Anul XXI-Nr. 1010
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURA
Vineri 26 sept 1969
4 pagini 25 bani
25 DE ANI DE EA APADIȚIA PDIMEDI MÂR LEGAL AL ZIARULUI „SCilIIEIA"
ADUNAREA FESTIVĂ
acral *1	Comunist
Re—An.	Consiliu.
Ivi de S~az.
La solemnitate au partici-
pat tovarășii Manea Mănescu,
membru al Comitetului Exe-
cutiv al C.C. al P.C.R,, vice-
președinte al Consiliului de
(Continuare în pag. 3-a)
Cuprinderea și frecvența
in clasa a IX-a-o problemă
care rămine pe agenda
de lucru a școlilor
UN CALD
SALUT
ARULUI
:ÎNTEIA"
aește un sfert de veae de
primului număr legal al
icinteia', organ ai Comi-
ntral al Partidului Comu-
--------	n.,
Coatinuînd o eroică tradiție fău-
rită prin luptă și jertfă în anii grei
ai ilegalității, „Scînteia" intruchi-
, pează înaltele trăsături ale ziarului
comunist, purtător al cuvintului
partidului, militant neabătut pentru
înfăptuirea politicii sale interne și
externe, pentru edificarea Româ-
niei socialiste.
„Scînteia" a avut o prezență acti-
vă în toate bătăliile pe care le-a
purtat întregul nostru popor, sub
conducerea partidului, pentru în-
făptuirea profundelor prefaceri
care au înnoit viața economică și
A socială a țării, a fost un puternic
i factor de educare a maselor și de
formare a opiniei publice. Ea și-a
perfecționat continuu instrumente-
le de lucru și îndeosebi în ultimii
ani, în climatul propice creat de
hotărîrile Congreselor al IX-Iea si
al X-lea ale partidului, a devenit
o înaltă tribună la care se dezbat
cu competență și principialitate
marile probleme ale progresului
nostru social, căile care pot asigu-
ra în modul cel mai eficient înde-
plinirea marilor obiective stabilite
de partid.
în această perioadă, cînd oame-
nii muncii sînt angajați in opera
de înfăptuire a istoricelor hotărîri
ale Congresului al X-lea al P.C.R.,
„Scînteia" oglindește marile lor
realizări, le stimulează inițiative-
le, ajută, prin critică principială.
Ia înlăturarea a tot ceea ce frî-
nează mersul înainte al societății
noastre, contribuie la promovarea
noului, a ideilor înaintate, a iniția-
tivelor valoroase, exprimă viu și
convingător voința și năzuințele
întregului nostru popor.
întreaga presă românească vede
în „Scînteia" un exemplu de slu-
jire devotată a idealurilor socia-
liste și comuniste, un exemplu de
promovare consecventă a princi-
piilor marxism-leninismului.
Cu ocazia aniversării unui pă-
trar de veac de la apariția primu-
lui număr legal, colectivul „Gaze-
tei învățămîntului" adresează zia-
rului „Scînteia" un fierbinte și to-
vărășesc salut, urîndu-i noi succese
în îndeplinirea nobilei sale me-
niri.
In timpul ndna*ru Imn»
In sala de marmură a Ca-
sei Scînteii a avut loc joi di-
mineața adunarea festivă con-
sacrată împlinirii a 25 de aii
de la apariția primului număr
legal al ziarului „Scînteia",
organ al Comitetului Centrai
al Partidului Comunist Ro-
mân.
La festivitate au luat parte
membri ai C.C. al P.C.R., ac-
tiviști de partid și de stat, ca-
dre de conducere, ziariști din
presa centrală și locală, de la
publicațiile literare, de l& A-
genția Română de Presă „A-
gerpres", de la Radio fi Tele-
viziune,
Asistența a întimpinat cu
vii aplauze, la sosirea în
sală, pe tovarășii Nicolae
Ceaușescu, Ion Gheorghe Ma-
urer, Gheorghe Rădulescu,
Virgil Trofin, Manea Mănes-
cu, Dumitru Popescu.
Adunarea a fost deschisă de
tovarășul Alexandru lonescu,
membru al C.C. al P.C.R., re-
dactor-șef al ziarului „Scîn-
teia", care a vorbit despre ac-
tivitatea ziarului de-a lungul
celor 25 de ani.
într-un cadru solemn, se dă
citire Decretului Consiliului
de Stat prin care se conferă
ziarului ..Scinxeia- ordir.ui
„Steaua Republici Socialiste
România- clasa I.
în aplauzele puternice ale a-
sistenței, tovarășul Nicolae
Ceaușescu, secretarul general
al Partidului Comunist Ro-
mân, președintele Consilrjiu:
de Stat al Republicii Socialis-
te România, a inminat înalta
distincție redactorului-șef ?J
ziarului „Scînteia0.
în numele redacției, tovară-
șul Alexandru lonescu a
mulțumit pentru distinctii
conferită și a asigurat con-
ducerea de partid și de
stat, pe tovarășul Nicolae
Ceaușescu, că ziarul va mili-
ta cu și mai multă perseveren-
ță pentru transpunerea în via-
ță a politicii interne și exter-
ne a partidului.
în continuare au lua- cuvin-
tul tovarășa Ada Petrescu. șei
de secție în redacția- ziarului,
tovarășul Martin Cioc, reporter
fotograf, care lucrează în redac-
ție de la primul număr legai,
tovarășul Mircea Angelescu,
redactor șef adjunct.
Primit cu îndelungi și pu-
ternice aplauze a luat cuvin-
tul tovarășul NICOLAE
CEAUȘESCU, secretarul ge-
Curir.tp.-ra a feei subliniată
«a	-înduri cu pu-
’e—ore aztsuze, cere nu au
ce^:sri: minute m fir.
Fe^icltciea a luat sfîrșit
intr-o	de puternic
r-.p-zics—.. p-intr-o caldă ma-
nifestere a d-coc.stei .și ciașa-
—ev.inui ziariștilor comuniști
față de partid ți secretarul
-li. șene-ai. a hotăririi lor ne-
Hre»: arate de a milita și în
prin scrisul lor
pentru mfășmîrea sarcinilor
mă-ețe fasate de cel de-al
X-ieu Conprs al P.C.R.
Cu	împlinirii a 25
de mi de te apariția primu-
lui număr 'egal al ziarului
„Scinteia" a avui loc solemnita-
tea înminăr t de ordine și me-
dcPi ale Republicii Socialiste
Rome-in unor redactori și
tehnicieni ai ziarului
Stat. Alexandru lonescu,
membru al C.C. al P.C.R., re-
dactor-șef al ziarului „Scîn-
teia", Bujor Sion, membru su-
pleant al C.C. al P.C.R., șef
de secție la C.C, al P.C.R., re-
prezentanți c.i presei centrala
și locale.
Inmînînd înaltele distincții,
tovarășul Manea Mănescu a
felicitat călduros pe cei de-
corați in numele Consiliului
de Stat și al tovarășului
Nicolae Ceaușescu, personal,
urîndu-le noi succese in ac- '
tivitatea viitoare, multă sănă-
tate și fericire.
*
După festivitate, tovarășul
Nicolae Ceaușescu. împreună
cu ceilalți conducători de
partid și de stat a vizitat
Combinatul Poligrafic „Casa
Scinteii", Oaspeții au fost con-
duși prin secțiile marii unități
a industriei noastre poligrafi-
ce de tovarășii Vasile Dinu,
vicepreședinte al Comitetului
de stat pentru cultură și artă,
ing. Constantin Tronaru, di-
rectorul general al Centralei
industriei poligrafice, ing.
Constantin Ciurea, directorul
general al Combinatului.
Relatam în numărul anterior al
gazetei noastre unele aspecte pri-
vind debutul clasei a IX-a a școlii
generale de 10 ani, subliniind ne-
cesitatea de a se continua efortu-
rile pentru a aduce la școală un
număr cit mai mare de absolvenți
ai clasei a VUI-a.
Situația înregistrată de corpul
de control al Ministerului învâță-
mintuiui la 20 septembrie atestă că
procesul de școlarizare în clasa a
IX-a s-a desfășurat mai departe,
eu bune rezultate. în majoritatea
orașelor și localităților rurale. în
cîteva zile numai au fost școlari-
zau încă 5000 de elevi. cu perspec-
tiva ca după încheierea concursu-
ni~ de admitere in unele scoli pro-
fesxmaje si la ucenicie, -rare sînt in
curs de desfășurare, alte mii de
nevi să poată fi de asemenea șco-
larizați. La 20 septembrie frec-
ventau cursurile clasei a IX-a a
scolii generale de 18 ani 41 942 de
eteri. dintre care 26 200 în școli
urbane și 15 742 in școlile din lo-
calitățile raraie. între 16 și 20
septembrie. în județul Cluj, de
pildă. cifra de școlarizare a cres-
cut de la 835 la 1050 în orașe și
de la 193 la 794 în școlile sătești.
Creșteri substanțiale au fost înre-
gistrate și in județele Iași, Ilfov,
Teleorman, Vaslui. Merită subli-
niate preocupările susținute al»
consililior populare județene și co-
munale. ale inspectoratelor școlare
județene și ale conducerilor de
școli din județele Botoșani, Satu-
Mare, Teleorman, Ialomița și
Vaslui care. întocmind studii preli-
minare temeinice și desfășurând o
bună muncă de popularizare a șco-
lii generale de 10 ani, au reușit să
îndeplinească și să depășească
substanțial planul de școlarizare în
clasa a IX-a. Astfel, în județul Bo-
toșani s-au realizat 56 de clase a
IX-a față de 34, cîte fuseseră pla-
nificate. cuprinzînd 306 elevi față
de 260 în orașe și 901 față de 740
in sate. în județul Vaslui s-au rea-
lizat 38 elase a IX-a față de 28
planificate, fiind școlarizați 472
elevi față de 200 în orașe și 857
față de 800 în sate. în județul
Satu-Mare au fost cuprinși în
clasa a IX-a 1368 de elevi față de
690, cîte se anticipase. Preocupări
sporite pentru școlarizarea în clasa
a IX-a s-au vădit și în alte județe.
La Neamț și Bacău, unde , s-au în-
registrat substanțială depășiri ale
cifrelor de școlarizare, îndeosebi în
școlile din orașe, s-au alcătuit
clase cu efective care nu coboară
sub 25 de elevi. Di ligur că această
preocupare va scuti conducerile de
școli și inspectoratele școlare de
eventualele surprize în stabilitatea
claselor.
Mai există însă o serie de județe
—• Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud,
Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Co-
vasna, Dîmbovița, Gorj, Harghita,
Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Olt,
Sălaj, Sibiu, Timiș, Tulcea, Vîlcea,
Vrancea — unde școlarizarea în
clasa a IX-a a școlilor de 10 ani
din mediul rural se plasează sub
cifrele anticipate. De aceea este ne-
cesar să se depună eforturi în con-
tinuare pentru a școlariza pe toți
elevii cărora le revine această obli-
gație prin lege. Paralel cu aceasta
colectivele didactice și conducerile
de școli vor trebui să-și concen-
treze eforturile in menținerea unei
bune frecvențe, a tuturor elevilor
clasei * IX-a.
O frecvență regulată se obține,
în primul rînd, prin temeinicia
procesului de învățămînt. Este ne-
cesar deci ca toate colectivele di-
datice din unitățile unde funcțio-
nează clasa a IX-a a școlii gene-
rale de 10 ani să fie sprijinite
pentru a realiza lecții de o înal-
tă ținută științifică și pedago-
gică. Instruirea profesorilor care
predau la aceste clase, efectuată
prin grija inspectoratelor școlare
județene înaintea deschiderii anu-
lui școlar, se va reflecta desigur în
ținuta și nivelul lecțiilor. Esențială
rămine însă conștiinciozitatea cu
care fiecare profesor care predă
la clasa a IX-a își pregătește fie-
care lecție, exigența cu care con-
ducerile de școli urmăresc nivelul
acestora.
Cerința aceasta se Impune cu
atît mai mult cu cît în unele ju-
dețe la cursurile pregătitoare nu
s-au prezentat toți cei care predau
la clasa a IX-a, iar in altele la
instruire au lipsit programele pe
baza cărora urma să se facă pre-
gătirea. La Sibiu și Hunedoara,
de pildă, cursurile s-au desfășurat
fără programe și manuale, De
aceea s-a propus ea In perioada
vacanțe! de iarnă să se reia cursu-
rile eu profesorii care predau la
clasa a IX-a.
După prima săptămînă de școală
s-au semnalat unele greutăți care
depășesc posibilitățile locale de re-
zolvare și la care sînt deci soli-
citate să-și dea contribuția direcți-
ile de specialitate din Ministerul
învățămîntuhii. Astfel, în județele
Maramureș, Satu-Mare. Dolj. Ca-
raș-Severin nu se cunoaște precis
modul cum trebuie să se desfă-
șoare practica în producție. La
unele școli din mediul sătesc se
manifestă preferința pentru prac-
tica în unități de deservire. Nu se
cunoaște durata zilei de muncă In
timpul practicii agricole de 2 săp-
tămîni. In unele locuri aceasta este
de 6 ore. In altele de 10 ore. In
județul Dolj, pe de altă parte, șco-
lile întîmpină greutăți din partea
conducerilor unităților agricole
care aparțin Consiliului Superior
al Agriculturii, deoarece nu au
instrucțiuni din partea acestuia. în
unele comune din județul Caraș-
Severin ca, de pildă, Tergova,
elevi! nu au unde să facă prac-
tica, Pentru aceste cazuri, șco-
lile respective au propus să 11
se atribuie loturi experimentale,
firește după ce problema va fi
rezolvată în principiu de către
organele de resort din Ministerul
învățămîntului.
O altă problemă care își așteaptă
urgent soluționarea se referă Ia pre-
darea limbilor străine. în multe
locuri, clasele a IX-a fiind for-
mate din elevi care provin de la
școli diferite, unde s-au studiat
limbi străine diferite, se ridică
greutăți în stabilirea grupelor șl
a limbilor străine ce urmează să
fie predate.
Sîntem convinși că aceste pro-
bleme vor fi soluționate la timp,
că profesorii care predau la clasa
a IX-a vor depune toate străduin-
țele pentru ca primul pas în trece-
rea la învățămîntul general șl
obligatoriu de 10 ani să însemne
un succes șl In ce privește nivelul
instrucției și educației pe care ur-
mează să ie înfăptuiască această
școală.
CONST. RADOI
Seminar privind sarcinile
ce revin catedrelor
/
de științe sociale
CE ESTE ESENȚIAL IN PROCESUL DE iNVĂTĂMlNT
’	5
Dezvoltarea într-un ritm verti-
ginos a științei și tehnicii și deci
Îmbogățirea logosferei cu noțiuni,
teorii și principii a căror cunoaș-
tere devine o necesitate pentru o-
mul de azi, dar mai ales pentru cel
al viitorului ridică numeroase pro-
bleme în fața teoriei și practicii
pedagogice, ca și a psihologiei pe-
dagogice. Se- impune în primul
rînd, cu necesitate, găsirea modali-
tăților prin care școala să poată
ține pas cu această rapidă dezvol-
tare.
Problema este cu atît mai com-
plexă cu cît asigurarea dreptului
la „cetățenie didactică" pe care-1
reclamă atît cunoștințele „clasice"
cît și noile achiziții din domeniul
științei și tehnicii a determinat nu
o dată fenomenul supraîncărcării
planurilor, programelor, manuale-
lor — și deci și a elevilor și pro-
fesorilor. Pus în situația de a alege,
specialistul greu se poate decide
pentru renunțări; toate cunoștin-
țele i se par necesare, utile, im-
portante din anumite puncte de
vedere. De cele mai multe ori,
specialiștii sfîrșese prin a le in-
clude pe toate în programe și în
manuale, plîngîndu-se apoi de su-
praîncărcare și solicitînd, din par-
tea altora, renunțări, reduceri, ra-
ționalizări. Problema este și va ră-
mîne deschisă atîta timp cît nu va
exista o teorie clară, fundamenta-
tă științificește, a planurilor de
învățămînt și a conceptului de cul-
tură generală în accepția lui mo-
dernă. în rîndurile ce vor urma
ne propunem însă să sugerăm cî-
teva soluții care ar putea duce la
sporirea eficienței învățămîntului.
în activitatea lor de instruire ca-
drele didactice au drept ghid și
act normativ programa. Foarte
mulți oameni ai școlii se preocupă
insistent de realizarea ei integrală
prin activitatea didactică de fie-
care zi. Atitudinea ni se pare fi-
rească. Mult mai puțin firească ni
se pare însă atitudinea acelor în-
vățători și profesori care (stimu-
lați fiind și de modul cum se des-
fășoară unele inspecții), se intere-
sează nu de însușirea de către elevi
a cunoștințelor prevăzute în pro-
gramă, ci de „parcurgerea" acestor
cunoștințe. Ei nu se întreabă „cum
știu elevii", ci „cît știu elevii". De
aici începe, după părerea noastră,
răul: de la goana după cantitate
în detrimentul calității, de la ape-
lul excesiv și uneori exclusiv la
memoria elevului și neglijarea,
inadmisibilă, a gîndirii și forțe
lor sale creatoare. De fapt goana
aceasta prin materie, grija pentru
realizarea cantitativă a programei
sînt tot atîtea piedici în desfășura-
rea unui învățămînt viu, creator,
activ.
în goana didactică de-a lungul
unui an școlar — și de-a lungul
anilor școlari — nu găsim sau nu
vrem să găsim, răgazul necesar re-
flecțiilor generatoare de creativitate.
Sînt elevii temeinic pregătiți? Am
reușit să le stîrnim interesul pen-
tru obiectul ce-1 predăm, sau sînt
îndopați cu cunoștințe nedigerabile
și neasimilabile ? învață ei din
plăcere și convinși de utilitatea
celor studiate, sau de teama de a
nu fi sancționați cu note proaste ?
Iată numai cîteva din întrebările
pe care ar trebui să și le pună
orice dascăl. Răspunsurile pe care
și le va da la aceste întrebări pot
fi pentru el stimulent, sau corectiv
în muncă. Ele vor duce cu certitu-
dine la convingerea că nu cantita-
tea și volumul cunoștințelor trans-
mise elevilor constituie lucrul
esențial, ci formarea interesului și
pasiunii pentru aflarea adevărului,
a dorinței și voinței de autoperfec-
ționare. Fără aceste resorturi in-
terne, învățarea devine mecanică.
La vremea lui, Rousseau spunea :
„Se face mare efort pentru a căuta
cele mai bune metode de predare
a cititului..„ un mijloc mult mai
sigur decît toate acestea $1 care se
uită întotdeauna este dorința de a
învăța. Dați copilului această do-
rință, pe urmă... orice metodă va fi
bună". Se pare că și în zilele noas-
tre preocuparea zelgasă pentru
modernizarea metodelor de pre-
dare nu mai lasă loc reflecțiilor
asupra obiectului acestor metode,
asupra copilului, a lumii lui spiri-
tuale. Or, fără a avea în vedere
acest lucru, zelul modernizării nu
va fi încununat cu rezultate pe
măsura lui.
Concomitent și în aceeași măsură
cu educarea resorturilhr interne
ale ■ învățării ar trebui să ne
preocupe și înarmarea elevilor cu
o tehnică (dacă nu ca un stil) de
învățare, cu deprinderi de muncă
intelectuală. Multi elevi buni și
Lector univ. ION DRÂGAN
Timișoara
în zilele de 22—24 septem-
brie s-au desfășurat la Acade-
mia de științe social-politice
„Ștefan Gheorghiu" de pe lin-
gă C.C. al P.C.R. lucrările
Seminarului privind sarci-
nile ce revin catedrelor de ști-
ințe sociale in activitatea di-
dactică-educativă și de cerce-
tare pe baza documentelor
Congresului al X-lea al P.C.R.
Au luat parte colectivele ca-
tedrelor de economie politică,
filozofie, socialism științific,
sociologie, etică, estetică, secre-
tari ai comitetelor de partid
din centrele universitare și din
instituțiile de învățămînt supe-
rior, activiști de partid.
în cadrul seminarului au
prezentat expuneri tovară-
șii: Paul Nicuiescu-Mizil —
„Probleme ale activității. ideo-
logice a Partidului Comunist
Român și sarcinile catedrelor
de științe sociale"; Gheorghe
Pană — „Activitatea interna-
țională a partidului și statului
nostru"; Virgil Trofin — „Crhș
terea rolului Partidului Comu-
nist Român și perfecționarea
conducerii vieții sociale. Sar-
cinile organizațiilor de partid
din învățămîntul superior";
Manea Mănescu — „Probleme
actuale și de perspectivă ale
dezvoltării economiei naționa-
le, in lumina hotărîri >>r Con-
gresului al X-lea al P.C.R.";
Leonte Răutu — „Probleme
actuale în domeniul pregătirii
cadrelor și perfecționării învă-
tămîntului".
Participanții au dezbătut în
secții de specialitate proble-
me ale îmbunătățirii conținu-
tului prelegerilor și a metode-
lor de predare, rolului catedre-
lor de științe sociale în munca
educativă cu studenții, precum
și aspecte ale perfecționării
activității de cercetare științi-
fică desfășurate în catedrele
de științe sociale.
în încheierea lucrărilor se-
minarului a luat cuvîntul tov.
Miron Constantinescu, minis-
trul învățămîntului.
MANUALE NOI
Literatura română pentru clasa a IX-a
a școlii generale de 10 ani
Consfătuire de lucru la Ministerul
invățămîntului privind studiul
bialogiei și chimiei
in viitoarele secții ale liceului
•>
De mult! anî se discută la noi
asupra manualelor și mereu s-a
criticat, între altele, supraîncărca-
rea lor. în ce privește manualele
de literatură română, mi se pare
că această supraîncărcare a fost
dată nu atît de elementul specific
— adîncirea analizei estetice a ope-
rei literare — cît de aglomerarea
de date, amănunte și circumstanțe
lipsite de semnificație majoră pen-
tru valoarea artistică intrinsecă a
operei. Aceste amănunte și împre-
jurări pot, eventual, explica de ce
scriitorul a luat o anumită atitu-
dine și și-a orientat într-un fel sau
altul opera, dar nu-i ajută cu ni-
mic pe elevi să înțeleagă cum e
construită opera și în ce constă
valoarea ei. Pe de altă parte, ma-
nualele de literatură română au a-
cordat un spațiu larg fixării ope-
rei în epocă — ceea ce, firește,
poate explica multe pentru înțele-
gerea genezei și a conținutului ei
— dar s-au ocupat prea puțin de
fixarea operei în climatul estetic
al epocii — în speță de curentele
literare, cu modalitățile lor artis-
tice specifice.
Iată motivele care ne-au deter-
minat ca, în manualul de litera-
tură pentru clasa a IX-a a școlii
generale de 10 ani, să încercăm a-i
familiariza pe elevi cu procedeele
și mijloacele măiestriei artistice —
desigur pe baza cunoașterii temei-
nice a operei și acordînd toată a-
tenția cerințelor educative genera-
le ale școlii.
Manualul urmărește orientare®
elevilor în istoria literaturii națio-
nale, în cunoașterea principalelor
valori literare — cu laturile edu-
cative și instructive corelate : edu-
cația patriotică și moral-cetățeneas-
că — precum și dezvoltarea voca-
bularului și a exprimării orale si
scrise. Accentul cade nu pe istoria
literaturii (cu atît mai puțin pe is-
toria culturii), ci pe cunoașterea
măiestriei și modalităților artist; re.
în școală — mai ales în școala
generală de 10 ani — se discută si
se „învață", dintre multele arte. în
special arta literară- Din acest mo-
tiv cred că trebuie să tratăm si să
predăm literatura în așa fel incit
elevul să se familiarizeze cu unele
probleme fundamentale ale esteti-
cii. Studiind principalele opere ale
literaturii noastre, el trebuie să a-
jungă la înțelegerea specificului
artei și a unor probleme de bază
— arta ca transfigurare a reali-
tății, raportul dintre artă și reali-
tate, principalele concepții privi-
toare la sensul și interpretarea fe-
nomenului artistic, principalele cu-
rente și jnaniere de creație amrir-
că, capacitatea de a recunoaște tce-
le mijloace și motive artistice- Tcaîe
acestea cu o finalitate practică pre-
cisă : citind, mai tirziu, o operă li-
terară, s-o poată înțelege și gusta,
să poată face elementare aprecieri
de valoare și chiar, prin translație,
folosindu-se de aceste date, să poa-
tă aprecia și alte domolii ale artei.
A trata toate aceste aspecte in-
tr-im mod accesibil elevului din
clasa a IX-a a școlii de 10 ani pare
a fi un lucru ușor — și totuși ri-
dică probleme. Oricit de reduse
ar fi pretențiile, te lovești de o
serie de termeni, de noțiuni etc.
care se cer lămurite, fiind absolut
necesare culturii generale a fiecă-
rui cetățean. în contextul cerințe-
lor actuale nu poți vorbi de cro-
nicari fără să amintești de uma-
nism, nu poți discuta, oricit de su-
mar, Școala ardeleană fără să po-
menești de clasicism și luminism :
literatura pașoptistă e intim legată
de maniera de creație a romantis-
mului.
Pentru că Ia clasa a IX-a a școlii
generale de 10 ani timpul și con-
dițiile specifice nu permit tratarea
în lecții a acestor probleme, am
recurs la soluția de a introduce în
manual o serie de „lecturi" țipă-
rite cu literă mică. Concepute ca
auxiliare pentru elev și ca sprijin
pentru profesor, urmărind sâ dea
o orientare asupra concepției și
modalităților artistice, ele n-au ca-
racter obligator, nu se citesc in
clasă, nu supraîncarcă — dar con-
tribuie la lămurirea multor pro-
bleme pentru cei care doresc sâ în-
țeleagă mai mult decît spune di-
rect opera analizată.
în prezentarea sumară a vieții
și operei scriitorilor se menționea-
ză cu precădere acele elemente
care explică sau motivează opera.
Cu excepția lui Alecsandri, Emi-
nescu și Caragiale, unde s-a rezer-
vat cîte o oră pentru prezentarea
vieții și a operei, la ceilalți scrii-
tori aceasta se reduce la o intro-
ducere generală, care se poate pre-
da în 10-15 minute.
Analiza literară a operei se îm-
pletește cu aplicarea și precizarea
unor noțiuni de teorie literară și,
mai ales, cu relevarea continuă,
insistentă, a modalităților artisti-
ce. La cronicari, de pildă, se sub-
liniază portret descrierea, arta
narativă; la Ion Budai-Deleanu
se precizează unele a/mecte ale ma-
nierei clasice în construcția operei
și caracterizarea personajelor, ca și
noțiunea de epopee eroi-comică :
nuvela -Alexandru Lăpuțoeanu"
prilejuiește familiarizarea elevului
cu structura operei literare epice,
cu unele modalități aie creație: ro-
mantice etc. Peste tot se inăstă
asupra manierei specifice unui scri-
itor sau unei opere, căutindu-se să
nu se repete, pe cit posuxL rele-
varea acelorași mijloace dec.: dacă
aduc elemente doi.
în ce privește analizei» literare,
răminind partizanii oțe—»e că în
clasele mari manualei nu trebuie
să dea torul și materia trebuie pre-
zentată in asa fel incit să invite
elevul la hiări de avruc:- țț la
o m-n-că personală in inie ș-gerea
și depistarea valoriJor arussee —
am mers pe calea unor anairo»
atente, exhaustive, Crește la nive-
lul elevilor vizați. Reflexia perso-
nală e urmărită prin întrebări si
teme orale și scrise introduse ia
s5rșitul textului rezervat fiecărui
scriitor. Acestea au un caracter ori-
entativ și nu urmăresc să-1 '—o -
teze pe profesor. Dimpotrivă
Mai trebuie adăugat că tratarea
rezerv atâ unei are de etzzs « redusă
la aproximativ o pagroi ș	—-ă—
late de text tipărit — se înțelege,
fără spațiul ocupat de opera lite-
ra.-â ș: fără ilustrați; — d=c.
volum de cunoștințe care se poate
preda in condiții bune.
Ținiod seama de programă si de
felul cum e lucrat și prez» lat h-j—
terialul in manual, propunem ur-
mă toarea repartizare pe ore de
curs a literaturii române in riasa
a IX-a
A Nc-țumi de teme uterară —
S ora irvesp.rulare — 1 ve ; rt»-
o ort; rit^o — o ort; sure — o
ort; balada cultă — • oră; «5»-
pera — o cr£ ;	o ort ; Kt
Ori de stil — o crt»
a Formarea iWe nn«a® — î
tre ’teritdrtul de formare B eie-
ZOCEÎCSK	— & cei â ■
ceb-ulirui; zn^ate* hntau na*®
—■ o orii
. ca s. . em roerieă
M serstefe XV—XVII >
— S ora dreol —- • ort;
pei=w^ _v: < M Uănz-S-. li
iimeia roedn i	. -ra TTăJ
casă te secoluf *1 XVH-lea — •
crtl Gr. Vreri» Mres Cosea «
Dtoutne Cautcm-- — o ort. Io®
Neratee d<in tarea a ■rrqli a
LeaqpiregM pră MoMbor — •
ort; _O sesd de ciratf — s
om
D. Cuirin >	reeaăsă
Ia ■ doua .tadeece o ieraMrt •>
j •-n-.-ec--.— sv;s_________________
al XIX Je» Cțcoale gjrfcirl — :
trâ :	Budc > *=:: — dcui
n Literatura română in secorâi
preei. ..-.eTii-'U — C
cri II. Gr. Alexandrescu — 3
ore .Umbră iu. Mirreâ. La Cc-
râ* — 2 ere; _Ciuteie s cărei u*
— o orăj IIL „Costacne Negr_zz.*
— j ore (—Alexandru Lâres-
neanu" — 3 ore). B*. Varile Aiec-
sandri — 5 ore (Viata și opera —
o oră ; „Miezul iernii" — o oră :
. Peneș Curcanul" — o oră ; „Cr.:-
rița în provincie" — 2 ore). V. Ni-
cplae Fiiimon — 2 ore. VI. Alex-
xandru Odobescu — 2 ore. VII. B. P.
Hașdeu — 2 ore. VIIL Minai
Eminescu — 9 ore. (Viața și
opera — o oră ; „Călin (File
de poveste)" — o oră ; „Reve-
dere* — o oră ; „Sara pe deal" —
o oră; Scrisoarea III — 2 ore;
..Luceafărul" — 2 ore; Măiestria
artistică — o oră IX Ion Creangă
— 4 ore (-Amintiri din copilărie"
— 2 ore ; -Povestea lui Harap Alb"
— 2 ore). X I L Caragiale —
5 ore (Viața și opera — o oră ; „O
scrisoare pierdută- — 3 ore ; Schi-
țele (prezentare generală) — o oră).
XI. Ion Slavic; — 3 ore (-Moara
cu noroc*. aaa_iza literară — 3 ore).
Pe lingă oreie de predare, s-au pre-
văzut ur. număr de ore pentru com-
puneri șt exerciții care au ca scop
lmbur.ătâ;-lrea exprimării elevilor
i u apli—ti: gramaticale) pentru
teze. n-ut/...uare. pne:um și un nu-
măr de ore la dispoziția profesoru-
iu.
Cve.e ia dispoziția profesorului
pe: f; tcicsite. așa cum prevede și
programa, fie pentru pregătirea și
eferiuaree unor compuneri. :.e
per-u-i ac inc ir ea analizei unor ope-
re i.ririre rupt -se în programă.
Panificare® propusă este orien-
tativă. 'c-xHim că pentru anul
scoUr 196» 1970. prafeaorrt ar tre-
bui să aibă libertate mai mare în
apbcarea programei. Dacă se simte
n evoca, c-ar putea prezenta într-o
singură oră Gr. Ureche și Miron
Desenul pentru clasa a V-a
la Editura didactică fă pedago-
pcă a apărut, tn preajma datri de
1 «pceăbrie, manualul de desen
pevxru dasa a V-a, elaborat de
Mxria Qsoara. Adina Nanu fl
Ceafa» Roșu Intitulată cu mo-
AritW. xaset* lucrare® ce Impune
-v nre-ua sivei științific și estetic
rafleac. «penar manualelor ante-
orare.
Costin, s-ar putea face numai pre-
zentări generale la Fiiimon, Odo-
bescu și Hașdeu. Am avea
astfel un cîștig de ore de
predare pentru restul operelor care
trebuie, neapărat, însușite temei-
nic.
Mai adăugăm faptul că, la ace-
lași număr de ore ca și în liceu
materia în școala generală este re-
dusă cu aproximativ 40 la sută
Pentru Gr. Alexandrescu, de e-
xemplu, sint prevăzute trei ore atît
în liceu cît și în școala generală,
dar aici nu se cere analiza unei
poezii dificile ca ..Satiră. Duhului
meu" ; Ia Negruzzi, în același nu-
măr de ore, nu se cere prezenta-
rea lucrării ..Negru pe a!b“ cu ana-
liza literară a scrisorii „Istoria unei
plăcinte". La Eminescu. în liceu
sint prevăzute 12 ore iar aic; 9
— dar nu se cere analiza literară
a sase noezii („Epigonii", împărat
și proletar" „Criticilor mei" „Atît
de fragedă". .Pe lingă plopii fără
soț", „Ce te legeni") și nici prezen-
tarea generală a prozei artistice.
Ținînd s^ama și de faptul că în-
treaga materie este prezentată la
alt nivel și în alt mod decît în li-
ceu, credem că există premisele
unor bune rezultate în studiul li-
teraturii române la clasa a IX-a a
școlii generale de 10 ani.
EMIL GIURGIU
rală a manualului — acurateța li-
terei, compoziția paginilor, calita-
tea ireproșabilă a reproducerilor.
Nu înțelegem însă de ce apariția
manualului a fost atît de tîrzie și
de ce s-a difuza: intr-un tiraj
atît de restrins. Așa cum a apărut,
el a putut ajunge doar in școlile
din București. Se impune, credem,
ca manualele școlare să fie tipă-
rite in tiraje care să asigure pre-
zența lor nu numai in ghiozdanele
Lecâriu e.e.. p:-.ă ir. cei mai
îndepărtat sat — a și pe masa de
lucru a fiecărui profesor de desen,
ca și in bibliotecile cabinetelor pe-
dagogice, ale casei ir județene ale
corpului didactic etc.
Se cere, de asemenea, sâ se ti-
părească manuale de desen pentru
celelalte dase ale scvlii generale,
Inceptzxi ca	I-IV. în același
timp este necesar să se stimuleze
apariția unor știrii: ți cercetări
privind particularitățile predării
i-^wciix la teaee -.irsteie coc-
nmd de La pericada preșcolară ți
de ia pruneie dase. unde coafu-
rde sin: încă destul de mari.
RrW.JLAăLTN
FETKE COKSTANHX
v ie specialitate
La 'nsce:i iviri’ juceteiz
' DtmMrița
întrebări
la
început
de an
...A fost o vreme
cind se iscase o dis-
pută destul de aprigă
cu privire la elemen-
tele și citimea de pre-
vizibilitate pe care
trebuie să le conțină
planurile calendaristi-
ce anuale fi trimestri-
ale. Unii erau adeptii
planurilor amănunțite,
alții considerau nece-
sare simple ghidări
care să cuprindă re-
perele esențiale. A-
depții planurilor „en
detail“ acuzau pe cei-
lalți de muncă anar-
hică ; aceștia arătau, ,
negru pe alb. că in
școală puzderia de
prevederi este un te-
ren fertil pentru apa-
riția formalismului.
Răminem la stadiul
acesta ?
...A fost o vreme
cind a curs multă cer-
neală cu privire la
documentele dirigin-
telui. Unii erau pen-
tru o simplificare ex-
cesivă, alții tindeau
să transforme serta-
rul dirigintelui într-un
soi de birou de nota-
riat, cu dosare, ru-
brici si rubricuțe.
De o bucată de vre-
me polemica a încetat,
dar concluziile n-au
fost trase nici pină
acum. Știm: nu se
pot da rețete. Nici nu
cerem rețete. Se cer
insă niște linii direc-
toare (fie și „în ma-
re'). fiindcă unii au
tras, niște concluzii.
Nu mai dau atacul
frontal, ci prin învă-
luire :	,.e adevărat,
cutare activitate e o
muncă inutilă... dar
am en vreun ordin,
sau măcar o dispozi-
ție. ca să renunț la
«®f
—A fost o prese
ciad ui se spunea ; «-
Icra ext •blipsti ri
poarte scpcă Apex r-u
MS: ori șapcă, ori
bascA- Si fa eeie din
»r™ ; unui bască.
Drept cart elevii —
fie vară, fie iarnă, fie
scoală, fie vacanti' —
nu ma- poc-tc pe cap
h-s -.â c c i ucr*j r cl.
ru-rz-lr. cum
1« inii>racd „in ciuJ'*.
K-cr trebui c-c^e p-e-
ciZAri ?
...încd de la începu-
tul vacanței mari s-a
anunțat că programe-
’e necesare colocviului
pentru gradul II se
găsesc la inspectora-
tele școlare. A trecut
vacanța ri programele
n-au sosit. Adresin-
du-ne la I.P.C.D. ni
s-a spus că — nefiind
mat multe exemplare
— si rină cei tn cau-
ză să le copieze. Să fie
logic așa f
- Or mai fi și altete,
dar deocamdată atît.
FLORIN ANGHEL
Dițpă cum se știe, în prezent se
desfășoară lucrările de definitiva-
re a planului și programelor liceu-
lui de cultură generală, in anul
școlar trecut, Ministerul Invățămîn-
tului a pus proiectul planului de
invățămînt pentru liceu în discuția
oamenilor școlii. Cu acest prilej
numeroși profesori de diferite spe-
cialități au făcut observații și pro-
puneri vizind îmbunătățirea pla-
nului. Contiduind această acțiune,
Ministerul învățămintului a orga-
nizat simbătă. 20 septembrie a.c., o
consfătuire de lucru privind viitoa-
rea secție de chimie-biologie a li-
ceului de cultură generală, secție
cu totul nouă ca profil, care ur-
mează să ia ființă odată cu aplica-
rea planului liceului diversificat.
La consfătuire au participat ca-
dre didactice universitare din
București, Cluj, Lași și Timișoara,
tn cadrul dezbaterilor au luat cu-
vintul academicienii Coriolan Dă-
gulescu și N. Sălăgeanu, prof. univ.
V. Sahini — membru corespondent
al Academiei, profesorii universi-
tari D. Negoiu, Gh. Marcu și C.
Kabega, conferențiarii universitari
Felicia Cornea, Ion Dumitru, Z.
Matic, G. Neac, Magda Petrovan,
Alexe Popescu și B. Stugren, lecto-
rii universitari Const. Albu și Cor-
nelia Dorobanțu, asistentul univer-
sitar Gh. Constantineseu, care au
analizat proiectul planului de în-
vățămint și proiecție programelor
de chimie și biologie. Marea majo-
ritate a vorbitorilor a apreciat po-
zitiv ideea diversificării mai ac-
centuate a studiilor în liceul de
cultură generală și propunerile cu
privire la organizarea secțiilor.
Crearea secției biologie-chimie a
fost socotită ca o soluție judicioasă
pentru pregătirea de cultură gene-
rală și de profil a tinerilor care do-
Consfătuire pe țară
organizată de Uniunea Sindicatelor
din instituțiile de învățământ si cultură
La Universitatea „AL I. Cuza“
din Iași s-a desfășurat, în zilele
de 21 și 22 septembrie a.c., o
consfătuire cu privire la sarcinile
organelor și organizațiilor sindi-
cale din învățămîntul superior. La
consfătuire au luat parte membrii
biroului executiv al Uniunii Sin-
dicateloe din tootiluțulo de învă-
țăsiljjt fd cultură, reprezentanți ai
Mnăsleruhn învă	pre-
sedkiti șt meznhtl ai biroanîor co-
miîeîelcr srndtc? fi .cr din inS;
fitațli de învățămin: superior din
întreaga țară, reprezentanți ai sin-
dicatelor din învățămînt în biro-
urile consiliilor județene ale sin-
dicatelor. cadre de conducere și
membri ai corpului didactic din
instituțiile de învățămînt superior
ale orașului Iași.
în cadrul consfătuirii, ale cărei
lucrări au fost conduse de prof.
Constantin Drăgulescu. președin-
tele Comitetului Uniunii Sindi-
catelor din instituțiile de învăță-
mint și cultură, au fost prezen-
tate referate cu privire la contri-
buția comitetelor unor sindicate din
instituțiile de invățămint superior
la continua perfecționare și mo-
dernizare a procesului de învâ-
țămint. la asigurarea unei at-
mosfera de muncă creatoare și a
disciplinei socialiste în activitate,
la creșterea eficienței cercetării
științifice desfășurate de cadrele
didactice din învățămîntul supe-
rior, la aportul acestora pe linia
educării comuniste a tineretului
la îmbunătățirea condițiilor de
muncă și de viață ale salariațîlor
din instituțiile de învățămînt. Au
fost prezentate de asemenea as-
pecte ale activității desfășurată de
cadrele didactice din învățămîn-
tul superior în domegiul muncii
cultural-educative, al propagandei
resc să se dedice studiului acestor
discipline. A fost subliniată, în a-
celași timp, necesitatea unei strin-
se conexiuni între studiul matema-
ticii, fizicii, chimiei și biologiei. In
acest sens s-a arătat că pentru bu-
na pregătire a viitorilor chimiști
este necesar ca aceștia să studieze
aprofundat matematica, la fel cum
pentru pregătirea biologilor este u-
tilă însușirea temeinică a fizicii și
a chimiei. în legătură cu aceasta
s-a propus ca secțiile respective să
poarte denumirile matematică-fizi-
că-chimie și respectiv fizică-chi-
mie-biologie, denumiri mai cuprin-
zătoare și mai adecvate profilului.
Au fost formulate, de asemenea,
numeroase propuneri privind nu-
mărul de ore la biologie, sporirea
volumului lucrărilor practice Ia a-
ceastă disciplină, înzestrarea mai
bună a laboratoarelor etc.
în încheierea consfătuirii a luat
cuvintul conf. univ. Traian Pop,
adjunct al ministrului invățămin-
tdlui, care a arătat că propunerile
făcute vor fi analizate cu prilejul
definitivării planului de invătă-
mînt și a programelor pentru li-
ceul de cultură generală. Vorbito-
rul a subliniat că noul liceu diver-
sificat urmărește asigurarea unui
fond comun de cultură generală și,
in același timp, o aprofundare a
studiului unor obiecte, de natură
să permită o mai judicioasă valo-
rificare a capacităților și aptitudi-
nilor elevilor și o mai bună orien-
tare a lor in vederea continuării
studiilor. Pentru realizarea acestui
scop — a'arătat tov. Traian Pop —
sînt necesare eforturi conjugate ale
tuturor formelor de învățămînt în
vederea perfecționării proce' ii
instructiv-educativ, a motk	ii
conținutului tuturor dir	r
școlare și i metodelor <
cultural-științifice și al perfecți-
onării profesionale, precum și căile
de natură să ducă la întărirea co-
laborării între sindicatele din în-
vățămîntul superior și sindicatele
din școlile de cultură generală.
Din partea Biroului executiv
prof. univ. Marius Preda și prof.
Onîța Gligor, vicepreședinți ai
Comitetului Uniunii sindicatelor
din instituțiile de învățămînt și
cultură, au prezentat constatele
desprinse din studiile efectu^e de
Biroul executiv al Uniunii cu pri-
vire la elaborarea și editare?
cursurilor universitare la nivelul
cerințelor contemporane și la valo-
rificarea timpului de muncă in ac-
tivitatea organelor și organizațiilor
sindicale și a corpului didactic din
universități și institute.
Dezbaterile — deosebit de în-
suflețite și aducînd in discuție o
valoroasă experiență concretă acu-
mulată de comitetele sindicatelor
din instituțiile de învățămînt su-
perior — precum și concluziile
finale au permis o delimitare
mai clapă a specificului acțiunilor
organizate de sindicatele din acest
domeniu, au prefigurat sarcinile
de viitor ale acestora în lumina
documentelor Congresului al X-lea
al partidului, a Directivelor C.C,
al P.C.R. cu privire la dezvoltarea
învățămintului, a Legii învăță-
mîntului și a Statutului persona-
lului didactic. O atenție deosebită
a fost acordată colaborării între
sindicatele din învățămîntul supe-
rior și cele din școlile de cultură
generală, pe linia informării și
documentării de specialitate, per-
fecționării profesionale și pedago-
gice, întăririi muncii de educare
comunistă etc. Consfătuirea a pri-
lejuit totodată realizarea unui rod-
nic schimb de experiență.
Concurs
de admitere
în învățămîntul
superior
Ministerul învățămintului
face Cunoscut că pentru fa-
cultățile și secțiile din in-
stituțiile de învățămînt su-
perior la care au mai ră-
mas locuri neoeupate pen-
tru anul t, se organizează
un nou concurs de admitere
între 28 septembrie—4 oc-
tombrie a.c.
Concursul de admitere se
va organiza la următoarele
institute, facultăți și secții :
Institutul politehnic
București : A) învățămînt
de ingineri — cursuri de
zi: Facultatea de energeti-
că (secția hidroenergetică) :
Facultatea de mecanică
secțiile: utilaj chimic, ma-
șini hidraulice și pne ma-
lice); Faculta.ea de te.iuo-
logia construcțiilor de ma-
șini (secțiile: tehnologia
construcțiilor de mașini și
maș.ni-unelte; mecanică fi-
nă); Facultatea de meta-
lurgie (secțiile: turnătorie,
metalurgie neferoasă); Fa-
cultatea de transporturi
(secțiile: material rulant,
autovehicule rutiere, tehni-
ca transporturilor ferovia-
re); B) învățămînt de in-
gineri — cursuri serale:
Facultatea de electronică
și telecomunicații (secțiile:
telefonie și telegrafie, tele-
comenzi feroviare); Facul-
tatea de mecanică (secția
mașini termice); Facultatea
de transporturi (secția ma-
terial rulant).
Academia de studii eco-
nomice București: Invăță-
mîntul superior economic
— cursuri serale: Faculta-
tea de economia producției
(secția : economia indus-
triei, construcțiilor și trans-
porturilor) ; Facultatea de
calcul economic și ciberne-
tică economică (secția sta-
tistică) ; Facultatea de co-
merț (secția : economia co-
merțului interior) ; Faculta-
tea de finanțe (secția : fi-
nanțe) ; Facultatea de con-
tabilitate (secția : contabili-
tate).
Universitatea din Bucu-
rești : Institutul pedagogic,
Facultatea de fizică-chimie.
Conservatorul „George
Enescu' Iași: Facultatea de
instrumente ți canto.
înscrierea candidatilor se
face la secretariatele facul-
tăților pină in ziua de 27
septembrie, ora 20.M.
Disciplinele de concurs
și programele acestora sint
cele prevăzute in broșura
„Admiterea in învățămîntul
superior —1969“.
Semicentenarul
primei promoții
a Scolii normale
„AL Odobescu"
din Pitești
>
La Pitești s-a desfășurat
zilele trecute o solemnita-
te prilejuită de sărbători-
rea semicentenarului pri-
mei promoții de învățători
a Școlii normale „Al. Odo-
bescu", seria 1919—1925. Au
răspuns „prezent" la întîl-
nire, ața cum au făcut-o
cu cinci decenii în urmă la
fiecare chemare a clopoțe-
lului, 32 de învățători pen-
sionari, sositi la Pitești din
toate colțurile țării.
Ea adunarea festivă a
luat cuvintul, printre alții.
octogenarul profesor de is-
torie St. Râdulescu, care ■
trecut in revistă cele mai
importante momente din
viața școlii ți i-a felicitat
cu căldură pe membri,- pri-
mei promoții a acesteia
pentru activitatea rodnică
desfășurată la catedră La
rindul lor, participantii Ia
festivitate au rostit calde
cuvinte de mulțumire a-
dresate profesorilor, au de-
pănat amintiri din anii pe
care i-au petrecut in școa-
lă ca elevi și apoi ci das-
căli.
A. D.
Cercurile
tfe la Palatul
pionierilor iși
reîncep
activitatea
După o vacantă plină de
bucurii, pionierii din Capi-
tală se pregătesc să-ț' reia
activitatea în cercurile și
cluburile Palatului din Co-
troceni. Se vor regăsi aici,
de două sau de trei ori pe
săptămînă, toți cei care în-
drăgesc construcția cartu-
rilor, a racheto sau navo-
modelelor, cei care deprind
minuirea complicatelor a-
parate electronice ți ra-
d'.o-tehnice, cei pasionați
pentru experiențele de chi-
mie, ca ți cei care iți în-
chină timpul liber migă-
loasei arte a sculpturii în
lemn, desenului decorativ,
picturii. Toți vor avea pri-
lejul să cunoască și să a-
dîncească tainele științei ți
tehnicii, să-și cultive apti-
tudinile, talentele. Largi
posibilități de manifestare
oferă Palatul pionierilor,
prin numeroasele sale
cercuri ți activități, și șco-
larilor care îndrăgesc mu-
zica, poezia, teatrul, spor-
tul sau dansurile populare.
Zilnic sute de pionieri
poposesc in frumosul lor
palat spre a se înscrie la
cercurile și activitățile pre-
ferate, ațteptînd cu nerăb-
dare să pornească la
treabă.
Muzeul școlar
din Sinnicolau Mare
La Liceul din Sinnicolau
Marc, in județul Timiș, e-
xistă un valoros muzeu șco-
lar cuprinzînd sute de ex-
ponate, prețioase piese mu-
zeistice strinse cu migală
ți perseverență de către
comunistul luliu Szocs —
profesorul de istorie al li-
ceului — și elevii săi.
Se află aici unelte ți ar-
me străvechi — greutăți de
pescuit, dălți ți topoare du,
piatră, vîrfuri de săgeată,
ș.a.m.d. — datind din orin-
duirea comunei primitive,
găsite la Sinnicolau Mare.
Cenad, Tomnatic, vase des-
coperite la Dudețtii Vechi.
Cherestur, Satu Nou etc,,
diferite obiecte dintr-un
mormint avar aflat Ia Cbe-
glevici, o sabie din epoca
migrațiunii popoarelor
ș.a.m.d. Lingă griul din
timpul romanilor — găsit
Ia Oradea — întîlnim un
tipar pentru bijuterii, po-
doabe de bronz și de ara-
mă ieșite Ia iveală la Sin-
nicolau Mare, precum și o
prețioasă colecție numis-
matică ce cuprinde, printre
altele, o monedă emisă de
Minucius Rufus in secolul
al II-lea i.e.n. Dintre Pie-
sele din epoca feudală
menționăm pumnale, frag-
mente de zale, cupe, vase
de ceramică, cusături, bi-
juterii. Merită semnalate,
de asemenea, proiectilul de
tun datind din revoluția de
la 1848—1849 din Transilva-
nia, plosca prusacă din se-
colul trecut, cărțile rare
datind din același secol.
Muzeul dispune, totodată,
de gravuri și fotografii în-
fățișind imaginea comunei
ți apoi a orașului ISinnico»
Iau Mare, din anul 1860 ți
pină in zilele noastre.
în cadrul muzeului școlar
numeroși elevi desfășoară,
sub conducerea profesoru-
lui lor de istorie, o intere-
santă actisâtate de restau-
rare a vaselor, uneltelor,
armelor și podoabelor afla-
te aici. Ei invată astfel is-
toria pe viu, convingîndu-
se nemijlocit că, așa cum
spunea Bălcescu, „istoria
este cea dinții carte a u-
nei nații. într-insa ea îți
vede trecutul, prezentul și
viitorul".
Prof. L. DUNAJECZ
Lectorat
pentru cadrele
didactice
Continuind o inițiativă
incepută încă din anii tre-
cuți, și in toamna aceasta
Universitatea populară —
București organizează, la
Clubul municipal al sindi-
catelor din învățămînt, un
lectorat pentru cadrele di-
dactice. Lectoratul — inti-
tulat „Metode moderne de
educație și invățămînt" —
își va desfășura activitatea
sub auspiciile Comitetului
Uniunii Sindicatelor din in-
vățămînt și cultură, ale Ca-
binetului municipal de par-
tid și Inspectoratului șco-
lar al municipiului Bucu-
rești.
Prelegerile, pe teme de
mare actualitate și de larg
interes pentru toți oamenii
școlii, vor fi prezentate de v
academicieni, oameni de
știință, profesori universi-
tari, cercetători în dome-,
niul pedagogiei. Ele vor a-
vea loc marți, o dată la
două săptămini.
Lectoratul iși va inaugu-
ra activitatea la 7 octom-
brie a.c. orele 19. Pentru
informații mai detaliate și
pentru înscrieri doritorii se
pot adresa Clubului muni-
cipal al sindicatelor din in-
vățămint, b-dul Gh. Gheor-
ghiu-Dej nr. 32, tel. 13.63.07.
Expoziție de lucrări
plastice
In sala de expoziții a
Clubului municipal al sin-
dicatelor din învățămînt,
profesoara bucureșteană
Cella Popescu prezintă
peste 30 de lucrări in ulei
și acuarelă, rod al activi-
tății sale artistice din ulti-
mii ani. Plastica Cellei Po-
pescu. imbrățișind o gamă
tematică largă — compo-
ziții, peisaje, flori, portre-
te — se distinge printr-un
deosebit echilibru între cu-
loare și lumină. Se remar-
că îndeosebi portretele de
copii, scenele de masă,
care se prezintă asemeni
unor poliportrete, și sec-
vențele de viață urbană,
care degajă atmosfera tre-
pidantă a unei intense ac-
tivități constructive.
In plin echilibru al ma-
turității, înzestrat cu o teh-
nică sigură, talentul plin
de sensibilitate al profe-
soarei Cella Popescu îți
pune amprenta pe lucrări
de certă valoare artistică.
H00Q

PAGINA 2
I
ÎN LICEELE
PEDAGOGICE
Școlile menite să pregătească învățători s-au bucurat în învățămîntul
românesc de un binemeritat prestigiu și au reprezentat, de-a lungul timpului,
importante centre de cultură, din care porneau în fiecare an, spre școlile de
pe întreg cuprinsul țării, noi și noi generații de dascăli bine pregătiți, însu-
flețiți de nobila năzuință de a lumina poporul.
Cerințele majore de cadre didactice cu temeinică și multilaterală pre-
gătire pe care le formulează în prezent avîntul fără precedent al dezvoltării
învățămintului în România socialistă pun astăzi in rîndul problemelor cen-
trale ale perfecționării activității școlare pregătirea superioară a corpului
didactic și, în cadrul acesteia, ridicarea nivelului muncii instructiv-educative
in liceele pedagogice. Valorificarea luminoaselor tradiții ale învățămintului
nostru pedagogic și utilizarea cuceririlor pedagogiei moderne vor asigura
buna îndeplinire a acestei cerințe.
Ministerul învățămintului, urmînd indicațiile prețioase ale partidului
cu privire la perfecționarea pregătirii și perfecționării cadrelor didactice, a
întreprins în ultimul timp importante acțiuni menite să consolideze și să
dezvolte învățămintul pedagogic, să-i îmbunătățească substanțial condițiile
de muncă și să asigure predării un conținut ridicat Faptul că începînd din
acest an funcționează licee pedagogice în toate județele țării este o dovadă
elocventă a importanței care se acordă învățămintului pregătitor de eadre
didactice.
Raidul-anchetă' întreprins de redacția noastră își propune să sprijine
strădaniile constructive orientate către sporirea eficienței învățămintului in
liceele pedagogice. Referindu-se la modul cum a pornit activitatea acum, la
început de an școlar, în cîteva dintre aceste licee, scoțînd la iveală unele ca-
rențe existente pe plan local, raidul urmărește, totodată, să sugereze unele
soluții menite să contribuie la o mai bună desfășurare a pregătirii viitorilor
învățători.
Elert fn tiritd la Muzeul județean dm Bacău
IAȘI
învățămîntul pedagogic are pe
meleagurile ieșene o tradiție de
aproape 125 de ani, iar celebra
„normală" ce purta numele lui
Vasile Lupu, școala la care a pre-
dat Titu Maiorescu și a fost învă-
țăcel Creangă, a intrat în patrimo-
niul de aur al culturii noastre.
Desigur, o asemenea strălucită
ascendență ar îndreptăți abordarea
activității actuale a liceelor peda-
gogice din Iași de pe pozițiile unei
profunde exigențe. în același timp,
însă, trebuie să ținem seama de
faptul că, deși nucleul de bază al
acestui liceu este legat cu trup și
suflet de idealul generos al conti-
nuării, pe planul cerințelor contem-
poraneității, ța tradiției fostei școli
normale „Vasile Lupu", școala ac-
tuală se află, practic, după o în-
trerupere de ani de zile, în al pa-
trulea an de învățămînt.
Mai întîi, cîteva date informative
pentru conturarea personalității
acestei școli. Liceul — care are în
prezent 1120 de elevi și va primi
încă vreo cîteva sute cînd va func-
ționa cu toți cei 5 ani de studii —
are o secție de învățători și una
de educatoare. I s-a repartizat o
clădire nouă, care s-a dovedit încă
de pe acum neîncăpătoare, ceea ce
a determinat începerea unei con-
strucții care va fi dată în folo-
sință la începutul anului viitor,
(înainte de a trece mai departe,
ne permitem o observație : presupu-
nind că în noua clădire va trece nu-
mai secția de învățători clasele
de educatoare rămînînd mai de-
parte în actualul local, și încă vor
trebui să funcționeze 30 de clase
în 2^ de săli. Dar laboratoarele, să-
lile de muzică și de desen unde
vor mai fi instalate ?).
Liceul dispune în prezent de 3 la-
boratoare care satisfac, în general,
cerințele procesului de predare. 0
mențiune specială merită cabine-
tul de științe naturale, bine pus la
punct prin autodotare. Sînt cu totul
nesatisfăcătoare în schimb condi-
țiile predării muzicii, desenului și
educației fizice, a căror importanță
pentru liceul pedagogic este bine
cunoscută.
Prof. Vasile Fetescu, directorul
liceului, ne argumentează convin-
gător importanța dotării școlii cu
un laborator audio-vizual modem :
„Un asemenea laborator îndepli-
nește pentru o școală cu profil
pedagogic un dublu rol didactic:
pe de o parte ca auxiliar absolut
necesar în vederea folosirii unor
metode moderne, pe de altă parte,
ca sală de demonstrații și de exer-
ciții pentru deprinderea viitorilor
învățători cu mînuirea acestui a-
parataj modern, în așa fel îneît
ulterior să poată folosi ei înșiși în
predare tehnica audio și video, în-
cepind cu magnetofonul și termi-
nind cu emisiunile televizate". în
prezent, școala nu dispune decît de
două magnetofoane, un aparat de
proiecție descompletat și un epi-
diascop, așa îneît profesorii nu știu
ce să facă întîi cu ele : să le folo-
sească în predarea lecțiilor sau ca
instrumentar demonstrativ ? Sin-
gura soluție concretă a acestei di-
leme se află în mîinile inpectora-
tului școlar județean.
In pregătirea viitorilor învăță-
tori un rol deosebit de important
îl joacă practica pedagogică. în a-
ceastă privință au o mare însem-
nătate școlile de aplicație, a căror
tradiție în înyățămîntul nostru pe-
dagogic este bine cunoscută. Liceul
pedagogic din Iași nu dispune însă
de o asemenea școală. Avînd foarte
mulți elevi, este nevoit să realize-
ze practica în cîteva școli generale.
Ni s-a demonstrat că, în felul cum
se programează acum lecțiile prac-
tice — care încep întîi la o singu-
ră disciplină și abia apoi se extind
(Urmare din pag. I)
foarte buni în clasele elementare
rămîn în urmă la învățătură în
clasele liceale și „sucombă" sub
greutatea cunoștințelor în învătă-
mîntul superior. Se întîlnesc nu
rareori fruntași la învățătură în tot
cursul liceal care, ajunși la poli-
tehnică, fac parte. în primii ani.
din contingentul restant, rilor. Și
nu fiindcă nu ar fi fost destul de
sirguincioși și perseverenti, ci fiind
că nu pot face față volumuhr
mare de muncă intelectuală pe
care trebuie să o presteze acum,
neavînd o tehnică formată în acest
sens. De aceea considerăm că una
la alte discipline — cuprinderea
elevilor din cele 7 clase ale anului
IV și 5 clase ale anului III nu se
poate realiza inițial decît în 5
școli, iar în continuare în 3 școli.
Desigur că astfel și selecția în-
vățătorilor care predau în școlile
respective, precum și îndrumarea
practicii devin dificile. Profesorii
școlii sînt de părere ca o școală
ca a lor, cu 1 000—1 500 de elevi,
este dezavantajată față de școlile
de mărime mijlocie — cu 500—800
elevi — care pot să-și organizeze
în condiții mai bune practica, în-
tr-o singură școală de aplicație.
Liceul pedagogic din Iași dispu-
ne de un nucleu didactic capabil,
după părerea noastră, să asigure
desfășurarea unui proces instruc-
tiv-educativ de bună calitate.
Preocupările de cercetare științifi-
că manifestate de profesori ca
Ovidiu Loghin, care a proiectat și
experimentează un aparat pentru
studiul programat al unor obiecte
de învățămînt, crearea unor
cercuri de îndrumare sistematică
a elevilor pe tărîmul investigației
pedagogice, al studiilor de folclor
și al elaborării monografiilor sînt
mărturii elocvente pe această li-
nie.
Totuși și aici rămîn, după cum
recunoaște — realist — însuși di-
rectorul școlii, destul de mulți
factori imponderabili. Liceul a
primit numai în acest an 20 de
cadre didactice noi, dintre care 3
suplinitori, proaspăt absolvenți, la
catedre de bază reținute de in-
spectoratul școlar — respectiv ca-
tedrele de psihologie, desen și
metodică. Evident, cu un aseme-
nea procent de profesori noi în
componența sa întregul colectiv
didactic va trebui să treacă prin-
tr-o nouă perioadă de rodare.
„Față de exigențele activității
în liceele pedagogice — ne spune
prof. Elisabeta Alexandrescu,
membră în biroul organizației de
partid a școlii — consider necesar
ca toate catedrele din aceste licee,
în toate localitățile unde funcțio-
nează ele, să fie scoase la con-
curs. De asemenea, să nu se mai
rețină catedre de bază la aceste
școli, eliminîndu-se cu desăvîrșire
fluctuația continuă de suplinitori.
Deși anul școlar a început, li-
ceele pedagogice nu se află încă
în posesia tuturor documentelor
de bază, necesare desfășurării pro-
cesului de învățămînt. De exem-
plu, la data de 22 septembrie Li-
ceul pedagogic din Iași nu primise
încă programele de gramatică
pentru anul II învățători și de is-
toria literaturii universale pentru
anul IV învățători, de metodică a
predării număratului și socotitului
în grădinițe pentru anul IV edu-
catoare etc.
PLOIEȘTI
Liceul pedagogic din Ploiești
funcționează în localul Școlii ge-
nerale nr. 17, unde se folosește de
8 săli de clasă, de două laboratoa-
re și o sală de gimnastică. Direc-
torul este profesor cu gradul I.
Deocamdată, însă, lucrează încă la
inspectoratul județean, ca inspec-
tor șef. Trei profesori au gradul
II, alți trei sînt oameni cu oare-
care experiență în școlile de pro-
fil pedagogic. Restul, sînt tineri
fără experiență în materie, dai
entuziaști. A ridicat probleme a-
coperirea catedrelor de fizică și
chimie pentru că. așa cum nf s-a
explicat la inspectoratul școlar,
„orașul este deficitar în profesori
la aceste discipline". Așa că mun-
ca este departe de a fi început
normal. La orele de fizică au in-
trat profesori de română, Ia cele
de chimie profesori de matemati-
că, Sînt și la matematică vreo
cîteva ore care cer suplinitori (car
Ce este esențial in procesul de învățămînt
din preocupările esențiale ale fi
cărui profesor ar trebui să fie
aceea de a-i iniția pe elevi în teh-
nica muncii intelectuale la obiec-
tul său. Căci, cu toate similitudi-
nile existente, fiecare știință ne-
cesită o anumită tehnică pentru a
fi însușită : într-un fel se studiază
literatura și în alt fel matematica .
o anumită tehnică cere însușirea
chimiei și altă tehnică însușirea
istoriei ș.a.m.d. Desigur că tehnica
de studiu se bazează, în primul
rînd. pe logica internă a disciplinei
respective, pe înțelegerea acestei
logici de către elev. Dar ea nu se
reduce numai Ia atît. ci presupune
și formarea unor abilități speciale
și la această disciplină orașul este
deficitar în profesori). Mai rămîn
și la română cîteva, acoperite însă
prin ore suplimentare de profeso-
rii din școală.
Din cauză că încă nu s-a dat de-
cizia de funcționare a școlii, la
22 septembrie nu fusese încă
încadrat personalul la secretariat
și contabilitate. Deși Ministerul
învățămintului a transmis ordinul
de înființare a școlii încă din luna
iulie, formele se perfectează abia
acum. Și pentru că decizia consi-
liului popular nu a apărut încă, la
15 septembrie profesorii nu au pri-
mit drepturile chenzinale. Ei voi
primi salariul integral abia la sfîr-
șitul lunii.
Și acum, o problemă generală,
specifică liceelor pedagogice crea-
te în acest an. După cum se știe,
în anii II și III ai noilor licee pe-
dagogice au fost primiți elevi din
clasele a IX-a și respectiv a X-a
ale liceelor de cultură generală,
între cele două tipuri de licee
există însă deosebiri de plan de
învățămînt și de programă. Cum a
rezolvat direcția respectivă din
Ministerul învățămintului această
problemă ? A hotărit ca tot ce nu
au învățat elevii din clasele a
IX-a și a X-a ale liceului să înve-
țe în timpul unor ore suplimentare
săptămînale de aritmetică, grama-
tică, anatomie și psihologie gene-
rală, în cursul trimestrului I, la
sfîrșitul căruia să dea examene de
diferență. Orele suplimentare în-
ghesuite într-un singur trimestru
atrag după sine o epuizantă supra-
încărcare a elevilor și a profesori-
lor. Mai este de arătat că respec-
tivele cunoștințe de la disciplinele
„de diferență", mai puțin avansa-
te, se predau, la matematică sau
la gramatică de exemplu, paralel
cu cele avansate, din cadrul pro-
gramei clasei respective. Profeso-
rii propun ca orele suplimentare
și „diferențele" să fie integrate în
curs, cu drepturi legale de existen-
ță, și să fie eșalonate pe întregul
an școlar. în acest fel diferența va
fi înregistrată ca o primă parte
din programă, după care proble-
mele aparținînd cursului propriu-
zis vor urma în chip firesc.
O problemă deosebită s-ar pune,
în acest caz, în legătură cu anato-
mia. Elevii din anul I al liceului
pedagogic studiază, conform reco-
mandărilor ministerului, anato-
mia, cei din anul II botanica, iar
cei din anul III zoologia. Elevii
liceelor de cultură generală au
studiat în clasa a IX-a botanica și
în clasa a X-a zoologia. De aceea
ei vor trebui să facă în perioada tri-
mestrului I un curs suplimentar
Laboratorul de chimie al Lictuiu. pedcrxrv Fi-.'id :(e~d condiții pentru un învățămînt de calitate
- 2 unor aparate, citirea
hărților. întocmirea unor rezurr.ate.
conspecte, fișe etc.? Or acestea eu
se for—tiză de la sire, ci trebuie
să fie arătate demarat rate, for-
mate. însușirea kr ie către elev
e mai importantă- oria utilitate ri
consecințe, decît îndoparea cu cu-
noștințe care se pot afla in cârti și
învăța independent In aces*. scop
fiecare profesor trebuia să „sacri-
fice" una sau donă ore la incenu
tul anului școlar pentru asemenea
„mărunțișuri". Timpul astfel „sa-
crificat" va fi recuperat din clin
prin efectele pozitive pe care le
vor avea ele asupra procesului de
intensiv de anatomie, pentru că au
nevoie de cunoștințe de anatomie
în vederea înțelegerii probleme- •
lor de psihologie. (Dar fiziologia
proceselor psihologice se studiază
la psihologie mult înainte ca lec-
țiile de anatomie să ajungă la ele'
Se propune ca în anii II și în să
se predea anatomia. , în condiții
normale, avîndu-se în vedere că
elevii anilor respectivi au (sau vor
primi) cunoștințe de botanică și
zoologie.
BUCUREȘTI
T
Inevitabil, dacă vrem să vorbim
despre condițiile în care se desfă-
șoară cursurile în acest încep-', de
an școlar la Liceul pedagogic :;r.
București, trebuie să facem putini
istorie. Decretul pentru înfiir.'sres
școlii care poartă astăzi acest
me a fost semnat în anul 1362 de
însuși Alexandru loan Cuza și ar t
demn de tot interesul ca. cercetind
istoria, să aflăm cîte sute de gal-
beni au fost dăruiți de Elena Cuzs
sau de Carol Davilla pentru edifi-
carea ei, să aflăm in ce condiții
predat aici profesori ca Spira Ha-
ret sau Ion Slavici, să aflăm am
neglijența cui se distruge capela da
spatele clădirii, împodobită cu c : -
'urile lui Tattarescu. sau urce o
fi dispărut statuia Elenei Cuza. in
care n-a mai rămas deci» soci —
Ne-ar interesa să aflăm toate
cestea, dar mai înainte să edem
în ce condiții își desfășoară -
activitatea in acest înrepu: ae •
școlar. Ceea ce se constată r
cum intri în incinta e sie •
Liceul pedagogic nu ar- :
suficient pentru desfășurarea : „re-
rilor (am fost martor, ia o sce-
nă în care profesore. fî-au ~
tat sediul din cancelarie pe
ca să facă loc unei lecții de —
străine), nu are școală de aplitat .
(apelînd la bunăvoința unei !C*
generale, piuă la care ele . _ ș: pr>-
Am prezentat in	de f«t» Mieria roeszaxzti ia	zile ale
anului școlar la trei licee pedațsexr — dza las*. F4»>cM: m B-x-aresr. Sț»-
tem convinși ei această «tare de tex-1 i cx '*	la stadiul in ea^e
se află acum, eă de Ia vuita txeașrri •< pusă la	acestor rinduri
o parte din probleme si mel’i! Der k pcîew riai* ia paleative
sau la Jumătăți de mituri. De îi iccrjct M aMbitiUa toate forțele pen-
tru ca tot ceea ce frineazi uscă kzxe meri al «rtivrtătH d fie grabnic în-
lăturat. Repetatele indrc3c«r„ ca k dkanile c«crete si clare date de
minister inspectorate iov ca pemire la atentia ce se cere acordată liceelor
pedagogice trebuie si-|i gă«eas.:i ricpiiSd in fapte. Toți cei care au in
grijă buna pre-ătire a viiT-srtțor insătâtbr: să ia iviri operative. Raidul
nostru — intrepruu in prima etapă a aeetet «enlar. rind există toate posi-
bilitățile de a se ?aa asemenea tnixzzr. «i de a se asarura eficienta lor —
urmărește să-i aȘnt- in această «ctwce
r	î riHcsiințelor
? ie. -ier_rr Sa ms pierdem
i - . tere șdevăr-J spuselor lui
M.nta.gne că an cap bine format,
valorează mai malt deeit un cap
plin de cunoștințe.
Tehnica muncii intelectuale in-
i'ude r.u numai aspecte exteri >ar:
ci și interioare (deprinderea de a
analiza, de a compara, de a gene-
raliza, de a emite ipoteze și a Ie
verifica, de a face indurta «i de
ducții eta.). Rezolvarea acestor
probleme în procesul de învăță-
mînt, ca și dezvoltarea spiritului
de observație al elevilor, a memo-
riei logice, a gîndirii creatoare, ■
O. BUZESCU
M. HERIVAN
imaginației, cultivarea aptitudini-
lor și voinței ar trebui să consti'uie
axa de convergență a eforturilor
tuturor cadrelor didactice. Aig^tea
fotrr.eâză esențialul, căci un „cap
bine format" este apoi apt pentru
Însușirea tuturor elementelor noi
pe care viața Ie pune elevului, stu-
dentului sau profesionistului, după
ce a •erminat studiile.
De aceste lucruri ar trebui să
lină seama atît cei care elaborează
□lanurile, programele și manualele
cit și cei care le traduc în viață.
A fi convins de aceste adevăruri
și a le realiza prin activitatea di-
dactică zilnică ni se pare esențial.
I nterpreți
ai tainelor
naturii
JVsse Icrcn ui »terp •* ued tra-
a suflat adierea
pm rii *. lotul a caș-ita; rtaU j:
ar «uaicrriatea pete-
jsM *-• «cMecaz*. C j acectr co-
naaa *-ar pcK» Iacale cronic» «1
rar» « — ‘e tes'ata să ăeserw trvn-
«ăhrodrde spaetaniioM» pa eara
>-• lirccxnt asÂanu Scald
aeoeraăe E2 2 dia Ba. a Mare
LncAuod dm 1954, profesorul
Prțn •	dervA
îjie v ..	:	ațelor
adecva: I-a
. 2'*** s' *—	C— r* Îs
„ • • - x *	:e c
* m wOaî Id eMriiRuarea curții
ieoLa. cj o	de aproape
ZW s-p-, degri-ds; prin depozita-
rea uâM	reziduale din
. - „u-z , s-iv o -oăt cc entu-
zi revondițloiiarea solului.
i.icerLnd peste 50 m.c. de pămint
iertd pe ?upre«2ța îngrădită.
La m.-i < s-a creat o zonă cu
niir.îe 3sn etice. într-un mic hele-
'?■■ artriiCLat. unde printre trestii
•i paptwă se strecoară greoi broa-
te țestoase si alte vietăți de apă.
Fiecare pas te apropie de o altă
■u's iecset.^. adusă din preajma
Minâsti Neamțului, din Ada-Ka-
-er„ dir bogata rezervație a sculp-
torului băimărean Vida Geza sau
isiar cin sâmința primită de pe
?-te merieiare ale globului. Prin-
tre ziramnle de tlori exotice, con-
teatrate în preajma' unei superbe
agave. apar tăblițe indicatoare care
transpun copiii in zone îndepărtate
ale lumii. „Ucenicii" profesorului se
strecoară printre aceste comori ale
naturii cu respect și mîndrie.
în apropierea spalierelor de viță
de vie. reprezentată prin cele mai
renumite varietăți din tara noas-
tră, se găsesc volierele construite
tot cu ajutorul copiilor. Aici sînt
adăpostiți iepuri, porumbei și un
jder nervos, ce-și roade pînă la
sînge propria sa coadă.
Pe aceeași latură a dreptunghiu-
lui grădinii se află sera, întinsă
pe o suprafață de 80 m p, realizată
după toate regulile unei construc-
ții de acest tip. exclusiv prin
muncă voluntară. Florile din seră
și cele din grădină depășesc 200 de
specii. Cînd am trecut pe acolo un
grup de pasionați ai lucrărilor din
acest sector tocmai pregăteau ghi-
vecele pentru noi răsaduri. Copiii
erau încă în vacanță mare, dar de
la seră și grădină n-au vrut să-și
ia vacanță. Profesorul nu știa cum
să-i mai trimită și pe acasă, căci
dacă ar fi fost după ei/ tot timpul
liber și l-ar fi petrecut aci. E drept
că cele cîteva soiuri' de begonii și
experimentele făcute pe linia în-
mulțirii lor vegetative, sau reacția
atît de fină a mimozei senzitiva te
rețin ca un magnet sub cupola de
sticlă a serei sau lîngă lămîiul și
smochinul de la intrarea acesteia.
Sînt plante cu frunze catifelate, ca-
re-și dispută miresmele între frun-
ze și flori. Gama de culori se asocia-
ză cu contururile dantelate ale unor
frunze sau cu luciul de sticlă al al-
tora. Copiii observă atenți, se miră,
studiază totul și notează sistematic.
Cercetarea castanului comestibil
este una din problemele ce-i preo-
cupă în prezent
Cînd am felicitat din toată inima
pe magicianul care a adus aceste
frumuseț; intre copii, ca niște pre-
zențe vii în cotidian, el a zîmbit cu
modestie și ne-a invitat și in labo-
rato-ai de științe naturale. Aici am
gă?it o altă creație a sa, tot atît de
Vițcroasâ 'a si cea din grădină. O
ia ? mare de-clasă, avînd de jur îm-
prejur o sumedenie de exponate și
de colecții frumos aranjate, care
pot rivaliza cu aie multor licee, este
locul unde elevii cu mintea iscodi-
toare rezolvă problemele științifice
ale unui univers concentrat în ele-
mentele sale reprezentative.
în cele cîteva acvarii se cultivă...
probleme științifice. Tntr-unul s-a
experimentat formarea reflexului
condiționat la pești, în altul circu-
itul parazitului gălbezei în natură,
în al treilea se evidențiază un caz
de simbioză acvatică ș.a.m.d.Aici
copiii „citesc" în cartea naturii cu
<: smulg cu satisfacție tai-
-i - ie: f-m-o vitrină întllnim un
iaveg instrumentar de chirurgie,
dona» de spitalui local. Cu ajutorul
iui copiii iac disecții oe broaște și
porumbei. Lingă colecțiile de
minereuri și cristale, strălucitoare
ca nestematele, apar preparate și
conservări de animale, realizate de
școlari cu mare grijă pentru forma
estetică a execuției. Este bine re-
prezentat și sectorul impăierilor
de animale. Terariile cu salaman-
dre, șerpi, tritoni, broaște etc. sînt
îngrijite de echipe speciale. tot
timpul anului. Zecile de insectare
și de ierbare stau mărturie unor
căutări și unei perseverente de
neclintit
Cei care roiesc voioși în jurul
tovarășului Ilieș sînt toți membri
ai cercului de științe naturale.
Acest cerc întrunește peste 80 de
elevi, a căror dragoste față de na-
tură nu se mărginește la activita-
tea din școală. Mulți dintre ei au
acasă~ flori asemănătoare celor din
sera școlii, pe care le îngrijesc cu
pasiune. Pe coridoarele școlii sînt
dispuse in mod estetic gingașe
plante ornamentale, întreținute cu
migală de copii.
Atrași de mirajul lucrărilor și
experiențelor din laborator, seră sau
grădină, mulți elevi slabi la învă-
țătură au reușit să-și îmbunătățeas-
că situația școlară. De altfel, pri-
mirea în cercul acesta, care tentea-
ză pe toți, se face în baza dovezii
că nu ești codaș la carte. E de mi-
rare oare că laboranta școlii este o
fostă membră a cercului, la acti-
vitatea căruia aduce și acum o
contribuție de seamă?
Dacă am reduce la o formulă la-
pidară esența generoasei activi-
tăți a profesorului Octavian Ilieș
am spune că el face totul pentru
copii și prin copii. I-a antrenat să
adune borcane și plante medici-
nale, iar cu banii obținuți s-au
cumpărat diferite materiale nece-
sare construcțiilor amintite, mano-
pera aparținînd în exclusivitate ele-
vilor. Tot mai multe instituții lo-
cale sprijină această dăruire a pro-
fesorului de naturale. Așa au
intrat pe poarta școlii borcane spe-
ciale pentru conservarea organelor,
trei microscoape, bisturie, pensete,
foarfeci etc. Cu copiii a fost con-
fecționată armătura lemnoasă a tu-
turor sculelor și uneltelor de lu-
cru. Fiecare activitate a înregistrat
un plus de învățăminte, o nouă
deprindere consolidată, un atașa-
ment față de muncă.
Acțiunea naturaliștilor de la
Școala generală nr. 2 din Baia Mare
se extinde și asupra altor instituții
locale de învățămînt. Școala dă și
altora colecții de minerale, pre-
parate anatomice, acvarii, flori, ră-
saduri, semințe, ca și sfaturi pre-
țioase. Studenții Institutului pe-
dagogic vin să-și facă și aici prac-
tica pedagogică. închegînd un dia-
log atractiv cu profesorul Ilieș. Le
dorim tuturor grabnică molipsire.
Invitat să-și expună experiența
în fața comandanților de unități
pionierești din județul Maramureș,
profesorul Ilieș a stîrnit un entuzi-
asm general în rîndul auditoriului,
care a înțeles pe deplin puterea
pasiunii investite în instruirea și
educarea copiilor. Simplitatea ar-
gumentelor sale a convins mai
mult decît orice precizări dintr-o
metodică a activității în cercuri.
Cea mai prețioasă achiziție o con-
stituie pregătirea copiilor pentru
viață, cultivarea curiozității și a
receptivității lor fată de tainele
universului, formarea deprinde-
rilor de muncă practică, stimula-
rea pasiunii de a colecționa și de a
admira frumusețile naturii.
Fie ca exemplul profesorului Oc-
tavian îlies să rodească „cîtu-i Ma-
ramureșul" și chiar dincolo de gra-
nițele acestuia, așa cum sămînța
plantelor cultivate de dînsul n-a
cunoscut hotare și s-a prins în mul-
te școli și locuințe ale seriilor de
elevi crescuți în respectul și pre-
țuirea naturii.
PATIȚA SILVESTRU
PAGINA 3
INFORMARE • DOCUMENTARE
Congres internațional cu privire la știința
educației
J
Recent, la Varșovia s-a desfă-
șurat un Congres internațional or-
ganizat de către Asociația Interna-
țională a Științelor Educației. înte-
meiată în 1957, A.I.S.E. organizează
asemenea întîlniri internaționale ia
fiecare patru ani ; congresul prece-
dent a avut loc la Oslo, cel viitor se
va desfășura la Stockholm sau Paris.
Confruntarea științifică de la
Varșovia a întrunit aproape 400 de
personalități din întreaga lume,
printre care mulți specialiști de
prestigiu, cunoscuți cercetători în
domeniul educării și formării omu-
lui. Au fost discutate numeroase
probleme, vizînd un domeniu larg
de preocupări, observat din pers-
pective diferite. Efortul participan-
ților s-a îndreptat spre analizarea
unor aspecte complexe legate de
formarea omului, de rolul său în
societatea modernă.
Cele peste 100 de comunicări
prezentate au fost grupate în șase
secții, pe temele: condițiile sociale
și culturale ale dezvoltării și for-
mării copiilor și tineretului; con-
ținutul științific al formării omu-
lui (structura științei și programele
școlare, Integrarea științelor în pro-
cesul de învățămînt, specializarea
și formarea generală) ; conținutul
formării omului modem; tehnica
(raportul între tehnică, știință și
artă, aspectul creator al tehnicii);
conținutul artistic al formării omu-
lui modern (concepția nouă a for-
mării omului prin mijloace artis-
tice, funcția pedagogică a diver-
selor domenii ale artei, arta și
munca); problemele sistemului și
organizării învățămîntului (factorii
obiectivi și extinderea învățămîn-
tului secundar, problema unității
și diversității formării omului, pro-
blema selecției precoce și tardive,
a formării profesionale și generale,
a formării elevilor dotați, motivele
personale ale formării); metodo-
logia cercetării pedagogice (pro-
blema condiționării educației și a
evaluării rezultatelor educative).
Analizînd condițiile formării
omului, cauzele care determină
educația și influențele care con-
tribuie la realizarea ei, multe co-
municări au evidențiat cooperarea
în actul educației a unor elemente
extrem de variate, care produc
tendințe neuniforme, relevînd di-
alectica contrariilor ce se mani-
festă în automișcarea intimă a
actului formativ. Au fost luate în
discuție problema unității și di-
versității în formarea omului (A.
Clausse — Belgia), dezintegrarea
și reintegrarea în pedagogie (S.
Woloszyn — Polonia), relația în-
tre cultura generală și speciali-
zare (G. Hrusanov — Bulgaria),
legătura școlii cu viața (G- Mar-
tinoli — Italia), cercetarea și fi-
lozofia (G. Mialaret — Franța).
Discutarea polarităților a eviden-
țiat nu numai complexitatea cer-
cetării problemelor educative, ci
șl faptul că mișcarea aspectelor
diferite sau contrare duce la dez-
voltarea individului uman, a per-
sonalității. M. Debesse (Franța) a
propus, pentru susținerea unității
personalității împotriva forțelor
dezintegratoare, formarea prin edu-
cație a unei „armături morale"',
armătură care a fost asemănată
de G. Mialaret cu problema ide-
alului din pedagogia filozofică. în
același spirit, F.F. Korolev
(U.R.S.S.) a analizat formarea per-
sonalității, remarcînd condițiile de-
osebite create de socialism pentru
dezvoltarea integrală și armoni-
oasă a omului. Unele comunicări
nu s-au referit exclusiv la acti-
vitatea de educare, ci au cuprins
și observații asupra constituirii te-
oretice a științei acestui fenomen
(B. Suchodolski — Polonia, C. Cu-
ciuc — România, W. Gerhart —
S.U.A.).
Un număr însemnat de lucrări
au analizat factorii ce contribuie
la realizarea educației: rolul ști-
inței (V. M. Hvostov — U.R.S.S.,
W. Okon — Polonia, T. Husen —
SUedia), al tehnicii (G. Neuner —
R.D.G„ O. Pavlik — Cehoslovacia),
al artei (L. Volpicelli — Italia, I.
Wojnar — Polonia), al televiziunii
(L. Bandura — Polonia), al orga-
nizațiilor de tineret (A. Kaminski—
Polonia), al sportului (A. Molak —
Polonia) etc.
Un loc important l-a ocupat în
cadrul lucrărilor congresului ana-
liza problemelor școlii, căreia îi
revine rolul esențial în formarea
educativă. Situația școlară a fost
prezentată atît sub aspect organi-
zatoric, cît și în conținut. Unele
comunicări au expus sistemul șco-
lar din anumite țări (Masako
Shoji — Japonia, I. Antohi — Ro-
mânia, B. Suchodolski — Polonia,
G. Neuner — R.D.G., V. Bhushan—
S.U.A., L. Krneta — Iugoslavia).
Altele au discutat problemele con-
ținutului și tehnicii învățămîntului
(M. Manacorda — Italia), rolul
profesorului (I. Vikainen — Fin-
landa, M. Kornacker —S.U.A.), al
motivării (AL Lazăr — România)
etc. Aprecierea rolului deosebit al
educației și învățămîntului a fost
ilustrată și prin atenția specială
care s-a acordat cercetării în
aceste domenii, discutată în ca-
drul secției a Vl-a a Congresului.
Aici au fost prezentate și probleme
de metodologie generală (G. Mi-
alaret — Franța. D. Muster — Ro-
mânia, J. Sandwen — Norvegia),
precum și comunicări de metodo-
logie concretă (H. Zimiles —S.UA,
G. Limiti — Italia etc.).
Comunicările delegaților români
au fost primite cu mult interes.
In raportul final al Congresului
.aceste comunicări au fost apre-
ciate drept o contribuție valoroasă
adusă de autorii români la dezba-
terile din secțiile respective.
Prilejuind un larg schimb de
opinii, Congresul organizat la Var-
șovia de A.LS.E. a adus în atenția
generală o 'serie de importante
probleme de pedagogie teoretică
și practică și a contribuit la cla-
rificarea lor in scopul unei cit mai
complete și multilaterale dezvol-
tări a tinerelor generații.
Dr. DUMITRU MUSTER
prof. CONSTANTIN CUCIUC
Cercetări de pedagogie
comparată
Una din principalele di-
recții de dezvoltare a cer-
cetării pedagogice din Ja-
ponia o constituie pedago-
gia comparată, care s-a
constituit ca o disciplină
pedagogică de sine stătă-
toare, menită să prospec-
teze cele mai eficiente căi
și forme folosite pe plan
mondial pentru progresul
și modernizarea învățămîn-
tului. Astfel, catedra de
pedagogie comparată de
Ia Universitatea din Tokio
și-a concentrat atenția în
mod special asupra studi-
erii conținutului învăță-
mîntului mediu în lume,
cea de la Universitatea
Tohoku din Sendai efectu-
ează cercetări comparate
în legătură cu instituțiile
de pregătire a profesorilor
etc.
Alături de investigațiile
întreprinse de catedrele
de pedagogie, cercetări am-
ple desfășoară pe această
linie Institutul de cercetări
pentru pedagogie și cultu-
ră comparată de pe lîngă
Universitatea Kyushu din
Fukuoka. în ultimii ani,
acest institut a realizat
studii privind problemele
educației morale și civice,
formarea personalității,
pregătirea culturală a ti-
neretului din mediul rural
etc.
Modernizarea
invățâmintului
matematic
Estetica mediului școlar
Totul a început cît se poate de
simplu și nespectaculos. Cu vreo
15 ani în urmă, directorul unei
școli rurale din apropierea Pragăi,
prieten al pictorului și esteticianu-
lui Jan Fort, profesor la Institutul
de arte plastice, s-a adresat aces-
tuia cu rugămintea de a-1 ajuta să
ergeze o ambianță mai estetică ca-
drului în care-și desfășurau acti-
vitatea elevii și profesorii școlii
sale. Trebuie precizat că multe din-
tre clădirile școlilor din R. S. Ce-
hoslovacă, atît la orașe cît și la
sate, sînt construcții vechi de peste
100 de ani, solide, masive, cu o
frumoasă arhitectură exterioară,
dar al căror interior se impunea
modernizat pentru a corespunde
atît exigențelor didacticii cît și ce-
lor ale esteticii.
Jan Fort a venit la școală în va-
canța acelui an, a cercetat clădire.,
și apoi, paralel cu modificările ne-
cesare în scopul lărgirii spațiului
pentru laboratoarele și cabinetele
școlare, s-a ocupat personal de
realizarea cadrului estetic. A fost
pe rînd șl proiectant, și arhitect,
și zugrav, și artist plastic. A cer-
cetat amplasarea fiecărei încăperi
și, în funcție de luminozitate, a zu-
grăvit singur pereții în culorile pe
care le-a ales. Rezultatul a fost
surprinzător. Aspectul mohorît, u-
niformitatea fuseseră eliminate to-
tal. în aceleași încăperi albul in-
tens al unui perete se asocia cu
culori calde — portocalii galbe:.
roșu deschis — sau, dimpotrivă, cu
culori reci — verde, albastru — în
funcție de punctul cardinal către
care era orientată sala respectivă,
de modul cum se proiecta lumina
pe zidurile interioare. Cretoane im-
primate, alese și ele de către ar-
tist, au împodobit ferestrele. Prin
amenajări speciale, în fața tablei
s-a montat o draperie care o acc-
peră atunci cînd folosirea ei eu
este necesară. în felul acesta, sus-
ține Fort, pe lîngă accentuarea am-
bianței intime se obține și un ele-
ment odihnitor pentru ochii copii-
lor.
Transformări uimitoare au sufe-
rit coridoarele. Din locuri de tre-
cere fără personalitate, mohorîte,
ele au devenit adevărate concen-
trate de frumos. Fort a ales o se-
rie de reproduceri după lucrări
plastice clasice și moderne, pe care
le-a amplasat exact la înălțimea o-
chilor elevilor. Pe unii pereți, zu-
grăviți și ei într-o gamă foarte va-
riată, după aceleași criterii ea și
pereții claselor, au apărut frt~
executate chiar de către artist; în
colțuri au fost așezate amfore cu
crengi extrem de decorative. In lo-
cul cunoscutelor lămpi de tavan
eu globuri mate, de un alb lâp-
tos uniform, au fost instalate, tot
după proiectul lui Fort,lustre mo-
derne, cu tije prelungi și abatjoururi
de formă cilindrică sau tronconică,
din materiale metalice și plastice,
care creează un adevărat joc de
lumini și umbre.
Nici cancelaria profesorilor și bi-
roul directorului nu au fost uitate,
în modernizarea ambianței de aici
a intrat, alături de zugrăvirea pe-
reților, aducerea unui mobilier mo-
dern funcțional și, în același timp,
estetic.
Poate că totul s-ar fi oprit la
această unică școală dacă Jan Fort
n-ar fi fost un pasionat care s-a
atașat cu trup și suflet de Ideea de
a moderniza ambianța școlară și
dacă, la rîndul lor, directorii unor
scoli apropiate nu ar fi devenit și
ei partizanii unei ambianțe esteti-
ce. Așa însă, în anii următori au
.-părut încă o serie de școli pur-
Lnd amprenta personalității artis-
tului. Pentru fiecare din ele Fort
• ai cârâit personal proiectul, a ales
culorile pereților, elementele deco-
rative și artistice și locul lor de
plasare. în publicațiile pedago-
gice au început să apară articole
prin care era susținută această
mișcare înnoitoare. Nu se poate
face abstracție de faptul că au ex-
istat și adversari ai acesteia. Ei ar-
gumentau astfel : „Ce fel de artist
poate fi acela care îmbină stilul
clasic, sever al arhitecturii exteri-
oare cu o concepție atît de moder_
nă a interiorului! Și, pe urmă, o ase-
menea amenajare interioară cos4?
mai scump dec:’ reparațiile și zu-
grăvirea curent*". Lucrările care
se ccupâ de estetica ambianței a»
viață și de muncă apărute in v-i-
:n:..i tim: au înlăturat : r.n: .
hteeție: hitr-sievâr. ele rec-mAre': .
alternarea mobi’ieniu: și decora-
ției modeme cu col* uri in care să
fie amplasate n -b-ir de stil. Cit
privește obiecția cu caracter eco-
nomic, acesteia i s-a răspuns prin
argumentul faptelor.
Acțiunea de modernizare a in-
teriorului școlilor a ciștigat adepți
statornici și la unele foruri de
conducere a învățămîntului. Ins-
pectoratul școlar al districtului ad-
ministrativ Praga a decis chiar să
creeze un cabinet de estetică șco-
lară. La acest cabinet, condus de
Jan Fort, vin să lucreze și cîțiva
tineri și entuziaști artiști plastici și
arhitecți. Ei se deplasează întot-
deauna personal în școlile care le
solicită concursul, alcătuiesc un mi-
nuțios proiect al cadrului estetic
(J. Fort a realizat și un probar-tip
pentru culorile interioare, astfel
îneît acestea pot fi indicate cons-
tructorilor prin simple simboluri)
și urmăresc pe parcurs realizarea
lucrării. Roadele activității acestui
cabinet sînt materializate în faptul
că astăzi în Praga și districtul ad-
ministrativ din jurul capitalei R.
S. Cehoslovace fiecărui al doilea
edificiu școlar i s-a creat un ca-
drt^ estetic. Deosebit de izbutite
sînt lucrările de arhitectură inte-
rioară de la vechiul liceu din Mlada
Boleslavșî de la Lceui din Pribram.
La amîndouă aceste școli, în deco-
rarea interioară deminau stucatu-
rile. Modernizarea nu le-a sacrifi-
cat. ci le-a acordat noi valențe de
frumusețe prin zugrăvirea relie-
furilor cu alb ci & tavanului din
jur cu galben.
Acum, eacin^ale de estetică șco-
lară ci ndcse 6e artist: plastici, de-
:oratori și arhr.ecți plini de mtu-
șm ;ă u-rer. = : in uite regi
: „ie Ce	lingă a-
iurta L-.ur.A-z 'ă a 'isurl r
aceste cabinete au organizat în
ultimul timp interesante cursuri de
estetică școlară pentru directorii
școlilor și dau consultații tuturor
profesorilor care le solicită.
Pe planul activității instructiv-
educative, rezultatele acestei ac-
țiuni, verificate pe parcursul ani-
lor, sînt demne de toată atenția,
în noua ambianță elevii învață cu
mai multă plăcere și obosesc mai
puțin (dat fiind cadrul odihnitor).
Amenajările, deși inițial mai cos-
tisitoare, se dovedesc, în ultimă
instanță, mai economice, întrucît
elevii țin foarte mult la interiorul
școlii astfel amenajat și îl păstrea-
ză cu mult grijă, așa îneît lucră-
rile de reparații și refaceri inte-
rioare se efectuează acum o dată
la 6—7 ani, în loc de 1—2 ani,
cum se întîmpla înainte. în sfîrșit,
noul cadru estetic școlar i-a făcut
pe elevi adevărați propagatori ai
esteticii și acasă, în rîndul părin-
ților. în felul acesta frumosul de-
vine continuu izvor de noi frumu-
seți.
Dr. ZDENEK KONECNY
Incepînd din acest an In
învățămîntul de cultură ge-
nerală din R.F. a Germa-
niei se aplică un program
de perspectivă privind mo-
dernizarea învățămîntului.
Programul urmărește să a-
sigure cunoașterea de că-
tre elevi a progresului în-
registrat în științele mate-
matice moderne și a
modalităților de abordare
matematică a problemelor
din alte domenii științifice,
a rolului matematicii în
economie și societate, însu-
șirea modurilor de gîndire
caracteristice matematicii
»: științelor naturi:. realiza-
re-a u:> : ~.vieri a invă-
iâmîttr -.u:	din
■iceu de invă’âmîntul ma-
tematic desfășurat in uni-
versități, pentru a se înlă-
tura .piedicile în orientarea
tinerilor către profesiunile
cu profil matematic-știin-
țific și în sfîrșit crearea
condițiilor pentru pregăti-
rea unui număr tot mai
mare de cadre tehnice cali-
ficate.
Pentru atingerea acestor
obiective se urmărește
promovarea unei noi o-
rientări în didactica și
metodica matematicii, ast-
fel îneît să se asigure o
predare bazată pe princi-
piul intuiției în primele cla-
se și o abstractizare și
sistematizare din ce în ce
mai accentuate în ultimele
clase de liceu. In acest scop
s-au luat măsuri pentru
elaborarea unui manual
destinat profesorilor, care
să sintetizeze întreaga ex-
periență pozitivă acumulată
în acest domeniu pe plan
mondial.
Acțiunea de modernizare,
care cuprinde în sfera ei
toate clasele școlii de cul-
tură generală, se va în-
cheia, într-o primă etapă,
în anul școlar 1972-1973.
UNIVERSITATEA X I. CUZA“
IAȘI
ANUNȚĂ:
scoaterea la concurs a următoarelor posturi :
FACULTATEA DE BIOLOGIE—GEOGRAFIE
— Conferențiar la catedra de Morfologie animală și an-
tropologie, disciplinele Anatomia comparată, Citologie, histo-
logie, embriologie, Biospeologie, Metode moderne de cerce-
tare, poziția XVIIB/3.
FACULTATEA DE ISTORIE—FILOZOFIE
— Asistent la catedra de Materialism dialectic *1 istoric,
disciplina Sociologie, poziția XXVII A/21.
Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectora-
tului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, Calea 23 August
nr. 11, cererea de înscriere Împreună cu actele prevăzute de
Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din
Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial
al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 33 din 15 mar-
tie 1969.
Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile de la
data publicării acestui anunț, pentru funcția de conferențiar
și de 15 zile pentru funcția de asistent
Concursul va avea loc la Universitatea „Al. I. Cuza“ din
lași, în termen de 3 luni de la expirarea termenului de în-
scriere la concurs pentru funcția de conferențiar și de 2 luni
pentru funcția de asistent.
Cel care funcționează într-o instituție de învățămînt su*
perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau di-
rectorului acesteia, înscrierea la concurs.
Informații suplimentare privind condițiile de înscriere la
concurs se pot obține la secretariatul rectoratului Univer-
sității din Iași, telefon 12718.
MSTITDTUl PEDAGOGIC DE 3 1
Tî RGU-MURF*
ANUNȚA :
Scoaterea la concurs a postului de lf
fizică-chimie, catedra de Chimie, discip
chimiei și experiențe didactice ; Practic
in limba maghiară), poziția 8.
Candidații la concurs vor înainta la
pedagogic de 3 ani Tg. Mureș, în terr
publicarea acestui anunț, o cerere d
vor anexa, în dublu exemplar, acte
nr. 6 privind Statutul personalului t
blicată în Buletinul Oficial al R.S.R.
martie 1969.
Cei care funcționează într-o insti
perior sînt obligați să comunice în scris rectoratului nw«-
teia înscrierea la concurs.
Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de
8 ani din Tg. Mureș, la 8 luni de la publicarea acestui anunț.
INSTITIITUl PEDAGOGIC DE 3 Ml
SUCEAVA
ANUNȚĂ:
scoaterea la concurs a următoarelor posturi
— asistent stagiar, poziția 15 din statul de funcțiuni al
catedre: de Limba română — disciplina Limba engleză ;
— asistent stagiar, poziția 17 din statul de funcțiuni al
catedrei de Limbă română — disciplina Limba franceză ;
— asistent stagiar, poziția 7 din statul de funcțiuni al ca-
tedrei de Geografie — disciplina Geografie matematică, Cli-
matologie—hidrologie, geografie economică a R.S.R. ;
— asistent, poziția 7 din statul de funcțiuni al catedrei de
Educație fizică, disciplina Educație fizică, handbal.
Candidații la concurs vor depune la secretariatul recto-
ratului Institutului pedagogic de 3 ani Suceava, în termen
de 15 zile de la data publicării acestui anunț, cererea de înr
scriere la care vor anexa în dublu exemplar actele prevă-
zute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic
din Republica Socialistă România publicată în Buletinul Ofi-
cial nr. 33 partea I din 15 martie 1969.
Concursul se va ține la rectoratul Institutului pedagogic
de 3 ani din Suceava în termen de 15 zile de la expirarea
datei de înscriere la concurs.
Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su-
perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului acesteia,
înscrierea la concurs.
INSTITUTUL DE COmDCȚII’BDmEȘTI
ANUNȚA
scoaterea la concurs a unui post de asistent la Catedra Statica
construcțiilor, cu sarcini de seminar, la disciplinele „Statica,
stabilitatea și dinamica construcțiilor0 și „Mecanica construc-
țiilor“, poziția 13 din statul de funcțiuni.
Candidații la concurs vor depune la Secretariatul Rectora-
tului din București, Bd. Republicii 176, cererea de înscriere îm-
preună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul per-
sonalului didactic din Republica Socialistă România, în termen
de 15 zile de la data publicării acestui anunț în Buletinul
Oficial.
Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt superior
sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directorului
acesteia, înscrierea Ia concurs.
Concursul se va ține la sediul institutului. în termen de 3 luni
de la publicarea acestui anunț.
EM
rf: ale
elasticitate apreciabilă
figurarea indicatorilor
corelație urmăriți. Și
grafice sînt demne de
P. RADULESCU
I. TEICH
în
de
alte
re-
ogîcă.
Evitind
wapkt: scaustiee
9 ÎSTBCter

<•»»»»> ...
METODE $1 TEHNICI
.MATEMATICE
y» PEDAGOGIE
„Metode și tehnici
matematice
în pedagogie"
Didactometria, termen i-
nedit în literatura de spe-
cialitate, are drept obiect,
așa cum rezultă din sensul
său etimologic, măsurarea
cantitativă a efortului inte-
lectual în condițiile proce-
sului de învățămînt. Est?
vorba, deci, de măsurare:!
eficienței metodelor didac-
tice. Acestor probleme ie
pedagogice
școlară, la rolul metoc
ciometrice. prez-?*',
ma variată, dar ui
conținut și finaliza:
tică, a metodelor șt
de cunoaștere a ele'
Plecînd de la premisa
legile care guvernează p
cesele instructiv
pot fi studiat
metodei stat
Dumitrescu m
n-â bibliograf:
tate spectaculoase, aptitudi-
nile unui elev de la secția
reală pe baza notelor obți-
ute timp de 10 ani conse-
jmv la matematică și fizi-
i Este vorba, evident, de
_;’:ule laborioase, în spe-
; pentru cazul colective-
rrecvență mare (se-
ssee cu variabilita-
bcî simetrică). Auto-
■ e e ■ ă, in legătură cu a-
jeem retribuția psiholo-
• Zapan care,
cu peste trei
pus o simpli-
■oastră
:aîe
supra instrumentului gra-
fic fiindcă, după părerea sa
— la care subscriem —
„dezvoltarea metodelor noi
legate de cibernetică, cum
este aceea a modelului și
modelării sau aceea a con-
struirii mașinilor de condu-
cere automată nu se poate
lipsi de grafice"- Este cu-
noscut că metoda grafică
are un domeniu de aplica-
ție quasi — universal, dar.
în accepția autorului, ea
este de o deosebită actuali-
tate în pedagogie, deoarece
stimulează gîndirea, spiritul
Ie observație și de orientare,
ușurează sensibil efortul in-
telectual și favorizează în-
sușirea informației în pro-
cesul de instruire. Se utili-
zează modelele clasice ale
graficii statistice care, o-
datâ cu principiile de con-
strucție, primesc și o inter-
pretare aplicativă din sta-
•istica școlară, reflectînd e-
venimente independente și
de corelație, exprimînâ va-
ația lor, Sînt tratate de
•erienea. diagramele pen-
u efectuarea unor calcule
operative de analiză în o-
:en:area profesională, pro-
blemele de distribuție sta-
tistica, calculul unor In-
dicatori statistici etc. Re-
ținem reprezentarea grafi-
că comparativă a coeficien-
ților de corelație referitoa-
re la inteligență — memo-
rie manifestate de un grup
de elevi la o serie de o-
biecte. Aceste grafice sînt
foarte sugestive și vădesc o
ținut prin accesibilitatea lor
prin capacitatea de a se
oreta la generalizare.
Este incontestabil că di-
dactometria poate utiliza pe
scară largă metodele teoriei
statice în totalitatea lor,
că prin aplicarea lor în pro-
cesul pedagogic se pot ob-
ține rezultate din cele mai
interesante.
Socotim câ lucrarea tui
Gh. T Dumitrescu inte-
resează un cerc larg de
cititori, specialiști sau ne-
specialiști, întrucît cores-
punde preocupărilor actuale
de cercetare prin prisma
procedeelor moderne de
REȚINEȚI!
Abonamentele pe trimestrul IV la revista „EDUCAȚIA
PIONIEREASCĂ1* se pot face în mod excepțional — pînă
la data de 8 octombrie 1969 la oficiile P.T.T.R. și factorii
poștali.
Revista, consecventă pe linia asigurării unei lecturi de
Înaltă competență și maximă eficiență, începe acest an școlar
cu un grup lărgit de colaboratori de prestigiu și cu o arie
vastă de teme în măsură să intereseze pe comandantul de
pionieri ca intelectual și educator.
Costul unui abonament pe 3 luni — 9 lei.
ERATĂ
în anunțul Institutului peda-
gogic de 3 ani din Oradea pri-
vind scoaterea la concurs a unor
posturi didactice, publicat în „Ga-
zeta învățămîntului0 nr. 1008 din
12 septembrie 1969, la Catedra
de geografie, poziția nr. 3 din
statul de funcțiuni se va citi dis-
ciplina „Climatologie și hidrolo-
gie“ și nu „Metodica predării ma’
tematicii".
——------——- — — t
40.132
redacți a $1	s: k	A:.: re l se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii