r
Proletari din toate torile, uniți-vâ!
Anul XXI-Nr. 1006
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTUIUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ

UN SFERT IDE VEAC
Cele două evenimente — Congresul al
X-lea al partidului și aniversarea împli-
nirii unui sfert de veac de la eliberarea
României de sub jugul fascist — sint
legate între ele printr-o profundă sem-
nificație comună. Ele prilejuiesc o rele-
vare grăitoare a continuității organice
intre trecutul de luptă și viitorul pe care
poporul nostru îl modelează și îl pregă-
tește, sub conducerea partidului, pe te-
meliile trainice ale realităților socialiste
de azi.
A trecut un sfert de secol de cînd
poporul român, la 23 August 1944, a por-
nit pe un drum nou, scbimbind radical
cursul istoriei naționale in concordanță
cu interesele și aspirațiile sale vitale.
Accelerarea ritmului dezvoltării sociale,
particularitate esențială a epocii pe care
o străbate în prezent întreaga omenire,
epoca trecerii de la capitalism la socia-
lism, și-a pus din plin amprenta asupra
evoluției țării noastre in ultimele decenii.
Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste
prin insurecția armată a deschis calea eli-
berării sociale și naționale a poporului ro-
mân, dezvoltării largi a forțelor materiale
și spirituale ale națiunii noastre. In țara
noastră fuseseră lichidate ultimele liber-
tăți democratice, România fiind aruncată
în brațele imperialismului german și atra-
să în războiul antisovietic. „Este meritul
istoric al Partidului Comunist Român —
arăta tovarășul Nicolae Ceausescu în Ra-
portul expus în fata celui de-al X-lea Con-
gres al P.C.R. — că în aceste grave împre-
jurări, a reușit să găsească calea pentru
colaborarea cu toate forțele antifasciste,
în vederea răsturnării dictaturii militaro-
fasciste. scoaterii României din războiul
antisovietic și alăturării sale coaliției
anti-hitleriste. dezvoltării democratice a
țării. Rezultatul acestei politici s-a con-
cretizat în realizarea Frontului Unic Mun-
citoresc. în unirea forțelor democratice,
în stabilirea colaborării cu cercuri milita-
re, inclusiv cu monarhia".
Insurecția armată a fost, așa dar, rodul
acțiunii unite a maselor largi populare.
Partidul Comunist Român a fost organi-
zatorul mișcării de rezistență a maselor,
însuflețitorul în lupta pentru doborîrea
dictaturii fasciste și pentru zdrobirea tru-
pelor hitleriste. Marea acțiune de la 23 Au-
gust 1944 a fost posibilă și datorită condi-
țiilor internaționale favorabile — înfrîn-
gerile suferite de fascismul german, victo-
riile strălucite obținute de armata sovie-
tică. lunta celorlalte forte din coaliția anti-
fascistă.
Sub conducerea Partidului Comunist
Român, clasa muncitoare, țărănimea, inte-
lectualitatea au luat în piept, cu hoUrî-
re fermă de a le infringe, greutăți uriașe
generate de înapoierea economică și cul-
turală moștenită, de urmările războiului
și jafului hitlerist, de necesitatea de a
lichida rapid răminerea in urmă, de a
ridica patria noastră in rindul statelor
cu o orinduire înaintată, civilizată. Revo-
luția populară, cu imensa ei capacitate
de a pune în acțiune forțele creatoare
ale majorității covîrșitoare a poporului,
a cucerit redută după redută lichidind
rînduielile burghezo-moșierești. a zădăr-
nicit împotrivirea dușmanilor, interni și
din afară, a desființat exploatarea omu-
lui de către om, a pus bazele materiale,
politice și etice ale noii societăți. Socia-
lismul a învins deplin și definitiv in
România, creind posibilități nelimitate
pentru înflorirea multilaterală a patriei.
Justețea politicii partidului nostru, ca-
racterul ei realist, științific au fost pe
deplin confirmate de marile realizări do-
bindite in dezvoltarea multilaterală a pa-
triei prin aplicarea programului său
in care dezvoltarea forțelor de pro-
ducție, perfecționarea continuă a a-
cestora, prin încorporarea rapidă a știin-
ței și tehnicii moderne constituie ele-
mentul central, fundamental, trăsătura
lui definitorie. Și este firesc acest lucru
pentru că numai pe această cale sini -
posibile creșterea avuției naționale, ri-
dicarea nivelului de trai al poporului.
Roadele industrializării, exprimînd sin-
tetic deopotrivă justețea politicii parti-
dului și eficiența eforturilor depuse de
întreaga noastră națiune, se oglindesc în
ritmul rapid de creștere a producției in-
dustriale, in prezența tot mai pregnantă
a tendințelor moderne, înnoitoare. Ra-
mură conducătoare, dinamizatoare a eco-
nomiei, industria participă într-o propor-
ție hotărîtoare la crearea venitului na-
țional. România este astăzi o țară cu o
industrie în plină dezvoltare și moder-
nizare. Factorii materiali și politici au
acționat într-o strînsă îmbinare in solu-
ționarea cu succes a uneia dintre cele
mai grele și complexe probleme ale edi-
ficării noii societăți — transformarea so-
cialistă a agriculturii. Noua orinduire a
scos lumea satelor din imobilismul lor de
veacuri, a deschis largi căi de progres
rapid al agriculturii. în concordanță cu
nevoile economiei naționale. Posibilități-
le create de cooperativizare și imensele
rezerve din agricultură au fost de acum
evidențiate în anii care au trecut de la în-
cheierea acestui proces. Semnificativ este că
în însăși perioada transformării socialiste a
agriculturii producția vegetală și animală a
crescut, asigurind aprovizionarea popu-
lației și a industriei, precum și disponibi-
lități pentru export.
Pe temelia succeselor economice, a
sporirii venitului național, partidul și gu-
vernul au înfăptuit de-a lungul anilor
măsuri de ridicare a standardului de
viață. Salariul real a crescut necontenit,
iar veniturile reale ale țărănimii au spo-
rit continuu: s-a marii considerabil volu-
mul mărfurilor vindute populației prin
comerțul socialist ; s-au construit mii ți
mii de apartamente. Știința, cultura și
arta, invățămintui — aceste vaste dome-
□ ii ale creației spirituale — au înflorit si
au dat roade bogate pe terenul fertil al
socialismului, ducind mai departe tradi-
țiile valoroase din trecut. Gradul general
de instruire și cultură al populației este
astăzi incomparabil mai ridicat față de
cel din urmă eu două decenii și jumă-
tate. Explicația o avem in faptul că au
fost larg deschise pentru tot poporul
drumurile de aeces spre izvoarele nese-
cate ale culturii
Dreptul la învățătură este asigurat tu-
turor cetățenilor, fără deosebire de națio-
nalitate. sex sau religie. Rețeaua de școli
de cultură generală s-a extins considerabil,
astfel incit să se creeze condițiile ca toti
copiii de virstă școlară obligatorie, să frec-
venteze școala. O puternică dezvoltare ■
cunoscut și invățămintui liceal de cultura
generală și de specialitate. O dezvoltare
deosebită cunoaște invățămintui superior
Acum trei decenii, numărul total a! stu-
denților din România era de eirca ÎS 566
repartizați în 33 de facultăți din 4 centre
universitare a'e țârii. Astăzi avem pe*te
147 000 de studenți. înscriși la cursurile d-
zi. serale și fără frecventă in cele 47 de
instituții de învățămînt superior, eu IS*
de facultăți, situate în 16 centre din tară
Partidul și statul au elaborat reeent docu-
mente de covîrșitoare însemnătate pentru
invătămint, DIRECTIVELE C.C. Al
P.C.R. PRIVIND DEZVOLTAREA ISVA-
țămîntullt in republica socia-
lista ROMÂNIA aprobate de plenara
din 22—25 aprilie 1968 și LEGEA PRI-
VIND învățămîntul In republica
SOCIALISTĂ ROMÂNIA, sint temeliile
pe care se va inâlta ampla și profunda
operă de perfecționare a învățâmintului
de toate gradele, de așezare a lui pe baze
moderne, corespunzătoare necesităților ac-
tuale și de perspectivă ale șocietătii
noastre.
La cel de al 25-lea an al existenței ule
libere România se prezintă cu un bogat
(Continuare in pag. 2-a)
loi 21 august 1969
4 pagini 25 bani
Beți ia am. ia fata eaponafator an evocă anamie din istoria eliberării patriei de sub jugul fascist
IN CINSTEA ZILEI
DE 23 AUGUST
Ir rteieu rilei de ti
August. rare marchează
anal «eești împlinirea
uai sfert de me de la
rirterwva insurecție ar-
mată și de b -liberarea
patriei de wt jarul fa»-
rist eleeii de pe Vot ew-
prinsa' tării participă Ia
nameroxar acțiuni patrio-
tic» si e-alt ura!-sportive.
Pornind»-se de la do-
rința copiilor de a en-
noaste evenimentele isto-
rie» ear» iu avut loc in
1944. la Școala ge-
nera” cr IC dir Ploiești
• -a organizat o întilnire
ev căpitanul Nicolae
Tema — participant la
luptele date pentru apă-
rarea orașului Ploiești
Ai luat parte la această
întilnire. pe lingă pionie-
rii și școlarii de la Școala
generală nr. li. elevi de
la școlile generale nr. 15,
nr. 16. nr. 17 și nr. 18.
Pentru a completa cele
aflate la intilnirea cu că-
pitanul Nicolae Toma, un
grup de psoetieri a făcuL
HHpreBssă te xeestx. • ri-
uu ia salul Ktfov.
La Liceul ștefan cel
Mare* din Suceava s-a e-
d>tat un număr festiv al
revistei „Sinteze*. eu-
prinzind creații ale elevi-
lor închinate patriei și
partidului. Versurile „Ro-
mânia 25“, „Ieri și azi",
„Voi. oameni" și altele,
prozele „Omagiu". .„Mani-
festele", „Recunoștința ge-
nerațiilor". ancheta în rin-
dnrile promoției din anul
celei de a 25-a aniver-
sări • eliberării patriei,
ca și celelalte materiale
cuprinse în numărul fes-
tiv a! revistei liceului su-
cevean vorbesc despre
dragostea tineretului
pentru țară, pentru parti-
dul clasei muncitoare,
despre certitudinea lor că
in patria noastră socia-
listă le sint deschise toate
drumurile spre Împlinire,
despre botărirea lor de
a-și dărui toate forțele in
lupta pentru înfăptuirea
idealurilor comuniste.
In Județul Teleorman,
peste două mii de elevi
au pregătit spectacole pe
care le vor da la căminele
culturale, manifestîndu-și
prin cîntec, joc și versuri
dragostea și recunoștința
față de patrie, față de
partid. La Alexandria, ca-
pitala județului, pionierii,
membri ai cercurilor
sportive, vor prezenta va-
riate și spectaculoase
exerciții de gimnastică.
Mulți dintre colegii lor
pregătesc, pentru mani-
festația de Ia 23 August,
un car alegoric care va
ilustra activitățile lor șco-
lare și extrașcolare, con-
dițiile deosebit de bune
de învățătură asigurate
tinerei generații de statul
nostru socialist.
In județul Timiș s-a
desfășurat în cinstea săr-
bătorii de Ia 23 August o
ștafetă cicloturistică or-
ganizată pe trei trasee :
Făget — Lugoj — Be-
ling — Timișoara : Găta-
ia — Deta — Ceacova —
Beciu Nou — Timișoara ;
Buziaș — Jimbolia — Ti-
mișoara. Acțiunea s-a în-
cheiat printr-o „zi cultu-
ral-sportivă“ la care au
participat numeroși elevi.
Peste 5 000 elevi ai li-
ceelor din Capitală au
fost antrenați la con-
cursul „București — cen-
trul insurecției naționa-
le". Numeroși alți ti-
neri din școlile bucu-
reștene au participat la
un concurs, de grafică
pe tema „București, oraș
al împlinirilor". Tot în
Capitală, la clubul elevi-
lor, s-a deschis expoziția
de fotografii „România
socialistă în imagini".
■■■■■■■■
CU FERMITATE PE DRUMUL ARĂTAT DE CONGRES
0 cercetare pedagogică
cu eficiență maximă
Ideea predominantă în dezba-
terile care au avut loc la Congres
cu privire la sarcinile învățămîn-
tului a fost aceea a unei legături
intime între procesul de învăță-
mînt și viată, pertinentă în toate
compartimentele existentei sociale.
Școala trebuie să împlinească în
mod eficient nevoile de cadre, a-
dică cu promptitudine și la un
nivel de calitate corespunzător sta-
diului prezent al dezvoltării și, mai
ales, al celui de perspectivă.
Legătura școlii cu viața se axează
pe cîțiva parametri foarte con-
creți, dintre aceștia reținîndu-ne
în mod deosebit atenția : moder-
nizarea conținutului (planuri, pro-
grame, manuale), formarea de de-
prinderi practice (etico-morale și
de muncă), formarea independen-
tei în gîndire, a cutezanței în des-
coperirea adevărului, a priceperii
de a folosi creator rezultatele ști-
inței ș.a.
Ideea de modernizare se conjugă
cu esențializarea conținutului fie-
cărui obiect de învățămînt, cu pre-
zentarea cît mai sugestivă, precum
și cu stabilirea unor limite de
maximă și minimă între ceea ce
este tradițional și valoros și ceea
ce este modern dar incert și exi-
bitiv din punct de vedere infor-
mațional și metodic.
Aparține modernizării deplasa-
rea activităților din clasă în labo-
ratoare, ateliere, cîmpuri experi-
mentale. unde elevii să-și formeze
capacitatea de percepere a feno-
menelor, de a gîndi asupra legită-
ților acestora și a intervențiilor
practice în manifestarea lor. Dez-
voltarea deprinderilor practice nu
trebuie înțeleasă însă ca un ra-
port empiric între individ și ma-
terie, ea trebuie ridicată la rela-
ția de înțelegere și stăpinire a
proceselor tehnologice prin care
acționăm transformator asupra
materiei, ridicarea la generalizări
și abstractizări de esență materia-
list-dialectică. Acest lucru consti-
tuie condiția intelectuală pentru a
realiza ceea ce s-a subliniat la
Congres . calificarea pe profile mai
largi și policalificarea cadrelor, o
mobilitate și o capacitate de adap-
tare mai mare la cerințele prac-
ticii. orecum și utilizarea mai ra-
țională a forței de muncă.
Pentru a imprima învățămîntu-
lui un mai pronunțat caracter for-
mativ Congresul trasează sarcina
unei mai ferme și combative
educații ideologice a tineretului,
realizabilă prin pregătirea elevilor
în spiritul unei înalte resoonsabi-
lități sociale și prin însușirea con-
centiei desore lume și viată a par-
tidului. Educația partinică a tine-
retului. partinitatea imolicînd un
patriotism fierbinte și internațio-
nalism consecvent, se validează Îs
nivelul opțiunilor școlare, si profe-
sionale în alegerea acelor căi de
integrare în munca productivă pe.
care socialismul le deschide în fața
tineretului. Pe această linie de
preocupări școala va trebui să in-
formeze, să dezvolte ți să consoli-
deze aptitudini și interese pentru
domenii noi ca : energetica nu-
cleară, calculatoarele electronice și
tehnica de calcul, automatica, me-
canica fină, analiza și modelarea
proceselor economice, organizarea
și conducerea producției și a mun-
cii. Diversificarea învățămîntului
pe tipuri și grade de școli, pe
A
Indrumării-viziune de perspectivă,
eficiență și promptitudine
Perfecționarea multilaterală a
învățămîntului, într-o concepție
unitară, pe baza programului de
perspectivă privind pregătirea ca
drelor, în strînsă legătură cu dezvol
tarea economică și socială este ceru
tă, așa cum arăta tovarășul Nicolae
Ceaușescu la‘ Congresul al X-lea al
partidului, de nivelul actual al so-
cietății socialiste, de perspectivele
secții în cadrul aceluiași tip de
școală, cu obiecte obligatorii și la
alegere, cu cercuri variate și alte
activități în afară de clasă și
ROMEO DĂSCĂLFSCU
director adjunct
Institutul de științe pedagogice
(Continuare in pag. 2-a)
evoluției sale. Realizarea unei astfel
de perfecționări la dimensiunile
și exigentele formulate de secre-
tarul genera] al partidului, repre-
zintă , suma tuturor răspunderilor
ce revin școlii și slujitorilor ei în
etapa istorică deschisă de Congre-
sul al X-lea în acest scop o
deosebită importanță pentru acti-
vitatea de viitor a întregului în-
vățățnînt o au indicațiile precise
cuprinse în Raportul tovarășului
Nicolae Ceaușescu : „Directivele
Comitetului Central și Legea în-
vățămîntului — adoptate anul tre-
cut — asigură orientarea și cadrul
de modernizare a învățămîntului
pe o lungă perioadă de timp. Ho-
tărîtoare este acum activitatea or-
ganizatorică, practică".
In desfășurarea acestei activi-
tăți organizatorice o deosebită con-
tribuție o poate aduce aparatul de
îndrumare și control de pe rețeaua
întregului sistem de învățămînt,
începînd cu directorul de școală
și pînă la minister. O primă con-
diție în acest sens este fundamen-
tarea științifică și orientarea ideo-
logică, politică și pedagogică a tu-
turor acțiunilor de îndrumare și
control, astfel îneît acestea să fie
investite cu un înalt potențial de
eficiență. Fără să aibă de la în-
ceput asigurată eficiența, acțiunea
de îndrumare nu-și are sens, căci
nu numai că duce la o inutilă
irosire de forțe și energie, ci gene-
rează și o falsă imagine asupra
posibilității de a interveni în des-
fășurarea unui proces educațional,
fie că e vorba de planuri restrînse
(profesor, clasă), fie că e cazul unor
planuri mai largi (școală, localități
etc.) Consecințele afectează pro-
fund atît sub raportul economico-
social, cît și sub cel general educa-
tiv.
Așadar, de fiecare dată cînd se
inițiază o acțiune ca și atunci cînd
se gîndește ansamblul și direcția
tuturor acțiunilor de îndrumare și
control, trebuie să știm clar și pre-
cis ce anume și în ce măsură aces-
tea vor rezolva problemele propuse,
precum și modalitățile concrete de
organizare apte să conducă la re-
zultatele așteptate.
O problemă actuală în această
privință este legată de gradul efi-
cienței* Experiența a arătat că în-
drumarea și controlul nu poate să
cuprindă într-o etapă decît o mică
parte din numărul cadrelor didac-
tice, al școlilor, că dacă ea se li-
mitează la o tratare individuală,
la o cuprindere numerică obține
o eficiență limitată la cazurile exa-
minate. Pentru a evita o astfel de
situație, în atenția organelor de
POMPILIU VILCU
director, general în Ministerul
învățămîntului
(Continuare în pag. 2-a)
La Porțile de Fier, la „Electroputere" - Craiova, la hidrocentralele de pe
Bistrița, la gigantul siderurgiei din Galați
SUB
SOARELE
LUI AUGUST
CERTIFICATE PENTRU MUNCA SCRIU
Douăzeci și cinci de ani1 Nu
știu, încîntarea, entuziasmul, un
sentiment de adîncă și caldă sa-
tisfacție sau altul de robust opti-
mism și de viguroasă încredere
în viitor, care dintre aceste sim-
țăminte ne încearcă mai puternic
sufletul atunci cind reflectăm la
drumul pe care l-a parcurs RE-
PUBLICA noastră în acești 25
de ani. Am trăit acest sfert de
veac de istorie. Am fost martori
și participanți activi la desfășu-
rarea ei. Descătușați de opreliș-
tile tuturor inechităților sociale,
am construit pe străvechiul și ge-
nerosul pămînt al patriei, ‘udat cu
sîngele bunilor și străbunilor
noștri, o nouă lume demnă de
eroismul lor.
Există cifre și statistici care
măsoară cu rigoarea rece a exac-
tității impresionantele dimensiuni
ale realizărilor care s-au revărsat
impetuoase, din densele rezer-
voare de energie ale acestui mă-
reț capitol de istorie. Dar, mai
simplu, mai direct, mai aproape
decît superbia rece a cifrelor, ne
solicită la admirație și mîndrie
înseși grandioasele imagini ale
edificiilor socialismului care au
crescut pretutindeni de-a lungul
și de-a latul țării din energia
POPORULUI însuflețit și condus
pe drumurile de aur ale LIBER-
TĂȚII de nobilele idealuri ale
PARTIDULUI COMUNIST RO-
MÂN.
Luminoase turnuri de beton și
sticlă, nesfîrșite întinderi de ma-
sive, strălucitoare și moderne clă-
diri care au inundat orașele și
care fac aproape să se confunde
noțiunea de „urban" cu aceea de
„nouă așezare", un nesfîrșit șir
de edificii, centre industriale care
au explodat pe harta țării într-o
avalanșă de intensă și tumul-
tuoasă efervescență constructivă,
imensele întinderi de simetrii di-
vers colorate ale culturilor cerea-
liere care beneficiază de virtu-
țile tehnicii moderne, au devenit
elemente caracteristice ale peisa-
jului patriei noastre socialiste. In
toate aceste impresionante reali-
zări, în toate aceste grandioase
edificii se află condensată o ine-
fabilă dar imensă cantitate de
materie primă, de o distilată e-
sență, un metal prețios de o deo-
sebită factură care este inves-
tiția de energie creatoare, de inte-
ligență, de talent, de îndemînare
și de patetică însuflețire umană
pe care le realizează prin educa-
ție școlile. Se cuvine, în admira-
ția și în mîndria noastră pentru
tot ceea ce reprezintă acum la
cea de a 25-a sărbătorire a eli-
berării, bilanț al edificării noii
societăți socialiste, să închinăm
un gînd de caldă prețuire pentru
nobila și omniprezenta lor con-
tribuție.
Coautori
la Porțile de Fier
Porțile de Fier !.„ Un șantier
de 25 de kilometri, una din cele
mai recente și mai gigantice con-
strucții ale socialismului. Oame-
nii strîng în chingi de beton și
de oțel uriașul și bătrînul Da-
nubiu pentru a-l sili să le dă-
ruiască milioanele sale de kilo-
wați de energie. Participarea șco-
lii la un atare succes poate fi
ușor relevată prin dovezi de ne-
contestat. La Porțile de Fier, me-
dia de vîrstă a celor zece mii de
constructori nu depășește 30 de
ani. Mai mult sau mai puțin, toți
s-au adăpat din izvoarele de în-
vățăminte și povețe ale școlii
noastre noi și acest metal pre-
țios care a consolidat ca un nobil
liant cele mai fine articulații ale
personalității lor spirituale și mo-
rale se transferă astăzi în valo-
rile materiale ale marelui șan-
tier. Un exemplu ? O mie. Dar
să ne oprim la unul. Tinărul ingi-
ner R. lanovici unul dintre pio-
nierii acestui șantier, cel care se
poate considera unul dintre au-
torii de primă mînă ai stației
electrice de 100 kW de la Topleț
(menită să servească drept bază
de șantier pentru Porțile de Fier,
fiindcă în zona Orșova nu exista
linie de înaltă tensiune) își re-
vendică cele mai de seamă cali-
tăți ale personalității din fosta
sa condiție de elev. „Nu pot sâ-mi
uit profesorii. Datorită lor sînt
ceea ce sînt astăzi. Nutresc și
astăzi o adincă recunoștință pro-
fesorilor Alexandru Vrăjitorii și,
Tilică Dancău de la Școala gene-'
rală nr. 9 din București. De la
ei am primit nu numai acea bază
de cunoștințe elementare pe care
mi-am clădit întreaga mea pre-
gătire de inginer dar, mai ales,
am învățat cîteva principii de
viață. Ei m-au învățat să fiu te-
nace, perseverent, punctual, exi-
gent față de propriile mele înda-
toriri. Acumulate atunci cînd
eram doar un copil, aceste însu-
șiri își dau întreaga măsură a
valorii lor astăzi cind obligațiile
profesionale, mi le solicită în mod
imperativ. Ar fi de ajuns să a-
mintesc de condițiile vitrege în
care s-a lucrat la stația de la
Topleț, pentru ca să fie înțeles
acest adevăr'.
Asemeni lui lanovici, și în e-
gală măsură cu el, se reclamă
din condiția lor de recent foști
școlari și alți combatanți de
elită de pe frontul construcției
socialiste, care și-au adus partea
lor de contribuție la făurirea a-
cestui gigant industrial. în com-
plexele și modernele instalații e-
lectrice de la Porțile de Fier pot
fi ușor identificate, de exemplu,
cele la realizarea cărora a contri-
buit inginerul Roșu Teodoru de
la uzinele „Electroputere" din
Craiova. Mai subtilă, mai greu de
depistat ar putea fi însă colabo-
rarea unor profesori ca Ion Cio-
lacu sau Ion Dumitrescu din Cra-
iova. Și totuși, această contri-
buție există. Ne-o declară însuși
inginerul Teodoru. „De la pro-
fesorul Ion Ciolacu, am învățat
nu numai matematică, dar ți ee
înseamnă să gîndești, să rațio-
nezi, să cauți mereu soluții noi,
economice, operative. El organiza
astfel lecțiile îneît îi determina
pe elevi să ajungă singuri prin
deducții logice la noile cunoș-
tințe. Or, elaborarea lucrărilor
pentru Porțile de Fier — ca de
altfel întreaga mea muncă de in-
giner — solicită tocmai această
însușire de a gindi creator. Pro-
fesorului Ion Dumitrescu — un
fin cunoscător al sufletului copii-
lor — îi sînt recunoscător pentru
că mi-a arătat drumul pe e»re
trebuie si-l urmez in mată Dară
astăzi sînt inginer, o datorez în
prim>il nnd acestui profesor Si
trebuie să mărturisesc că uu re-
gret deloc". Și rncinerai R Iu-
lian, șe*ul serviciului documen-
tare tehnică de ia aceeași «x.nă
„Electroputere”, vorbindu-ne des-
pre „eforturile cadrelor de cerce-
tare și de concepție ale uzinei,
concentrate în special pe proble-
mele instalațiilor electrice pentru
sistemul hidroenergetic ri de nc-
vipație de la Porțile de Fier’ și-a
arătat calda lui contideratie pen-
tru profesorii săi de la Liceu!
..Frații Buzești' din Craiova. pen-
tru felul cum aceștia au reușit
să-i insufle pasiunea pentru știin-
țele exacte !
La Reșița a fost prelucrat pri-
mul rotor al turbinei hidraulice
de la Porțile de Fier — un colos
de 360 de tone de oțel inoxidabil.
I-au ascultat declarația . L-am
cunoscut pe unul dintre pro-
iectanții acestui colos pe nu-
mele său exact Aurel Popa. «Pro-
fesorii mei din Tg. Mureș m-au
învățat multe lucruri utile pen-
tru viață, pentru profesia mea.
Dar, între altele, m-au învățat să
fiu modest. Aș vrea să vă rog
sâ nu scrieți despre mine”. Am
pripit la uriașele aripi ale roto-
rului și alături de el a omui
acesta cu înfățișarea blajină, gin-
dindu-ne cît de puternic se pot
suda tn personalitatea unor oa-
meni ea ei îndepărtatele povețe
ale unor dascăli, dacă mă-
car grandoarea unei astfel da
realizări n-au reușit si le clin-
tească.
Prezențe pe Bistrița
Personaj preferat al multor pa-
sionați drumeți ai literatura
noastre. Bistrița și-a ciștigat
cind va, prm pana acestora, cele-
britatea unui ria vijelios mugind
sălbatic pnntr-un peisaj far.-.es-
tic. Istoria mai nouă, istoria celor
25 de ani, a corijat această cele-
britate substituind .fantasticului*
derivat din peisajul natural —
poate puțin hiperbolica: de căl-
dura patriotică a acelor scriitori
— dimensiuni cu adevărat fan-
tastice care au ripu: dsntr-o co-
losală concentrare a puteru ome-
nești. Prima și cea mai mare d.r.-
tre aceste dimensiuni ni se pere
a fi Barajul de la Bicaz. un for-
midabil „zid" înalt de 131 m«n
și lung de 435 metri, care zăgă-
zuiește colosala forță hidroener-
getică a celor aproape un miliard
de metri cubi de apă. Acest» este
doar un grandios început. Apa
Bistriței cunoaște încă alte multe
noi dimensiuni. Mei jos de Ste-
jaru măsurăm 12 dintre ele, con-
cretizate in 12 microhsdrocentrale
Toate acestea zu. izr-z-z r-m
spuneam, din puterea x—.end.zr,
din energia imeiectuclă și mo-
mii pe care șco'.ile as cultmt-o
tn personalitatea lor. Să su vor-
bim de visul de adolescent p de
elev al unui anume Dimitrie Leo-
nida, care anticipa tacă in pnrnn
ani ai secolului, fu notițele sale
de student, actuala iposxcjă a
Bistriței. (N-ar fi poete "ea greu
sâ descoperim eercetinds-i eu
deamânuntul biografic, prsfesc-
rul care a sădit m ei patirta con-
structorului de hidrpcn'.rsle. re
cei cn-e i-c iuertpc:	w»
:-C cu.t ri: ambiz» pet-uiti.-i te
i ’ej-.f.-x n ’im
pr-.r.:,--2 s-.-z.uc.--z :ezi ie
ret —ruv^- rzzrpetxe *.«
mereogu”—	Dc.r si c-e-
aim mai sț~xpe de C4’*:euip>-
reci nost-. si
istoric, ce." I: te cr.i și să re
mi»:.-; te e.e-x- „te li n" r. ie
uerelutz" hcrui-i din 3x-zz.
cz-e e.-.errx-i crtee ie mxscc ia
Sara; cu cele de studia m
iea sUdor ie rlzsi. Si ne i ’ - -
d-.s ioc, de nci nj pomen-.ts'
lipse» lazx-rv- citor t
electrice de ia Tvp.e'. cc-e z oc-u-
dus aici ertișele ce pxxe-e in
funcțiune c ceutrzlelor eiect—ce
Raznov L Co»:iwa p	st
de acele ecsitări cure, iddsie cind-
ra in persoudiZctea m p pns
cere prpftsoni săi ze cernii:, cu
fost prezenti cur- Să ne smin-
tim de colegul său ce fcczl-.s.te.
inginerul Gheo-~.e ~enea. care
a condus construcția hidrocen-
tralelor din Bistrița aval din
punct de vedere energetic și de
respectul și recunoștința adîncă
pe care acesta le poartă acelor
dascăli ai săi de la „Politehnica"
din București, • ca Gleb Drăgan,
Constantin Dinculescu, sau I. S.
Antoniu, tuturor celor care l-au
învățat tainele profesiei de ingi-
ner. Ajutîndu-l să-și însușească
bazele electrotehnicii, tehnica
tensiunilor înalte sau a mașinilor
electrice aceștia l-au învățat in
același timp să se pasioneze de
munca sa, să dăruiască cea mai
nobilă parte a energiei sale, eroi-
cei munci pentru înfăptuirea
grandioaselor proiecte de electri-
ficare a patriei. Aceste învăță-
minte, filtrate și potențate în con-
strucțiile de pe Bistrița, fac ca
profesorii dintr-o școală gene-
rală, dintr-un liceu, dintr-o fa-
cultate să devină aici niște ne-
văzute, dar deosebit de prețioase,
prezențe.
Energii disimulate
in gigantul
de ia Galați
Gemenii aceștia tint niște eroi,
Mcsura egoismului lor — acest
fyrt, Ccmbizatul ttderurgic din
L-a.::.	-_-.il! s:n cele mai mo-
âerne combinate siderurgice din
E.--zpa cere la 14 septembrie 1966
a ;cA: să alunece pe role spre
cdi-xrz, laminorului, iatiiul Un-
cou tnezndescer.t. în întruchi-
parez acestui unaș sini conden-
sate imense cârtită ți de muncă
și ide, fo-mxcbile resurse de
energe. Rădăciiile acestor re-
surse rin: cim-1 îndepărtate, di-
«m.ltte. gre» sesizabile, greu de
ideuc’-ne-zt. Cine c putea recu-
noaște îs ecesz cocos contribuția
unic z-t'eso- de limba română
r c:-gis«e ie la Liceul ^Aurel
\~lzicz.- din București ’ $i totuși.
ea există aici, jerac, țesută adine
in f-.b»-ele acestei construcții. Este
ie-aprns că ochtmbcm cîteva eu-
rmte cu inginerul Gheorghe Vla-
jec care s contribui: la efeetue-
ren machetei combinaSvlvi nde-
nrgic ți a proiectat za/a latrțz-
eorslui de teblă groasă, pentru
ea sc-i înțelegem prezența. .Ori-
ei: z- părea de ciudat — ne măr-
tinsește Gheorghe Via]ev — In-
tre lecțiile de literatură ale pro-
•esz—Aui Donca fi proiectele U
xrț z-i lucra: pentru combma-
zz i Galați ezeistă o legături
z 'î C’â. Lecțiile lui ne-au srtmu-
a: -z-.zeza. capacitatea imagma-
rc. ccțc-ixtea de a îndrăzni si
iă—. viață roadelor închipuirii
locstre. N-o să uit niciodată nici
lecțiile pe care ni le ținea, și nici
Ct-rt-r/e pe care le făcea pentru
s r-ârpunde, in calitate de diri-
~-,te. sti: de diferitelor noastre
pm-tileme de copii. Deși profesor
ie română, se interesa de pro-
blemele de tehnică tocmai pentru
că pe mulți dintre noi ti pasiona
:etnica și ținea să dea răspun-
suri competente la numeroasele
noastre întrebări. Strădaniile lui,
sper, n-au rămas, după ceea ce
zm reușit să realizez in viață
cină acum, fără rezultat'. Cu e-
jc!c recunoștință își amintesc de
pro/esorii lor alți „colabora-
ton' ai gigantului de la Galați,
cum sînt inginerul G. Sergiu. sau
inginerul K. Striker, cercetători
ai Institutului de cercetări me-
talurgice „Rezultatele cercetări-
lor pe care le-am efectuat în
«Secția de cocs cărbune» a insti-
tutului nostru pentru combinatul
siderurgic de la Galați — ne-a
spus G. Sergiu — au solicitat la
maximum aptitudinile noastre
profesionale. Fiecare dintre noi
s-a achitat de îndatoririle care îi
reveneau pe măsura puterilor
sale. Nu vreau să evaluez partea
de contribuție a fiecăruia dintre
noi, dar știu că în ceea ce pri-
vește partea mea de contribuție
— în acest caz, ca și în întreaga
mea activitate profesională —
datorez enorm profesorului meu
de matematică, lacob Crișan, de
la Liceul „Matei Basarab" din
București. Schemele, tipicurile,
deprinderile de calcul matematic
pe care le-am învățat în liceu de
la acest profesor, mă servesc și
astăzi, după ani de facultate și
inginerie. Datorez, de asemenea,
profesorului de limba română, M.
Țugman, capacitatea de a realiza
un concept clar și precis, spiri-
tul de analiză și sinteză, atît de
necesare cercetătorului." Ingine-
rul K. Striker, unul dintre aceia
care caută, in lecția de oțeluri'
a aceluiași institut, să stabilească
cele mai potrivite mărci de oțe-
luri pentru producția colosului
gălțean, revendică de asemenea
o legătură directă între calitatea
preocupărilor sale actuale și nu
prea îndepărtata vreme cînd era
încă elev pe băncile Liceului „Mi-
hai Eminescu" din Capitală. „Pot
spune — ne declara acest ingi-
ner — cercetător — că mi-am
ciștigat atît deprinderile cerute
în cercetarea științifică, precum
ți pasiunea pentru aceasta, încă
de pe vremea cînd eram elev,
datorită profesorului de chimie,
M. Tănase. El ținea să ne obiș-
nuiască încă de pe atunci să pri-
vim disciplina sa nu ca pe un
obiect din programa școlară ci
ca pe o știință în. care noi, elevii,
trebuia să fim redescoperitorii
adevărurilor ei. De la profesorul
de limba română Nicolae Dogaru,
ale cărui pasionante lecții de lite-
ratură n-o să le pot uita nicio-
dată, am învățat să fiu sensibil
și atent la nuanțe, să încerc să
forțez prin mijloacele imaginației
acele drumuri unde raționamen-
tul strict științific, matematic, —
pe cere l-am învățat de la vn alt
prețios profesor. Ion Păsărică —
pare să se împiedice*.
Nn mai știm pe snde a-or fi
afUnd astăzi ratele și rutele da
elen care »-aa perindat prm
fața profesorilor de la Școala
generală nr. 9 din București,
ii profetoritor Ion CioUm «m
Ion Dumitrescu din Craiova,
ti profesorilor da la Luxul
-F-upa Buze șt V din același oraș
iau ai celor din Ff-gu-Mu-eț. ai
=»ofeso»nlor de la Liceul din Bicaz
uz» ai celor de la politehnica" dm
Buatrețti. ai p^ofesonia- M. Tă-
r.ase, D. Donca. N. Dogaru. 1. Pisâ-
~ici de la Itcee'e „Aure! Vlaica',
„Matei Basarab" tau .Ai. Emines-
zu" din București. Știm doar ed,
pretutindeni, acolo unde s-or fi dus
fi pe oticare din meterezele uriașu-
lui front al construcției socialiste
se vor fi încadrat ca ostași ai marii
bătălii pentru fericirea oamenilor,
poartă cu ei o părticică din acel
inepuizabil tezaur cu care t-a in-
zestrat școala în care au învățat.
Investind in opera constructivă la
care participă întreaga lor putert
de muncă, pasiunea și priceperea
lor, ei investesc în același timp roa-
dele de aur ale instrucției și educa-
ției primite. Prin opera lor concre-
tă. prin actul lor de creație, capătă
contur vizibil și formă definitivă
jeneroasa muncă a slujitorilor
țcolii.
OCTAVIAN BUZESCV
III
Lui August drag clădim ctlnună
Sub liber cer, mereu senin,
Și ciutul nostru azi răsuna
Pe-al țării plai de stele plin.
IV
Partid ne:nfrînt, iubit părinte,
Venim cu flori ți părumbei
Și te slăvim în cînt fierbinte
In August, douăzecișitrei.
I
Ne-oi dăruit atîfa soare,
In zi de August, drag partid,
Sa creșfem fora ca o floare
Sub steagul tău nebiruit.
II
înfăptuim izbînzi mărețe
Pe al țării noastre scump pămînt,
Urcăm mereu spre frumusețe
Sub mîndre flamuri fluturind.
0 cercetare pedagogică
cu eficiență maximă
(Urmare din pag. 1)
școală, asigură condiții favorabile
de liberă manifestare a tineretu-
lui pe linia unor preocupări for-
mative, preferențiale și social utile.
Procesul de invățămint nu mai
poate fi desprins de știință : școala
este nu numai un beneficiar al
cuceririlor științei ea reprezintă
un vast teritoriu de cercetare ști-
ințifică. de descoperire de noi ade-
văruri. Cercetarea pedagogică, spe-
cifică învățămîntului. iși are în
dezbaterile Congresului precizate
obiective de largă amplitudine,
formulate in termeni preciși. mo-
bilizatori. Acestea se referă la :
înlăturarea actualei dispersări a
tematicii ; scurtarea ciclalui de
cercetare, proiectare și producție ;
eficiența social-economică (ceea ce
presupune intre altele o metodo-
logie clară și rațională în impli-
cațiile ei financiare, precum și ne-
cesitatea promovării unei politici
de opțiuni bazată pe un sistem efi-
cient de prognoze care să permită
selectarea judicioasă a domeniilor
Si ramurilor ce prezintă o deose-
a
Indrumării-viziune de perspectivă.
bită importanță pentru dezvolta-
rea economiei și culturii și stabi-
lirea unor programe prioritare de
cercetare.
I se impune cercetării pedagog
gice un. domeniu vast de investi^
gație, acela al modernizării meto-
delor de predare. Este cazul să
se răspundă convingător în ce mă-
sură metodele tradiționale (expu-
nerea continuă și sistematică, con-
versația, munca cu manualul, exer-
cițiile ’ etc.) sînt sau nu depășite
și prin ce modalități poate fi spo-
rită eficiența lor.
Aparțin deontologiei cercetării
științifice în socialism cele afir-
mate de tovarășul Nicolae
Ceaușescu : „Singur titlul nu con-
tează : munca, realizările concrete,
acestea contează !" Noi sîntem con-
vinși că valoarea cercetării peda-
gogice se măsoară numai după efi-
cienta ei în viața școlii. Sîntem
mobilizati cu toate forțele noastre
pentru aducerea la îndeplinire a
sarcinilor trasate de Congres. Un
motto este înscris clar și puternic
în conștiința noastră : „Totul este
ce dăm societății !’
eficiență și promptitudine
UN SFERT DE VEAC
(Urmare din pag. 1)
bilanț de realizări în toate domeniile
vieții economice și social-politice. Prin
victoriile repurtate, țara noastră se si-
tuează în rîndul țărilor cu cea mai avan-
sată orînduire socială și de stat. Marile
probleme social-economice care se aflau
în fața națiunii noastre, cu imperati-
ve majore pentru progresul și pro-
pășirea ei, și-au găsit în acest timp o
soluționare justă, corespunzătoare intere-
selor vitale ale întregului popor.
Un moment hotărîtor în accelerarea
procesului de înnoire a României socia-
liste, de angajare și mai puternică a ener-
giilor populare în activitatea publică l-a
reprezentat Congresul al X-lea al P.C.R.
Analizînd amplu toate laturile și feno-
menele vieții economice și social-politice,
prin concluziile formulate, el a îmbogă-
țit tezaurul gîndirii teoretice a partidului
nostru. în hotărîrile Congresului a fost
cuprins un vast program de dezvoltare
multilaterală a societății noastre, a cărui
înfăptuire va ridica România pe noi trep-
te ale progresului, va duce la valorificarea
forțelor creatoare ale poporului român.
Eveniment care Și-a înscris numele în
glorioasa și bogata istorie a poporului
român, Congresul al X-lea al P.C.R. a
constituit momentul înălțător al unui
bilanț rodnic, al anei tncide ți cuprinză-
toare retrospective a drumului pan un
și, in același timp, al anei cutezătoare
prospectări in viitor, al elaborării unui
minuțios program destinat să confere noi
străluciri zilei de miine a patriei, să asi-
gure străbaterea unei noi și importante
etape in complexa operă de edificare so-
cialistă. să apropie țara de viitorul de
aur năzuit de omenire — comunismul
Forum al responsabilității supreme a
partidului, a națiunii noastre socialiste
Congresul ai X-lea a consacrat într-un
consens unanim, însemnătatea istorică a
perioadei care a trecut de la cel de a)
IX-lea Congres, consecințele ei incalcu-
labile in orientarea mersului vieții so-
ciale către făgașul generos al marilor
realizări materiale, al descătușării ener-
giilor umane, al împlinirilor în climatul
unui tot mai pregnant democratism, a!
opțiunii generale a națiunii pentru so-
cialism, pentru politica creatoare mar-
xist-Ieninistă a partidului. Prin implica-
țiile sale în destinul socialismului din
România, prin procesele social-politice
calitative pe care le-a însumat în pers-
pectiva mobilizatoare a viitorului. Con-
gresul al X-lea va fi unul din cele mai re-
marcabile capitole ale existenței partidu-
lui nostru, ale României socialiste.
Expresie a marxism-leninismului crea-
tor, adîncă secțiune transversală a reali-
tăților noastre actuale, dovadă a impre-
sionantei puteri de cunoaștere a parti-
duloi. expozeu de înaltă ținută politică și
filozofică documentele Congresului al
X-lea trasează jaloanele politicii gene-
rale de construire a socialismului în anii
viitori. Obiectivul fundamental îl cons-
tituie lărgirea și perfecționarea continuă
a bazei tebnico-materiale a țării, făuri-
rea societății socialiste multilateral dez-
voltate. Entuziasmul cu care întreaga
noastră națiune a primit programul ela-
borat de Congresul ai X-lea constituie
garanția sigură a înfăptuirii lui. Poporul
român, strîns unit în jurul partidului, al
Comitetului său Central în frunte cu
tovarășul Nicolae Ceaușescu.. este ferm
convins că realizarea mărețelor sarcini
cuprinse in documentele Congresului al
X-lea vor ridica România pe noi culmi
ale progresului și civilizației contempo-
rane.
La 25 de ani de la victoria insurecției
armate antifasciste, poporul român se
prezintă cu un bilanț rodnic, care li
sporește încrederea în capacitățile sale
creatoare, il îndeamnă să muncească
și mai dîrz sub conducerea Partidului
Comunist pentru construirea societății
socialiste multilateral dezvoltate, pentru
crearea condițiilor de trecere la comu-
nism.
CRONICĂ
Consiliul de Stat a e-
mis un decret privind
îliberarea tovarășului
Ștefan Bălan din func-
ția de ministru al Invă-
'.ămîntului. Tn această
funcție, prin același de-
cret, a fost numit tova-
rășul Miron Constanti-
nescu.
(Urmare din pag. I)
control s-a Impus necesitatea gă-
sirii unor soluții menite să spo-
rească gradul de eficiență al în-
drumării și controlului, care în ul-
timă instanță înseamnă o verigă
Importantă pe calea perfecționării
cadrelor didactice și a directorilor
de școli. Discutarea constatărilor
făcute cu prilejul inspecției în co-
lective largi de cadre didactice,
in cercuri pedagogice și consfătuiri
elaborarea de buletine de către
unele inspectorate. în care să fi
dezbătute concret problemele teo-
retice și practice ale muncii unui
profesor sau ale activității unei
unități școlare, dezbaterea lor în
presă, alcătuirea și difuzarea de
bibliografii de specialitate și pe-
dagogie care să răspundă acestor
probleme sînt numai cîteva din
soluțiile la care se apelează tot
mai frecvent îndeosebi după consti
tuirea inspectoratelor școlare ju-
dețene. Cu toate acestea trebuie
să spunem că In această privință
sîntem încă In faza de început,
că va trebui să extindem, să ge-
neralizăm astfel de soluții. Pentru
creșterea eficienței îndrumării la
toate nivelurile ierarhiei învăță-
mîntului nostru hotărîtor este, pe
plan organizatoric, modul în care
vom reuși să valorificăm cît mai
larg constatările și concluziile ob-
ținute în timpul controlului.
Valoarea îndrumării sporește
sau scade și în funcție de promp-
titudinea intervenției noastre. In
condițiile în care organizarea în
orice domeniu de activitate a de-
venit o adevărată știință, îndru-
marea șr controlul din învățămînt
vor trebui să se desfășoare Ta o
asemenea competență incit să poa-
tă prevedea efectele desfășurării
unui fenomen, să intervină în
evoluția lui pentru a fi dirijat în
sensul dorit. O astfel de prompti-
tudine presupune cunoașterea pro-
fundă a realităților din unitățile
școlare, capacitatea de- a desprinde
ceea ce este întîmplător și izolat
de ceea ce are tendință de genera-
lizare și, evident, capacitatea de a
elabora soluțiile adecvate. Cu alte
cuvinte organele de îndrumare și
control trebuie să devină tot mai
mult organisme de concepție, cu
viziune de perspectivă, receptive
. în cel mai înalt grad față de ideile
și inițiativele valoroase, menite să
alimenteze procesul de permanen-
tă înnoire și modernizare.
M-am oprit desigur numai la
cîteva aspecte privind îndrumarea
și controlul activității din învăță-
mînt, sugerate de documentele
Congresului al X-lea al partidului.
Aria ideilor pe care trebuie să le
desprindem din aceste documente
este mare și sînt conyins că ea va
fi o sursă inepuizabilă de orientare
a muncii tuturor celor ce le revin
diferite răspunderi privind perfec-
ționarea • învățămîntului nostru.
Ele vor trebui să se răsfrîngă în
primul rînd asupra procesului de
înfăptuire a școlii generale de 10
ani și a perfecționării învățămîn-
tului liceal, ca și asupra tuturor
celorlalte sarcini trasate învăță-
mîntului de Congresul al X-lea al
partidului.
PAGINA 2
INVĂȚĂMÎNTUL
ȘCOALA DE 10 ANI
In expoziția națională
ÎN JUDEȚUL BIHOR
Pregătirile se află in ultimul stadiu
.ROMÂNI A-1969“
Imagine plină de forță și mă-
reție a dezvoltării pe care a in-
’egistrat-o construcția socialis-
mului în România, întruchipare
a geniului creator al poporu-
lui nostru, Expoziția Realizărilor
Economiei Naționale — „România
1969“ — reunește, într-o strălucită
sinteză, valorile gîndirii și faptelor
întregii națiuni, mobilizate într-o
unitate deplină de voință și acțiune
rub steagul politicii marxist-leni-
niște a Partidului Comunist Ro-
mân.
Pe o suprafață de 72.000 metri
pătrați — în uriașa rondă de Oțel,
beton și sticlă a pavilionului cen-
tral, în numeroasele edificii reali-
zate cu îndrăzneală arhitectonică
pe vastele spații în aer liber în
■^a re sînt instalate piesele cu mari
înălțimi și gabarite, peste 60.000 de
eronate înfățișează un monumen-
tantablou al prefacerilor structu-
rale petrecute în economia noas-
tră națională, realizările și pers-
pectivele industriei, agriculturii,
învățămîntului, științei, ocrotirii
sănătății, culturii și artei. Vizita-
torii au prilejul să cunoăscă în
cadrul expoziției gigantice hidro-
agregate produse de Uzina con-
structoare de mașini din Reșița
pentru hidrocentrala Porțile de
Fier, mașinile-unelte de înaltă
precizie, cu comandă program,
realizate de Fabrica de mașini-
unelte și agregate, instalațiile de
foraj F 200 și F 125 prin care V-
zinele „1 Mai" din Ploiești și-au
cucerit o faimă mondială, automo-
bilele, tractoarele și autocamioa-
nele moderne, mașinile agricole
U-650, U-651, S-650, alături de cele
prezentate „în premieră" V-400 și
1—400, ce se disting prin construc-
ția deosebit de modernă, succesele
din domeniul construcțiilor și pro-
dusele industriei ușoare, roadele
cercetărilor întreprinse de savanții
și oamenii noștri de știință.
In pavilionul B a! Expoziției, pe
malul lacului Herăstrău. îr.tr-o ar-
monioasă tovărășie cu înfăptuirile
științei, sînt prezentate realizările
învățămîntului. Imaginile fotogra-
fice, machetele, exponatele în mă-
rime naturală sau la scară redusă
reconstituie, în trăsăturile ei esen-
țiale, definitorii, imaginea școlii
românești contemporane. Diapozi-
tivele și dioramele colorate te
transpun în atmosfera care carac-
terizează lumea școlii, de la prima
ei treaptă pînă la instituțiile de
învățămînt superior.
Vizitatorii pot urmări, prin in-
termediul graficelor, hărților și da-
telor cifrice, dinamica dezvoltării
diferitelor forme de învățămînt. In
anul școlar 1968/1969 învățămintul
general a ajuns la totalul impre-
sionant de aproape 3 milioane de
elevi. Numărul elevilor în licee a
crescut de la 29.004 în anul școlar
1938/1939, la 390.455 in ultimul an
școlar, adică a devenit de peste
13 ori mai mare. In cele 415 unități
care formează rețeaua școlilor pro-
fesionale și a uceniciei la locul de
muncă învață 249.628 de viitori
muncitori, în timp ce cele 165 licee
de specialitate numără un efectiv
de 70 688 elevi, care vor deveni
specialiști cu calificare medie.
Creație de prestigiu a orînduirii
noastre socialiste, invățămîntul ar-
tistic cuprinde astăzi un efectiv de
21 225 elevi. Școlile de specializare
postliceală și școlile de maiștri
pregătesc și ele un efectiv de peste
54 000 specialiști. Cît privește în-
vățămîntul universitar, el cuprinde
in prezent peste 147 de sMiae»r»,
in 47 de institute de nrajămint
superior cu Ii7 de faeu'tâți.
Erix .cie'e t'-:	; cer'jri
timp. cotarea mater— ă 3 școlii
noastre. încă de ic mtrzr:. vizita-
torul poate cunoaște macheteie
prezentate de întreprinderea
„Didactica". Găsim aici de pildă
prototipul foarte modern al mobi-
lierului unei încăperi de grădiniță,
cu multiple utilizări. Pentru școlile
de 10 ani și pentru licee ne sînt
înfățișate ansambluri moderne me-
nite să asigure desfășurarea lucră-
rilor frontale de laborator la fi-
zică și chimie. Aparatele de fizică
se disting in mod special prin
gabarit redus și acuratețea jini-
sării. Este prezentat un set de
prototipuri ale unor apărate di-
dactice de măsură și control —
voltmetre, galvanometre, amper-
metre — sau cutia de rezistență în
trei trepte — instrumente de o
deosebită exigență tehnică și sen-
sibilitate funcțională. Interesul vi-
zitatorilor este atras de garnitura
cu materiale demonstrative pentru
științele biologice :	incluziuni,
piese zoologice și anatomice execu-
tate în masă plastică vacumată etc.
Principala piesă de rezistență a
exponatelor din domeniul materia-
lului didactic o reprezintă insă la-
boratorul fonic înzestrat cu mij-
loace de proiecție epidiascopice,
prototip perfecționat, realizat la
nivelul tehnicii mondiale, avind
multiple valențe didactice. Execu-
tat în două variante — pentru licee
și pentru invățămîntul superior —
el permite realizarea a patru pro-
grame de redare audio și a două
programe de imprimare.
De apreciabilă valoare didactică
sînt multe din exponatele care o-
ghndesc activitatea de instruire
practică desfășurată in școlile pro-
fesionale și tehnice și capacitățile
de creație tehnică originală ale r-.
lectivelor din aceste scoli. Se cuvin
menționate, la loc de cinste, trusa
școlarului — matriter și matrițele
de piese fine, executate pentru
producția uzinală de elevii școlii
profesionale ..Electromagnetic —
mașinile-unelte moderne, executa-
te la scară redusă pentru scopuri
didactice, dar dispunînd de un pro-
gram complet de funcționare, rea-
EXPONATELE PREZENTÎND ÎN EXPOZIȚIA NAȚIO-
NALĂ REALIZĂRILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI OGLINDESC
IMENSELE FORȚE CREATOARE DE CARE DISPUNE ȘCOA-
LA NOASTRĂ ȘI RELIEFEAZĂ PUTERNIC IMPORTANȚA
PE CARE O ARE ORIENTAREA MAI STĂRUITOARE A PRO-
CESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV SPRE O LEGĂTURĂ
STRÎNSĂ CU VIAȚA, CU NEVOILE PRACTICII.
liraie ie Grtpui școlar al Urir.eior
mettsivzgice din Cugir, sistemul ce
turbine secw- jr.ate care permite rt-
zuatizcrea isn’epuiui proces ee vi*-
’iwe s acehlenei, execute: ir,
șeoiue pro’erionale c’e MiniMeru-
îui Rxistnc Chimice. macheta
fâțișind fluxul tehnologic al reali-
zării f'reizr de relon pe Ci^e r.
pretinsă Grupul școlar si Jca J r-.,;
chimice dl* Piatra Neamț și ori-
ginala mestnâ de realizat șnur,
pentru care Școala profesio oaie de
la „Industria bumbacului" a prr®i;
brevet de incen;ie Se cuvin men-
ționate fn plus lucrările cu in'ar-
sieri și incrustahi, adevărate biju-
terii ale lucrului de mină realizase
de către viitorii muncitori pregă-
tiți în școlile industriei forestiere.
Se impun admirației vizitator-’.or
și alte creații tehnice ale elevilor
din școlile de cultură generată.
Cercurile tehnice p.or.-.e-- -le
pildă, expun o gamă variată de lu-
crări ce atestă deosebită pricepere
tehnică, spirit inwnp- n n : . v
trie : rampe paralele de lansare a
unor microrarheie ee?-::	e
de la un tablou central prin co-
menzi electronice, roboți ciberne-
tici, navomodele s: î-t. : ele,
fine lucrări de artă populară etc.
In fața standului prezentind cî-
teva dintre lucrările de diplomă
ale unor absolvenți din îneătămîn-
tul superior am avut ocazia să-l
intilnim pe prof. univ. ing. Gheor-
ghe Cartianu. merrA— cr-rt s JNn-
dent al Academiei, om de știință
cu reputație internațională, căruia
i-am solicitat o succintă apreciere
a acestor exponate. ,Se numără
printre aceste -opere priire- —
ne-a spus profesorul Cartianu —
realizări și aplicări de idei științi-
fice competitive pe p’e : ,nco-
nai. Mă refer, de pildă la acest
convertor analog digital lucrat pe
circuite logice — va'oroasă creafie
în domeniul ciberneticii. — la emi-
țătorul de microunde sau la gene-
ratorul de impulsuri. Asemenea lu-
crări dovedesc profunzimea și ca-
racterul modern al pregătirii de
specialitate al tinerei intelectuali-
tăți, constanta ei orientare către
creația științifico-tehnică originală
avind aplicabilitate economică di-
rectă".
în cadrul pregătirilor pe care
inspectoratul școlar al județului
Bihor le-a făcut în vederea des-
chiderii noului an de învățămînt,
cele care privesc școala de 10 ani
au avut o pondere deosebită.
însuflețiți de calda apreciere
pe care tovarășul Nicolae
Ceaușescu a făcut-o la adresa
școlii în Raportul prezentat la
Congres, lucrătorii inspectoratu-
lui, cadrele didactice din școlile
județului Bihor privesc cu toată
răspunderea însemnătatea, rolul
hotărîtor pe care îl are pentru
întregul învățămînt deschiderea
și funcționarea în cele mai bune
condiții a claselor a IX-a ale
școlii generale de 10 ani. într-o
discuție purtată recent cu inspec-
torul șef al județului am aflat că
în momentul de față pregătirile
se află în ultimul stadiu.
Mobilizîndu-și toate eforturile,
inspectoratul școlar a re".ș:t c’-a
acum să asigure spațiul de școla-
rizare. materialul cidacti. -
bilierul necesar tuturor celor 36
școli care, începînd de la 15 sep-
tembrie, vor funcționa cu 44 clase
a IX-a. Dintre acestea 12 vor
funcționa cu limba de precare
maghiară. In momentul ce fată
preocupările inspectoratului se
îndreaptă spre organizarea cursu-
rilor de pregătire și a practicii
în producție. Cursurile se vor
deschide la 7 septembrie la Ora-
dea și vor fi organizate pentru
ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Criterii judicioase pentru organizarea
practicii
Lt 15 septembrie tn crașu’
București ist ver începe cure-riie
de clase = IX-a care vor fi
frecventate de 7 toc de * ett
Pentru cur.a desfășurare a proce-
sului msTructiv-educativ '.a aces-
te clase cir. primele zile de școa-
lă inspectcratui șco’ar al muni-
cipiuluL împreună cu conducerile
școlilor respective, au desfășurat,
în toată această vacanță, o acti-
vitate susținută luînd o serie de
măsuri, atît de ordin administra-
tiv ci: și in ceea ce privește asi-
gurarea pregătirii teoretice și
practice a elevilor. Se poate spu-
ne că pinâ acum s-au pus la
punct toate problemele privind
asigurarea bazei materiale, înca-
ăWtraa o*; pc îcnai oidaviic -ail-
ficht — au fost numiți la aceste
școli in special profesori de ca-
tegeria I. — și s-a făcut de ase-
menea comanda pentru manua-
lele necesare. în momentul de
față, principala preocupare a in-
spectoratului se îndreaptă către
perfectarea, pînă în cele mai mici
amănunte, a modului cum se va
desfășura practica elevilor în
producție.
Trebuie spus de la început că
practica se va desfășura la o serie
de întreprinderi ale industriei lo-
cale cum sînt întreprinderile
..Metalurgica", „Precizia". „Ci-
clop", „Ascensorul", „Nufărul",
„Mobila decorativă”, în cadrul
unor unități comerciale, ca de
exemplu : magazinele de produse
electrotehnice, textile, magazine
ÎN JUDEȚUL VRANCEA
Atenție atît cadrului organizatoric cit și
conținutului muncii la clasă
J
Preocupările de strictă actua-
litate ale inspectoratului județean
Vraneea, legate de pregătirea des-
chiderii noului an școlar, au fost
puternic stimulate de indicațiile
și spiritul documentelor Congre-
sului al X-lea al partidului. în
lumina acestor indicații, care re-
levă locul important al școlii de
10 ani în sistemul nostru de în-
vățămînt, a fost reexaminat sta-
diul pregătirilor de pînă acum
pentru buna funcționare a celor
22 de clase a IX-a care vor inau-
gura în această toamnă procesul
de generalizare 3 învățămîntului
de 10 ani. O preocupare deosebită
s-a acordat asigurării bunelor
condiții pentru activitățile prac-
tice, pentru care în județ există
variate posibilități. Pe lîngă în-
cheerea contractelor cu între-
prinderile locale și cu unitățile
agricole unde urmează să se des-
fășoare practica, cele mai multe
din școlile generale care vor avea
clasa a IX-a au trecut Ia exami-
narea și rezolvarea unor proble-
me preliminare care se referă la
conținutul și metodica instruirii
practice.
în scopul traducerii în viață a
indicației Congresului al X-lea
profesorii de limba română, ma-
tematică, fizică, cunoștințe social
politice, im cadrul acestor cursuri
vor fi dezbătute capitole ale pro-
gramelor analitice, probleme de
metodica predării și va fi de ase-
menea scoasă în evidență expe-
riența prețioasă dobîndită de unii
profesori, metodele moderne folo-
site în predarea unor discipline.
în vederea cunoașterii tuturor
aspectelor pe care profesorii par-
ticipanti la aceste cursuri doresc
să le abordeze, precum și a so-
luționării problemelor ce le ri-
dică pregătirile pentru învăță-
mintul de 10 ani. pînă la 15 sep-
tembrie. in fiecare școală unde
va funcționa clasa a IX-a. se va
afla cite un inspector spre a da
sprijinul necesar.
Probleme deosebit de impor-
tante a ridicat și organizarea
practicii elevilor. Cu citeva săp-
tămini in urmă a fost stabilit
profilul claselor si ioturile de
practică. S-au încheiat de ase-
menea contractele cu toate Între-
prinderile și unitățile agricole.
După cum am fost informati fie-
care Întreprindere și unitate agri-
cciă a acordat școlilor tot spriji-
nul cuvenit, oferindu-se să creeze
elevilor condiții bune de prac-
tică. precum și asistența tehnică
necesara. Ca și in ce’elalte județe
s-a ținut seama ea profilul clase-
lor să corespundă specificului e-
conomic și industrial al orașelor
alimentare și altele, precum și în
cadrul L’CECOM, la unitățile de
reparat radio și televizoare, elec-
tricitate, tinichigerie, de reparat
=parate electro-casnice, de croi-
torie. încălțăminte și altele. De
asemenea, inspectoratul munici-
piului a stabilit ca practica unor
grupe de elevi să se desfășoare
și în secretariatele unor licee
mari, aceasta pentru a asigura
în viitor școlilor personal auxi-
liar pregătit, care să cunoască și
să se poată descurca în multi-
plele probleme pe care le ridică
activitatea secretariatelor școlare.
Cîteva criterii au stat la baza
organizării practicii elevilor cla-
selor a IX-a :
în primul rînd, s-a ținut seama
ca elevii să fie repartizați la me-
seriile cele mai solicitate și care,
prin profilul lor, asigură o bază
mai largă de pregătire. Ținîn-
du-se cont de aceasta, multe gru-
pe de elevi au fost repartizate la
practică în întreprinderile de re-
parat aparate electro-casnice, de
reparații radio și televizoare, de
tinichigerie, croitorie etc, în al
doilea rînd, s-a ținut seama ca
repartizările să fie făcute dife-
rențiat — băieții au fost orientați
spre meserii cu caracter tehnic,
cum ar fi electrotehnica, meca-
nica, construcții, iar fetele spre
meserii specifice, cum sînt croi-
toria, coafura, menaj. în al trei-
lea rînd s-a ținut seama, firește,
pe cît a fost cu putință, de pre-
ferințele și înclinațiile elevilor.
privind realizarea unei mai strîn-
se legături dintre procesul de in-
strucție și educație înfăptuit de
școală și pregătirea pentru viață,
colectivele didactice din aceste
școli au fost îndrumate să treacă
la elaborarea unei noi concepții
de muncă, a unei concepții care
să fie în concordanță cu condi-
țiile pe care le oferă planul de
învățămînt și profilul acestor
școli. Pentru inspectoratul școlar
este de pe acum limpede că pro-
blemele pe care le va ridica pre-
darea tuturor obiectelor la cla-
sele a IX-a vor fi altele decît
cele cu care sînt deja familiari-
zate cadrele didactice Aceasta
nu numai în funcție de nivelul
elevilor ci. mai ales, în legătură
:u conținutul, în care activitatea
practică ocupă un loc important.
De aceia, inspectoratul județean
a trecut la examinarea aprofun-
dată a programelor recent pri-
mite Acestea au fost difuzate
școlilor cu indicația de a fi stu-
diate atent de toate colectivele
didactice în corelație cu condi-
țiile concrete în care vor fi apli-
cate Problemele de predare, de
conținut, ce nu vor fi clarificate
pină la 1 septembrie în cadrul
și comunelor unde funcționează
acestea, nevoilor de cadre pe care
le are județul în general. La Ora-
dea bunăoară, elevii vor face
practică la întreprinderea de e-
chipament metalic pentru tîm-
plărie, la Fabrica de confecții, la
Fabrica de textile „Crișana“, la
cooperativa „Electrometal". De
asemenea fetele vor face practică
în cîteva unități sanitare și la
poștă.
în orașul Marghita practica e-
levilor claselor a IX-a se va des-
fășura la Fabrica de confecții și
Ia întreprinderea pentru meca-
nizarea agriculturii. în mediul
urban, ținîndu-se seama de ce-
rințele existente elevii își vor
efectua practica atît în coopera-
tivele agricole de producție cît și
în unități ale cooperației sătești.
La Diosig elevii vor lucra sub
îndrumarea profesorilor de știin-
țe naturale și a inginerului viticol
pe un lot de viță de vie destinat
special acestui scop. La Sălard
cooperativa agricolă a creat de
asemenea cond:rii nentru oractica
elevilor. La Tileag elevii clasei
a IX-a vor învăța tîmplăria în
cadrul întreprinderii locale.
Un prim contact cu unitățile
unde se va face practica s-a și
luat prin vizita pe care inspec-
torii și directorii școlilor de 10
ani au făcut-o. spre a putea cu-
noaște nemijlocit locul de muncă
al elevilor.
Zilele acestea la Inspectoratul
școlar al municipiului s-a organi-
zat o ședință de instruire cu toți
directorii școlilor care vor func-
ționa cu clasa a IX-a, precum și
cu profesorii maiștri de la o serie
de școli generale și licee, unde
s-au stabilit locurile șl zilele de
practică, precum și modul con-
cret în care se va desfășura a-
ceasta. în ceea ce privește îndru-
marea, s-a hotărît ca ea să fie
făcută atît de către profesorii de
specialitate, de profesorii maiștri,
cît și de către specialiștii din în-
treprinderile amintite. în această
privință trebuie subliniat faptul
că fiecare întreprindere privește
cu mult interes această problemă
manifestînd maximă solicitudine
pentru asigurarea celor mai bune
condiții de practică. Numeroase
întreprinderi unde vor face prac-
tică elevii au acceptat, la propu-
nerea inspectoratului municipal,
ca aceștia, dacă vor dori, să poată
rămîne după terminarea clasei a
X-a să lucreze și să se perfecțio-
neze în meseria la care au desfă-
șurat practica. Pentru ei vor fi
organizate cursuri de specializare
de cîteva luni și le va fi acordată
toată atenția cuvenită. Această
măsură a stîrnlt un deosebit in-
teres, atît pentru elevi cît și pen-
tru părinți.
Acestea sînt cîteva din măsu-
rile pe care inspectoratul muni-
cipiului le-a luat în vederea des-
chiderii în bune condițiuni a ce-
lor 68 de clase a IX-a.
școlilor respective, vor fi dezbă-
tute în cadrul cursurilor de pre-
gătire pe care le organizează in-
spectoratul în zilele dinaintea
deschiderii anului școlar. La a-
ceste cursuri vor participa profe-
sorii de română, matematică, fi-
zică, chimie, ce vor preda la clasa
a IX-a a școlii de 10 ani.
Pînă atunci, însă, s-au luat de-
asemenea măsuri în vederea in-
tensificării acțiunii de propagan-
dă în rîndurile părinților și ele-
vilor. astfel îneît să se asigure o
bună frecvență a viitorilor elevi
ai clasei a IX-a încă din primele
zile de școală. în acest scop s-au
utilizat stațiile de radioficare, că-
minele culturale, discuțiile direc-
te cu părinții.
Spiritul de înaltă exigență care
se degajă din hotărîrile Congre-
sului al X-lea al partidului obligă
inspectoratele școlare județene
să-și sporească grija pentru re-
zolvarea operativă și competentă
a problemelor, astfel îneît anul
trecerii la învățămintul general
de 10 ani să însemne un succes,
atît sub raportul școlarizării ele-
vilor, cît și sub acela al bunei lor
pregătiri.,
PAGINA 3
Oaspeți de peste hotare despre
ÎNVĂTAMlNTUL
ROMÂNESC
Traducând în viață politica marxist-leninistă a partidului în domeniul învățămîn-
tului, școala românească a cucerit poziții tot mai înalte ca factor de cultură și izvor de civi-
lizație al întregului popor.
Numeroși pedagogi și profesori care ne-au vizitat țara sau au cunoscut, în cadrul
tunor întîlniri internaționale, realitățile învățămîntului nostru, au formulat aprecieri elo-
gioase în legătură cu dezvoltarea acestuia.
Declarațiile unor cunoscuți specialiști din învățămînt reprezintă, fără îndoială, măr-
turii grăitoare în acest sens.
r	-------~
La finala concursului
artiștilor amatori
Prof V. I. LEVIN
doctor în științe
fizico-matematice
Universitatea „V. I. Lenin"
din Moscova
Văzut prin prisma „producției"
celei mai reprezentative — parti-
cipantii la competițiile internațio-
nale școlare de matematică și
fizică, care în ultimii ani au ob-
ținut remarcabile succese în ca-
drul Olimpiadelor — invățămin.
tul științelor naturii în școala me-
die românească dovedește o o-
rientare modernă atît în conținut,
cît și în didactică. Formula adop-
tată pentru orientarea incă de
pe băncile liceului a elevilor
deosebit de dotați către discipli-
nele preferate prin intermediul
caselor speciale reprezintă una
dnpre cele mai actuale și mai
e&ăcnte soluții pedagogice''adop-
tate pe plan mondial.
Prof. ROȘA DEL CONTE.
Universitatea din Roma
Din observațiile mele, efectuate
pe parcursul unei cunoștințe de
mulți ani, reînnoite periodic, cu
învățămîntul românesc mi-am
putut da seama de creșterea sub-
stanțială a capacităților de cerce-
tare și investigație a corpului
didactic, a valorii lucrărilor ela-
borate de membrii acestuia.
La prestigiul numelor unor
oameni de știință, din rindurile
cadrelor didactice, care și-au cu-
cerit o largă reputație interna-
țională, vin să se adauge an de an
nume noi de tineri cercetători,
dovedind competență și impre-
sionante capacități creatoare.
Desigur, această îmbinare
strînsă cu cercetarea științifică
este menită să ridice competenta
științifică și eficiența învățămîn-
tului de toate gradele.
DE LA MINISTERUL iNVĂTĂMÎNTULUI
Ministerul Invățămintului a-
duce la cunoștința celor interesați
că profesorii învățătorii ți edu-
catoarele în funcție la data de 15
martie 1969 care nu au obțin-’,
definitivarea în învățămînt — fie
că au fost respinși de 3 ori la
acest examen, fie că din diferite
motive nu s-au prezentat la el
și eu pierdut astfel dreptul să-1
Dr. docent
MIECZYSAW CZYZYKOWKI,
Institutul politehnic
din Varșovia
Apreciez capacitățile organiza-
torice ale invățămintului româ-
nesc dovedite cu prilejul multi-
plelor și prestigioaselor manifes-
tări pedagogice organizate in țara
dumneavoastră. Legăturile stabi-
lite cu colegii din România ne-au
permis realizarea unui schimb
larg de opinii asupra unor pro-
bleme de interes comun privind
modernizarea invățămintului în
general, a invățămintului științe-
lor naturii în mod special. Cred
că avem deopotrivă de cîștigat,
întărind totodată legăturile intre
țările noastre în spiritul princi-
piilor internaționalismului so-
cialist
Prof. JEROME DAVIS,
conducătorul unui grup
de cadre didactice
care fac parte
din Seminarul profesorilor
americani pentru pace
Amintirea vizitei pe care am
făcut-o in România va rămine
profund gravată in inimile noas-
tre in primul rind datorită cinstei
ce ni s-a făcut de a fi primiți si
de a putea purta o convorbire •-
propiată cu președintele Consiliu-
lui de Stat al României.
Discuțiile noastre ia forurile de
învățămînt și la Uniunea Sindi-
catelor din iovățămint și cultură
ne-au format convingerea că in-
rătăminlul in țara dumneavoas-
tră se bucură de o rrijl m de o
atenție demebiiă ăia a—vf» e*o-
ducerii de stau
Ne-a impresionai ■■ and deo-
sebit respectul, considerația m
atenția de eare se bucură activi-
tatea profesorilor si învățătorilor,
condițiile de viată și de reergere
asigurate radi clor didactice.
ml dea— se vor putea pteie-ta.
in mod excepțional, ia sess'jii-*
de lichidare, organizată in arest
scop ia vacanța de pr.măvară a
elevilor din anal școlar 1ÎCC’.
înscrierile pentru această ie
siune urinează să se facă prin
direcțiunile școlilor, la inspecto-
ratele școlare județene, pînă ce:
mai tirziu la 30 septembrie 1?~.
Dr. CORDELIA NAVARRA,
președinta Comisiei
naționale pentru
UNESCO din Cuba
Vizitele pe care le-am între-
prins în diferite instituții de in-
vățămint, discuțiile purtate cu
specialiști din domeniul pedago-
giei și cu numeroase cadre di-
dactice din invățămintui de toate
gradele m-au convins că în Ro-
mânia socialistă s-a realizat un
salt extraordinar pe plan educa-
tiv. Din ceea ce am cunoscut în
România mi-am dat seama că
reușitele invățămintului se dato-
resc aplicării creatoare de către
întregul corp didactic a indica-
țiilor partidului, activității in-
structive de inaltă competență
pe care o desfășoară cadrele di-
dactice și atenției deosebite care
se acordă problemelor educării
tinerei generații Cred eă noile
măsuri adoptate in țara dv. in
domeniul învățămîntului și edu-
cației vă vor prilejui satisfacții
ți rezultate și mai mari in viitor.
Prof. dr. THOMEE VIDAR,
Institutul tehnic
din Goteborg, Suedia
Dotarea modernă asigurată
unor școli și institute superioare
de invătămint din România pe
eare am avut prilejul să le vizi-
tez dovedește că invățămintului
din țara dumneavoastră i se cre-
ează condiții mereu mai buae
pentru pregătirea tineretului. Este
de-a dreptul impresionantă vas-
titatea acțiunii de construire ■
-colilor pe tot cuprinsul României
— iaeepind cu impresionantele
edificii ale noii Politehnici din
București m termiaind cu școlile
cenerale din cele mai îndepărtate
sate ale LLru.
VLi tun de aceste Impresii 4e
om a! scobi, vei păstra m amin-
tire peisajele atît de pitorești si
»mate kămicia veselia espâ-
talitaiea oamenilor.
Lsșz--> țttlîre județene
- .-trești). după ve-
candida;fior
lamver	inspecțiile
ioeria..- estrele I «i II aie
anului și;	KA—1ÎC0.
•lîn-rd va desfășura,
după cregrams-e in vigoare pen-
t’-j ex;~zii ce definitivare in
In acest august istoric,
marcat de două evenimente
memorabile — Congresul
al X-lea al partidului șt
împlinirea unui pătrar de
veac de la eliberarea pa-
triei — peste 15 000 de artiști
amatori din toate colțurile
țării au venit in Capitală
pentru a se întrece în fi-
nala celui de al IX-lea con-
curs al formațiilor artistice
ce amatori de la orașe și
sate. Timp de zece zile, 450
de echipe au evoluat pe sce-
nele finalei, aducînd frumu-
sețea și obiceiurile locurilor
natale, dovedind talentul
artistic al poporului român,
împreună cu ceferiștii din
Cluj, constructorii de trac-
toare din Brașov, petroliștii
din Moroni și țăranii din
Stoicănești-Olt sau Chimi-
telnic-Mureș, și-au afirmat
posibilitățile multe formații
ale sindicatului din învăță-
mînt, numeroase cadre di-
dactice care au instruit și
au participat direct in coru-
rile sau echipele de dansuri
ale caselor de cultură san
căminelor culturale.
Din acest imens buchet vă
vom prezenta cîteva flori.
Corul sindicatului învăță-
mînt din Craiora care iși
aniversează 25 de ani dăru-
tți cîntecului, are un bogat
palmares: laureat pe țară
la cel de al VH-lea concurs,
numeroase turnee la orașe
și sate, concerte vocal-sim-
fonice susținute împreună
cu Filarmonica de Stat „Ol-
tenia'. La sensibila nuan-
țare în interpretarea pie-
selor, contribuie — alături
de dirijorul Alexandru
Racu — profesorii Constan-
tin Mișulescu, Ion lonescu,
soții Lidia și Valentin Ha-
raga, precum și decanii de
rîrstâ — pensionarii Petre
Greceanu, Berindei Petrovici
și Ion lordăchescu.
Un alt profesor, Victor
Carpis, directorul Școlii ge-
nerale de muzică din Giur-
giu, dirijează orchestra sim-
fonică ți colectivul de ope-
retă ale Casei municipale de
cultură. Modul în care a
prezentat pe scena finalei
opereta „Cine iubește și lasă"
ilustrează exigența artistică
cu care artiștii amatori
abordează arta. In, susținerea
aceleiași idei putem aminti și
orchestra de cameră a sindica-
tului învățămînt din Rm.
Vîlcea. Cei 25 de instrumen-
tiști au repertoriu variat ca în-
tindere, de la Corelli și Vival-
di, la Haendel, Brahms șt
Enescu.
Și orchestra sindicatului
învățămînt din Botoșani a
reușit să depășească cu suc-
ces dificultatea partiturilor
interpretate în concurs:
„Ciobănașul" de Paul Cons-
tantinescu și Simfonia a
VIH-a Neterminata (partea
l) de Schubert. Cu un re-
pertoriu festiv, tn semn de
omagiu adus sărbătorilor pe
care le trăiește astăzi între-
gul popor, s-a prezentat co-
rul de cameră al sindica-
tului învățămînt din Arad.
El a interpretat numai mu-
zică românească : „La sece-
riș” de Tiberiu Brediceanu
și „Partidul' de Vasile Po-
povici.
Zilele finalei au prilejuit
momente emoționante. Iată
unul dintre acestea. în cu-
lise, profesorul Ion Timuș,
dirijorul corului sindicatului
învățămint din Birlad, o
felicită pe profesoara Liese-
lotte Vîrnă, căreia în urmă
cu 10 ani i-a predat bagheta
corului din Huși
Am văzut pe scenă artiști
amatori animați de o nobilă
pasiune. Tînăra învățătoare
Mana Petrea a parcurs zil-
nic 18 km. din satul ei și
pînă la Bacău pentru ca să
nu lipsească de la repetițiile
formației corale din care
face parte.
Din Gura Motrului-Mehe-
dinți a venit tinărul învă-
țător Gheorghe Roșoga. Ba-
lada .Jiule. haiducule'. pe
care a interpretat-o, a cu-
les-o ca pe multe altele, de
la bătrînii satului.
Firește că mulți alți ar-
tiști amatori își merită lo-
cul în aceste rtnduri. Către
toți acești mari anonimi care
au dovedit în cîntec și joc
o clocotitoare voioșie, un
motivat optimism, către ei
se îndreaptă aplauzele
noastre.
A. CROITORU
INSTITUTUL POLITEHNIC-TIMIȘOm
ANUNȚĂ
scoaterea la concurs a următoarelor posturi 1
FACULTATEA DE MECANICA
— Profesor la catedra Rezistența materialelor, disciplina
Rezistența materialelor, poziția 1.
— Conferențiar la catedra Tehnologia construcțiilor de ma-
șini, disciplina Proiectarea dispozitivelor și disciplina
Construcția dispozitivelor, poziția 4.
— Conferențiar la catedra Material rulant, disciplina Trac-
țiunea și frînarea trenurilor și disciplina Exploatarea ma-
terialului rulant, poziția 5.
FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA
— Conferențiar la catedra Măsuri și centrale electrice, dis-
ciplina Partea electrică a centralei și stații; centrale și
stații electrice, poziția 3.
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
— Conferențiar la catedra Matematici II, disciplina Analiza
matematică și disciplina Geometrie analitică și diferen-
țială, poziția 3.
— Conferențiar la oatedra Mecanică teoretică, disciplina
Mecanică teoretică, poziția 2.
— Conferențiar la catedra Mecanică teoretică, disciplina
Mecanica și rezistența materialelor, poziția 3.
— Conferențiar la catedra Mecanică teoretică, disciplina
mecanică teoretică, poziția 4.
— Conferențiar la catedra Construcții metalice, disciplina
Rezistența materialelor și disciplina Teoria elasticității
poziția 6 .
FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLĂ
— Conferențiar la catedra Tractoare și automobile, disci-
plina Tehnologia reparării utilajului agricol, poziția 3 .
Candidații la concurs vor depune în termen de 30 zile de la
data publicării acestui anunț la Institutul politehnic Timi-
șoara, secretariatul rectoratului, b-dul 30 Decembrie nr. 2,
cererea de înscriere însoțită de actele prevăzute de Legea
nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica
Socialistă România, publicată In Buletinul Oficial, partea I,
nr. 33 din 15 martie 1969 și instrucțiunile Ministerului învă-
țămintului, nr. 84 539/1969.
Termenul de înscriere la concurs se socotește de la data
publicării concursului în Buletinul Oficial.
Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su-
perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau direc-
rului acesteia, înscrierea la concurs.
Concursul se va ține la sediul Institutului în termen de 3
luni de la data expirării termenului de înscriere la concurs.
Un vehicul de neînlocuit In cosmos : RACHETA.'
Un vehicul de neînlocuit pentru fiecare elev: „RACHETA
CUTEZĂTORILOR" !
Compartimentele rachetei: astronautica, cibernetică, elec-
tron: iă, biologie, modelism, foto, auto... De fapt, nici un do-
meniu al științei și tehnicii nu va fi ocolit de această ori-
ginaU rachetă !
de asemenea, in fiecare număr, rubricile i
galeria COSMONAUȚILOR (biografiile cuceritori-
lor cosmosului)
ORIZONT 2 000 (cele mai Îndrăznețe anticipații)
HRONICUL INAUNȚIILOR (o palpitantă istorie a
științei 1)
Alte rubrici permanente vor prezenta:
ULTIMELE NOUTĂȚI TEHNICO-ȘTIINȚIFICE
SFATURI PRACTICE
CONSTRUCȚII
MODELISM
Numeroase concursuri cu premii, printre care binecuno-
Kbtul ^HNITEHNICUS -.
Revista JACHETA CUTEZĂTORILOR ' apare lunar, în
24 de pagini togat ilustrate in culori cu prețul de 1,50 lei. De
vrzare la Uaie chioșcurile de difuzarea presei și debitele
OC.L. A- LanenL;.-se fac la oficiile poștale sau direct de
către factoni poștali.
DECI O NOUA PUBLICAȚIE
.RACHETA CUTEZĂTORILOR*
Cum să adunăm comoara toponimiei noastre
într-un articol precedent am
subliniat importanța pe care o are
culegerea totalității numelor de
așezări omenești, de ape, de forme
de relief, de păduri etc. din țara
noastră. Revenim în articolul de
față pentru a arăta cum trebuie
făcută această culegere.
In anul 1930, la Cluj, învățatul
nostru lingvist de reputație mon-
dială, Sextil Pușcariu — a cărui
amintire ne-a fost, recent, atît de
viu împrospătată prin tipărirea
postumă a volumului său Călare pe
două veacuri — în 1930, zic, Sextil
Pușcariu tipărea și trimitea prin
poștă unui mare număr de intelec-
tuali (cei mai mulți învățători de
la sate) un „Chestionar” intitulat
Nume de loc și nume de persoană,
prin care le solicita colaborarea
pentru întocmirea unei opere pa-
triotice de cea mai mare impor-
tanță : Dicționarul toponimic al
României, vechile noastre dicțio-
nare geografice pe județe sau pe
provincii istorice, mai mari sau mal
mici, fiind pe drept cuvînt consi-
derate ca necorespunzînd de mult
vremii.
Și iată cum începea acel „ches-
tionar“ (propriu-zis, începea ast-
fel „cuvîntul" lui Sextil Pușcariu
către cei cărora li se adresa) t
„Țara noastră întregită e una din-
tre cele mai frumoase și mai
bogate țări din lume. Dar, mai
mare decît frumusețea locurilor și
decît bogăția lanuriloe de grîu și
a comorilor ascunse în subsol este
frumusețea și bogăția sufletului
românesc, a limbii și a numelor
proprii de persoane și de locuri,
în care acest suflet se oglindește".
Și, mai departe: „Nu cunosc altă
limbă pe lume în care sâ se poată
exprima gindirea omenească atît
de armonios, atît de limpede și cu
mlădieri atît de fine, în care să
existe nume proprii atît de poe-
tice și de evocatoare, ca în limba
noastră (e vorba de aceleași nume
proprii de mai înainte : de oameni
și de locuri ; de locuri, adică geo-
grafice, adică așa-zisele toponime
— n.n.). Cu o condiție însă : să cu-
noaștem comoara de cuvinte, de
expresii de nume proprii geogra-
fice sau de persoane, pe care stră-
moșii noștri le-au lăsat și pe care
părinții noștri le-au desăvîrșit în
toate regiunile locuite de români-.
Ați reținui desigur, cuvintele „Nu
cunosc altă limbă pe lume, în
care...” Vorbind așa, nu înseamnă
de loc că Sextil Pușcariu spunea un
neadevăr, în sensul că el n-ar fi
avut de unde să știe că n-ar exista
nici „o altă limbă pe lume în care”
etc. La aceasta, trebuie să dăm
mai întîi, lămurirea că nu despre
chiar toate limbile pămîntului
nostru era vorba, ci numai despre
graiurile de mare cultură, cîte au
existat sau există din antichitate și
pînă azi, care acestea sînt și cele
mai frumoase din toate (sutele și
miile care au fost sau sînt), iar
graiurile acestea, cele mai frumoase
de azi și de totdeauna, acestea toa-
te îi erau cunoscute (nu că le-ar
fi vorbit pe toate, ci că nu îi erau
străine în gramatica, în lexicul, în
specificul ior multiplu) lui Sextil
Pușcariu.
Și acest om de mare cultură
lingvistică, care era Sextil Pușca-
riu. spunea, deci așa cum am vă-
zul că nu există, în nici o altă lim-
bă de cultură de pe lume, nume
geografice atît de ingenios con-
struite și atit de frumoase ca în
Limba Iul ca în limba noastră ro-
mânească. Dar să rămînem im-
presionați tn continuare să conchi-
dem că. cu toată aparența contra-
rie, cuvintele reproduse din Sextil
Pușcariu, ca și cuvintele noastre
despre ele, nu sini nu trebuie con-
siderate de superflue, odată ce in
ele tot despre comoara toponimiei
noastre este vorba. Să alăturăm,
înainte de a trece mal departe, cu-
vintele lui Sextil Pușcariu de ace-
lea pe care le-am reprodus în ar-
ticolul nostru precedent, rostite de
regretatul nostru lingvist, E. Pe-
trovicl într-o ședință de lucru din
1951 a Academiei și prin care eram
anunțați că, dată fiind valoarea do-
cumentară excepțională a toponi-
miei noastre pentru studiul limbii
și istoriei poporului român, pentru
studiul al însăși formării acestui
popor, institutele de lingvistică ale
Academiei și-au înscris în planu-
rile lor de activitate culegerea
exhaustivă a toponimiei de pe în-
treg cuprinsul țării noastre într-o
perioadă de timp cît mai scurtă,
pentru a se putea efectua, astfel,
după aceea, și studierea ei exhaus-
tivă.
Să reținem mai întîi constatarea
pe care trebuie s-o facem, cu tris-
tețe, că toponimia noastră încă n-a
fost „culeasă" sau, mai exact, că
încă n-a fost în întregime culeasă,
ceea ce, s-o spunem pe față, nu
constituie o laudă prea mare pen-
tru specialiștii noștri, adică pentru
lingviști, istorici, geografi și etno-
grafi. Dar să nu căutăm țapi ispă-
șitori și să trecem mai departe.
Scopurile ultime, finale, ale oa-
menilor de știință din cele patru
categorii științifice numite, diferă
de la unii la alții: geografii urmă-
resc să vadă, prin intermediul to-
ponimiei, cu ce ochi și cu ce înțe-
legere privește poporul român na-
tura înconjurătoare, să vadă șl Să
Înțeleagă raporturile între poporul
nostru și natura din juru-i pe du-
rata trecutului său istoric (ce inte-
resante sînt aceste raporturi, cînd
le știi descifra prin studiul topo-
nimiei 9; istoricii urmăresc țelu-
rile pe care le arăta Emil Petro-
vicl iar etnografii urmăresc și el
un scop propriu, prin studiul topo-
nimiei : să vadă și să înțeleagă fe-
lul propriu al unui popor de a in-
terpreta natura, felul lui de a des-
compune natura în piesele ei com-
ponente și a da nume acestor pie-
se, modul în care acest popor ie-
rarhizează și „pune ordine” în for-
mele sau fenomenele geografice în
cadrul cărora el își duce viața.
Toate acestea se pot obține, în-
tr-o măsură, de fiecare din cele
trei categorii de specialiști amin-
tite, fără ajutorul vreuneia din
celelalte. Am spus însă „îptr-o mă-
sură". Dar cu cît mai mult, mai
ușor și mai iute, într-o cît mai
mare măsură, adică, își vor putea
atinge scopul fiecare din cele trei
categorii de specialiști dacă fie-
care din ei își va uni cercetarea
cu a celorlalți doi șl mai ales, cu
a acelora pe care încă nu i-am nu-
mii adică cu cercetarea toponi-
mică a lingviștilor. In adevăr, nu a
greu de înțeles că numai după cer-
cetarea și aflarea și a originilor
lingvistice ale toponimiei dintr-o
regiune sau țară își vor putea a-
tinge cu adevărat, pînă la capăt,
scopurile, și specialiștii din cele-
lalte trei discipline toponimice. Am
spus : originile lingvustice ale to-
ponimiei. Și am spus așa, pentru
că mai sînt și alte origini ale topo-
nimelor. Una, în adevăr, e originea
lingvistică a unui toponim și alta,
originea lui ca atare, ca toponim.
Un exemplu : numele Bărăganului
nostru — spun lingviștii — își ara
originea într-un cuvînt pecenego-
cumanic, care însemna vînt puter-
nic, viscol. Aceasta, deci este ori-
ginea lingvistică a numelui de Bă-
răgan. Numai că Bărăganului nos-
tru nu i-au dat acest nume, nu
i-au zis așa pecenegii sau cumanii,
ci i l-au dat românii, luînd această
denumire de la sătucul Bărăgan
cel situat Ia 40—50 km est de
București și extinzîndu-1 asupra
cîmpiei care se întinde cît vezi cu
ochii dincolo (la est) de sătuc. Or,
aceasta e altceva decît originea
lingvistică a numelui de Bărăgan,
este originea lui etnică, așa că ori-
cît de curios ni s-ar părea, ade-
vărul sună astfel : numele de Bă-
răgan, pe care-1 poartă cea mai
mare cîmpie a României, a fost dat
acesteia nu de pecenegi sau de cu-
mani din a căror limbă comună
provine cuvintul care-i stă la bază,
ci i-a fost dat de români în modul
care văzurăm. Una, încă o dată, e
criginea lingvistică și alta, originea
toponimicului ca toponim.
De unde, sau care sînt sursele.
Izvoarele, zăcămintele de material
toponimic din care urmează să fie
extrasă, sau adunată toponimia (u-
nei regiuni, văi sau țări) la al că-
rei studiu vrem să pășim ? Iată
aceste zăcăminte : 1. dicționarele
geografice existente (cînd există),
2. hărțile topografice, 3. documen-
tele istorice, 4. terenul. Toate sint
prețioase, fiecare în felul său, fi-
indcă fiecare din ele ne furni-
zează material toponimic privind
regiunea geografică la studiul to-
ponimiei căreia am pășit. Din ele
toate, însă, cu mult sau de departe
cel mai prețios este zăcămîntul viu,
adică acela pe care îl culegi din
gura oamenilor, pe care-i „chestio-
nezi" în prezența „vie” și a fe-
nomenelor sau formelor geografice,
la care acele nume (pe care le cu-
legi) se referă. Singur terenul este,
cu alte cuvinte, instanță ultimă (cu
condiția, și aici ca funcționarii —
nepreveniți din administrațiile lo-
cale sau unii cărturari din neștiință
— să nu fi indus în eroare popu-
lația locală și să nu fi alterat pro-
nunția justă a unor nume vechi,
mai greu de pronunțat.
„Ancheta” sau cercetarea, în
forma ei cea mai recomandabilă,
este aceea „la teren", unde bineîn-
țeles este neapărat necesar să ai
și cu cine vorbi sau, mai exact,
pe cine întreba. Cu alte cuvinte, cel
care culege toponimia trebuie să
aibă și un însoțitor localnic (recru-
tat, foarte de dorit acest lucru, din-
tre foștii, sau și actualii, cînd nu
există foști, pădurari, pescari, vî-
nători, din localitatea de pe aria
căreia culegem toponimia). Care-i
folosul acestei însoțiri, pe care o
ai în persoana pădurarului, pesca-
rului sau a vînătorului respectiv ?
Pe harta regiunii muntoase de
la sud de satele mărginașe Jina
și Sugag, adică a teritoriului
Sebeș, cît timp curge acesta
prin munte, figurează, între alte
nume geografice interesante, și ur-
mătoarele : Curata, Curpatul și
Tortura. „Citind" harta, fiecare
din noi va pronunța : 1. Curata (cu
accent pe primul a, întreg numele
fiind socotit drept forma feminină
a adjectivului curât) ; apoi Curpă-
tul (accent pe a) și 3. Tortura (cu
accentul pe u, întreg numele fiind
pronunțat și, poate, și socotit, ca
nefiind altceva decît substantivul
tortură, adică chinuire). Iată, însă,
că această lectură de acasă a hăr-
ții se transformă pe teren în alt-
ceva : Acolo, Curata devine Acura-
ta (cu A înainte și cu accentul tre-
cut pe litera u), Curpatul devine
Ciirpătul, iar Tortura devine Tdr-
tura. Iată, deci, cum terenul, viața
ne divulgă erorile celor care au
ridicat harta la teren sau a celor
care au desenat-o și scris-o la masa
de lucru, indueîndu-ne pe toți în
eroare și mai ales punîndu-i pe
drumuri greșite pe lingviști, care
vor începe să judece : Cu Curata...
nici o dificultate : e vorba de o apă
curată ; cu Tortura... iarăși, nici
dificultatem, numai cu... Curpatul
să vedem ce facem ? (care Curpatul
săracu’ de el ! e oricum mai ușor
de ghicit ce poate fi, decît nebănui-
tul Curpatul).	«
Prin aceasta cred că am scos în
evidență grija pe care culegătorii
toponimiei vor trebui să o aibă
atunci cînd trec la acțiune.
Dr. docent ION CONEĂ
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul । Combinatul Poligrafic Casa Scînteii
40.132