șco-
lare, prezentarea de către cadre
universitare și cercetători a unor
informări teoretice, care să clari-
fice cadrelor didactice problemele
legate de anumite capitole ale ma-
nualului, ale pedagogiei, ale me-
todicii predării obiectelor de spe-
cialitate, la nivelul rezultatelor ob-
ținute de știința contemporană.
Organele sindicale au de aseme-
nea datoria să îmbunătățească co-
laborarea cu toți factorii chemați
să organizeze activitatea de per-
fecționare a cadrelor didactice la
nivelul școlilor, mobilizînd corpul
didactic să participe activ la ac-
tivitatea metodică din școli sau pe
grupe de școli, la sesiuni de comu-
nicări, simpozioane, consfătuiri pe
probleme de specialitate și de me-
todică a predării, cursuri periodice
de informare științifică în specia-
litate. instructaje și consfătuiri
pentru profesorii diriginți, cursuri
și instructaje in problemele orga-
nizării și conducerii științifice a
activității școlare pentru persona-
lul didactic de conducere etc.
S-a putut constata că. în ulti-
mul timp, în planurile de muncă
ale sindicatelor își găsesc loc pro-
blemele cele mai importante, le-
ga^ de bunul mers al școlilor. O
asemenea constatare pozitivă o
constituie faptul că organele noas-
tre sindicale pun un accent deose-
bit pe studierea și generalizarea
experienței pozitive a corpului di-
dactic, organizînd schimburi de ex-
periență pe problemele actuale
ale activității instructiv-educative.
Totodată unele sindicate, cum sînt
cele din Tîrgoviște, Alba lulia,
Tg. Jiu, apreciind necesitatea auto-
dotării cu material didactic con-
fecționat cu resurse propri’, au
prevăzut concursuri și expoziții de
material didactic.
Pornind de la concluziile Con-
ferinței Naționale a cadrelor didac-
tice, organele sindicale au datoria
să întreprindă noi acțiuni, care să
Prof. ONIȚA GLIGOR
vicepreședinte al Comitetului
Uniunii Sindicatelor din învăță-
mînt și cultură.
(Continuare în pag. 4-a)
PAGINA 3
INFORMARE. DOCUMENTARE
UNIVERSITATEA „AL I. CUH“ - MSI
ANUNȚA
NOTE DE DRUM
Scoaterea la concurs a următoarelor posturi:
FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE

ÎN R. D. G. LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR
Republica Democrată Germană
aniversează la 7 octombrie 1969
două decenii de la proclamare. Bi-
lanțul prilejuit de această sărbă-
toare prezintă în sectorul invăță-
mîntului importante realizări pe
drumul creării și dezvoltării unei
școli democratice, care să slujească
în mod direct și amplu construcției
socialismului.
Acordul de la Potsdam din 1945
prevedea ca învățămîntul să ștear-
gă orice urmă a doctrinei naziste și
militariste și să dezvolte concep-
țiile democratice. Un asemenea în-
vățămînt impunea, în primul rînd,
pregătirea unor noi educatori. 93
la sută din cadrele didactice au
fost pregătite după anul 1945. In
toamna anului 1945 au fost înca-
drați în învățămînt 15 000 de învă-
țători și profesori noi. Alți 25 000
au fost încadrați în anul următor,
în anul 1949 existau în R.D.G.
65 207 învățători și profesori. Pînă
în anul 1967 numărul lor a ajuns
la 127 661. Paralel cu creșterea nu-
merică s-a realizat și o creștere
calitativă neîntreruptă, cu ajutorul
numeroaselor mijloace pe care sta-
tul le-a pus la dispoziția învăță-
mîntului.
PREOCUPĂRI ACTUALE
întregul corp didactic este an-
gajat acum într-un amplu proces
" de perfecționare a activității in-
structiv-educative. Se acordă o a-
tenție deosebită organizării știin-
țifice a muncii, aplicării unor me-
tode moderne în formarea elevilor,
ca personalități socialiste multila-
teral dezvoltate.
învățămîntul obligatoriu de 10
ani, care se realizează prin școli
generale politehnice, pregătește pe
toți elevii pentru viață, pentru ac-
tivitatea practică, realizîndu-se in
felul acesta o prevedere a Constiro-
ției, care arată că „Toți tinerii
au dreptul și datoria să învețe o
meserie". Așadar, în școala gene-
rală elevii primesc o pregătire de
bază tehnico-științifică pentru pro-
fesia lor viitoare.
„O preocupare stăruitoare se acor-
dă în e*apa actuală valorificării op-
time a timpului la orele de curs -
dezvoltării capacității de judecată
a elevilor. Cercetările pedagogice
și experiența școlilor au dus la
adoptarea unor soluții didactice
prin care se obține acest rezultat.
Pentru ca elevul și profesorul să
nu consume timpul orei de curs
• cu scrisul, în predare se folosesc
imprimate cu scheme pe care elevii
urmăresc explicațiile profesorului
făcînd numai unele completări. In
pavilionul amenajat pentru învă-
țămînt la Tîrgul internațional dir
Leipzig am văzut prezentate citevt
variante de aparate create pentr.
proiectarea schemelor, explicațiur,
scrise de profesor, planșelor pe
baza cărora sînt predate lecțiile
Se produc seturi de astfel de plan-
șe pentru matematică, fizică, chi-
mie, biologie, geografie etc. Plan-
șele pentru geometrie care permit
mînuirea de către profesor a figu-
rilor geometrice montate ușurează
* mult explicațiile și asigură însuși-
* rea corectă a noțiunilor. Cunoscu-
tele decupaje cu magnet aplicabile
pe tablă sînt de asemenea frec-
vente.
Tot în vederea valorificării maxi-
me a timpului se tinde ca exami-
narea orală să fie folosită tot mai
rar, iar verificarea cunoștințelor
să se facă pe calea extemporalelor,
a răspunsurilor scrise la cîteva în-
trebări esențiale din lecție. Si pen-
. tru aceasta se folosesc imprimate
cu întrebări și rubrici care trebuie
completate prin răspunsuri scurte
și precise, sau cu desene pentru b:
ologie și geografie pe care elevii
urmează să scrie denumirile. Veri-
ficarea cunoștințelor întregii clase
durează astfel doar 5—10 minute.
Sistemul acesta permite și profe-
sorului să corecteze foarte rapid
lucrările. Se face astfel cît mai
mult loc în lecție discuțiilor cu
elevii, antrenării lor la explicații,
solicitării lor pe linia gîndirii in
vederea dezvoltării puterii de ju-
decată. Sînt cazuri cind un elev
poate să nu fie ascultat oral nicio-
dată în tot cursul anului școlar.
în învățămîntul din RD.G. s-a
introdus, începînd cu acest an șco-
lar, o nouă materie de stadiu Ia
clasele a XI-a și a XII-a — activi-
tatea practică științifică. Prin a-
ceasta se realizează Ia un nivel
superior Învățămîntul polTeh-
nic. Această ma'-erte de invăță-
mint are un conținut variat, după
posibilitățile școlii și interesul ma-
nifestat de elevi. Se pot face lu-
crări practice de electrotehnică, e-
lectronică, metrologie, agrotehnică,
economie, statistică matematică ;
pot fi alese teme din domeniul
științelor sociale, esteticii, limbilor
străine. Alegerea temelor pentru
astfel de lucrări se face dintr-o
problematică concretă pe care o
au de rezolvat întreprinderile sau
instituțiile. Activitatea practică ști-
ințifică a elevilor caută să răs-
pundă unei necesități reale, să re-
zolve o problemă concretă pe care
munca unui colectiv o solicită, să
fie cu alte cuvinte utilă imediati
Activitatea practică prin care e-
levii învață să aplice ceea ce își
însușesc la lecțiile teoretice Ie dez-
voltă îndemînarea și le consoli-
dează cunoștințele, ii familiarizea-
ză cu diferite lucrări, îi pregătește
pentru muncă. Muiți dintre elevii
claselor IX-X lucrează în vacantă
în fabrici. în întreprinderi agricole
și sînt plătiți pentru munca lor.
Și școlile organizează cu elevii, in-
cepind din clasele V-VL activități
productive care le aduc veni ti Ele-
vii școlii din comuna Boossen bu-
năoară, repară garduri de fier, lan-
țuri de tractoare etc.
LA ȘCOALA DIN BOOSSEN
Vizita pe care am făcut-s la
Școala generală din Boossen —z-a
prilejuit cunoașterea sub mai mul-
te aspecte a activității acestei senii
comunale. Școala se bueură ne
prestigiu prin temermea pregătire
pe care o dă elevilor. 95 la sută
din absolvenții anului trecut au
terminat cu mediile 9 și 10 Din
cei 40 de absolventi 27 au «ă
lucreze la fabrica de tra-rv-r-
apropiere, în construcții, la com-
binatul de fier sau în agricultură.
Directorul școlii, profesorul de
pedagogie L'tke, ne-a vorbit pe larg
despre sprijinul pe care îl primeș-
te școala din partea autorităților
locale. Conducerea școlii organi-
zează întîlniri periodice cu pri-
marii din comunele de unde vin
elevii, pe care îi solicită în primul
rind în asigurarea frecvenței. De
asemenea, la școală sînt invitați
reprezentanții diferitelor sectoare
ce activitate comunală, conducă-
tori de întreprinderi, părinți. Cu
acest prilej școala le face cunos-
cute problemele in care așteaptă
sprijinul lor și acest sprijin este
acordat cu multă înțelegere. Re-
zultatele acestui sprijin se văd în
parte în condițiile materiale bune
pe care le are școala, un local fru-
mos. laboratoare moderne, săli de
clasă cu mobilier bun, sală de gim-
nastică, o cantină care oferă ele-
vilor o hrană consistentă.
Am stat de vorbă in această
școală cu cîțiva profesori. întrebat
ce consideră a fi esențial în desfă-
s-rarea procesului didactic, pro-
fesorul loachim Aigner a spus:
-în primai rind să se trezească
interesul elevilor pentru tema lec-
ției și apoi ei să fie antrenați în
explicarea acesteia". Lecția de geo-
grafie pe care a predat-o la clasa
a VII-a ne-a arătat concret cum
înțelege să aplice aceste principii
didactice. Lecția a început cu o
foarte scurtă lectură despre scu-
fundarea Titanicului. Problema
pusă de profesor după lectură a
fost — cum s-a putut descoperi
locul scufundării ? Elevii nu știau,
dar erau foarte interesați să afle.
Prin întrebări adresate clase: s-a
explicat întreaga lecție pe care
abia la sfîrștt profesorul a nu-
mit-o : coordonate geografice —
pazaîeie și meridiane.
Cu tinărul Volkmar Hoffmann,
profesor de germană și științe so-
ciai-politice. am vorbit despre în-
cadrarea sa în activitatea acestui
colectiv didactic. El ne-a relatat
că începutul activității sale didac-
ti» nu a comportat nici o c^trut-
tate. Știa. încă de cind era student
in anul IU la institutul pedagogic,
că va veni să lucreze ia această
A vorbit cu el oespre 1-
teasta pentru prima oară un in-
speclor regresai A urmat o vizita
In serala. 1-; mnisr;: pe f -
recior si a aflat de la atesta care
sini preccuparne oject-ruiA ±-
dactin tramțiue scolii, pcobâeme->
ei amaje  și care 5
fi ră^xmderăe za prefesc-r A cu-
noscr: ±n timp atit eoedsttil-e de
locuit, cît și condițiile de muncă,
programele pe baza cărora urma
să predea, materialul didactic in-
tuitiv de care dispunea școala ;
și-a cunoscut colegii. în aceste con-
diții, încadrarea sa în ritmul ac-
tivității normale a școlii a fost
ușoară, firească, fără probleme.
SPRIJINITORI APROPIAT!
A
ÎN MUNCA EDUCATIVĂ
Cn exemplu de legătura strînsă
între școală, instituțiile de stat lo-
cale și cetățeni l-a oferit și școala
generală nr. 19 din Berlin-Pankow.
Consilierul școlar al acestui sector,
profesorul Horst Schlegel, care
ne-a însoțit in vizita la școala nr.
19, ne-a vorbit despre sprijinul
pe care îl dau școlilor din Pankow
întreprinderile, instituțiile, părin-
ții, cetățenii de diferite profesii —
funcționari, medici, militari, ar-
tiști, constructori etc. Legătura in-
tre școală și cetățeni se realizează
in două sensuri. De la școală la
cetățeni și de la cetățeni la școală.
Școala ține conferințe pentru popu-
lație. Artiștii ajută școala în edu-
cația artistică, militarii în educația
militară a elevilor ș.a.m.d. In mul-
te acțiuni se întilnesc și colabo-
rează cadrele didactice și locuitorii
Această colaborare are rezultate
binefăcătoare în procesul de edu-
care a noilor generații.
PREGĂTIREA VIITORILOR
Aparatul „Polylux* jolosit ia
proiectarea materialului explicativ
al lecțiilor
EDUCATORI
La Institutul pedagogic „Wil-
belm Pteck* dl" Auerbach, care are
400 de studenți și o școală de apli-
cație cu 450 elevi de clasele l-X,
directorul, pedagogul Heinz Ros-
cher. ne-a vorbit pe larg despre
pregătirea vulgarelor cadre dioac-
•act lagîjtir» pedagogice sin:
specializate. Ce. din orașul Ha >
preriteș» pentru specialitățile i*-
țiile cu o schemă pe foaia de hîrtie
ce-i stătea în față), importanța care
se acordă diferitelor laturi ale pre-
gătirii O primă linie orizontală
reprezenta pregătirea ideologică,
marxist-leninistă care stă la baza
întregului proces de formare. Dea-
supra acesteia o altă linie orizon-
tală reprezenta pregătirea psiho-
pedagogică, ocupînd locul imediat
următor. Peste acestea se înalță,
pe o construcție verticală, pregă-
tirea de specialitate. Schița aceasta
ne-a fost explicată amplu, apoi
prin numeroase exemple concrete
privitoare la numărul de ore pen-
tru diferitele materii, la activitatea
practică, la discuțiile metodice etc.
Pregătirea pedagogică are un
plan larg, ne-a spus directorul. Le-
gătura studenților cu școala este
imediată. In primul an, după o
pregătire psiho-pedagogică teore-
tică în primul semestru, studenții
fac asistente la lecții însoțiți de
profesorii de psihologie și de pe-
dagogie. In anul II, după pregăti-
rea metodică la specialitățile pen-
tru care se califică, studenții fac
in semestrul doi asistență la lecții
cu profesorii de metodică respec-
tivă. In anul III — fac practică
efectivă in activitatea de psorjer-
fără sprijini prefesc-rilor. și pce-
tai lecțti supravegheati de proie-
în ani IV. intre 15 august
și i	practica Înglobează
activități complexe, prin care stu-
□ențu trebuie să dovedească capa-
citatea de a cooâace o riarâ de
eievu După ianuarie încep exssse-
neâe de absolvire.
Insstirii are câteva cabine» s
este hocărit ea in scurt timp să
întregul invățămint nu-
mai in cabmete. Cabine tu. cu o-
g'-un. care permite elevitor dir.
clasele de aplicații să desfășoare
activi» tea in lecții nestingher.’
de studenții care ii urmiresc d:r
încăperea alăturată, va avea in cu-
rră sesnenu
— Profesor la Catedra de economia, planificarea și orga-
nizarea agriculturii și statistică, disciplina statistică teore-
tică și economică, poziția XXXII C/l.
— Lector la Catedra de economia, planificarea șl organi-
zarea agriculturii și statistică, disciplinele: Aprovizionarea
tehnico-materială în agricultură. Economia, organizarea și
planificarea întreprinderilor agricole și comerciale, poziția
XXXIIC/5.
— Lector la Catedra de economia, organizarea și planifi-
carea industriei, disciplinele : Economia, organizarea și pla-
nificarea întreprinderilor. Proiecte tehnico-economice în in-
dustrie.
— Lector la Catedra de economia, organizarea șl planifi-
carea in iustriei, disciplinele : Conducerea planificată a eco-
nomiei naționale. Planificarea economiei naționale, poziția
XXXIID/6. x
Candidații la concurs vor depune la Secretariatul rectora-
tului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. Calea 23 August
nr. 11, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de
Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din
Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial
al Republicii Socialiste România, partea I. nr. 33 din 15 mar-
tie 1969.
Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile de le
data publicării acestui anunț.
Concursul va avea loc ia Universitatea „Ai. 1 Cuza“ din
Iași, în termen de 4 luni de la expirarea termenului de în-
scriere la concurs
Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su-
perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului, înscrie-
rea la concurs
Informații suplimentare privind condițiile de înscriere Ia
concurs se pot obține la secretariatul rectoratului Univer-
sității din Iași, telefon 1 27 18.
UMHRSm A I. cuz\u - IAȘI
* •
INSTITUTUL PEDAGOGIC
ANUNȚA
Scoaterea la concurs a următoarelor posturi :
— Lector la Catedra de educație fizică I — Discipline
teoretice și jocuri, poziția X/a, disciplinele ; Cultură tizică
medicală. Fiziologie și biochimie cu aplicații Ia exercițiile
fizice.
Candidați! la concurs vor depune la Secretariatul rectora-
tului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. Calea 23 August
nr. 11, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de
Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din
Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Ofi-
cial al Reoublicii Socialiste România, partea I. nr. 33 din
15 martie 1963.
Termenul de depunere a actelor este de 30 zile de la data
-Sibitcarti	im on un,.
Conc’ursui va avea loc la Universitatea „Al. I. Cuza“ în
termen de 4 luni de la expirarea termenului de înscriere la
concurs.	/
Cei care funcționează intr-o instituție de invățămint
superior sînt obligați să comunice în scris, rectorului?Jțn-
scrierea la concurs,
Informații suplimentare privind condițiile de înscriere la
concurs se pot obține la secretariatul rectoratului Univer-
sității din Iași, telefon 12718.

Lna din noile țcoli din orașul Eisenhuten, centru industrial din Republica Democrată Germană
Vizita in R-D.G. in primele săp-
tămini de școală ne-a prilejui: dis-
entii cu cadre didactice, cu inspec-
tori șî conducători ai diferitelor
sectoare de învățămînt. Am pre-
zentat în rindurile de mai sus doar
citeva din impresiile și datele cu-
lese.
La jumătatea lunii septembrie,
cind am părăsit Berlinul pregă-
tirile pentru aniversarea Republi-
cii Democrate erau in toi Școlile
participau prin rezultatele bune la
învățătură ale elevilor, prin ac-
țiuni voluntare închinate înfrumu-
sețării școlii și localității, sau car-
tierului. în întreprinderi, în insti-
tuții, elanul pregătirilor antrena pe
fiecare om al muncii. Afișe cu
însemnele vîrs*ei de 20 de ani a:
Republicii Democrate Germane te
întimpinau la fiecare răspîntie. O-
rașele, antrenate într-un concurs
de frumusețe, își arătau în soarele
acestei frumoase toamne fețele lu-
minoase ale construcțiilor noi, im-
punătoare, care înveseleau bu-
levardele. străzile și piețele.
E. MAS AC
INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI
SUCEAVA
ANUN ȚA
S'oaterea la concurs a următoarelor posturi t
— Profesor, poz. 1 din statul de funcțiuni al catedrei de
geograue. disciplinele Geografia fizică a R.S.R. și Geografia
economică a R.S.R.
— Profesor, poz. 2 din statul de funcțiuni al catedrei da
geografie, disciplina Geografia economică regională.
— Lector, poz. 3 din statul de funcțiuni ai catedrei de
geografie, disciplinele Geografie matematică cu elemente
de cartografie, climatologie. hidrologie, biogeografie ;
— Lector, poz. 5 din statul de funcțiuni al catedrei de
geografie, disciplinele Geografie fizică regională și Geomor-
fologie cu elemente de geologie.
Candidatii la concurs vor depune la secretariatul rectora-
tului Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava, în termen
de 30 zile de la data publicării acestui anunț, cererea de
înscriere la concurs la care vor anexa în dublu exemplar
actele prevăzute de Legea nr 6 privind Statutul personalu-
lui didactic din Republica Socialistă România publicată
în Buletinul Oficial nr. 33 partea I din 15 martie 1969.
Concursul se va ține la rectoratul Institutului pedagogic
de 3 ani Suceava în termen de 60 zile de la expirarea datei
de înscriere la concurs.	.
Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su-
perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului acesteia,
înscrierea la concurs.
Sarcini actuale ale sindicatelor din invățămint
(Urmare din pag. 3-a)
ajute cadrele didactice la valori-
ficarea plenară a conținutului edu-
cativ al procesului de învățămînt.
în această privință se pot organiza
periodic prezentări ale succeselor
științei și tehnicii românești în ca-
drul diferitelor congrese și simpo-
zioane internaționale astfel îneît
profesorii să-și poată extinde
substanțial sfera exemplelor de
actualitate utilizate la lecțiile de
specialitate.
Evitînd paralelismul cu activi-
tatea conducerilor de școli sau a
consiliilor profesorale, aprofun-
dînd specificul muncii lor și pu-
nîndu-1 de acord cu necesitățile
de dezvoltare a cercetării pedago-
gice pentru ridicarea calitativă a
procesului instructiv-educativ, or-
ganele sindicale își pot spori con-
tribuția pe linia creșterii eficienței
cercetărilor în ansamblul lor. Ini-
țiind largi și permanente dezbateri
pentru a cunoaște rezultatele cer-
cetărilor pedagogice întreprinse și
pentru a crea climatul optim de cer-
cetare care să ducă la creșterea in-
teresului pentru asemenea cerce-
tări în toate unitățile de învăță-
mînt, sindicatele pot antrena edu-
catoarele, învățătorii și profesorii
într-o amplă acțiune de investi-
gare multilaterală a procesului de
învățămînt, desprinzînd concluzii
care să ducă la eliminarea a tot
ceea ce frînează munca educatori-
lor și generalizînd, în același timp,
rezultatele pozitive în instruirea
științifică și educarea comunistă a
tinerei generații.
Studii și investigații științifice se
pot organiza și pe linia eficienței
acțiunilor întreprinse de anumite
organe sau organizații sindicale, în
sprijinirea documentării cadrelor
didactice, a informării operative a
acestora, a generalizării experien-
ței pozitive, precum și cu privire
la probleme ca rolul educativ al vi-
zitelor și excursiilor documentare
ale cadrelor didactice, acțiunile
cultural-educative care au atras
numărul cel mai mare de partici-
panti și eficiența lor asupra colec-
tivelor școlare etc.
Sarcini importante revin sindi-
catelor în combaterea atitudinii
înapoiate față de muncă și a con-
cepțiilor retrograde, pentru întări-
rea disciplinei și ordinii. în înde-
plinirea acestor sarcini majore or-
ganele sindicale din școli trebuie
să conlucreze strîns cu conducerile
școlilor, sub îndrumarea organiza-
țiilor de partid, pentru valorifica-
rea deplină a timpului de muncă
prevăzut de Statutul personalului
didactic, pentru asigurarea unei
atmosfere de deplină colaborare și
ajutor tovărășesc și pentru forma-
rea unor opinii colective care să
zădărnicească, de la început, orice
manifestare negativă.
O sarcină nouă a organelor sin-
dicale reieșită din Legea pentru
Statutul personalului didactic este
cunoașterea activității fiecărui în-
vățător sau profesor pentru reflec-
tarea corectă a rezultatelor aces-
teia în caracterizările ce se fac cu
prilejul trecerii în altă categorie de
salarizare.
Pentru comitetele sindicatelor și
birourile grupelor sindicale din
școli îmbunătățirea condițiilor de
muncă și de viață ale salariaților
din învățămînt trebuie să stea per-
manent în centrul activității lor.
Organizarea unor dezbateri pri-
vind prevederile jurisdicției în
vigoare ar duce la cunoașterea
drepturilor și sarcinilor ce revin
salariatilor din învățămînt, elimi-
nînd unele cauze de litigiu, nemul-
țumiri și pierdere de timp.
Comitetele sindicatelor din învă-
țămînt și cultură, în colaborare cu
organele administrative, trebuie
să manifeste mai multă ini-
țiativă în asigurarea condițiilor
materiale necesare cadrelor tinere
repartizate în învățămînt, urmă-
rind modul cum le-au fost asigu-
rate acestora și mai ales celor care
lucrează în școlile sătești condi-
țiile de locuit și de aprovizionare.
Realizarea perspectivelor larg:
pe care le deschide acest an școlar,
bogat în obiective și sarcini, im-
plică din partea forurilor din învă-
țămînt și, în strînsă colaborare cu
acestea, a organelor sindicale din
școli, o muncă intensă și plină de
dăruire, inițierea de acțiuni cu
înaltă eficiență care, prin conți-
nutul lor. să demonstreze rolul
înalt al procesului de invățămint
în formarea omului de mîine și în
dezvoltarea continuă a societății.
REȚINEȚI!
Abonamentele pe trimestrul IV la revista „EDUCAȚIA
PIONIEREASCĂ" se pot face în mod excepțional — pînă
la data de 8 octombrie 1969 la oficiile P.T.T.R. și factorii
poștali.
Revista, consecventă pe linia asigurării unei lecturi de
înaltă competență și maximă eficiență, începe acest an școlar
cu ur grup lărgit de colaboratori de prestigiu și cu o arie
vastă de teme în măsură să intereseze pe comandantul de
pionieri ca intelectual și educator.
Costul unui abonament pe 3 luni — 9 lei.
ANUNȚ
Liceul Mihai Eminescu din Buzău sărbătorește semicen-
tenarul la 2 noiembrie 1969.
Cei care doresc să participe la festivitate sînt rugați să s»
adrese școlii.
REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzor» de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scinteii
40.132