Proletari din toate fârile, unițivă! s Manuale noi: Fizica pentru clasa a XII-a, secția reală - pag. 2 e Cum realizăm legarea învățănîn- tului de practică - pag. 3 Anul XXI-Nr. 1009 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMINTULUI $1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ ■ Aplicarea programei grădinițelor, de copii in anul școlar 1969-1970 - pag. 4 Vineri 19 sept 1969 4 pagini 25 bani SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist » iomân, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Momentul festiv al începutului de an școlar Prima lecție Stimați tovarăși învățători și profesori. Dragi elevi, , Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România a- dresează educatoarelor, învățăto- rilor, profesorilor și elevilor, tutu- ror celor care-și aduc contribuția lor nobilă la progresul și propăși- rea școlii românești, un călduros salut cu prilejul începerii anului școlar 1969/1970. Pe întreg cuprinsul țării, școlile își deschid porțile în atmosfera de entuziasm general și de puternic avînt constructiv pe care istoricele hotărîri adoptate de cel de-al X- lea Congres al Partidului Comunist Român și însuflețitorul bilanț al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieții noi, socialiste, au im- primat-p în toate sectoarele de ac- tivitate. Anul care începe are o semnifi- cație'deosebită înscriind în istoria învățămintului nostru debutul șco- lii generale de 10 ani, a cărei în- făptuire va reprezenta un nou și însemnat salt în dezvoltarea in- strucției și educației tineretului și va avea efecte deosebit de favora- bile în pregătirea pentru muncă și viață a acestuia. în lărgirea orizon- tului de cultură al întregului' po- por. Se va continua înfăptuirea măsurilor stabilite pentru dezvol- tarea și diversificarea învățămintu- lui liceal, a învățămintului profe- sional și tehnic, care în anii urmă- tori este chemat să asigure un nu- măr sporit de cadre necesare eco- nomiei naționale. Dînd o înaltă apreciere învățăto- rilor și profesorilor, acordînd toată cinstirea muncii de răspundere pe care aceștia o desfășoară, ne ex- primăm convingerea că membrii corpului didactic vor depune toa- te eforturile pentru reușita depli- nă a acestor măsuri, pentru pregă- tirea temeinică a tineretului, pen- tru înarmarea lui cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în decursul veacurilor, ajutin- du-l să se ridice Ia nivelul de cu- noaștere al contemporaneității, să fie receptiv la tot ceea ce este nou, înaintat în știință, în societate, în viață Vă revine dumneavoastră, sluji- torilor școlii, înalta îndatorire pa- triotică de a forma tineretul in spiritul concepției marxist-Ieniniste despre lume și viață, al politicii partidului și statului nostru, al i- deilor progresiste, profund uma- niste, pe care partidul le propul- sează cu consecvență în întreaga viață socială. Folosiți fiecare lecție și activitate desfășurată pentru a realiza educația politică, civică și etică a elevilor, pentru a le dez- volta sentimentele de prețuire și admirație față de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîn- dria pentru tot ceea ce se făureș- te astăzi, prin efortul tuturor oa- menilor muncii, fără deosebire de naționalitate, încrederea în viitorul tot mai luminos și înfloritor al ță- rii, hotărîrea de a se pregăti te- meinic pentru a duce mai departe măreața operă pe care o înfăptu- iește poporul nostru. Cultivați in rindul tineretului școlar prietenia da nezdruncinat și respectul reci- proc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționali- tăți, dragostea fierbinte față de pa- tria noastră, față de Partidul Co- munist Român, forța conducătoa- re a societății noastre socialiste. Dezvoltați la elevi prietenia și res- pectul față de popoarele țărilor so- cialiste, de celelalte popoare ale lumii, formați-i ca militanți neobo- siti pentru cauza progresului, soț cialismului și păcii. Elevi și eleve, aveți fericirea de a trăi in cea mai luminoasă epocă din istoria poporului nostru, în ca- re vă sînt create toate condițiile pentru a vă realiza cele mai cute- zătoare gînduri și aspirații. Dato- ria voastră este să învățați cu sîr- guință, să urmați cu încredere sfa- turile învățătorilor și profesorilor, să folosiți din plin acești ani, anii dezvoltării și modelării personali- tății, pentru a vă însuși temeinic comorile științei și culturii, pentru a aprofunda și îmbogăți printr-un studiu perseverent și sistematic cunoștințele dobindite in școală. Răspundeți prin muncă și compor- tare în școală și în societate gri- jii pe care v-o poartă partidul și întregul popor, dovediți prin rezul- tatele obținute la învățătură că veți fi un schimb de nădejde al părin- ților și fraților voștri, animați de dorința de a ridica pe cele mai înalte culmi patria noastră socia- listă. * Organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și organizațiile de pio- nieri, care cuprind cea mai mare parte a tineretului școlar, sînt che- mate să se manifeste ca factori di- namici, să acționeze mai intens, prin mijloace variate, pentru edu- carea comunistă a elevilor, să spri- jine activ eforturile școlii, cadrelor didactice și părinților pentru dez- voltarea în rîndurile tinerei gene- rații a dragostei pentru învățătu- ră, pentru munca fizică, pentru me- seria și specialitatea aleasă, culti- varea sentimentului datoriei și res- ponsabilității sociale, a unei atitu- dini disciplinate, de resnectare a regulilor și normelor școlare. Organizațiile de partid din școli, cărora Congresul al X-lea Ie-a a- cordat noi și importante atribuții, au datoria să militeze permanent pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a invățămîntului, să ma- nifeste și să imprime în viața și activitatea colectivelor școlare un snirit de înaltă exigență partinică, de disciplină și responsabilitate fa- ță de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze comuniștii, toate cadre- le didactice la înlăturarea neaj'in-, surilor ce se mai constată în acti- vitatea școlară, să promoveze spi- ritul înnoitor în întreaga muncă pe care școala o desfășoară. Dispunind de tot ceea ce este ne- cesar — un valoros corp didactic, un tineret harnic și entuziast, o bază materială în continuă dezvol- tare și un program de perspectivă clar — sîntem încredințați că anul școlar care începe va înscrie noi și însemnate rezultate pe drumul pro- pășirii școlii românești. Vă urăm dragi tovarăși — edu- catoare, învățători, profesori, maiș- tri instructori și elevi — multă să- nătate, putere de muncă, spre bi- nele școlii și înfloririi scumpei noastre patrii — Republica Socia- listă România. IN PRIMELE ZiLE DE ȘCOALĂ în emoțiile care, în ziua deschi- derii cursurilor, au polarizat spre școală atenția întregului nostru popor au vibrat desigur cuvintele de înaltă prețuire prin care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, aprecia, de la tribuna celui de-al X-lea Congres, al P.C.R., rolul școlii ca factor prin- cipal de educație a cetățenilor, a în- tregii societăți în epoea noastră, principal canal de difuzare a ști- inței și culturii, de îmbogățire a minții, de modelare a caracterelor și formare. cetățenească a tinerelor generații. Debutul clasei a IX-a la orașe; un succes Anul acesta, deschiderea cursu- rilor școlare a foșt așteptată cu o emoție sporită pe întregul cuprins al patriei, căci ea urma să confir- me valoarea eforturilor pregătitoa- re depuse multe luni în șir pentru debutul clasei a IX-a a școlii gene- . rale de 10 ani. Din raidul anchetă întreprins de redacția noastră re- zultă că, în cea mai mare parte, a- ceastă valoare a fost confirmată. Clasa a IX-a a școlii generale a Pe ogoarele patriei IDENTIFICARE De pe întinsele ogoare ale întreprinderilor agrico- le de stat continuă să ne sosească vești despre acti- vitatea entuziastă pe care o desfășoară liceenii pentru strîngerea recoltei. Cu o săptănună in urmă, 4000 de elevi din liceele județului Ilfov au pornit la treabă Acum ei raportează rezultate cît se poate de îm- bucurătoare. Cei 180 de elevi de la liceul din Hrănești, care au muncit la întreprin- derea agricolă de stat Bel- ciugatele, au recoltat po- rumbul de pe 100 hectare și au făcut cîte 2—3 norme la recoltatul și sortatul legu- melor, ca și la transportul știuleților De la *i lism științific. ' să luA ■u lecțiile, problemă ni :1A. Cei ma: bine ar fi r Ministerul Invătămin- eventualitătm. că SI ce ab a VIII-a și că n-u este cu mult de ■ sminti ci in Inul școlar trecwt am riiit pa- gini dezbătmd problemele scolii si in alte reviste de cslturăț „Familia*, „Astra*. „Argeș* etc. In ■oul an școlar am vrea si le irrtlnim, firește, din nou, in toate revistele. în numele corpului dactic a luat euvinta) rectorul școlii, prof. Vasiliu, care a evocat di- lou Sărbătoarea satului si a scolii De curînd la Dorobanți, sat din comuna Nicșeni, județul Botoșani, a avut loc o impresionantă sărbă- toare, prilejuită de împli- nirea a 90 de ani de la în- temeierea satului și a 80 de ani de la înființarea școlii. Evenimentul a fost prin festivități în căminului cultural școlii. cinstit cadrul și al Cea mai mare parte a manua- lelor școlare au ajuns la timp in școli astfel incit elevii le-au putut primi in prima oră de curs. Cu toate acestea, in unele localități din tară (Suceava. Vaslui 3i- bcr. Sălaj) au lipsit la apel nu- meroase manuale, deși nu figu- rau pe lista celor care urmau să Fie dif-uzate ulterior deschiderii anului școlar. Am afiat că tipogra- fiile nu reușiseră să trimită spre difuzare tirajele cerute din motive cestea vor ajunge în cel mai ump in școli Desigur că intîrzierile nu rămine fără consecințe. Ne i a- scurt vor gin- dim nu numai la consecințele ce se răsfring asupra elevilor și a școlii — ele sini din păcate, pre- de tr=r- jferaseră- U ii Li- de «coală ' Elevii aș- olema aceasta :alele. •,i de să fie sfirșil terg: să primească și ei te. urmează să •tocatul școlar unsuri s-au înregistrat ezare-a programelor. La sta- al Și Li- ■e ti nr 37 de pildă prof. E. Bejan fee declzra: că este nevoită să țcătuiască planificarea calenda- isticâ după tabla de materii a nanualeior. intracît programele de i^^rafjră roniână pentru clasele . X-a ți a Xl-a și programele de —.tia rcmăr.ă pentru clasele a : s: a A'IH-a încă nu au ajuns r. «cosii întreprinderile de construcții tarăganeaza lucrările ea unsuri cu consecințe chiar -• - neplăcute am intîlnit 13 din Canitală. De aces- Școala clasele adune bancă, intr-o generală nr. 163 elevii din I și a Il-a au trebuit să se laolaltă cîte 3—4 într-o cu cîte două învățătoare clasă, deoarece I.C.H. din sectorul 6 nu a predat la timp cele 15 săli de clasă cîte se con- struiesc aici ca adăugire la localul existent al școlii. Profesorii, insta- lați pe un culoar, asistau cu în- grijorare la discuțiile dintre con- structori și organele lor tutelare, care nu întrevăd că lucrările se ■ vor termina în curînd. Diriginta acestui șantier, tov. Badea, vădit nemulțumită de ritmul lucrărilor, ne-a atras atenția că nu trebuie să luăm în serios declarația construc- torilor că lucrarea ar putea fi în- cheiată Ia începutul lunii octom- nrie țări, așa cum se desfășoară -‘-■a de zmă Trecusem, de de aiamâ dat chiar oe constructori cu privire la slaba calitate a bicrărilor de tîm- Ș: te Liceul nr. 42 din București am ooservat preocuparea pentru ca noul an școlar «ă înceapă in- tr-o clădire zugrăvită, curată și modernizată. Dar cu terițele directorului E. Blideanu, lucrările in valoare de 16.000 toate insis- școlii. tov. de reparații lei. începute încă din luna iulie, nu au fost ter- minate. Neglijența manifestată pnn lipsa de organizare și con- trol a ICR din sectorul 6. care trebuia să termine aceste lucrări încă la data de 1 septembrie, con- form contractului încheiat, se con- stată și in calitatea zugrăvelii, a parchetării, a laboratorului de biologie (care trebuie refăcut) etc. Astfel că. deși școala este curată și înzestrată cu materialul și utilajul necesar noului an școlar, aceste „Iflcrări întîrziate* o trans- formă. totuși. într-un șantier. Sperăm că organele de resort vor lt:a măsurile cuvenite atît în ce privește urgentarea lucrărilor cit și în stabilirea răspunderi'or pentru intîrzierile și neglijențele semnalate. Aceste măsuri sînt ce- rute de seriozitatea și exigența cu care este chemată să muncească școala pentru pregătirea tinere- tului. — Alo ! Centrul de difuzare a cărții ? Alo I Editura ?... Nu se-au- de ? .... E defect tele- fonul ?... POST SCRIPTUM: Aseară. la ediției, am telefon : — Alo ! Vă rugăm închiderea, mai dat un Librăria ? să nu vă supăra ți că... — Nu lungi vorba, tovarășe, n-avem timp de discuții acum, la noi e bătălie mare: au venit manualele pentru a Xll-a... Deci, speranțe și pen- tru seraliști’ birlădeni. Mai bine mai tîrziu decît niciodată — și-au spus acum cîtva timp inspectorii de specia-  litote din județul Dim- U bovița. începuseră să sosească în avalanșă mult așteptatele pro- grame școlare. Poșta-- nu mai pridideau cu căratul. Veniseră, e adevărat, cam ziu, dar oricum răminea timp tîr- mai sufi- cient pentru a fi di- fuzate. așa că s-a în- ceput cu nerăbdare și curiozitate despuiatul caietelor. Si cum difu- zarea programelor fă- ră pic de surprize este la fel ca nunta fără lăutari, iată că nici surprizele n-au întir- ziat să apară. Pentru cele aproape 200 de unități ale județului au venit de vreo cinci ori mai multe progra- me de biologie trebuia, fie tot La • decît geogra- așa, peste a mie de programe... Dar asta n-ar fi fost nimic. A venit rîndul programelor de limba engleză necesare celor 4 clase din fudeț în care se învață engleza. Aici a fost și mai și. De cîte ori credeți că s-a întrecut necesarul de programe ? De zece ori ? Sau poate de o sută de ori ’ Aflati că v-ați înșe- lat Pentru cele 4 cla- se s-au primit apro- ximativ ™ programe. Acum se 1500 de studiază posibilitățile deschide- rii unei agentii de schimb de programe : cine cine Care ia ? AL. are mai multe, are mai puține ? mai dă. care mai I. VLADIMIR cutul acesteia, sirius împle- tit cu viața satului, a vor- bit despre realizările pre- zentului și despre pers- pectivele luminoase de viitor. Un Ioc deosebit a ocupat în cuvîntul vorbito- rului evocarea dascălilor care, ca inimosul învăță- tor Gbeorghe Dumitrîu. au muncit cu dăruire pentru a contribui ta luminarea poporului din mijlocul că- ruia s-au ridicat. închinin- du-și toate tortele școlii, ducă mii departe înfăptui- rile înaintașilor. muncind pentru realizarea sarcini- lor puse de partid in fața scolii Pentru stabilirea tirajului lucrărilor de pedagog e si invătămint care dascălii pregătit solvent1 numără din Dorobanți au peste 509 de printre care ab- se mulți muncitori, tehnicieni, ingineri, profe- sori de liceu și profesori universitari medici etc. Sărbătoarea satului Do- robanți și a școlii sale a constituit pentru învăță- tori și profesori prilejul de a-și lua angajamentul să urmează să apară in anul 1970 O lui dată cu începerea nou- an școlar. Editura di- dactică și pedagogică a di- fuzat inspectoratelor școla- re și instituțiilor de învă- țămînt superior PROIEC- TUL DE PLAN EDITO- RIAL pe anul 1970 PEDA- GOGIE ÎNVATAMINȚ. Ce- le 128 de titluri de lucrări de literatură pedagogică și literatură melodică și de in- teres general prevăzute in acest plan — in majori- tate lucrări noi, origi- nale — completează multe goluri din literatura de specialitate și vor consti- tui un sprijin serios in munca de zi cu zi a cadre- lor din învățămîntul de toate gradele Pentru ca Intenția bună a editurii să nu rămină ne- finalizată este r. sar ca inspectoratele șc'ire și toate instituțiile de învăță- m:nt să consulte cu aten- ție proiectele de plan, să le oană la dispoziția ca- drelor didactice în același scop și apoi să aprecieze ce număr de exemplare din fiecare titlu consideră că va fi necesar pentru jude- țul respectiv, notînd acest număr pe unul din planuri- le primite, pe care să-l de- pună. pînă la 15 octom- brie 1969. ,1a unitățile de di- fuzare a cărții care îi a- provizionează în mod nor- mal cu cărți. Menționăm că de corecti- tudinea cu care se va realiza această acțiune depinde stabilirea tirajelor lucrări- lor necesare școlii și aprovi- zionarea cadrelor didactice cu cărțile necesare muncii lor re, curățat și cărat cără- midă din vechea construcție a liceului, precum și pe șantierul noii construcții au fost prezenți. în cursul lu- In noul liceu de la Orșova Printre obiectivele in- dustriale și culturale ce se conturează în noul oraș Or- șova se numără și noua construcție a Liceului „Ște- fan Plavăț*. Pentru ca ea să fie ga- ta la termenul stabilit, în- că în luna iunie, din iniția- tiva organizației U T.C. a li- ceului s-a deschis șantierul de muncă patriotică al elevi- lor din clasele IX—XI. In- tr-o adunare festivă elevii au hotărît să formeze bri- găzi în cadrul cărora să lu- creze în decursul întregii vacanțe de vară. La lucrările de demola- nilor levi. sori. 2.592 tică, de vacanță, 148 de e- însoțiți de 12 profe- Au fost efectuate ore de muncă patrio- realizîndu-se stocarea a circa 69 999 cărămizi — rezultate din construcția veche — și asigurarea zil- nică a materialelor de con- strucție de primă urgență. De curînd, elevii, și ca- drele didactice de la Li- ceul ..Ștefan Plavăț* din Orșova au pășit cu bucurie în localul nou, luminos si frumos, la construcția că- ruia a pus fiecare umărul. ejcjcl urna PAGINA 2 Acad. prof. NICOLAE TEODORESCU Matematizarea presupune, ca element fundamental, aplicativitatea Este astăzi evident pentru toată lu- mea că nu se poate vorbi despre pregă- tirea tinerelor generații de specialiști în afara unei strîhse legături cu practica, cu întreaga evoluție a activității științi- fico-tehnice și economice, ca și în afara unor continue reevaluări și modernizări * a invățămîntului din punct de vedere al conținutului și metodelor. Totuși, o retrospectivă cît de puțin aprofundată a modului cum s-au realizat aceste de- ' ziderate în programele școlare și în practica predării matematicii, relevă că în destul de multe cazuri nu a existat o conexiune organică între acțiunile menite să apropie predarea matematicii de practică și cele privind integrarea unor capitole și concepte moderne in studiul matematicii. In mod vizibil această con- fruntare nefirească a determinat oscila- ții între un practicism exagerat și o mo- dernizare concepută aproape exclusiv abstract. Atît prima cît și a doua tendință au avut repercusiuni negative asupra for- mării gîndirii matematice a tinerei ge- nerații, fapt pe care am avut ocazia să-l constatăm în repetate rînduri noi, cei care jkedăm în învățămîntul superior Ar^ea să mă refer la problema core- lăiy^strînse între modernizarea predării și negă tura cu practica în predarea ma- tematicii în ultimele clase de liceu. Aici apar mai evidente deficiențele unor tendințe excesiv abstractizante, care au dus la ratarea unor inițiative valoroase. Oare cum putem aprecia altfel faptul că deși li s-au predat elevilor probleme privind teoria jocurilor, programarea și statistica matematică, cibernetica etc., mulți dintre ei sînt în imposibilita- tea practică de a face transferul acestor cunoștințe asupra însușirii unor cunoș- tințe moderne din domeniul biologiei — de genetică moleculară, bunăoară—sau chiar din domeniul chimiei, că le este cu totul imprecisă sfera noțiunii de mate- matizare a științelor și tehnicii ? Cred că, pentru ca legarea cunoștințe- lor de practică să meargă mină în mină cu succesul acțiunii de modernizare, se impune o acțiune conjugată și mult mai largă, care să reunească efectiv pe toți . factorii interesați. îmi vine în minte, în istă direcție, seminarul multidisci- ,\.Bknar de teoria codurilor, statistică țțw^ftyistică și aplicații matemati- ■e jBln știință și economie care a luat ființa anul trecut în cadrul Universită- ții București și care a reunit, alături de matematicieni, specialiști în științele biologice, în lingvistică, în drept și, bi- neînțeles, în științele aplicative. Sînt convins că o reuniune de aceeași natu- ră, adică avînd un caracter interdisci- plinar, care să discute modalitățile de predare a matematicii în liceu într-o legătură strînsă cu progresul și mate- matizarea celorlalte științe cuprinse în programele liceale, organizarea unor grupe de lucru însărcinate să elaboreze probleme și teme aplicative privind u- tilizarea aparatului matematic în diferi- te domenii ale științei și tehnicii, ca și elaborarea de culegeri de probleme pe această linie ar avea un efect dintre ce- le mai pozitive. Evident, o asemenea acțiune ar trebui să aibă corespondent la nivelul școlilor, ceea ce ar determina, sînt convins, re- zultate superioare în însușirea de către tineri a unei concepții științifice moder- ne nu numai în matematică, ci și în fi- zică, chimie, biologie etc. precum și în realizarea unei legături necesare, efecti- ve și eficiente cu practica. V Asist, univ. PAULA CONSTANTINESCU De la cunoaștere la angaja* rea voluntară a personali- tății In sfera psihologicului există imense resurse care pot fi exploatate în vede- rea legării învățămintului de viață și pe care școala nu le-a fructificat întotdea- una la adevărata lor valoare. Or. aceas- ta reprezintă una din direcțiile cele mai importante în vederea realizării unui învățămînt formativ înțeles în mod ple- nar, ca o dezvoltare complexă, armoni- oasă și integrală a personalității elevu- lui. Realizarea legăturii dintre învăță- mînt și viață presupune nu numai efor- tul de a face cunoscute elevilor proble- * mele activității productive și spirituale sau din sfera mai largă a realităților social-politice. dar și acela de a-i ajuta să înțeleagă într-o asemenea măsură sensul major al transformărilor care se petrec în domeniul acestora, încît nece- sitatea de a participa la înfăptuirea lor să se convertească pentru ei în convingeri care să solicite imperios angajarea a- fectivă și acțională voluntară. Cu alte cuvinte, din punct de vedere psihologic, integrarea elevilor în viața socială pe calea învățămintului trebuie să se realizeze avîndu-se în vedere com- plexitatea mecanismului care duce de la cunoaștere la angajarea voluntară a 'V personalității. Cunoașterea trebuie să însemne înțelegere a valorii și a sensu- lui realității. Profesorul trebuie să cau- te să creeze cadrul unei unități de cu- noaștere si de participare afectivă care va duce nemijlocit la angajarea volun- tară a elevului în munca pentfir reali- , zarea valorilor materiale și spirituale. Organizînd formele de cunoaștere de așa manieră încît să avem în vedere nu numai aspectul informațional, ci și ace- ia al pătrunderii sensurilor adinei ale re- alității și al asimilării de către elev a a- cestor sensuri cu scopul convertirii lor în convingeri îi vom putea forma astfel per- sonalitatea încît el să-și valorifice cît mai deplin forțele în procesul creației sociale. Prof. IUNIAN CHELU Giurgiu De ce nu s-ar recepționa și materialul didactic așa cum se recepționează orice alt produs ? Mă voi referi la o singură problemă — rolul important al materialului didactic în asigurarea legării învățămintului de viață. De acest rol este convinsă, in teorie, toată lumea. In practică. însă, lu- crurile se cam schimbă. In parte, pen- tru că unii profesori preferă calea, mai ușoară pentru ei, a expunerii pur verba- le, neglijind demonstrațiile, experiențe- le, lucrările practice cu materialul di- dactic, ignorînd mijloacele audio-vizuale. Nu este însă mai puțin adevărat că mulți dintre cei care acordă însemnătate materialului didactic nu numai în teo- rie, ci și în practică întîmpină destule greutăți din cauza calității acestuia și a modului cum este difuzat. După cum se știe, materialul didactic se difuzează prin „repartiție". De e bun, de e rău ,de funcționează, de nu func- ționează, îl primești și nu-1 poți respin-' ge. Nu există aici nici o recepție, așa cum există la orice alt produs. Mate- rialul didactic nu se recepționează. Re- cepționîndu-1, ai putea să-l respingi da- că nu corespunde cerințelor. Sînt sigui că aceasta ar determina o îmbunătățire a calității materialelor didactice, căci ar exista, pentru întreprinderi, riscul de a nu-și putea plasa produsele. Mă gîndesc, pe de altă parte, că ar trebui găsită o soluție pentru aprovizio- nare^’ permanentă a laboratoare’.o.- școlare cu tot felul de lucruri mărunte . fire metalice de diferite dimensiuni, borne, banane, socluri, bucăți de st: plex, tuburi electronice etc. Toate acestea sînt extrem de necesare, pentru că din ele se pot confecționa tot felul de aparate chiar în cadrul școlii ; ori nu este o taină pentru nimeni că de multe ori aceste a- parate sînt mai ingenios realizate decît cele primite prin repartiție Foarte utile ne-ar fi, de asemenea, sculele și trusele de reparații. întrucit majoritatea defecțiunilor survenite la aparate s-ar putea repara în 'coală. da- că se creează condiții elementare pentru aceasta. Ne-ar fi necesare, de pildă, truse de clești și ciocane, truse de pile și șurubelnițe de dimensiuni varia.?, c borțnașinâ. un mini-strung S-ar c tea înjgheba astfel în școli mini-ateitv-e d* reparații care, treptat ar putea trere Îs repararea, modificarea și adaptat:? —a- terialului didactic. Aceste atri.ere pe lingă faptul că ar fi rentab e. a- tribui mult Ia legarea șco-i: de act • ta- tea productivă, căci :-ar srtrr a in muncă și pe elevi. • \ LADISLAU ARKOSL profesor emerit Tg. Mureș Pregătirea viitorilor ciberneticieni trebuie să înceapă încă din liceu Caracterul imperios al cerinței legă- rii invățămîntului de practică este c.ar tuturor celor care realizează pregătirea școlară a tineretului, dar fiecare profe- sor rezolvă această cerință într-un mod diferit. Pentru mine este evident că fie- care lecție trebuie să pornească de la practică și să dovedească importanța practică a concluziilor ce se desprind din materia predată .Problema care se pune este insă cum se realizează aceas- ta. îndeobște, la obiectul meu — fizica — li se clarifică elevilor esența fizică a unor structuri și procese fizice .Dar elevului de azi, în curînd participant la procesul de producție, nu-i ajunge numai să știe ce fel de legi fizice au fost stabilite de către Newton acum 300 de ani. El tre- buie să fie la curent cu mersul dezvol- tării, să cunoască — la nivelul înțelege- rii sale — teoria relativității a lui Ein- stein sau fizica cuantică, să știe, măcar în linii mari, care sînt principiile de ba- ză a căror aplicare practică este întru- chipată în oglinda laser lăsată pe supra- fața Lunii etc. In această privință un rol de cea mai mare însemnătate revine manualelor școlare. Dar numeroase manuale sînt în- că, așa cum știm cu toții, destul de mult rămase în urmă. Cînd folosesc, de pil- dă, manualul pentru primul an de liceu, parcă simt că m-am poticnit în secolele XVIII-XIX. Arăt elevilor că „sistemul de referință este și el însuși în mișcare" și ei mă întreabă, de fiecare dată, dacă fenomenele observate, legile deduse în sistemul privit fix, dar care în realitate se află în mișcare, oglindesc sau nu în mod fidel realitatea. Se înțelege, această problemă necesită o mică prelegere. Fie- care din noi o face așa cum se pricepe. Mă întreb : nu s-ar putea explica în manual acest lucru într-un mod intere- sant, la nivelul de înțelegere al elevilor, fie și cu litere mici de tipar, ca o lec- tură facultativă ? Marea majoritate a elevilor sînt foarte interesați de construcția și func- ționarea automobilului și, folosind a- cest interes, le-am putea da multe cu- noștințe cu aplicabilitate practică. Dar manualul pentru clasa a Xl-a, de exem- plu, nu pomenește nimic despre recep- toarele de semnale, care efectuează ia fiecare automobil limitarea automată a intensității și tensiunii curentului, sau despre generatorul de curent continuu, care are un rol important în aumenta- rea acumulatorului automobilelor. Ar fi de discutat și despre ur.ele 1 k răr. practice pe care le recomar.ua pro- gramele și manualele. S-a putut consta- ta de pildă, nu o dată, că destui ce mulți elevi, deși studiază electricitatea. nu sint în stare să repare o siguranță, să construiască un 1 circuit electr.? D.r. punct de vedere practic ar fi mult mai utilă efectuarea în școală a unor ase- menea lucrări decit, de exemplu, .exa- minarea calitativă a impedanțe*. In ce mă privește aș renunța bucuros și ia alte lucrări prevăzute in manuale, de pildă la examinarea câmpului magnetic al conductorilor, la stabilirea cu doua aparate a energiei și randamentului cu- rentului electric etc. Inlocuindu-le cu lucrări de construire și măsurare a unc-r circuite electrice, de stabnue a caracte- risticii diodelor, de caieulzrc a parame- trilor după stabilirea caracterstanlor triodelor. Consider totodată că lucrări- le efectuate de elevi nu trebuie sâ aibă un caracter îngust, practicași, r. să oea și prilejul adincirii cunoștințelor teore- tice, să-i înarmeze pe tunen s: cu une- le deprinderi de cercetare. Se simte nevoia să se revadă st stsse- mul actual de organizare a cercurjcc pe obiecte ale elevilor, care ar trena? să devină adevărate centre de stuAu prac- tice. Cred că la cercurile ce fustă Le elevilor din clasele mar, ar trebui să se discute probleme ma: compiexe. cum ar fi. bunăoară, elementele de structuri automatizării și mașuulcr ce caicul, in- clusiv construcția lot. In. ucrnătoe-- M ani vom avea nevoie de XLX» ce riber- neticiem. De ce n-are începe pregătirea acestora încă in liceu T Conf. unif. dr. MAR IA GIURGEA In forzarea știutifie»- praetieâ a tueretilu se unpue ei stnageilă • viziune de perspectivă înainte de orice mi se pare -*311 tant să subliniez că in realizarea ae- gături: învățămintului de viață eu necesar să avem o rîrâ-» de p—* * - tivi, să luăm in considerație au xa- mai cerințele sociale contemporan^ caracteristică procrevulu. c-tmxnpo- ran. Mi se oare. ce âseenecea. :ă es- te necesar să se reahuere o pregătire a profesori hi: pentru ut .zares mij- loacelor tehnice ale rec roor mo- derne. care au un rol hețăriter m pro- cesul legării iavălăsamtslu: de viată. Prof. VALERIU MARCU Bacau Electrotehnica — o disci- plină majoră în școala generală de 10 ani Realizarea unei legături strinse a învățămintului cu practica este favori- zată în mod deosebit prin înfăptuirea școlii generale de 10 ani. chemată să asigure elevilor din ultimele .clase o cit mai solidă pregătire tehnico-prac- t£ă. In acest context. înscrierea e- lectrotehnicii ca disciplină de studiu in aceste clase este, după părerea mea. o măsură de importantă majoră. Pornind de la obiectivele urmărite de predarea electrotehnicii in școală generală si de la cerințele specifice studiului aceste: discipline. mi se pure evidentă necesitatea de * t> rienta activitatea didactică p» 1 >ă directii principale. O primă durrtw ar tonstitui-o studiul el«ctrtn»fia«» ca d^. .pi:nă termică apl.ca a - drul căreia elevi: să sneic» aem ;- 1 • _t iiunea n acest cemen:. a ts- - cr . pcurz-p:; ale s: e precum și unele utilizări sper f * ale apariții: Sauvnatx. in acec ordjee ce .dec Ktxiiul eiectrocehaitu pcute at sctjcrt ccocret pa- ști insasima noțiaafltar de deseu xb- n»? in iii doilea rind. fspCul M etertro- tehnea rvpce:mtă o =.- pt-nă »m- că pestra prorew-ie tehnologice din mâj-x*.talea SBOMNlV de producție, ca • in t iu de t&-tr t- leie, face ca smiril! e să -m mi - loc vaKv-â de tnerm&r» a eievder cu detxtn-dem prardee «visd O focrte Ur- că » Reiese mți vx. ti «c*.. țâre* ac rrtar CTree, ră vxAnl He treter - ia iulxi (ncrală de Id^al tre&u-c să atbă ea eanner' eMOCt să tu «cHaci Cav să .'ftaw iMcâ legături eu cvawt.—țeie * ăe- fi.jdarJe brer-t-te sa a.» cetite se hW GAYRIL ADAMOSY Tatu chimiei este inse- pmhO legat de experiența de laborator 7—c scec’sl.ta-.e a cărei ■ rren... ? 3 lezat -1 m arat-.- . ~.*3dl-i chimiei in ■ > f u c-i&rde ca dez' olta- -n l re a ’w-e a .a noi industria • - i •;?. rerspect.veie ce se între- sdd pMtew wei-'.ă imsortantă ramură « * t^n.r - -.unale. EI este insepa- •vti «r. ce exceriența de laborator, te ieiiășuratâ in cercurile re e-r _ de r- _:a !n condițiile teh- octe săe amtâțfloe- iodrstriale. de vizi- ■i n.. -3u forrta- zuai al tcjnluhâ va treboî să se a- cccde o mai mate pondere eaoerci- țiilor de percepere pe cale auditi- vă și vizuală. în acest sens se vor organiza mai des jocuri didactice distractive pr-.n oare copâi sd di- ferenpeze aaâskieț zgotnoteJe.. Ob vuitele. astfel ineft ei să f;-e pregătiți pe-M analizele pe ca- re le vor fate 1-. clasa L in peri- ■vsdâ oregâr.toar?. ea și pe par- s-jiu. ciad vor Cretei a* diferențiere s—cete » care feroen- ză silabele. s:?ab*» care formena* ■cuvintele etc., și s*-și insușeeaei deprinderi de scriere «: ciure - reetă. La eapttsH ^Namărat ți ssceM” ponderea tea mat mase o ser aram exeni-,;;ie cu r.u,-- iruaue. ~i «d Apostol se csoctaxl en Mirea de esențial șl strt3- trai dm perspectiva tre- c umte or sociu.e ic. pcmș- nlul «ucau-ri si -.45»- Vrztuîui. cri țimui^ . *ti cu rigoare s s-acrite-î științifică in tratarea to blemejor. ru âțiTudisea deschisă la aou și nova- toare ea însăși cu limpezi- mea și orienalitateu sori: (iilor prepuse. Lucrarea Z prea devreme sau prea tir- ziu să pregătim omul anu- lui 2 000 ?". recent apărută in Editura ețșisclocvdică română, conduce pe cărări nedefrișate încă ale edu- cației. prezentind in final o imagine integratoare a confluențelor ce se înfrun- tă și se contopesc în ac- țiunea de pregătire a „pu- terilor umane" necesare proiectării și stăpînirii vii- torului. Lucrarea abordează în- tr-un dialog viu, de o re- marcabilă acurateță, feno- menul educațional inter- pretat ca acțiune socială, problematica pedagogiei prospective și regulile me- todologice ale prospecțiunii, și jocurile didactice cu material, în scopul formării unor reprezentări corecte despre obiecte și despre cantitatea acestora. Deosebit de im- portant este ca preșcolarii să ma- nipuleze diferite materiale conform unor sarcini trasate de educatoare. De exemplu : să grupeze obiectele după anumite însușiri ; să compare obiectele mulțimilor și să stabileas- că asemănări și deosebiri ; să com- pare mulțimile intre ele, stabilind mărimea fiecăreia nu prin numă- rare. ci prin punere în corespon- dență (bunăoară o ciupercuță, o gărgăriță etc.); să așeze grupele mulțimilor de obiecte în ordine crescătoare si descrescătoare. în traducerea in practică a ce- rințelor programei la acest capi- tol nu se va urmări formularea in mod mecanic de către copii a răs- punsurilor. fie când numără. Ce tind socotesc, ri se va accentua a- supra acliunilor directe, concrete ale cop ..or cu materialele, in for- me cit —. variate. în arest mod ei v:r f. pregâîițî temeizr? pentru iz- isl-i^rs; n--năr:lui ca o altă iz- susire a mulțimi: de obiecte in a- iarâ ce 'u-l- re f'X mă. mărime etc. Da cac lulele J)ese«’. „Modelaj-, _ăplicxtii si csofeclii" se va a- pira pn-«ram.ă m fuori.îe tie pcsfpi- 1 lă’u-i grupri de oțic Dată se mm- • t 'ră ă - <- smt crea gre j (ne referim Ia anele te=se care stat deja apreciate ca starej. ele vor fi inJoc-uiie cu altele, ceai ușoare, adecvate saremiier din prncnteA. b aleginta taM*>r ir v* ta citat ea aceste» să pn*tă fi tvo'mte corect de către coțxu să ccr- trîbuie ia orna tarea •ȚHarNBoc sizzi ai ntiintr.x. a pr»- einti enHctalkr. ca si la derrv»'- tarea aftalliAd de «dtoe și ■ per- sevesTaței b -n sack. îa cadrul ae- teftiășâ de desev. mdeiaj și apii- egțil. re v» stur.uia rw tateț i- ■Mtaatata eeateoar» a copiilor, ia- depxr.dența în gicdlre și la Kțn>- ne. Se va aerrda o amțte drase- b’tă Mpemlol trut&oa șt iegn iit a! Prevedenlr provrararj 11 exirito- » „FdscMia muxicaU- șl _Edo- caita fiiirl" se tot sonet ri for~-» variate care să includă r tre i ta de joc și jocuri didactice aeter»- le. mișcări prin care să ar imite __ri cimoecuSe din me- diul intonjurătcc ——i— ■ ■ » re se descriu! «eoctaxi și Iri’ttA-itnmhz! jris, bresture» traries «i creror.: ep jretxna’e cu o mei trio. t<:e a mvestițirior v. oeriziMcr novatoare, rea» inabil in condițiile irpț op^ră- ::ona*e. principiile organi- zării și conducerii științi- fioe a educației si ■ invăță- mîntu’u:. Inspirată din rea '.ităiile cele mai apropiate ale vieții noastre ea răs- punde. intr-un anumit sens, unei comenzi sociale legate de însemnătatea crescindă pe care partidul și statul nostru o acordă probleme- lor organizării și condu- cerii educației tinerei ge- nerații. Cea mai convingătoare recomandare a lucrării este însuși sumarul său, suges- tiv și îmbietor la dectură. cup'rinzînd titluri ca : „Pa- radoxul educației", „Tine- retul, părinții și educatorii în fața viitorului", „Pros- pecțiunea și apusul înțelep- ciunii retrospective", „A gîndi la om", „A asuma riscuri", „A învăța să în- veți", „Cum poate fi pre- de joc sau activitate în diferite e- tape ale zilei, nu numai la activită- țile obligatorii. Acest fapt este de- osebit de important în educarea stabilității motorii și acționale și în formarea interesului față de anu- mite ’ activități. De asemenea, ei trebuie obișnuiți să-și dirijeze e- nergia, mobilitatea spre atingerea scopului pe care și-l propun ; tre- buie supravegheați și îndrumați să schimbe un anumit fel de activita- te cu altul pentru a nu obosi. Al- ternarea jocurilor și activităților fie la inițiativa copiilor, fie la pro- punerea educatoarei contribuie la realizarea odihnei active a copiilor, la satisfacerea interesului lor, ca ți la satisfacerea dorinței de miș- care. In toată activitatea desfășurată cu preșcolarii trebuie să se ur- mărească realizarea sarcinilor e- dueative, deoarece întregul proces am grădiniță este prin excelență un proces formativ. De aceea se cere ca temele și conținutul jocu- ri. x și activităților să fie astfel alese incit să contribuie Ia forma- rea ca&ățtlor morale, a însușirilor ps.hrce. Numai ia acest fel ele vor tnf.uer.u in sens pozitiv a- s.pre rapacitâti’or fizice ți psihice ale cocuior. pregătindu-i pentru șiuUA ne vs ai'rc = o au-ntie sporită jBCstsi aut ca fermă de organizare a t:mr iha petrecut de copii in griz.n.iA cit s: ca procedeu in ac- t.ihâțLe obligatorii. intrucit forma de joc. iztore-sa--.il și atractivă, fa- c. tează minerea -moștințelor ți formarea oep'-m-beri'.or. ca și con- sciedarea tar. Ia ceea ce peri- «t» mrtodics de torni «e rceoenandl ti •* fbie«ea»- eâ ia mai sare stins-A. pe lingi procedeta ie joe. mrpcua, care introduce io e>ra nt uracBv pen- tru copci. De ssemese*. UTbu.e «A se re~„rți cit mii des la erUtit»- tea senriîtaciti a copilul 1 cu di- verse mitex -ăe. pentrv a ae ta- rii șâ vcchcrn. mdepentaater ia ae- ti—* șd iresiritzr Se rectxmaa- oA ne a^raesea. se fojaaeas-că -ir: mar» ti- ură teatr-l de pisoii * In predare* Jar, a MeaarâdrBx. ta orga-, za- re* repoaatizflHt. «a ț» esnsla- - Jt nemtr; xefcc.șri ăe la radio Numărul 4/1969 al revistei „Terra1* cuprinde studiile „Geografia românească la cea de a XXV-a aniversare a eliberării țării" de V. Cucu și Al. Roșu, „Schimbări în peisajul geografic al patriei noastre" de V. Mihăilescu, „Cercetarea geologică în ța- rg noastră între anii 1948— 1969' de V. lanovici, „Relații economice externe ale R.S. România" de I. Șandru și Al. Ungureanu și „Economia R.S. România In cei 25 de ani de la eliberare" de M. Bulgarii. Sînt publicate de a- semenea articolele „Podișul Mehedinți — schiță panora- mică" de Elena Ilie și I.D. Iile, „Cifre și fapte privind economia României în lumi- na Directivelor Congresului âl X-lea a] P.C.R.„Podul rutier peste Dunăre la Giur- gieni-Vadul Oii* de P. Geor- gescu. „Date pentru actuali- zarea temei „Harta politica a lumii" de I.S. Gruiescu și „Un manual de geografie ro- mânesc din anul 1843" de V. Circotă. precum și rubricile „Cronică", „Recomandări bî- bliografice" și tatea societății'. „Din activi- NATURA D Abvahasi. „Sk>sinîtta gătit de pe acum omul an’uiui 2000. E prea de- vretne sau prea tirziu T" J>a, e prea devreme — răspunde autorul — dacă ne gindim la rezistența vechiului ce se opune cu inairjire afirmării punctu- lui de vedere prospectiv ș: transformării Iui în prin- cipiu conducător al activi- tății prezente, la înceti- neala și sclerozarea multo- ra din structurile de edu- cație și învățămînt..." „Nu, nu e prea tirziu, dacă avem în vedere furtunoasa dez- lănțuire a energiilor na- ționale pe care o face posi- bilă perfecționarea demo- crației noastre socialiste, dacă devenim conștienți 'că fiecare dintre noi și toți împreună putem acționa în așa fel, îneît viitorul să ne găsească mai pregătiți pentru a-1 stăpîni, spre a ne putea afirma întru li- bertate". Adresindu-se deopotrivă celor ale căror preocupări se conjugă în practica educativă sau în anume responsabilități față de viitorul potențial uman al QSsaaaBHMaaaMBBHiMMH L*r‘„ precum r tm^retulu. iixrrsrea oferi f«e- cirei categorii ie rititeri un evantai de totreoări și rispensan care predispun ia meditație, dar mobili- zează și ta acțiune, □omî- r.anta ei consutuir.d-o at- mosfera de optimism ro- oust. izvorit cm încrederea in politica științifică ce învățămînt eiabiprată :i oromovată de partid. Prin obiectivele abordate, prin interpretare, cit ji prin concluziile teoretice și practice, lucrarea vizează mai ales cadrele didactice. Promovipd o concepție prospectivă și operațională asupra științei pedagogice, fn vederea adaptării educa- ției și învățămintului la’ cerințele societății noastre, ea le oferă sprijin în ceea ce privește perfecționarea propriei pregătiri, realiza- rea sarcinilor instructiv — educative în școală și în organizațiile de copii și ti- neret, în propaganda peda- gogică de masă. VALENTINA FILIPESCU ______ INSTITUTUL POLITEHNIC BRAȘOV ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi:. - Facultatea de mecanică — profesor la catedra IV — Termotehnică și mecanica fluidelor — disciplinele „Mepanica fluidelor" și „Mecanica fluidelor, mașini hidraulice și pneumatice", poziția 2 din statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra V — Electrotehnică — discipli- nele „Automatizări și telecomenzi", „Electronică și automa- tizare" și „Electronică industrială și elemente de reglaj", poziția 4 din statul de funcțiuni. , — conferențiar la catedra VI — Automobile, tractoare și mecanică agricolă — disciplinele ..Motoare de automobil» și tractoare" și „Motoare", poz. 6 din statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra VI — Automobile, tractoare și mecanică agricolă — disciplina „Automobile" poziția 7 din statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra VI — Automobile, tractoare și , mecanică agricolă — disciplinele „Materiale, instalații și încercarea autovehiculelor", „Fabricarea și repararea auto- mobilelor și tractoarelor", „Tehnologia reparării autovehi- culelor" și „încercarea și experimentarea mașinilor agricole" । poz. 8 din statul de funcțiuni. — lector la catedra I Matematică — disciplinele „Geome- trie analitică" și „Analiză matematică" poz. 10 din statui de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra V — Electrotehnică — disci- plina ./Bazele electrotehnicii" poz. 7 din statul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra V — Electrotehnică, discipli- nele „Electrotehnică și mașini electrice", „Utilizarea energiei electrice în agricultură", „Materiale electrotehnice" și .Ac- ționări electromecanice" poziția 14 din statul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra V Electrotehnică — discipli- nele „Utilizările energiei electrice și instalații", „Tracțiune electrică" și ..Tehnologia reactorilor nucleari", poziția 12 din statul de funcțiuni — șef de lucrări la catedra V — Electrotehnică — disci- plinele ..Măsuri electrice" și „Aparate electrice" poziția fl din statul de funcțiuni . — șef de lucrări la catedra VI — Automobile, tractoare și mecanică agricolă — disciplina „Motoare", poziția 10 din natul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra VI — Automobile, tractoare și mecanică agricolă — disciplinele „Exploatarea și tehnica transporturilor auto", „Fabricarea și repararea autovehicu- lelor*. ..Exploatarea tehnică a autovehiculelor" și „Motoare", poziția 12 din statul de funcțiuni. — sef de lucrări la catedra VI — Automobile, tractoare și mecanică agricolă — disciplinele „Mașini agricole pentru tacrit solul, semănat și întreținerea culturilor" și „Mașini agricole de recoltat și condiționat" poziția 13 din statul de funcțiuni. — asistent la catedra VI — Automobile, tractoare și "«i mecanică agricolă — disciplinele „Motoare" și „Motoare K termice și mașini de tracțiune" poziția 17 din statul de funcțiuni. Facultatea de silvicultură. — profesor la catedra VII— Organizare și planificare —• disciplinele ..Economie, organizare și planificarea în indus- tria lemnului" și ..Evidența și analiza activității economice a întreprinderilor", poziția 2 din statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra VII — Organizare și planifi- care — disciplinele „Organizarea și analiza activității eco- c ornice" și „Organizarea, planificarea și tehnica transportu- rilor arfto" poziția 4 din statul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra VIII — Botanică și zoologie forestieră — disciplina „Vînătoare și salmonicultură" pozi- ția 4 din statul de funcțiuni. Facultatea de industria lemnului. — profesor la catedra XIX — Prelucrarea mecanică a lemnului — disciplinele „Fabricarea mobilei" și „Scule, dispozitive, verificatoare" poziția 3 din statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra XIX — Prelucrarea mecanică i i-emnuliii — disciplinele ..Proiectarea întreprinderilor și ~ gxrturi interioare" și Jabricarea cherestelei" poziția 4 dta î i r — de funeptuu. — re-Tereohir ta catedra XIX — Prelucrarea mecanică • — riHriptrwe „Utitaje pentru produse finite" ta -Sctee. tatapotatare. veriScatoare* poziția 7 din statul da t.-xt--.. — șef de lucrări la catedra XVI — Fizică — disciplina fizică" poziția 4 din sfatul de funcțiuni. FaeaJutea de tehnologia construcției de mașini. — conferențiar la catedra XXIV — Tehnologia construc- tii!or de mașini — disciplinele „Proiectarea sculelor așchie- toare", „Proiectarea și tehnologia sculelor" și „Scule așchie- toare* poziția 5 din statul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra XXII — Tehnologia metale- lor —. disciplinele „Tehnologia materialelor și mașini unelte" n „Tehnologia mecanică* poziția 5 din statul de funcțiuni. — șef de lucrări la catedra XXIII — Organe de mașini — disciplina ..Organe de mașini" poz. 5 din statul de funcțiuni, — șef de lucrări 1^ catedra XXIII — Organe de mașini — disc:plineie „Teoria mecanismelor" și „Teoria mecanisme- lor ta organe de mașini*, poziția 7 din statul de funcțiuni. — asntar.t la catedra XXII — Tehnologia metalelor — disciplinele „Tehnologia construcțiilor sudate", „Tehnologia materialelor* și „Tehnologia mecanică" poziția 8 din statul’ de funcțiuni. — MUtaT-î ta catedra XXIII — Organe de mașini — □Hr-.pimele „Organe de mașini" și '„Organe de mașini și nwa--»—poziția 15 din statul de funcțiuni. Cancidații ta concurs vor depune la secretariatul recto- - infinitului politehnic din Brașov, bulevardul ci.-.eor-gbe Gheorghiu Dej, nr. 29, cererea de Înscriere împreuna ru următoarele acte în dublu exemplar: — cotii legalizate de pe actele de studii (diploma eliberată de o înscitutie de învățămînt superior și de pe diploma oa:i.~ saj de doctor docent in științe) ; — caracterizare a activității profesionale și obștești a raMsatufai. întocmită de organizația socialistă în care acesta isi desfășoară activitatea; — listă lucrărilor științifice și memoriul de activitate d:<=ttaco-științifică semnate de candidat. împreună cu un exemplar din fiecare lucrare elaborată; — adeverință privind vechimea in muncă cu precizarea funcțiilor în care a activat; — autobiografia candidatului Pentru posturile de asistenți, candidații vor prezenta și n adeverință din care să rezulte că au efectuat stagiul legal după repartizare. Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile pentru profesori, conferențiari, șefi de lucrări și de 15 zile pentru asistenți de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial R.S.R. Concursul se va ține la sediul Institutului politehnic, din Brașov, bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 29 în ter- menul orevăzutde Legea trivind Statutul personalului didac- tic din Republica Socialistă România. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI T î R G U-M U R E Ș ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi 1 Facultatea de matematică 1 post de lector, la disciplina Metodica predării matema- ticii. de la catedra de matematică, poziția 9. 1 post de lector, la disciplină Aritmetică, geometrie anali- tică și istoria matematicii, de la catedra de matematică, po- ziția 12. Candidații la concurs vor înainta la rectoratul Institutu- lui pedagogic de 3 ani Tg. Mureș, în termen de 30 zile de la fubhcarea acestui anunț, o cerere de înscriere, la care se vor nexa. în dublu exemplar, actele prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice din învățămîntul su- perior, publicat în colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Con- siliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Cei care funcționează întn-o instituție de învățămînt supe- rior sînt obligați să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul va avea Ioc la sediul Incitatului pedagogic do 3 ani din Tg. Mureș, la 3 luni de la publicarea acestui anunț. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIAi București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul | Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.133