/ Proletari din toate fârile, unifi-vâ! Vmeri 5 sept 1969 4 pagini 25 ban: Anul XXI-Nr. 1007 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂM JIULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Citm zile pini la Itsckidtrea cursurilor -ÎN AVANPREMIERA ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI — A început numărătoarea inversă pînă la startul noului an școlar I Zilele pot fi socotite de-acum pe de- gete. Cancelariile cunosc din nou animația obișnuită. E vremea ultimelor pregătiri. Peste puțin timp culuare- le, sălile de clasă, laboratoarele școlilor se vor umple de tumult. Momentul emoționant și plin de semnificații al primului clopoțel are loc de data aceasta în atmosfera de puternic entuziasm care caracterizează intrarea României socialiste în cel de al doilea pătrar de veac al existenței sale libere, în atmosfera de activitate crea- toare pe care întregul popor o desfășoară pentru înfăp- tuirea sarcinilor celui de al X-lea Congres al P.C.R. Că- tre acest moment își îndreaptă azi atenția toți oamenii școlii. Cu cîteva zile înaintea începerii noului an școlar Redactorii noștri au întreprins un tur de orizont spre a Rlunoaște stadiul pregătirilor și a-1 face cunoscut, la rîn- dul lor, cititorilor gazetei. Să le dăm cuvîntul. zate, datorită faptului că planul pentru anul I al școlilor profe- sionale a fost mult sporit față de anul trecut. Se pare insă că nici propunerile de rețea făcute de inspectoratul școlar nu au pornit de la un studia aprcfun- dat al posibilităților existente-^ „O situație destul de mulțu- mitoare se întîlnește in județele Argeș și Teleorman — ne-a spus inspector general profe- sor Alexandru Moțoș. In a- ceste județe problemele școla- rizări! și ale punerii la punct a uitxroelar pregătiri legate de desetuoerea in condiții bune a eresurilor in clasa a ’X-s -u test analizate recent in ședințe speciale. de către inspectoratele școlare. Concluziile desprinse eu privire la rețea și școlarizare sint. in general, pozitive, rețe- lele fixate inițial fiind in ge- neral bine gîndite. Cu toate a- cestea. se ridică problema nu- mărului de elevi cu care vor funcționa clasele a IX-a ale șco- lilor generale “. . rală ce 10 aru Unele greutăți in această privință vor fi înre- gistrate însă și ulterior. întru- cît se presupune că unele școli profesionale ca și alte fornae de pregătire (ucenicia', vor con- tinua să recruteze absolvenți ai ciaset a VTTI-a și după data de 15 septembrie. ceea ce ar putea să creeze o rmrtuatie eederită*. îitirzieri dansatoare Cu ce plafon de elevi 15 septembrie este data care va semnifica nu numai evenimen- tul tradițional al deschiderii u- nui nou an școlar, ci și prima zi efectivă de cursuri a clasei a IX-a a școlii generale obligatorii de 10 ani. Este evident pentru în- tregul corp didactic faptul că succesul deplin al acestei școli, cu implicații largi, de perspecti- vă asupra întregului nostru în- vățămînt, depinde în mare mă- sură de etapa sa inaugurală. Este această etapă temeinic și din timp pregătită ? Pentru a afla răspuns la a- ceastă întrebare am realizat un tur de orizont în 1G județe cu ajutorul corpului de inspectori generali din Ministerul învăță- mîntului. „Din constatările făcute re- cent de corpul de control — ne-a spus tov. Pompiliu Vîlcu, director general în minister — rezultă că majoritatea proble- melor legate de trecerea la ge- neralizarea învățămîntului de 10 ani au fost rezolvate. Re- țeaua școlilor în care va func- ționa clasa a IX-a a fost sta- bilită din timp. A fost stabilit de asemenea profilul claselor și s-au încheiat contractele pen- tru practica în producție a ele- vilor, preocupările centrîndu-se, în momentul de față, pe pregăti- rea profesorilor care vor preda la clasa a IX-a. In acest scop începînd de la 1 septembrie se organizează în județe cursuri la care se dezbat probleme privind programele disciplinelor de bază, conținutul și metodica predării". Probleme ale rețelei școlare Oprindu-ne asupra probleme- lor privitoare la școlarizarea e- levilor în clasa a IX-a, ne-am informat dacă sînt asigurate toate condițiile pentru ca re- țeaua școlară să corespundă ne- voilor și posibilităților existente. „în județele Alba și Arad, de pildă, — ne-a răspuns inspector general profesor Cornel Ciș- mașu — rețeaua școlilor care vor trece la generalizarea în- vățămîntului de 10 ani este, ca și în celelalte județe, sta- bilită încă de acum cîteva luni. La Alba, prin decizii ale consiliilor populare, au fost fi- xate și circumscripțiile școlare. Inspectoratul școlar al acestui județ are certitudinea că planul de rețea, care cuprinde 25 de clase a IX-a, va fi realizat. O situație mai dificilă se întîl- nește în județul Arad, unde in- spectoratul școlar și-a propus să cuprindă în clasa a IX-a 1999 elevi în 64 de clase. Aceste propuneri nu pot fi însă reali- trebuie să funcționeze clasele a IX-a ? „După părerea mea, — a con- tinuat inspector t ~er-'. țr fesor Mcgo? — ir«ula să -? ia măsuri pentru a se c :t: situat - fu • î" . •«:>: respective cu pisfond mmim șt elevi. AceasSă chestiune nu pri- vește surî: Ini . implicații importante .r. e- niul pregătirii can-e’ r stre- sare economie: nspinaH. Ei trebuie examinata s: r-arii t i de aceea, la nivelul inspectora- telor școlare s: ai fiecărei 5.' . în parte, in spirmui doc_~er.>e- lor Congresului al X-lea ai par- tidului. Trebuie să fie clar că nici din punct de vedere depar- tamental-școlar si nici din pure: de vedere genera’-eccncî: c r.u ne poate fi indiferent dacă cla- sele a LX-a vor funcționa cu numărul minim de elevi, in si- tuația cind există posibilități pentru o cuprindere mai largă. In județele Argeș și Teleorman s-au luat măsuri în acest sens urrnînd să se examineze focă odată, după terminarea con- cursurilor de admitere în licee și școli profesionale din se- siunea actuală, situația înscrie- rilor și a posibilităților de șco- larizare în fiecare școală gene- După cum ne-a rei^tat in- spector general profesor Ro- nolns Tirnovean. m judc-tiă M ir--* rx.icâ toaie coudițit-e ca ce»e 110 clase aprobate prin piasui oe rețea să fie realizate in inmegime. Au fost stabilite .r Kt* rtpțl ăe frolacie. presant șt tocumie ăe practică pe lingă 115 unități eeonG:n.ce. In jude- țul Haegfiita. inA Orei t eu luat o serie ce trăsuri merttie să asi- gure nuna funrtio&are a școii- lor care vor avea clasa a IX-a, spri sf.rcui ...nu august, cină '-•« ■Abuu--laaăefui -naetiii circumsrTipțSSe școlare din care urmează sa-șt recruteze elevii aceste școli încă nu fuseseră fixate prin decizii ale consilic- Aiemem rămâneri in urmă pot ea eaneeiDțe negative a- supn baueî faucțisnări a elase- Icr a IX-a încă din primele zile de scsală. Dacă ne-am re- f*ri ehiar ți otmiai ia faptal ca se nexiijezxă nenea de Lămu- r re. ci elevii din unele comune nu știa din timp la rare școală H ani urmează să se însene - ■. t; dt nt. nu pot să-și Ia măsu- r:.e c-jteoue (transport, cazare ee:A i»em suficiente motive să nsi derăm eă intirzierea s'abib- cireunrseripliilor școlare este prefuă dăunătoare. 0 legătură cit mai strinsă cu elevii și părinții lor foarte adevărat — a c- ser :nspec,tor general pro- f sVasile Bărduță. Am consta- ta: Îs unele din școlile vizi- â directorii și profesorii a- fisri >» activitate nu cunoșteau, Ia —a: bine de o lună și jumă- tate de la data concursurilor de admitere in licee și școli pro- fesionale. situația elevilor care urmau să fie înscriși în clasa a IX-a. Astfel de situații am intilnit, de exemplu, la șco- lile generale din comunele Comana ți Topraisar. Este ușor de presupus ce slabă muncă de lămurire au desfășu- rat școlile respective. Evident, s-au luat măsuri ca in întreaga perioadă care a mai rămas pină la deschiderea cursurilor să se realizeze o legătură permanentă intre școală, absolvenții clase- lor a VIIi-a susceptibili de a c-ven: elevi in clasa a IX-a a școlii generale obligatorii de 10 ani Și părinții acestora. —Asemenea neajunsuri în le- gă tură cu stabilirea circum- scripțiiior școlare și cu evidența Viitccnior elev: a; clasei a IX-a am intilnit ți ta județele Sibiu și Hunedoara — ne-a spus speetor general prefeșor I. Săvu- lescu. In prezent s.chle si inspec- toratele școlare cin areste județe se preocupă îndeaproape de înlăturarea lor. Dacă vor iz- buti. atunci există premise ca munca să se desfășoare cu succes. întrucit s-a manifes- tat o deosebită grijă față de pregătirea condițiilor material- didactice a școlilor care vor avea clasa a IX-.a și față de încadrarea lor De la inspectorul general pro- fesor Nichifor Inescu am aflat că și in județele Dolj și Caras- Severin au fost intensificate în ultima perioadă pregătirile pen- tru școala de 10 ani pe toate planurile — construcții școlare, cadre, personal didactic (atît prin dotări noi cit și prin redis- tribuirea materialului supranor- mativ existent la unele licee și școli generale). Din turul de orizont făcut cu inspectorii generali din minis- ter în legătură cu pregătirile pentru deschiderea cursurilor școlii de 10 ani rezultă că în mare parte lucrurile s-au pus la punct, dar sînt încă neajunsuri care pot și trebuie să fie urgent soluționa- te. Este de datoria inpectoratelor, a directorilor de școli, a cadrelor didactice să asigure claselor a IX-a un demaraj perfect, garan- ție a succesului în realizarea sar- cinilor de o deosebită importanță trasate de partid în legătură cu trecerea Ja generalizarea învă- țămîntului de 10 ani. Citiți în pagina a IH-« continuarea raidului nos- tru cu privire la pregă- tirile pentru deschiderea noului an școlar. 0 sarcină primordială: strinsa legătură a școlii cu viața Școala este chemată să răspundă trebuințelor societății socialiste multilateral dezvoltate » Pionieria, cadru pentru o largă activitate practică a copiilor Congresul al X-lea al Partidului Comu- nist Rcmân a pus cu acuitate în fața șco- lii sarcina de a asigura o mai temeinică pregătire a tinerei generații pentru viață, pentru activitatea socială. Școala, prin însăși menirea ei, are în- datorirea de a pregăti tînăra generație pentru nevoile vieții sociale. Cu toate a- cestea; în cursul istoriei — mai ales în momentele de mari transformări ale so- cietății — a apărut deseori cu evidență rămînerea ei în urmă față de trebuințele concrete ale generațiilor care o frecventau. Unul din pericolele care au urmărit în permanență școala a fost acela de a se transforma din mijloc în scop. Acest fapt l-a determinat încă pe Seneca să formu-. leze cunoscutul său dicton „non scholae, sed vitae discimus’1. Inovațiile mai mărunte, ca și marile transformări ce s-au adus școlii, au fost întotdeauna un răspuns la cerința socie- tății de a se da tinerelor generații o pre- gătire corespunzătoare nevoilor vieții. Așa au apătut, acum șase-țapte decenii, di- verse soluții: centre de interes, instruirea elevilor cu ajutorul atelierelor de muncă, planul Dalton, metoda proiectelor. me- toda brigadieră și de laborator, comunită- țile de muncă ețp. Curind după aplicarea lor s-a constatat însă că și aceste noi for- me de organizare a procesului de instruire aveau serioase carențe in pregătirea ti- nerei generații pentru viață. Ele păcătu- iau mai ales prin faptul că dădeau școlii un caracter practicist îngust, lipsind ele- vii de posibilitatea de a-și forma un larg orizont de cultură generală, de a grupa cunoștințele intr-un sistem unitar. în prezent, pe plan mondial se caută noi modalități de realizare a legăturii din- tre .școală și viață. Eforturi ample se fac, pe acest plan, și în țara noastră. Trebuie Conf. dr. I. STANCIU director adjunct al Institutului de științe pedagogice (Continuare în pag. 2-a) In Raportul Comitetului Central la Con- gresul al X-lea al Partidului Comunist Român se subliniază faptul că asigurarea unei strinse legături intre școală și viață, intre școală și nevoile practicii este o sarcină primordială care se ridică in pre- zent in fața invățămîntului de toate gra- dele în acest domeniu un rol de o deose- bită însemnătate revine și Organizației Pionierilor, chemată să completeze efortul școlii pe linia formării cetățeanului cu gîndire creatoare și îndrăzneață, plin de inițiativă, capabil ’ de eforturi morale și fizice, pe linia cizelării unei personalități armonioase și multilateral dezvoltate. în- suși Statutul unităților și detașamentelor de pionieri menționează că activitatea pe care o desfășoară Organizația Pionierilor are menirea de a stimula formarea de- prinderilor de muncă, de a dezvolta ini- țiativa copiilor, interesul lor pentru știin- ță și tehnică. Organizînd activități facultative, cores- punzăteare preferințelor și intereselor co- piilor, folosind metode diversificate, care pun accentul pe participarea activă și nemijlocită a pionierilor la activități (lu- crări practice în cercuri, in ateliere ți laboratoare, concursuri tehnice și științi- fice, excursii, vizite, intîlniri etc.), picnie- ria stimulează afirmarea personalității preadolescentului ii cultivă simțul răs- punderii, ii formează deprinderi de mun- că. de autoconducere și autoapreciere. Adesea, activitatea extradidactică pio- nierească finalizează acțiuni educative în- cepute in clasă Fenomenele de fizică sau chimie, reduse tn esență la cîteva for- mule scrise pe tablă, dobîndesc alte sem- nificații cînd, prin activitățile pionierești, sînt urmărite în incinta unor fabrici sau uzine, cînd elevii, asistînd la procesul teh- nologic, înregistrează nemijlocit transfor- PATIȚA SILVESTRU vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor (Continuare în pag. 4-a) sărbătoare a artei populare Pe agenda marilor manifestări internaționale cu caracter cultural pe care le organizează România s-a înscris, începînd cu acest an, o manifestare nouă : concursul și festivalul de folclor. Această mare sărbătoare a artei autentice ne-a re- ținui tuturor atenfia timp de zece zile. Pentru specialist ca și pentru simplu spectator a fost aproape imposibil să cuprindă tot programul pe care, cu dărnicie, l-au oferit organizatorii. Paralel cu concursul ansamblurilor folclorice din numeroase fări ale Europei, ca și din Asia și Africa, desfășurat pe nume- roase scene din București, din stațiunile de pe litoral și din alte orașe s-a desfășurat un grandios festival, plin de exube- rantă și culoare, s-au deschis o expoziție internațională de artă populară și un tîrg de artă populară românească, au avut loc concursul și parada portului popular, ca și o sesiune știin/ifică pe tema „Creația populară și contemporaneitatea", toate con- tribuind la cunoașterea reciprocă a comorilor folclorice al» popoarelor participante la acest festival internațional de fol- clor. Ca oameni ai școlii n-am putut să nu remarcăm, cu nespusă satisfacție, prezența în festival a dascălilor, dintotdeauna păstrători și purtători ai tradițiilor populare, descoperitori ai comorilor de neprețuit ale tezaurului folcloric. Am întîlnit-o, de pildă, pe învățătoarea Stana Biriș, cea care de ani de zile con- duce la multe festivaluri și concursuri de folclor pe inegalabilele dansatoare din Căpîlna. L-am întîlnit pe profesorul Sever Ursa din Maieru-Năsăud, etnograf pasionat care, împreună cu mulți dintre foștii săi elevi, a venit să înfățișeze oaspeților străini ,,Cununa", tradițională sărbătoare someșeană. Am întilnit-o și pe profesoara Elena Pogan, cea care conduce pe vestitele tul- nicărese înfățișate pe genericul de fiecare seară al emisiunilor dedicate de televiziune festivalului de folclor. Ne-am bucurat și de cunoștința oamenilor școlii aflați în rîndurile echipelor de peste hotare. De pildă, i-am cunoscut pe cei zece tineri învăță- tori din Chartres, componența unui minunat grup coral, al cărui repertoriu conține adevărate nestemate folclorice, datînd de peste patru veacuri. Nucleul acestei formații este familia în- vățătorului Gilbert Stenfort, neobosit culegător și interpret al cintecului popular. Tot ca oameni ai școlii, n-am putut să nu constatăm cu satis- facție cum cresc viitorii purtători ai tradițiilor populare, cum ie formează meșterii artizani de mîine. O întreagă dimineață a fost dedicată copiilor și tineretului. Pe malul Lacului Herăs- trău, laolaltă cu mii de spectatori, am ascultat cîntece, am admi- rat dansuri și costume intr-o impresionantă manifesta- re folclorică dedicată celor mici. Pe marile bulevarde ale Ca- pitalei, în acea de neuitat paradă populară, vedeta numărul 1 a fost fără îndoială un autentic virtuos al călușului care avea — notați bine — numai 3 ani și 8 luni. Am vorbit cu doi dintre vestiții meșteri ai plaiurilor noastre, cioplitorul Nicolae Cernat din Șugag, județul Alba și țesătoa- rec Mario Spiridon din Avrig, județul Sibiu, care ne spuneau câ ochii lor se îndreaptă spre școală, pe băncile căreia învață azi toți copiii țării și unde se află acum cei care vor duce mai departe străvechile meșteșuguri românești. La Avrig, de pildă, Maria Spiridon a creat pe lingă școală, împreună cu învăță- toarea Maria Răduț, adevărate cursuri în care se învață meș- teșugul țesăturilor cu alesături. Dincolo de vibrantul mesaj de prietenie pe care l-au purtat cu ei toți participanta la primul concurs și festival internațional de folclor „România ’69", zilele acestea bogate și frumoase ne-au făcut să ne gîndim și mai mult la misiunea noastră de a păstra și a duce mai departe tezaurul folcloric, de a crește pe viitorii purtători ai unor minunate tradiții. AL. I. VLADIMIB Ședință de lucru la Ministerul Invățămîntului privind deschiderea anului școlar Vineri, 29«eugust a.c., la Minis- terul Invățămîntului a avut loc o ședință de lucru cu inspec- torii generali județeni, la care au fost invitați și secretarii comite- telor județene U.T.C. cu probleme de școli, directorii filialelor Insti- tutului central de perfecționare a cadrelor didactice, precum și re- prezentanți ai unor organe și insti- tuții centrale care conlucrează cu Ministerul Invățămîntului în pro- blemele educației tineretului. Lu- crările ședinței au fost conduse de conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului. In cadrul ședinței au fost dez- bătute problemele privind apro- piata deschidere a anului școlar în învățămîntul de cultură gene- rală. Au fost prezentate cu acest prilej o serie de informări cu privire la stadiul actual al pre- gătirilor pentru începerea acti- vității școlii generale de 10 ani. Din informări a rezultat că au fost asigurate toate condițiile materiale și organizatorice pen- tru deschiderea cu succes a cursu- rilor în clasele a IX-a ale școlii generale, care vor cuprinde o mare parte a absolvenților clasei a VIII-a ce nu vor urma școlile post- generale. In momentul de față a- tenția inspectoratelor școlare jude- țene este îndreptatAepre buna des- fășurare a cursurilor organizate pentru instruirea cadrelor didac- tice care vor preda la clasa a IX-a. în dezbateri s-a subliniat necesitatea de a se urgenta ex- pedierea în școli a acelor manuale și programe pentru clasa a IX-a care au fost întîrziate, în așa fel încît ele să se poată afla la dis- poziția profesorilor in timpul desfășurării cursurilor de ins- truire. A fost analizat de asemenea stadiul construcțiilor școlare, do- meniu în care, așa cum a ieșit din discuții, se manifestă unele rămîneri în urmă. S-a cerut cu insistență ca ritmul de muncă pe șantierele construcțiilor școlare să fie accelerat, în așa fel încît noile săli de clasă să poată fi date la timp în folosință. în continuarea ședinței, con- ducătorii unor direcții din ca- drul ministerului au răspuns la întrebările ce le-au fost adre- sate și au vorbit despre unele probleme organizatorice și de con- ținut privind noul an școlar. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul conf. univ. Traian Pop, cinile ce revin școlii și cadrelor didactice în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. Au fost date apoi indicații privind alte acțiuni care vor avea loc în cursul lunii septembrie : examenul de definitivare în învățămînt, șco- larizarea copiilor de șase ani, pri- mirea noilor cadre didactice, par- ticiparea elevilor din clasele a X-a și a XI-a la stringerea recoltei, instruirea profesorilor care vor preda cunoștințele social-politice în școala generală de 10 ani. fes- tivitatea deschiderii cursurilor șt activitatea didactico-educativă în adjunct al ministrului mintului. Subliniind că școlar se deschide in fera entuziastă în care învăță- noul an atmos- întregul primele zile subliniat, de de școală. S-au asemenea sarci- LA SFIRȘIT DE VACANTA Litoralul, munții, cele mal pitorești localități din țarâ au găzduit. In această vacanță, nenumărate grupuri vesele și însuflețite de copii veniți să se odihnească, să prindă noi puteri, să cunoască frumusețile și bogă- țiile, monumentele istorice și obiectivele economice ale patriei. Li s-au pus la indemînă, în acest scop, toate mijloacele. De vacanța elevilor și școlarilor s-au ocupat îndeaproape Ministerul Invățămîntului, Uniunea Generala a Sindicatelor, Uniunea Tineretului Comunist, Consiliul Națio- nal al Organizației Pionierilor. Mii șl mii de copil s-au putut bucura ast- fel de aer, de apă, de soare, de jocuri, de cîntece, de excursii pline de farmec NĂVODARI: actualitate și prefigurări la un viitor orășel al vacanței HOMOROD: o valoroasă experiență pedagogica nostru popor a pornit la înfăp- tuirea sarcinilor trasate de cel de al X-lea Congres al partidului, vorbitorul a arătat că sarci- na principală in invățâmintul de cultură generală, așa cum s-a stabilit la Congres, este ge- neralizarea școlii de 10 ani în mare parte, a spus vorbitorul înfăptuirea acestei sarcini de- pinde de modul in care se va desfășura in acest an activitatea claselor a IX-a ele școlii generale. Pină în prezent au fost pregă- tite condițiile organizatorice și nile ce revin inspectoratelor în asigurarea unui nivel ridicat al activității în liceele pedagogice și in școlile de aplicație de pe lingă Amoie indicații ’-ătirea muncii de îndrumare -otrio. cu mărirea atr. •or directorilor de școli șl ■ Reterindu-se la problemele a fost stabilit co Iii generale ce 1. rioada imediat tu centul trebuie să .utul <-~v â pregătirea temeinică a profeso- rilor care vor preda la clasele a gandei in rândul părinților ele- în continuarea corintului său adjunctul ministrului învăță- mintului s-a referit la felul in țene vor trebui să organizeze consfătuirile anuale ale cadrelor didactice, care vor dezbate sar- vorbi torul a accentua: necesi- tatea desfășurării uuei munci poliSco-educative mai bogate și mai pline de cocținut. pentru realizarea căreia trebuie să m rarea școlii cu organizațiile de pîcnie—„ ae tineret si cu fan elevdsr. In încheierea cuvîntulul prima: convingerea că noul :iie «ăn școlar, care se deschide în at- mosfera de reunea enbrrias‘-ă și creatoare generată de cel de fi un an rodnic pe calea dezvol- tării și perfecționării învăță- mintului românesc In tabăra de elevi de la Năvodari se lucrează intens. Grija pe care o arată partidul creării celor mai bune condiții pentru odihna copiilor in tabără este un putern& imbold pentru toți cei a căror activitate este legată de viața actuală și de dezvoltarea în perspectivă a acestui orășel al vacanței dăruit tinerei ge- nerații. Organism dinamic, tabăra de la Năvodari a U.GS.H. formată, in fie- care serie, din cite 3000 de elevi ve- niți din toate județele țării, ți-a des- fășurat din plin viața cotidiană me- nită bucuriilor vacanței datorită strădaniilor unui destoinic colectiv de conducere și îndrumare. fo-mat din numeroase cadre didactice — comandanți de pionieri, profesori de muzică ți de educație riscă — cadre sanitare superioare șt medii, precum ți datorită îngrijirii atente a personalului administrau?. Există o magme care sscteti- zează în cea mai amplă masară esențialul vacanței petrecute de școlari pe malul marii : acei usi: nestăvilit spre meterezele ralurilor înspumate, în fapt de drmfae-yn, sub strălucirea mu soare cum ■numai pe litoral peri in;2si. La inireaga spontaneitate ji erozxwne a copilăriei, a cuprou in me rirc- tonec a pedapogalsi erperi^er.- tat. Fără sa lase eterilor aproaze de loc această La arsenalul clasic al mijloace- lor educativ-formative s-a adău- gat, în ultimii ani, un mijloc mo- dern și deosebit de activ prin raza largă a eficienței lui — acela al taberelor pe profil, organizate în colaborare de Ministerul Invăță- mîntului și Consiliul Național al Organizației Pionierilor pentru fi- naliștii concursurilor cultural-ar- tistice anuale. In acest an, în tabăra de la Ho- morod au fost reuniți premianții concursului național de artă plas- tică și cei ai concursului național de literatură. Deși s-a lucrat di- ferențiat (au existat două secții, cu program separat și activitate specifică), între cele două compar- timente ale taberei a circulat con- tinuu un flux care a asigurat uni- tatea activității artistice a copiilor și a generat o permanentă intersti- mulare. Secția de plastică a taberei (400 de elevi), a fost organizată pe de- tașamente destul de omogene prin specificul de viziune sau tehnică, imprimat atît de personalitatea profesorului conducător cit și de specificul factorilor geografici, et- nografici ți folclorici ai județului respectiv. De exemplu, copiii din Vulturești, sat oarecum izolat din județul Argeș, unde se păstrează o artă ancestrală, trăiesc o adevă- rată euforie a culorii strălucitoare, a animismului. Cei din Stoică- nești-Olt, comună așezată intr-un peisaj fermecător, au manifestat preferințe pentru interpretarea na- turii înconjurătoare, iar cei din Hunedoara au fost in mod special preocupați de „materia" picturală, obținind interesante efecte plas- tice șt cromatice din folosirea pig- menților naturali (nisip, cărămidă- pisată, cărbuni mărunțiți etc.). Ta- băra le-a oferit tuturor nu numai o ambianță propice manifestării spontane a sensibilității -artistice, dar și posibilități de cunoaștere re- ciprocă și confruntare a ceea ce putem numi — desigur impropriu — micile „școli" regionale de pic< tură. Secția literară a fost formată din 100 de viitori poeți și 300 de ■viitori prozatori, grupați șt ei pe detașamente județene. Dar dacă această formulă a convenit secției de arte plastice, întrucit aici exis- tau „nuclee" regionale omogene, cu o anumită tradiție, ea s-a do- vedit mai puțin inspirată in ce privește secția literară. Intr-ade- văr membrii aceluiași detașament wu se cunoșteau prea bine între erau de virate diferite, unii cu irieres ne-.'.-u poezie, alții pentru tanții unor județe sau unor centra (București, Brăila, Iași, Prahova etc.). De o mare popularitate s-a bucurat gazeta literară a taberei, împrospătată zilnic cu noi produc- ții. Numeroși elevi au participat la concursul literar pentru cele mai bune creații care au fost dențieri. Turul de scrise în tabără, la decernate 25 de evi- orizont asupra corn- plezei și ineditei experiențe a ta- berei de la Homorod ne îngăduie să tragem anumite concluzii. A fost evident în primul rînd pentru noi faptul că reunirea în aceeași ta- bără a marelui rezervor de talente juvenile existente în țara noastră în domeniul artelor plastice și li- teraturii, valorificarea creațiilor lor prin expoziții, albume, antolo- gii etc. constituie un stimul de prim ordin. Pe de altă parte, ne-am dat seama că nu se manifestă peste tot un interes egal în direcția de- pistării și cultivării talentelor. Dacă putem consemna prezența activă a unor „zone" de preocu- pări plastice și literare (București, Argeș, Olt, Hunedoara, Brăila, Iași, Suceava, Constanța, Prahova, Bacău, Bihor) există și anumite zone“ albe. Ne-a surprins, de pildă, slaba preocupare din unele centre urbane sau județene cu o frumoasă tradiție culturală: Bra- șov, Cluj, Craiova (literatură), Gorj Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș, Maramureș (arte plastice). Firește, nu este suficient ca ta- lentele să fie descoperite. Ele tre- buie cultivate cu atenție și în ca- drul școlii, și în cenacluri sau cercuri. In acest domeniu succesul depinde, in mare măsură, de p e- zența unor cadre didactice price- pute și entuziaste. Sprijinirea și stimularea unor astfel de cadre de către inspectoratele școlare și con- siliile pionierești ar avea indiscu- tabile efecte pozitive. In același timp, succesul îndrumării artistice a elevilor depinde și de asigurarea unor condiții materiale adecvate. Considerăm că aprovizionarea rit- mică și satisfăcătoare eu rechizite și materiale a școlilor unde func- ționează cercuri plastice, precum și înființarea unor cenacluri oră- șenești sau pe grupe de școli sub egida consiliilor pionierești locale vor spori interesul artistic și vor im- puisiona creația pionierilor. Experiența de la Homorod a scos în evidență și unele aspecte metodice. S-a constatat, de pildă, că la grupele mici (9—13 ani) se realizează o eficiență sporită dacă U se lasă copiilor inițiativa de a-și alege temele și mijloacele, educatorul intervenind doar cu eugestii adecvate, in acest fel inW fierea teoretică se realizează preg greși», fără ton didacticist, tn mo- mentele cind, izbtndu-se de difi- cultăți in procesul creației, copiii solicită concursul îndrumătarilOT. La grupele mai mari (13—15 ani) orientarea practică trebuie aso- ciată, după părerea noastră, cu îndrumarea teoretică pe latura în- sușirii elementelor tehnice și a îmbogățirii informației culturale. Se impune desigur, aici, o tratare diferențiată a talentelor, evitîn- du-se absolutizarea unor tehnici și procedee, ca și programul rigid de creație. Ținînd seama de varietatea ți importanța problemelor psiho-pe- dagogice pe care le ridică creația beletristică și plastică a copiilor, sugerăm ca în, munca de cercetare să se includă și teme din atțest domeniu, instituindu-se concursuri pentru premierea și publicarea ce- lor mai valoroase lucrări. cele 140 de detașamente compo- nente ale taberei să se desfășoare prin rotație, alternativ, folosindu- se din plin toate mijloacele de care dispune tabăra. De pildă, în timp ce școlarii maramureșeni, sătmă- reni, arădeni și bănățeni partici- pau la faza pe detașament a spar- tachiadei taberei, elevi din Galați, Brăila, Vrancea și Buzău făceau o excursie pentru cunoașterea îm- prejurimilor. în ziua următoare, rolurile au fost inversate. Tot ast- fel au fost programate diferitele jocuri pionierești, nelipsitele plim- bări pentru culegerea scoicilor, trecerea in revistă a forțelor ar- tistice, intitulată sugestiv „Festi- valul Mării', manifestarea cu adinei semnificații educative pur- tind titlul ,JSă cunoaștem realiză- rile oamenilor muncii obținute în cinstea Congresului al X-lea al P.CJi. și a aniversării eliberării patriei*, spectacolul festiv „Te cînt cu drag, partid iubit", concursurile de desene și compuneri literare mebonate Eliberării. întrecerile spor- lire etc„ toate adaptate condiții- lor programului de tabără. In zilele cu vreme nefavorabilă pentru plajă s-au organizat jocuri de cameră, — șah, domino etc. — s-au bucurat de multă căutare căr- țile ți revistele, spectacolele. Tre- buie spus, de altfel, că un sprijin substanțial la realizarea unor ac- rheni educative variate fn tabăra de la .Yccodari l-au adus și sindi- ccZele cin invișirrunt. cultu-ă fi artă din Constanța, care au pro- eroRonerra iccoie «ie formațiilor artistice pro- rete. spectacole folclorice, teatru de ni rea procesului InstnjrtiT-edp- purute discoțfi. didactice f«"trac ah* (tov. Mana Peuwcu. jud. Timiș) tind; cale tor din Invătămint In Bi- roul ru :n.d școlar ți ni oraam. rații u» referatele: „Preocuparea ăndlnatetar din faivățămlnt pen- tru țtrițiairea perfecționării pre- conunue a activități școlare s a cula n desfârarere pewtri "cri cei de Inrâțig-ÎE :7, detașamentele cu-i un : -x locrlrttor tor AL. CIUCA arg. r dinspre desei cere Instruire la Comitetul Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Invătămint si Cultură în ziua de 4 septembrie a.c. a început să se desfășoare in- struirea reprezentanților sindica- telor din învățămînt și cultură în birourile executive ale consi- liilor județene ale sindicatelor, organizată de Comitetul Uniunii sindicatelor din instituțiile de in- .vățămînt și cultură. In prima zi a instruirii, din partea Biroului executiv al Co- mitetului Uniunii tov. vicepre- ședinte Onița Gligor a prezentat Referatul „Sarcinile sindicatelor din învățămînt și cultură in lu- mina documentelor celui de al ■X-lea Congres al P.C.R.". în con- tinuare, reprezentanții sindicate- lor din învățămînt și cultură in birourile executive ale consiliilor județene Bacău (tov. Aurelia Xă- cuță), Mureș (tov. Alexandra Szatmary), Sibiu (tov. Mari a Po- povici), Prahova (tov. Stefănescu) și Brăila (tov nel Vîrgolici) au prezentat mări în legătură cu preocuparea sindicatelor din învățămînt s: cultură pentru aplicarea planului de măsuri aprobat de Plenara Co- mitetului Uniunii din ianuarie a.c. și a Hotărlrii Biroului execu- tiv privind participarea organe- lor și organizațiilor sindicale din învățămînt la realizarea sarcini- lor reieșite din lucrările Confe- finței Naționale a cadrelor didac- îs fata mochetei care prefigu- rează iafăpșarea rutondm orășel zl vacantei, prof. Tratau Cartacai, âzrectond coordonator al activită- tuor taberei, ne-a vorbit cu en- tunr.sm despre vilele de func- tsonai-.tate superioară pe care le coacep ia această perioadă proiec- textu, c»ie cart vor putea găzdui in fieeare serve 6000 de copii, a- U a sirrinilor a revin școlB im RocnAn. țe. mrit src'îraiBut taberei sa se poată aesfășura permanent tn con- dtțide cele mei bune. Mă gindesc F Ic t£ tabăra ar trebui să aibă la dispoziție citeva autobuze pentru organizarea excursiilor de-a lungul întregului litoral — soluție indicată atît pe plan educativ, cit ți economic*. Sintem convinși că asemenea propuneri vor intilni deplina re- ceptivitate a organelor U.G.S.R. care, răspunzind de realizarea oră- șelului de vacanță de la Năvo- dari, se îngrijesc ca ansamblul con- dițiilor de odihnă ale copiilor să fie pe deplin asigurat. de mici literafi au fost încadrate in unele cazuri fie cu profesori de limba română fără experiență pe linia activității de cenaclu, fie eu profetori de alte specialități. Cre- dem eă m anul viitor va trebui să se acorde mai multă atenție selec- ționării cadrelor yi să se constituie detașamente pe prune da clase VlI—IV; VII—VIII). Forma de bază a desfășurării ac- tivității literare a reprezentat-o „microcenaclul* sau cenaclul de detașament. In acest mic cerc li- terar se citeau și se discutau zilnic creațiile a 2—i pionieri. S-au or- ganizat de asemenea două ședințe de cenaclu-model pe tabără — unul pentru poezie, altul pentru proză, în cadrul cărora s-au dat îndrumări privind organizarea cenaclurilor școlare și a activității revistelor editate de elevi. De ase- menea s-au prezentat recitaluri susținute de cei mai talentați „poeți* și „prozatori* ți au avut loc citeva întiintri între reprezen- Prof. MARIN THEODORESCU activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor conf. dr. AL TOHĂNEANU prof. TUDOR OPRIȘ Dl LI MINISTERUL iUUilIiWUlUI ir •or fs-C5t c trcs jră — cri- =e^ care va £ expediat pini La des"_5erea an ul m școlar. n. Cn prmre U sentora în legătură cu tipărirea și difuza- rea manualelor și programelor școlare. Ministerul Învățămîntul m informează cadrele didactice i I. Cu privere la manualele șcx>- lare. Pentru anul școlar 1969 1970 au fost editate 488 titluri de manuale necesare școlilor generale și lice- elor de cultură generală. Dintre acestea, pină la 1 sep- tembrie au fost tipărite și difuzate 449 de titluri. Din cele 27 de titluri de manua- le necesare clasei a IX-a g școlii generale de 10 ani au fost difuza- te : Fizica în limbile română și maghiară, Chimia în limbile româ- nă, maghiară și germană. Biologia în limbile română și maghiară, Cunoștințe generale de agricultură în limbile română, maghiară și germană, Electrotehnica în limba română, Matematica în limba ma- ghiară, Culegere de texte literare în limbile maghiară și germană și Desenul în limba maghiară. Pînă la 15 septembrie vor apă- rea și celelalte manuale pentru clasa a IX-a a școlii generale de HO ani i Limba română, Fizica în limbi germană. Desenul în limbi- le română și germană. Electroteh- nica în limbile maghiară și germa- nă, Matematica în limbile română șj germană, Cunoștințe social-polî- tice în limbile română, maghiară și germană și Biologia în limba germană. în aceeași perioadă vor fi difu- zate manualele de t Citire clasa a Il-a în limba germană. Citire cla- sa a Il-a în limba slovacă, Citire ciasa a Il-a iz . =^5 sirz4_ Citea a n-e iz. Lrzzt prreca. Aritn»et>ca zlasa g îî-a iz L = z a Siov&ză Geografia pentru ’ â III-a a municipiului Bj~_-er._ Geografia pecitro clasa a Ilî-a ;> dețe iz> limbile maghiară si ger- maaâ. Istoria clasa a IV-a i- hm- oa ucraineană. Geografia -iasa a IV-a în limba sirbă. Limba rasă clasa a V-a pentru școlile cu lim- ba de predare români Limba rusă clasa a V-a pentru școlile cu lim- ba de predare maghiară. Limba rusă clasa a VI-a pentru școlile speciale. Limba engleză clasa a Vl-a pentru școlile speciale. Ma- tematici clasa a IX-a de liceu, Chimia clasa a X-a tn limba ger- mană, Fizica clasa a X-a reală tn limba germană. Fizica clasa a Xl-a reală în limba germană. Culegere de texte clasa a Xl-a tn limba greacă. Filozofie și socialism știin- țific clasa a XÎI-a tn limba ger- mană. Elemente de algebră supe- rioară clasa a XII-a reală, In lim- bile germană și maghiară. Istoria României clasa a XII-a, Limba ru- să clasa a XII-a, anul IV de stu- diu, pentru școlile cu limba de predare maghiară. Pînă la sfîrșitul lunii septembrie vor apărea t Literatura română clasa a XIÎ-a. Istoria antică cla- sa a V-a tn limbile slovacă și sîr- bă. De asemenea, va fi difuzat du- pă deschiderea anului școlar, ma- nualul de Limba română pențru clasa a H-a În județele Bacău, Neamț, Argeș, Vîlcea, Olt Suceava și Botoșani. Pînă la difuzarea a- cestui manual în aceste județe, e- oziz* jcsitr 19*9 a_ fes: elabcrâ'.e si. re -j*-:a M _i eu — i •cotare seces.ire !z- -4 se c-.‘.-fă genere.A g: pe-zxgce<- Pieă : preze-t s- ros: tipărit» «as nmîfcpiicate 81 programe 0 Liprrfiet» inspectoratelor școlara județene. în perioada l—15 septembrie ec. .or fi tipărite și expec =ta restul programelor i Limba rusă, ci a V-a ; Limba maghiară, ci a V-a ; Recomandări privind activitățile practice la cL a IX-a a școlii generale ; Literatu- ră maghiară, cl. a XII-a ; Metodica predării tb. române, anul IV licee pedagogice de învățători; Psiholo- gia copilului de virstă preșcolară, anul III licee pedagogice de edu- catoare ; Muzica instrumentală, anul IV licee pedagogice de învă- țători ; Limba română, anul I licee pedagogice de învățători și educa- toare ; Muzica, anii I și II institu- te pedagogice de educatoare ; Isto- ria pedagogiei, anul V licee peda- gogice și anul II institute pedago- gice de învățători și educatoare | Metodica predării istori^, anul V licee pedagogice și anul I institute pedagogice de învățători; Practica pedagogică, anii III—V licee peda- gogice de învățători și anul I in- stitute pedagogice de educatoare ; Educația fizică anii I—II Institute pedagogice de învățători și educa- toare în acest fel, pînă la deschiderea cursurilor, toate programele ce se vor folosi tn viitorul an școlar vor fi în școli. Școala este chemată să răspundă trebuințelor, societății socialiste multilateral dezvoltate (Urmare din pag. l-a) subliniat că transformările ce s-au adus In ultimii ani la noi în ceea ce privește conținutul și metodele instrucției au dus la înregistrarea unor valoroase succese. Nu putem însă să nu recunoaștem că persistă încă elemente de intelectualism, manifestat prin ruperea unor cunoștințe teoretice de necesitățile vieții practice, că la unii elevi se constată o capacitate redusă de a răs- punde prin acțiuni practice la solicitările vieții. Cercetările științifice, ca și practica șco- lară, au demonstrat că pregătirea comple- xă pentru viață se realizează in cele mai bune condiții atunci cind ceea ce se oferă elevului spre asimilare constituie un răs- puns la multitudinea de întrebări ți so- licitări pe care le provoacă viața însăși. Deși teoretic această cerință este de mult cunoscută, în practică ea este mai puțin realizată. Intelectualismul de care pome- neam mai sus se manifestă prin persisten- ța caracterului predominant informativ al procesului de învățămint; se accentuează mai mult pe transmiterea cunoștințelor dccit pe cultivarea capacității de a le uti- liza. Copilul, ca și adolescentul, dorește însă nu numai să știe, ci și să acționeze, să simtă câ noua cunoștință a devenit un instrument pentru activitatea sa practică, în această direcție se cer mult mai frec- vent și eficient utilizate laboratoarele șco- lare, orele de activitate practică, cercurile pe obiecte și lecțiile. Nu se poate să nu se recunoască, tn același timp, necesitatea creării unor condiții care să permită ele- vilor diverse activități în grup cu scopul de a utiliza în practică cunoștințele însu- șite. Pe linia aceasta ni se pare indicată adoptat ea unei concepții mai largi în or- ganizarea cercurilor pe obiecte, care să țină seama în mai mare măsură de marile valențe educative ale acestora în direcția legării școlii de viață, a cultivării spiritu- lui de colaborare intre copii, a autocon- ducerii. Utilizarea frecventă a cunoștințelor tn activități didactice cu caracter practic constituie deci una din principalele posi- bilități de legare a școlii de viață. în legătură cu folosirea acestei posibilități se cuvine o observație. Caracterul intelectua- list al școlii vechi a influențat puternic modul de apreciere și notare a pregătirii elevilor S-a apreciat aproape în exclusi- vitate cantitatea de cunoștințe. Această practică, devenită o puternică tradiție, constituie acum o frină în calea realizării unei legături strinse între școală și viață i punîndu-se accentul pe aprecierea cunoș- tințelot, se neglijează fn continuare cul- tivarea capacității de utilizare a acestora. Faptul că notarea nu vizează nivelul de pregătire al elevilor pentru viață, ci nu- i mai cantitatea de cunoștințe predate cu prilejul uneia sau alteia dintre lecții îi conduce pe elevi spre o anumită atitudine față de învățătură i se învață nu pentru nevoia de a ști, de a se pregăti pentru trebuințele vieții, ci pentru notă. Este vorba deci de o deformare a însăși viziu- nii elevilor asupra rostulițj anilor petre- cuți în școală. Legarea școlii de viață are deci implicații adinei In întregul proces de învățămînt! în conținut, in metode, în sistemul de apreciere și notare, în formele de organizare a activității didactice. Un alt aspect al legării școlii de viață f! constituie cultivarea capacității elevilor dc a participa cu eficiență la principalele acțiuni ale poporului nostru pentru con- struirea societății socialiste. Este vorba atît de existența unor deprinderi practice, cit și de capacitatea de integrare, încă de pe băncile școlii, in viața socială activă. Acest aspect dă o viziune mult mai largă asupra conceptului de legare a școlii de viață. în condițiile fn care .toți tinerii țării noastre vor frecventa școala cel puțin o perioadă de zece ani, aceasta are obliga- ția socială de a le deschide cit mai multe căi de contact cu viața, cu multiplele pro- bleme pe care le ridică munca și lupta în- tregului popor pentru edificarea socialis- mului. Se impune de aceea, ca practica și cercetarea pedagogică să perfecționeze vechile forme de participare a tineretului la viața socială a țării și să descopere al- tele noi. Tendința care se constată uneori fn practica unor școli, ca și a organiza- țiilor de copii și tineret, din unele locuri, . ce a restrînge activitatea elevilor la di- mensiunile clădirii și curții școlare are consecințe negative asupra pregătirii a- cestora pentru viață. O astfel de practică creează un mediu artificial da dezvoltare, limitează preocupările, sfera de interese. Trebuie să recunoaștem un fapt i în condițiile creșterii bunăstării materiale a întregului popor, a grijii părinților atît față de instrucția copiilor, cit și față de satisfacerea dorințelor lor, timpul celor mai mulți copii și adolescenți se împarte în trei i ore de învățătură, ore de distrac- ție și ore de somn. Dintr-un motiv sau al- tul familia oferă copiilor tot mai puține posibilități de participare la muncă în timpul perioadei de învățătură. In aceste condiții crește rolul școlii si al organiza- țiilor de copii și tineret în acțiunea de călire fizică și spirituală a tinerei genera- ții ; acestora le revine sarcina de a pune tineretul cît mai des în situația de a munci, de a depune efort, de a avea răs- punderi. Instrucția singură, oricît de bo- gată și bine realizată, nu poate asigura formarea unui constructor activ' al socia- lismului și comunismului. Un om activ pe plan social se formează prin activitate so- cială începută la vîrsta pionieriei, conti- nuată și dezvoltată în adolescență. Legarea școlii de viață are deci nenu- mărate aspecte care se cer dezbătute, cla- rificate și, mai ales, aplicate. A asigura modernizarea școlii noastre înseamnă a rezolva problema legării ei de trebuințele societății socialiste multilateral dezvol- tate. PAGINA 2 tiTEH ZILE flUi 11 DESCII0E8E1 CURSURILOR Despre reparații, despre hărnicie și despre vecini care nu se aseamănă Școlile din Rîmnicul Sărat cu- — nosc, în aceste zile, o activitate intensă de pregătire în vederea deschiderii noului an. Buni gos- rjiari, rîmnicenii s-au străduit y. ț asigure din vreme condițiile c0e mai bune procesului de în- vățămînt. Și, în mare măsură, au izbutit, datorită sprijinului organelor locale de partid șl de stat, datorită hărniciei cu care au muncit. Liceul „Ștefan cel Mare" este primul obiectiv pe care-1 vizi- tăm. Măsurile necesare pentru * deschiderea noului an școlar fiind luate din vreme, totul e terminat: reparații, curățenie, transformarea instalației elec- trice etc. Numai că, după cum ne spune prof. Vasile Uță, di- rectorul adjunct, întreg colec- tivul școlii se teme că foarte curînd reparațiile vor trebui luate de la capăt. Aceasta, pen- tru că proiectantul — D.S.P.A.C Ploiești — a plasat instalațiile de încălzire și apă sub mozaicul coridoarelor, fără guri de con- trol. Cînd s-a spart în iarnă o țeavă, au trebuit făcute sonda- je, prin spargerea mozaicului în destul de multe locuri, ca să se descopere în sfîrșit locul de- fecțiunii. Acum, gospodarii șco- lii se tem de un nou accident al instalației, ceea ce ar pune din nou această costisitoare ghicitoa- re.. Păcat de clădirea asta nouă ! V Obiectivul următor este Li- ceul „Alexandru Vlahuță". Edi- ficiu impresionant, bază mate- rială bine pusa ' la punct. Aici, 98 la sută din lucrări (reparații, mobilier, instalație sanitară etc.) au fost terminate încă de la 15 iulie. „Statul major" al școlii, reprezentat prin director și ad- juncții săi, a organizat merito- riu activitatea de pregătire pen- tru deschiderea cursurilor. Ad- mirăm baza sportivă a liceului, încadrată de alei cu splendide exemplare de foioase, realizată în cursul acestei vacanțe prin munca patriotică a elevilor și a părinților lor. Școala generală nr. 2 a nece- sitat anul acesta reparații capi- tale în valoare de 200 000 lei: revizuirea întregii tîmplării, lambriuri pentru toate clasele, sobe de teracotă, parchete etc. Reparațiile sînt terminate, dar întreprinderea de gospodărie o- rășenească, cu care au fost con- tractate lucrările, le-a cam tă- răgănat și, cînd s-a apucat * de ele (destul de tîrziu), le-a făcut foarte în grabă. Așa se face că zugrăvelile inte- rioare se coșcovesc de pe acum... Merge greu și curățenia, pentru că o face o singura persoajiă — îngrijitoarea — iar un om are forțe limitate, oricîtă bună- voință ar dovedi. în orașul Bistrița vizităm Li- ceul nr. 1, un liceu mare, cu secții în limbile română și ger- mană. Fațada este proaspăt vă- ruită, dar pe lîngă celelalte zi- duri sînt înălțate încă schele. Cauza? Hotărîrea de a se atri- bui fonduri pentru aceste lu- crări a fost luată de consiliul popular județean tîrziu, după repetatele intervenții și insis- tențe ale școlii. In interior, lucrările de cu- rățenie au fost încheiate. Perso- nalul de serviciu face ultimele retușuri (ceruit, lustruit etc.) ► In laboratoare s-au adus noi aparate și materiale pentru ex- periențe, au fost reparate și re- cuperate cele existente. La can- tină s-au făcut provizii și se pregătesc conservele pentru iarnă. înainte de a părăsi școala, aflăm că profesorul Liviu Gu- beș, de curînd întors cu elevii Săi dintr-o expediție montană, a venit, ca în fiecare vară, cu rucsacul plin de piese pentru laboratorul de biologie. Profi- tăm de acest prilej ca să-1 feli- cităm pentru splendida grădină botanică pe care a realizat-o în curtea liceului, precum și pentru excelentul său laborator de biologie. „Ireproșabil" este termenul cu care am putea califica felul în care Liceul nr. 2 din Bistrița s-a pregătit să-și primească e- levii. Școala, bine reparată, strălucește de curățenie. Băncile și parchetul sînt lustruite, cla- » sele aerisite, ferestrele curate. Materialul didactic ? A fost pus % la pufict în întregime. Scriptele școlare ? De asemenea. Cata- loagele, registrele matricole, carnetele de elevi, jurnalele de clasă au fost aduse încă de la începutul lunii august. Progra- mele ? Directorul, tovarășul Da- vid Gălățeanu, ține o evidență riguroasă a celor care i-au so- sit și a celor care urmează să-i mai parvină. Manualele școlare sosite pînă în prezent sînt și ele stocate în școală, sortate pe cla- se și pe profesori. Profesorii verifică situația circumscripții- lor școlare din care provin ele- vii liceului, studiază programele și manualele. Impresia generală : hărnicie, seriozitate, simț șl datoriei. Aceeași impresie la Liceul din Vatra-Dornei. O clădire nouă, sobră, curată. Pe coridoarele proaspăt zugrăvite, plante exo- tice, ghivece cu flori. La feres- tre, perdele albe. O atmosferă plăcută și reconfortantă de casă nouă, pregătită să primească oaspeți. Discutam cu cei doi directori adjuncți, prof. Arcadie Pata și prof. Valentin Moraru. După cum ne informează aceștia, pre- gătirile pentru deschiderea în condiții bune a cursurilor nou- lui an școlar au început încă de la 1 iunie. Angajîndu-se doar un singur muncitor calificat pentru mici reparații, tencuieli etc. și folosindu-se, în rest, for- țele proprii ale școlii, s-au rea- lizat economii de aproximativ 50 000 lei. La sfîrșitul lunii iulie, lucrările de reparații și curățe- nie erau, în cea mai mare parte, încheiate. Internatul, cu cele o sută de locuri ale sale, este și el gata să-și primească oaspeții. Un boyler mare, recent instalat, va asigura elevilor posibilitatea de a face zilnic dușuri cu apă caldă. în școală au sosit primele seturi masive de programe și manuale, iar profesorii, abia în- torși din concediu, au și început să le cerceteze. O preocupare deosebită în aceste momente din preajma deschiderii cursu- rilor se manifestă pentru elevii care vor începe școala la șase ani. învățătorii Ie fac vizite la domiciliu, poartă discuții cu ei și cu părinții lor. La alt nivel și în alt mod, au fost purtate discuții cu elevii cursurilor se- rale, cu atît mai mult cu cît, începînd din acest an, pe lîngă clasele IX-XII, la cursul seral al liceului vor lua ființă și cla- sele V-VIII. Vizităm și alte școli din Vatra Dornei. Excelent ni se prezintă Școala generală nr. 2. Pereții proaspăt zugrăviți, dușumelele și băncile lustruite, florile, ta- blourile de pe pereți — totul respiră curățenie și prospețime, totul vorbește de o grijă gospo- dărească. Ca și în alte școli, cea mai mare parte a programelor și manualelor au sosit. (Deschidem aici o mică paranteză pentru a mențioAa că în raidul nostru am constatat pretutindeni, în ceea ce privește manualele și programele, aceeași situație. Toate titlurile expediate prin inspectoratele școlare au și ajuns în școli). Vorbindu-ne despre munca ' pe care au cerut-o toate pregăti- rile făcute în această școală, directorul ei, profesorul. Istrate Gherman, ține să menționeze neapărat și numele unor învă- țători și profesori care au dat o substanțială mînă de ajutor la pregătirea deschiderii cursuri- lor. Ii arrtintim : Felicia Olaru, Costache Maximiu, Elena Al- dea, Liviu Popa. Ne-a plăcut ce am văzut la Școala generală nr. 2. Ne-a plă- cut însă mai puțin — mult mai puțin — ce am văzut la vecini, la Școala generală nr, 1. Pe timpul verii, la această școală a funcționat o bază tu- ristică cu 120 de locuri. înainte de orice, directorul Lazăr Lungu Toamna, cînd se numărăm sălile de clasă La vremea cînd se apropie în- ceputul anului școlar vine soro- cul numărării noilor săli de clasă atît de mult așteptate de elevi și de cadrele didactice. Ca în fiecare an, și în anul acesta au fost alocate construc- țiilor școlare importante fonduri din bugetul statului. Un număr sporit de clase — aproximativ 3 000 — au fost planificate a fi date în folosință, alăturîndu-se miilor de școli existente, spo- rind zestrea învățămîntului ro- mânesc. Printre construcțiile noi gata să-și primească elevii sînt u- nele școli din Arad, Bihor, Con- stanța, Hunedoara, Bistrița-Nă- săud și alte județe. Dar, din pă- cate, trebuie spus de la început că stadiul general al construc- țiilor școlare este nesatisfăcător. Din datele existente în momen- tul efectuării raidului nostru reieșea că numai 50 la sută din numărul sălilor de clasă planifi- cate se aflau într-o situație mai avansată și nici acestea n-au fost predate toate în timp util pentru a putea fi mobilate șl dotate cu aparatura necesară, în așa fel îneît la începutul a- nului școlar cursurile să poată începe în cele mai bune condiții. lată-ne la una din construc- țiile planificate pentru acest an : Școala generală nr. 1 din Rîm- nicul Sărat. După cum sîntem in- formați, aici a fost planificată ne-a arătat un registru în care au fost consemnate cuvintele de mulțumire și impresiile ceior peste 5 000 de excursioniști care s-au perindat prin școală în timpul vacanței. Colective din Focșani, Brașov, Arad, Mara- mureș sau Dîmbovița au apre- ciat în termeni elogioși ospitali- tatea gazdelor. Dar vacanța ia sfîrșit, elevii și profesorii turiști se întorc în localitățile lor, iar Școala ge- nerală nr. 1 a rămas să-i pri- mească pe elevii săi. Numai că, din păcate, pare prea puțin pre- gătită pentru aceasta. într-o clasă am văzut bănci scîlciate puse claie peste grămadă. O alta era goală („abia s-au scos pa- turile" — ni s-a spus). Celelalte clase erau „încuiate" și direc- torul s-a scuzat că nu le poate deschide, iar noi am presupus ce am putea vedea înăuntru după aspectul general al școlii. Aflăm că la 15 iunie s-au fă- cut investiții de 19 000 lei pen- tru repararea și întreținerea a- cestui local. Banii au fost chel- tuiți, școala a fost reparată și văruită, transformată în bază turistică și... adusă în scurtă vreme în situația de la început. Acum ar fi nevoie de alțl bani, pentru alte lucrări de întreți- nere și reparații. Deocamdată, impresia generală este de școală neîngrijită care ar trebui supusă unor lucrări de reparație capi- tală. Atenție 1 Nu mai sînt decît cîteva zile ! construirea unei școli cu 16 săli de clasă. S-a făcut finanțarea, a fost întocmită documentația, s-a deschis frontul de lucru. Asta cu mult timp în urmă. Ce se întîmplă însă acum la fața locului ? Deocamdată, parterul e ridicat în roșu. Mai lipsește un etaj. în curte ciment, sticlă, cărămizi, cabluri de diferite di- mensiuni, moloz, cuie și tot ce vrei. Lipsește un lucru esențial i mîna de lucru ca- lificată. Construcția, zice-se, trebuia terminată la 1 sep- tembrie 1969. Dar cu un meș- ter și cu cinci lucrători, nu știm dacă lucrurile nu vor arăta la n » 0 w■’» ® m ■ * B£S aMwwrtg»* Q nouă clădire care împodobește plaiurile bihorene: Liceul din Marghita fel și la iarnă și chiar și-n pri- măvara anului viitor. Ar fi de dorit ca forurile jude- țene să intervină la conducerea întreprinderii amintite, altcum celor de la Școala generală nr. 1 o să le ningă pe vatră. Și nu-i de loc bine ! Imaginea, de Ioc îmbucură- toare, pe care am întîlnit-o la Rîmnicul Sărat, poate fi întîl- nită și în alte părți. Slaba or- ganizare a muncii pe unele șan- tiere, aprovizionarea necores- punzătoare cu materiale de con- strucții, tărăgănarea, unor lu- crări prealabile deschiderii frontului de lucru nu au fost sesizate la vreme. Se socotea că mai este timp. Acum însă,' toam- na, cînd se vede rodul muncii, cînd termenul de predare se apropie vertiginos, motivele „o- biective", justificările, nu pot să remedieze situația. Și n-o poate remedia nici munca în asalt, ge- neratoare de lucrări de mîn- tuială și de proastă calitate. La începutul lui septembrie nici una din școlile care se con- struiesc în București nu era gata. Și este vorba de 8 noi școli generale și două licee. In ceasul al doisprezecelea au fost Daruri noi pentru laboratoare și „dar"—urile lor Materialele didactice — exis- tente in acest început de an în valori și cantități mai mari de- cît în anii precedenți — labora- toarele și atelierele școlilor au fost livrate și contractate de că- tre inspectoratele școlare, pînă la 30 august, în proporție de 70 la sută. Inspectoratul județului Arad, de pildă, a efectuat în a- cest scop contracte în valoare de 1 768 000 lei, din care a plătit, pentru materialul recepționat, 1 099 600 lei. Nu s-au ridicat obiecțiuni nici în legătură cu respectarea termenelor contrac- tuale, nici in ceea ce privește ca- litatea materialului didactic li- vrat. Sumele rămase necheltuite pînă la data menționată repre- zintă valori materiale cu ter- mene de livrare pînă la sfîrșitul anului financiar. De Ia sediul inspectoratelor, unde au fost păstrate, în gene- ral, în depozite corespunzătoare (cu unele excepții, ca de pildă cele din județele Sibiu sau Ca- raș-Severin, unde nu s-au putut găsi magazii încăpătoare potri- vite acestui scop), materialele didactice au fost distribuite șco- lilor în funcție de necesitățile acestora, astfel îneît de la înce- putul anului școlar să poată fi folosite în cadrul lecțiilor. Dar... din păcate și aici un „dar“. Nu întotdeauna este se manifestă suficientă grijă față de felul cum sînt transportata materialele didactice și față da starea în care ajung în școli. Deseori profesorii se plîng că primesc aparate deteriorate, cu piese incomplete. Și se plîng și inspectoratele, pentru că nu o dată lipsa de grijă pornește încă de la întreprinderile producă- toare. întreprinderea „Reacti- vul", de exemplu, a trimis in-, spectorateior substanțe chimice în flacoane mari, care ajung pînă la 10 kg. în afara faptu- lui că acestea sînt foarte greu de mînuit, împărțirea cantităților pe școli, după necesarul stabilit, prezintă pericolul de accidente și necesită ambalaje și aparatu- ră specială. La preocupările manifestate pe plan central pentru dotarea școlilor cu materiale didactice noi, moderne, necesare învăță- mîntului în viitorul an școlar. Cadre si încadrări O acțiune de larg Interes In această perioadă în preajma deschiderii cursurilor a constitu- it-o asigurarea școlilor cu nece- mobiliz^te toate forțele. Con- structorii nu mai prididesc cu asigurările că la 15 septembrie totul va fi gata. Ne vine cam greu să credem. Și chiar dacă vor fi gata, cînd se va mobilierul ? Cînd se va acea atmosferă propice desfășurări a procesului vâțămint ? monta realiza bunei de în- O situație nesatisfăcătoare în domeniul construcțiilor școlare se manifestă și în județele Ba- cău. Iași, Suceava, Botoșani, Co- vasna. Olt, Vrancea.. Ce este mai rău e că din totalul sălilor de clasă planificate pentru acest an, aproximativ 100 sînt în stadiu de fundații. Cînd vor fi gata acestea este inutil să ne mai întrebăm. Situația de pe șantierele șco- lare ne îndreptățește să atragem atenția acum asupra activității din anul viitor. Urmărirea per- rhanentă a mersului lucrărilor, colaborarea strinsă între con- structor și beneficiar sînt con- diții absolut necesare obținerii unor rezultate pe măsura efor- turilor pe care le face statul pentru finanțarea construcțiilor școlare. trebuie să asociem, apreciind-o ca deosebit de pozitivă, preocu- parea unor colective didactice pentru repararea, recondiționa- rea și confecționarea de materia- le didactice cu mijloace proprii. Demnă de laudă este în acest sens munca unor profesori de la dife- rite școli și licee din țară, cum ar fi a celor de la Liceul din Sebeș, de la Școala generală din Si- bot, de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, de la Liceul nr. 1 din Mediaș. La Liceul din Cimpeni, un tinăr profesor, aju- tat de elevii săi, a realizat cu mijloace locale un modern la- borator nicitate Mulți această audio-vizual, fără cusur. profesori se perioadă în de o teh- găsesc în laboratoa- rele sau atelierele școlare, cînd ultimele retușuri la apara- te. La Liceul nr. 2 din Bistrița, bunăoară, l-am Intîlnit, în la- boratorul de fizică, pe profeso- rul Tiberiu Toma, care efectua lucrări de adaptare a unor am- permetre pentru experiențele pe care și-a propus să le facă în acest an școlar. în legătură cu aceste lucrări de adaptare, transmitem pe acesta cale către I.M.D. rugămintea unor profe- sori ca aparatele de laborator să fie astfel elaborate îneît să per- mită efectuarea unor experien- țe cît mai complexe și cît mai ample, precum și o altă idee, a- parținînd inspectorului gene- ral al județului Bistrița, prof. Leon Hogiu, aceea ca diferitelor aparate dispersate, unitățile pro- ducătoare de material didactic să le substituie truse complexe, cuprinzătoare, care să permită efectuarea tuturor experiențelor solicitate de programele școlare ale unei discipline. Merită să făcem o mențiune deosebită pentru inițiativa in- spectoratului școlar al județului Hunedoara, care a creat un atelier cadrat cialiști. acest mobil de reparat, în- cu tehnicieni și spe- în timpul vacanței, atelier, urmînd preve- derile unui riguros program, a trecut din școală în școală, și, cu sprijinul profesorilor de spe- cialitate, a efectuat toate lucră- rile de recuperare și recondițio- nate a materialului didactic. E o inițiativă care ar putea fi preluată și de alții... sarul de învățător! șl profesori. Inspectoratele școlare și-au în- tocmit evidența posturilor și a catedrelor rămase libere în ve- derea numirii suplinitorilor. Jn general operația a mers bine, dar s-au întîmpinat și unele dificul- tăți. O bună parte din aceste difi- cultăți s-au datorat modului ne- unitar în care au fost transmise județelor datele și informațiile despre noile repartizări. Intr-a- devăr, copiile dispozițiilor de re- partizare nu au fost transmise în mod centralizat, ci de către secretariatul fiecărei facultăți în parte, ceea ce a făcut ca de la aceeași instituție de învăță- mînt superior să se primească în mai multe rînduri plicuri cu dispoziții de repartizare. Apoi, unele facultăți au trimis copiile dispozițiilor de repartizare direct școlilor, lipsind astfel inspecto- ratele de posibilitatea de a cu- noaște la timp absolvenții re- partizați în județele lor. Tabelele cu absolvenții repar- tizați fiecărui județ trimise de Direcția generală a organizării învățămîntului de cultură gene- rală au sosit la inspectorate abia în jurul zilei de 20 august, iar în unele ‘locuri (de exemplu la Arad) nici pînă atunci. Mai rău este că aceste tabele au fost u- neori incomplete (fapt dovedit de împrejurarea că la unele in- spectorate școlare, cum este, de pildă, cazul județului Timiș și al altor județe s-au primit și copiile dispozițiilor de repar- tizare ale unor absolvenți care nu figurau în respectivele ta- bele). S-au semnalat, de ase- menea, tot în județul Ti- miș, ca și în județul Caraș-Se- veriri, duble repartizări pe ace- eași catedră (un absolvent de universitate și un absolvent de institut pedagogie de 3 ani) sau repartizări pe catedre inexis- tente. Cu toate aceste dificultăți, in- epectoratele au reușit, în gene- ral, să stabilească o evidență a cadrelor și a catedrelor și să ia măsuri pentru acoperirea tutu- ror posturilor vacante, precum și pentru asigurarea condițiilor necesare pentru ca noii învăță- tori și profesori să poată desfă- șura de la început o muncă de calitate. Astfel, știind că pentru anul școlar 1969—1970 î-au fost repartizați 131 de absolvenți ai instituțiilor de învățămînt su- perior, 70 de învățători și 30 de educatoare, inspectoratul școlar al județului Hunedoara a luat, cu sprijinul consiliilor populare, măsurile necesare pentru-caza- rea acestora, pentru a le asigu- ra servirea mesei Ia' un preț convenabil, ca și pentru achita- rea indemnizației de instalare imediat după prezentarea noi- lor cadre la post. Constatînd tot- odată că după repartizarea ab- solvenților au rămas vacanta unele posturi și catedre, inspecto- ratul județean Hunedoara a luat măsuri pentru încadrarea acestora cu suplinitori, avînd, în cea mal mare parte, califica- re corespunzătoare sau fiind în curs de calificare. La fel, inspectoratul școlar al județului Sibiu, căruia i-a fost repartizat un lot de 154 ti- neri absolvenți, din care- 80 de profesori, 43 de învățători și 31 de educatoare, a întocmit o evi- dență a posturilor rămase va- cante șl a pregătit lucrările de detașare și numire a suplinito- rilor. , Toate măsurile pozitive pe care le-am amintit aici converg către același scop i încadrarea școlilor cu personal didactic corespunzător și asigurarea u- nor condiții optime pentru bu- na desfășurare a muncii acestu- ia încă de la deschiderea cursu- rilor. Nota valorii lor? Ne-o/va da prima zi de curs și întregul an școlar care ne așteaptă. Raid realizat de CONST. RĂDOI, OCTAVIAN BUZESCU, MIR. CEA IONEL și TRAIAN ISPAS. PAGINA 3 „REALIZĂRILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ROMÂNESC SÎNT DEMNE DE TOATĂ ADMIRAȚIA - • * ------------------;------------------------ Convorbire cu Dr. Federico Garcia Capurro, ministrul învățămîntului și culturii din Uruguay „REVISTA DE PEDAGOGIE"' nr. 7—8 iulie, august 1969 După cum se știe, dr. Federico Garcia Capurro, ministrul învăță- mîntului și culturii din Uruguay, a făcut, la invitația ministrului în- vățămîntului, o vizită în țara noas- tră. La solicitarea unui redactor al „Gazetei învățămîntului11, oaspetele a relatat pentru cititorii noștri une- le aspecte ale învățămîntului din Uruguay și ale dezvoltării acestuia și a împărtășit cîteva impresii des- pre școala românească. Dr. Federico Garcia Capurro a spus, printre al- tele : „în învățămîntul din Uruguay se proiectează, în prezent, mari trans- formări. Școala din țara noastră este împărțită în patru ramuri. Din 1867 completațnente gratuită, ea a devenit obligatorie după ultima Constituție, din 1964. Învățămîntul mediu cuprinde două compartimente completamen- te separate. Ca atare, după absol- virea școlii primare elevii trebuie să opteze, la vîrsta de 12 ani, în- tre pregătirea de cultură generală și pregătirea profesională de tip tehnic secundar, fără a avea posi- bilitatea să treacă dintr-un tip de școală în altul decît dacă s-ar în- toarce înapoi, începînd din nou stu- diile secundare. Acest sistem duce la formarea unei pături de „profe- sioniști cu gulere albe“, aristocrat’, chiar dacă au o origine foarte mo- destă, și a altei pături, care nu are putința să pătrundă în învățăm in- tui superior. Firește că, în condițiile de astăzi, sistemul acesta nu mai corespunde nevoilor țării. Tată de ce am prezentat un proiect de re- formă a învățămîntului care se va discuta în parlament. Proiectul are în vedere un învățămînt comun — considerat învățămînt fundamental, de bază — care îmbrățișează în- vățămîntul primar și primii trei ani ai învățămîntului liceal. De asemenea, ne propunem să creăm. Ia fel ca în România, licee specia- lizate potrivit cu aptitudinile fie- cărui tînăr și apoi un învățăm i-.’ universitar specializat, dar care să aibă o bază de cultură generală, aceeași pentru toți. Cred că învă- țămîntul superior trebuie să aibă o anumită autonomie în ceea ce pri- vește partea pedagogică, dar, bine- înțeles, să răspundă, ca și învăță- mîntul mediu, intereselor statului. Pentru a elabora proiectul de re- formă despre care v-am vorbit a-rr consultat o documentație foarte bo- gată despre învățămîntul din toate țările lumii. Caracteristicile învă- țămîntului din România m>au atras atenția în mod deosebit ți ?int foarte bucuros că am avut ocsibiii- tatea de a-1 cunoaște nemijlocit, atît mai mult cu cir între concave ie țărilor noastre există afirrtăt limbă și de cultură Realizările vățămîntului românesc s:r.t demn; de toată admirația. M-a interesat îndeosebi să cunosc organizarea în- vățămîntului liceal, a învăiămfn- tului profesional si a invătămfntu- lui superior, despre care cred că au adus o contribuție importantă «a dezvoltarea pe care a cusc*7ut-c România în ultimii 15 an: Grație generozității cu care am fre: Infcc- mat de specialiști: din f-.vâ-ăm:--; românesc — ș: in primu: --7 de ministrul invățămintiiui. orof univ. Miron'Constantinescu — zra* țîe vizitelor făcute re dezlegare. Sesiune de lichidare aăccr U cznexisța celor >mrrr>«ți d m- râtiter:! < edccauitirele in fonetic Ia data d» 15 martie 150 care na au obținut de- finitivarea m invățămtni — fie că au fost respinși de 3 erj la acest examen, fie că fin diferite motive nu s-au prezentat la el și au pierdut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, in mod excepțio- nal. la sesiunea de lichida- re, organizată in acest scop In vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 196M97#- înscrierile pentru această sesiune urmează să se facă prin direcțiunile școlilor, la inspectoratele școlare ju- dețene. pină cel mai tîrziu la 30 septembrie 1969. Inspectoratele școlare ju- dețene (municipiul Bucu- rești), după verificarea do- sarelor condidaților înscriși vor efectua inspecțiile spe- ciale in trimestrele I și II a- le anului școlar 1969—1970 Examenul se va desfășu- ra după programele in vi- goare pentru examenul de definitivare in învățămînt INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI PITEȘTI A A X L X Ț A scoaterea la concurs a următoarelor posturi t FACULTATEA DE MATEMATICA t post conferențiar, catedra de matematică, la disciplina ana- liza matematică, poziția 1 ; FACULTATEA DE ȘT. NATURALE l post conferențiar, catedra de șt naturale, la disciplina zoologia vertebratelor, poziția 3 ; FACULTATEA DE FILOLOGIE I post lector, catedra de limbi străine, la disciplina limba latină, poziția 3. t post asistent catedra de limbi străine, la disciplina limba franceză, poziția 5, Candidații la concurs vor înainta la rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani Pitești, în termen de 30 de zile de la pu- blicarea acestui anunț în Buletinul Oficial, partea a IH-a, o cerere de înscriere, la care vor anexa, în dublu exemplar, ac- tele prevăzute de .Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice din învățămîntul superior, publicat în colecția de Hotărîri și Dispozițiuni ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958 Cel care funcționează într-o instituție de învățămînt su perior sînt obligați să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de 3 ani din Pitești, la 2 luni de la publicarea acestui anunț în Buletinul Oficial. REflNEȚII Abonamentele pe trimestrul IV la revista „EDUCAȚIA PIONIEREASCA" se pot face în mod excepțional — pînă la data de 8 octombrie 1969 la oficiile P.T.T.R. și factorii poștalț Revista, consecventă pe linia asigurării unei lecturi de înaltă competență și maximă eficiență, începe acest an școlar cu un grup lărgit de colaboratori de prestigiu și cu o arie vastă de teme în măsură să intereseze pe comandantul de pionieri ca in- telectual și educator. Costul unui abonament pe 3 luni — 9 lei. I^STITDTUl PEDAGOGIC DE 3 ANI Catedra de Teorie ți iocuri sportive — lector, poziția 1 din statul de funcțiuni, disciplina : Teoria și metodica educației fizice școlare. — lector, poziția 4 din statul de funcțiuni, disciplina Igiena, control și asistență medicală și Cultură fizică medicală. — lector, poziția 5 din — lector, poziția 6 din Handbal. — asistent, poziția 9 Baschet. statul de funcțiuni, disciplina : Volei, statul de funcțiuni, disciplina : din statul de funcțiuni, disciplina i Catedra de Sporturi individuale — lector, poziția 1 din statul de funcțiuni, disciplina : At- letism. — asistent, poziția 9 din statul de funcțiuni, disciplina i Gimnastică. — asistent, poziția 8 din statul de funcțiuni, disciplina : At- letism. FACULTATEA DE MATEMATICA Catedra de Pedagogie — asistent, poziția 4 din statul de funcțiuni, disciplina : Psihologia copilului și Pedagogie. Candidații la concurs vor depune la secretariatul institu- tului, str. Armatei Roșii nr. 5, în termen de 30 de zile (pentru asistenți 15 zile) de înscriere la care vor zute de Legea nr 6 Republica Socialistă la publicarea acestui anunț, cererea da anexa, în dublu exemplar, actele prevă- privind Statutul personalului didactic din România, publicată în Buletinul Oficial, porec I, nr. 33 din 15 martie 1969. Ce care funcționează într-o institujie de învățămînt supe- rior șînt obligați să comunice in scris rectorului sau directo- rului acesteia, participarea ia concurs. Concursul se va desfășura la Institutul pedagogic din OraS dea în decurs de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere. Atențiune părinți! Atențiune elevi! Spre a evita aglomerația, nu lăsati pentru școală aprovizionarea cu rechizite școlare. Librăriile și magazinele cu raioane de • CAIETE, MACULATOARE, BLOCURI DE DESEN • ALFABETARE ȘI VOCABULARE • LINII ȘI ECHERE DIN LEMN ORI MATERIAL PLASTIC • TEURI, FLORARE, COMP ASE ETC. • CREIOANE NEGRE ȘI COLORATE • CERNELURI ȘI TUȘURI ultimele zile ale vacanței sau primele zile do specialitate vă oferă în permanență : 8 PIXURI CU PASTA ȘI STILOURI • PENARE, PLANȘETE, PLACAJ ȘI GARNITURI O IERBARE, GLOBURI TERESTRE ® GHIOZDANE ȘI SERVIETE ȘCOLARE DIN CARTON, PIELE SAU PVC de la 18 la 158 lei bucata ■ ............................... . r,. . o - » •• < m «mm âkAnr.mpntpb «> fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteij 40.132 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA! București, Piața Scinten nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se iac ia uucme F "