Proletari din toate țările, uniți-vă i GAZETA INVATAM1NTULUI ■■I Anul XXI-Nr. 1005 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 15 august 1969 4 pagini 25 bani Esențială este acum mica politică și organizatorică pentru traducerea in viață a programului pe care l-am adoptat. Din Cuvântarea de încheiere a Congresului, rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU AL) LEA CONGRES AL PARTIDULUI CALEA SIGURA Congresul al X-lea a ales A PROGRESULUI PATRIEI ca secretar general al P.C.R. Eveniment care și-a înscris numele în glori- oasa și bogata istorie a poporului, Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a consti- tuit momentul înălțător al unui bilanț rodnic, al unei lucide șl cuprinzătoare retrospective a drumului parcurs și, in același timp, al unei cutezătoare prospectări în viitor, al elaborării unui minuțios și mobilizator program destinat să confere noi străluciri zilei de mîine a patriei, să asigure străbaterea unei noi și importante etape în complexa operă de edificare socialistă, să apropie țara de viitorul de aur năzuit de ome- nire — comunismul. Forum al responsabilității supreme a partidului, £ națiunii noastre socia- liste, Congresul al X-lea a consacrat, intr-un consens unanim, însemnătatea istorică a perioa- dei care a trecut de la cel de-al IX-lea Congres, consecințele ei incalculabile în orientarea mersu- lui vieții sociale către făgașul generos al ma- rilor realizări materiale, al descătușării energi- ilor umane, al împlinirilor în climatul unui tot mai pregnant democratism, al opțiunii generale a națiunii pentru socialism, pentru politica crea- toare, marxist-leninistă a partidului. Prin impli- cațiile sale în destinul socialismului din Româ- nia, prin procesele social-politice calitative pe care le-a însumat în perspectiva relevantă a vii- torului, Congresul al X-lea va fi unul din cele mai remarcabile capitole ale existenței Partidu- lui Comunist Român. Mii de fire nevăzute au legat timp de 7 zile tot cuprinsul țării cu sala unde s-au desfășurat lucrările Congresului, întreg poporul a trăit efervescența acestui mare eveniment din viața partidului, a statului, a țării. Interesul cu care oamenii muncii au urmărit lucrările Congresu- lui este absolut firesc, pentru că aici s-au dez- bătut problemele stringente ale economiei, ideo- logiei, învățămîntului, științei, artei, culturii — într-un cuvînt, problemele de vitală importanță pentru prezentul și pentru viitorul națiunii noas- tre socialiste. In centrul atenției tuturor au stat Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, sinteză de înaltă ținută științifică, marxist-leninistă, a drumului parcurs de Româ- nia pe calea edificării societății socialiste mul- tilateral dezvoltate și a perspectivelor mărețe ce se deschid în fața poporului român, precum și a liniilor directoare ale dezvoltării economico-so- ciale în deceniul următor. Aprobarea acestor documente de excepțională însemnătate teore- tică și practică de către înaltul sfat al comu- niștilor din România a însuflețit întreaga na- țiune. Aceasta arată că întregul popor este con- vins că, așa cum se arată în Raport, „Congre- sul al X-lea va intra în istoria patriei ca un mo- ment ce marchează ridicarea pe o treaptă nouă, calitativ superioară, a operei de edificare a so- cietății socialiste* și este botârit să facă torul pentru transpunerea in viață a progruizlgi m- suflețitor adoptat de Congres. Expresie a marxism-lenuuiniBJm creatorr, a- dincă secțiune transversală a realităților noas- tre actuale, dovadă a impresionantei pateri de cunoaștere a partidului, expozeu de multă Unită politică și filozofică ee angajează întreaga na- țiune, documentele Congresului al X-lea tra- sează jaloanele politicii generale de construire a socialismului în anii viitori. Obiectivul funda- mental îl constituie lărgirea și perfecționarea continuă a bazei tehnico-materiale a țării, fân- rirea societății socialiste multilateral dezvol- tate. Lucrările Congresului s-au caracterizat prin înaltul spirit de răspundere eu care au fost abor- date problemele de bază ale societății noastre, prin grija profundă față de interesele partidului și poporului, față de cauza socialismului. Cu prin- cipialitate și fermitate Congțesul a scos la iveală lipsurile care mai dăinuie in muncă, a marcat ho- tărîrea nestrămutată a comuniștilor și a întregu- lui popor de a le lichida. Congresul a pus în centrul politicii economice a partidului continuarea consecventă și în ritm susținut a industrializării țării — temelia pro- gresului general al societății, a creșterii bună- stării poporului — pe baza cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane. In același timp, se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă multilaterală a agriculturii, sporind contribuția acestei importante ramuri Ia dez- voltarea potențialului nostru economic, la sa- tisfacerea multiplelor nevoi ale societății, la mersul înainte al construcției socialismului in România. In Congres s-a subliniat pregnant că politica de dezvoltare a acumulărilor este e condiție esențială a întăririi bazei tehnico-ma- teriale a societății românești contemporane, a înfloririi multilaterale a patriei. Totodată a fost pus în evidență faptul că partidul și statul nos- tru vor promova larg politica de colaborare și cooperare economică și tehnico-științifică cu ță- rile socialiste și cu celelalte țări ale lumii, por- nind de la considerentul că aceasta slujește nu numai progresului țării noastre, intereselor civi- lizației generale, ci și cauzei înțelegerii și co- laborării între popoare, păcii și securității inter- naționale. Un capitol important în documentele Congre- sului îl constituie vasta problematică privind pregătirea cadrelor, dezvoltarea învățămîntului și științei corespunzător exigențelor în continuă creștere ale societății socialiste. In lucrările Congresului s-a relevat pregnant că Directivele CoBÎtetatui Central si Legea mvălămÎDtuiati — adaptate uai trecut — asigură, iatr-a euu- eepție oitxră. arieatarea și cadrai de moderni- zare a șrarii pe o lungă perioadă de timp. Esen- țiale rial ac^m activitatea pcactieă. premptitu- dxaea și cfh h oța iodeptinirii sarrinilor prevă- rate. Făeind m, amplu bQaaț al marilor înfăptuiri pi ii iad creșterea aivelnlui de trai al oamenilor muncii. C—grr i al a arătat că îmbunătățirea con- dițiilor de viață ale poporului, creșterea gradu- lui de civiltzație. de bunăstare * națiunii noas- tre este țelul upm al potitiru partidului, ra- țiunea întregii sale activități, obiectivul centra] *1 construcției mrialiiimuluL Doeumebtele furwmuhii mprena al comuniști- lor din România adac preesxări de înaltă valoare teoretică șl practică privind rolul statului în etapa aetuală a edificării socialismului în țara noastră Congresul s-a ocupat de înflorirea na- țiunii socialiste. de dezvoltarea forței și coeziunii ei. Seoțînd în evidență că una din ma- rile infiptuiri ale acioduirii noastre socialiste este rezolvarea in spiritul marxism-leninismu- iui a problemei na ți. oale, crearea condițiilor pentru afirmarea multilaterală a tuturor cetă- țenilor, fără deosebire de naționalitate, tovarășul Nicolae Ceaușesca a reliefat în Raportul prezen- tat Congresului faptul eâ munca și creația co- mună ■ tuturor cetăieailor — români, maghiari, germani, saa de alte naționalități — strins uniți sub conducerea partidului, duc la unirea tot mai strinsă a poporului român și a naționalită- ților conlocuitoare ia eadru! marii familii a României socialiste. O deosebită însemnătate teoretică și practic- politieă are fundamentarea rolului Partidului Comunist Român ca forță politică conducătoare a națiunii noastre socialiste. Așa cum a arătat tovarășul Nicolpe Ceaușescu, „partidul comunist îndeplinește rolul de centru al întregului nostru sistem social" Izvorul forței și capacității de acțiune a partidului îl constituie unitatea de mo- nolit a tuturor comuniștilor în jurul Comitetului Central, condiție de eea mai mare importanță pentru exercitarea ca succes a rolului său diri- guitor în societate, pentru înaintarea pe calea socialismului, pentru trăinicia orinduirii noastre. Activitatea ideologici-educativă a partidului pentru ridicarea conștiinței socialiste și a nive- lului de cultură al maselor a format, de ase- menea, obiectul unei ample analize în cadrul (Continuare în pag. 4-a) pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Intr-o atmosferă de puternic entuziasm și intr-o deplina unani- mitate, in spiritul pro* punerii făcute de toate conferințele organizații- lor județene de partid, de toate organizațiile partidului, insușindu-și concluziile adoptate de toate secțiunile Congre- sului, exprimind voința fierbinte a tuturor co- muniștilor și a întregului popor, Congresul a ales în înalta funcție de secretar general al Partidului Comunist Român pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, fiul cel mai iubit al poporului român. ȘEDINȚA PLENARA A COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. Comitetul Central al Partidului Comunist Român ales de cel de-al X-lea Congres s-a întrunit în prima ședință plenară la sediul Comitetului Central marți la amiază. Lucrările plenarei au fost conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. La deschiderea ședinței, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a pronus să fie aleasă o comisie care să facă propuneri privind componența Comitetului Executiv, a Prezidiului Permanent și a Secretariatului Comitetului Central. In unanimitate plenara a ales Comisia formată din tova- rășii NICOLAE CEAUȘESCU, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Alexandru Sencovici. După deliberările comisiei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a swnus sure aprobare plenarei propunerea ca din Comitetul Exe- cutiv să facă parte 21 membri și 11 supleanți, din Prezidiul Permanent 9 membri, iar Secretariatul să fie format din 7 membri. Puse la vot, aceste propuneri au fost adoptate în unani- mitate. Au fost supuse apoi votului propunerile nominale prezen- tate de Comisie pentru Comitetul Executiv, Prezidiul Permanent și Secretariatul C.C. al P.C.R. Toate propunerile au fost votate în unanimitate. Au fost aleși tovarășii: MEMBRII COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. NICOLAE CEAUȘESCU Ion Gheorghe Maurer Maxim Berghianu Emil Bodnăraș FI ori an Dănătache Constantin Drăgan Emil Drăgănescu Janos Fazekas Petre Lupu Manea Mănescu Paul Niculescu-Mizil Gheorghe Pană Dumitru Petrescu Dumitru Popescu Gheorghe Rădulescu Leonte Răutu Gheorghe Stoica Virgil Trofin Ilie Verdeț Vasile Vîlcu Ștefan Voitec MEMBRU SUPLEANTI AI COMITETULUI EXECUTIV losif Banc Petre Blajovicl Miu Dobrescu Aurel Duca Mihai Gere Ion Iliescu Ion loniță Carol Kiraly Vasile Patilineț Dumitru Popa MEMBRII PREZIDIULUI PERMANENT SECRETARIATUL COMITETULUI CENTRAL I NICOLAE CEAUȘESCU Ion Gheorghe Maurer Emil Bodnaraș Paul Niculescu-Mizil Gheorghe Pană Dumitru Petrescu Gheorghe Rădulescu Virgil Trofin Die Verdeț NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al partidului Mihai Gere Paul Niculescu-Mizil Gheorghe Pană Vasile Patilineț Dumitru Popescu Virgil Trofin — secretari j Plenara a desemnat, de asemenea, Colegiul Central de Par, toarea componență : tovarășii Mihai Dalea. președinte, Simion președinte; Dumitru Ivanovici, Ion Gluvacov. Andrei Cervenț Duduman, Gheorghe lonescu, Ion Medrea, Alexandru Senei In aceeași zi a avut loc ședința de constituire a Comici Revizie Președinte a fost ales tovaiășul Chivu Stoica, iar vice yarâșul Emil Popa. LUCRĂRILE CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R. - Din cuvîntările rostite la Secțiunea pentru pregătirea forței de munca, a cadrelor, învățămînt și știință Cuvintarea tovarășului GEORGE BĂRĂNESCU, delegat al organizației de partid a municipiului București Pășind la această tribună, a spus în cuvîntul său to- varășul GEORGE BARA- NESCU, rectorul Institutu- lui politehnic București, delegat al organizației de partid a municipiului Bucu- rești, mă simt profund onorat să dau glas simțămintelor celor pe care am cinstea de a-i re- prezenta, simțăminte de ad- mirație și devotament pentru cel ce întruchipează cele mai scumpe aspirații și idealuri ale poporului român, pentru cel sub îndrumarea căruia se fău- rește o lume nouă și lumi- noasă pe acest pămînt, pentru Partidul Comunist Român. Mi-a fost încredințat din par- tea comuniștilor pe care-i re- prezint, cadre didactice și stu- denti, mandat de entuziastă a- deziune la politica partidului, politică ce grăiește cu tăria faptelor împlinite despre înalta competență a partidului, des- pre munca lui fără preget pusă în slujba intereselor poporului. Mi-a fost încredințat mandatul de a susține din toată inima a- legerea în funcția de secretar general al partidului pe cel ce și-a dedicat partidului întreaga ființă, întreaga viață, pe emi- nentul om de stat și vajnicul luptător pentru libertate, dreptate și progres, pe iu- bitul nostru tovarăș Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la rolul și sar- cinile celor ce îndeplinesc funcții în activitatea științi- fică, în învățămînt și pregăti- rea cadrelor, vorbitorul a sub- liniat că înfăptuirea programu- lui cuprins în proiectul de Di- rective cere muncă încordată Cuvintarea tovarășei CLOTILDA CONSTANTINESCU, delegată a organizației județene de partid Buzău Luînd cuvîntul în numele celor peste 4 600 de cadre di- dactice care activează în cele 798 de școii din județul Bu- zău și în care învață peste 110 000 elevi, tovarășa profe- soară CLOTILDA CON- STANTINESCU a mențio- nat importantele măsuri a- doptate de partid în răs- timpul de la Congresul al IX-lea privind mai buna or- ganizare a învățămîntului. Di- rectivele C. C. al P. C. R.. urmate de adoptarea noii Legi a învățămîntuluL au dat școlii românești criterii științifice de organizare, ale căror rezultate se relevă de pe acum. Analiza pe care cadre- le didactice de la Liceul M. Eminescu din Buzău, au fă- cut-o după examenele de ba- calaureat din această vară, a confirmat justețea trecerii ia învățămîntul liceal de 12 ani. Analizele au relevat în același timp necesitatea re- studierii unor programe, a in- troducerii unor materii noi în perioada de studiu sau la e- xamene. Vorbitoarea s-a refe- rit, de asemenea, la o proble- mă pe care o socotește de mare actualitate — preprofe- sionalizarea făcînd propune- rea ca în localitățile cu mai multe școli generale profilul acestora pentru clasele a IX-a și a X-a să fie diferit, oferind elemente de pregătire în do- meniile în care ar urma să se specializeze elevul după absolvire (lăcătușerie, croito- rie, țesătorie. artizanat, steno- dactilografie, menaj etc.). Re- prezentanta organizației ju- dețene de partid Buzău a con- siderat, de asemenea că este necesară o mai bună studiere a echilibrului care trebuie să existe între activitățile școla- re propriu-zise ale elevilor și activitățile lor extrașcolare. Faptul că uneori chiar în perioadele de vîrf ale activi- tății lor, elevii sînt simultan solicitați la alte activități, duce la diminuarea eficienței educative a acțiunilor la care sînt chemați, slăbind în a- celași timp puterea lor de re- ceptivitate și de asimilare a unoștințelor predate. Soco- Cuvintarea ȘTEFAN său, tovarășul CD, rectorul Uni- eș Bolyai" din t că prin Legea a învătămîntu- tutul de organi- tovarășului PASCU egat al organizației județene de partid Cluj și devotată, cere tot mai multă știință, tot mai adîncă price- pere. în realizarea acestui de- ziderat, școala — mai ales cea superioară — are de soluționat ample probleme, sarcina ei pri- mordială fiind de a asigura specialiștii necesari economiei. Este necesar, pentru aceasta, să se realizeze fuziunea activi- tății didactice cu activitatea științifică, singura în măsură să asigure atît transmiterea cu- noștințelor de care are nevoie specialistul, cît și instruirea sistematică și competentă a a- cestuia în arta descoperirii și a creației științifice, tehnice, în critica adusă de către tova- rășul Nicolae Ceaușescu unor laturi ale cercetării științifice, a menționat vorbitorul, se gă- sesc îndemnuri la reflecție deopotrivă și pentru învăță- mîntul superior, unde există numeroase posibilități de utili- zare integrală, in folosul socie- tății, a potențialului științific existent, pentru înlăturarea ac- tivităților formale, pentru ridi- carea caracterului și valorii a- plicative a lucrărilor de cerce- tare în cadrul catedrelor, al cercurilor științifice studen- țești. Vorbitorul a criticat cu acest prilej formalismul activi- tății unor cadre didactice in munca de cercetare, graba ce a obține publicarea unor lu- crări superficiale etc. Este ne- cesar totodată ca in scopul Îm- bunătățirii activității de cerce- tare din eadru! institutelor de învățămînt super::* să se sta- bilească legături mai buze, permanente, intre catedre și întreprinderi. necesar, a goii vor- bitoarea. ca Ministerul în- vățămintuluu CC ac U.T.C- Consiliul Național ai Orgata- zâpe: și Ccnsdiui Național pentru Educație Fi- zică și Socrt s4 coiabereze pentru elaborarea ta a unui calendar al tuturor ac- t:vită:.!-r dm afara orelor de curs ș: care sâ fie respectat cu strictețe ta toate uc.tâțje școlare îndeplinirea eu s-ceces a sarciniior ce mir. persoca > Iui didactic. îndeosebi d~ lo- calitățile rurale. ridici te con- tinuare problema stab?:tâta învățătcrtlor și profesorilor, legarea acesaxa ce sat. conti- nuarea unor tradiții valoroase ale slujitorilor scoții, care s-au dedicat, chiar <: ir. alte perioade, mai grele. —sluta: nobile d întotdeauna a educa- tor ii or. In acest sens. vorbitoarea bui să se facă mai consiliile populare să acor- gurarea unor condiții ce via- nou repartizate să se integre- ze definit? sau centru o pe- rioadă îndelungată in viața localității respective. Susținînd în numele educa- toarelor, învățătorilor și pro- fesorilor din județul Buzău realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, în funcția de se- cretar general al partidului, a spus în încheierea cuvîntului său tovarășa Clotilda Con- stantinescu. promitem să răs- pundem grijii permanente pe care ne-o poartă partidul printr-o și mai atentă preocu- pare pentru continua pregă- tire ideologică și profesiona- lă, prin intensificarea activi- tății de cercetare psihopeda- gogică, printr-o mai strînsă conlucrare cu organizațiile de tineret pentru a face ca școala să-și poată îndeplini marea sa misiune, informativă și for- mativă, devenind astfel în și mai mare măsură un focar al ideilor înaintate ale epocii noastre. zare a corpului didactic, acti- vitatea în institutele de învă- țămînt superior s-a îmbună- tățit. Pe baza lărgirii atribu- țiilor, institutele de învă- țămînt superior și-au pu- tut desfășura activitatea po- trivit cu nevoile generale ale țării și în conformitate cu particularitățile sau structura lor. în fața Senatului Univer- sității „Babeș Bolyai" a stat, de pildă, de la începutul acti- vității sale, necesitatea găsirii acelor căi care să deschidă cadrelor tinere, talentate po- sibilitatea afirmării lor didac- tice și științifice S^au obți- nut unele rezultate meritorii. Rămînem încă deficitari, a continuat vorbitorul, la capi- tolul îmbunătățirea programe- lor de învățămînt. Ia punerea lor de acord cu planurile de învățămînt Este de datoria Ministerului învățămîntului să convoace pe cei mal autorizați specialiști din toate domeniile la o consfătuire care să anali- zeze aceste obligații ale învă- țămintului superior și să pro- pună măsurile necesare. în deplin acord șl cooperare Tn legătură cu cercetarea didac- tică și aplicarea ei in p-oduc- ție. vorbitorul a susținut nece- sitatea ca In vederea contrac- telor care se încheie ministe- rele sâ aducă la cunoștința colectivelor de cercetare ne- voile lor. Este necesară, de a- semenea. o colaborare intre centrele de cercetare pentru a se putea obține rezultatele scontate de industrie pe în- treaga economie O problemă de primă im- portant care a stat in aten- ția vcmttprolui este aceea a instruirii și educării studen- ților. Instrutree și edecaree. a spus de statui organiza: -;i yuoețene Ctay sint două fe:e ale unei unice oroclene. Nu se pot despărp fiindcă nimic nu e mai crtănic si indedt-oc- UbU legat : instruirea include Cuvintarea tovarășului TRAIAN ȘTEFĂNESCU, delegat al organizației de partid a municipiului București Exprim taxi aoeztusea depli- nă a Kixientim : patriei noas- tre față de taireaga politici a partiduim si stătuta? față de Tezele si proiectul Directavetac ce ara fost P-rrae dezbaterii in- treguiui nostru nnoor terară- FJ1 TKAIAN ȘTEEÂNESCU. președinte al U-ASH. a ară- tat in jegă-cră ea propunerea ea 11 Târâșul Nicoiae Ceapsesea să fie reales in funcția de se- cretar general al Pamtautai Comunist Român. ci stz>3ent.- m-ea și-a spus deja curtatul. Este suficient sâ reamintesc. a subliniat met.turul ti una dintre Ite care s-au scandat cel ut nes ia recen- ta Coafertntă Saitmalâ a U.ASR. a fost: .Ceaușescu ș: smAeriții*. Dutd om este rcaoseoL a re^târcaî Traian SÎ CUră ttm S-a ■isai 9 te feMriM0te al- tor tovarăș: cxre reprrxntâ te vită-,-nul 7 > P -au rreat ca școala <^i-tri șute—tara să «e poată de-r. . lta =Mb tc-î- ie ssoecte e. As vres să mintese că DirectiveJe crini de al X-lea Congres eridea- țiază problemei esențiale ale invăți-ntatulu: îa condiții- le in care p« oble—ele seoîH de mare interes s: de —are frâmintare ;n ?—.es ccr.țem- porană. Sint eunoscute rezul- tatele Gh'imxe ta ’zrma apli- cării Directivetor Comitetului Central și ale Legii tavătă- mir.tuiui. în acest sens, vorbi- torul a ținut să evidențieze faptul că dezvoltarea scolii ro- mânești trebuie concepută ca un proces deosebit de vast și complex. Prin acest proces, noi înțe- legem. de asemenea, preocu- parea permanentă ce va tre- bui să o avem în acest dome- niu. In acest sens, după păre- rea mea, a spus vorbitorul, au fost juste criticile aduse în Congres neajunsurilor din munca celor care lucrăm în învățămîntul superior. în continuare, președintele U.ASJU s-a preocupat de mă- surile rezultate din aplicarea Directivelor Comitetului Cen- trai și a Legii învățămîntului între care pe prim plan se în- scrie problema conținutului predării. Aliniindu-se părerii unor vorbitori dinaintea sa. Cuvintarea tovarășului CONSTANTIN DRĂGAN, delegat al organizației judefene de partid Corj „Imaginea impresionantă a României de astăzi aflată în pragul aniversării celui mai luminos sfert de veac din isto- ria națiunii noastre, a spus în cuvîntul său tovarășul CON- STANTIN DRĂGAN, prim- vicepreședinte al C.C. al o mare parte de educație, după cum educația inclu- de o mare parte de in- struire. Instruirea și educarea se fac în primul rînd în pro- cesul de învățămînt propriu zis. De aceea ne-am îngrijit ca acesta să se îmbogățească în conținutul său. După Conferința Națională a cadrelor didactice, cînd re- prezentanții corpului profeso- ral din toată țara au dezbătut cu profunzime și răspundere problema scolii, sub toate as- pectele sale, mai ales cînd în finalul acestei conferințe to- varășul Nicolae Ceaușescu, într-o cuvîntare analitică și pătrunzătoare, a înfățișat toa- te aspectele învățămîntului, cu rezultate, cu neajunsuri, și a trasat drumul de dezvoltare a învățămîntului nostru, ne-am reconsiderat practica în problemele de învățămînt. îndeplinirea în perioada care urmează a obiectivelor, puse ia fața școlii, a men- ționat rectorul universității clujene, este ușurată de documentele partidului nos- tru și mai ales de cele care stau la baza Congresului al X-lea. de Tezele Congresului, ce Directivele fixate. discuta- te și care vor fi aprobate, de Raoortul analitic, adine, cu- prinzător. pe care secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ni l-a înfățișat tuturor. Sint documente de valoare proera- mati'ă. dar sînt în același timp ticcumente care ajută la con- schdarea muncii ptactice a fiecăruia dintre cetățenii țării noastre, in oricare domeniu de activitate ne-am desfășura munca. m-.-ari _l ~triat Ștefânescu a Kabteuat oerevrtxtr. vrrtfrl- r.: ne .nvă'ămm: ta r sper-. tr .rerrițeie nracrice «te outățftor eeodartiv». C®- s'.nnl U_*_5. R. a scoda* dacă fîr- 3 rjseî 5-r f.xrm cc-- I m. că m reai-tate : : se iriim. zii asa Tretcte > ■ U -âicatde-e-a Its didattif in predarea eie- zoestekr act. La fel de impor- tml pentru ounul mm al ta viu--ta tul oi supemer este c a. re bria regSîmentăr-.lor sâ se serios re-.trj a se ăefm: roiul țrîi-.tar" =?.fwrs:ure in ucm Mtasreml învătă- ca .nsttație centrală. -. care au rămas : - -â crre->-?tne nerezolvate .rrerirea șutațifică :n învă- tăm•.-• 'jrer--. jtirzarea - :t f.bănești, rondu- oerea taxirimarea lașelor de :-citari, a riuburiior stu- rerir-ri o mai bună regle- tTrta-s a normelor de pro- - . i-t și re examinare etc.). Verb;—cu! a insistat pentru o cor-re a ex zenteior ta apli- carea -âsunior stabilite, și a - n ea foame utilă o con- sterare privind practica pro- f-^ictslâ a studenților, la care să partiiioe toate forurile și organismele interesate. Referi r.du-se la activitatea desfășurată de, organizațiile studențești in scopul mai bu- nei mobilizări a acestora la însușirea cunoștințelor pre- date. la organizarea activită- ții de ansamblu in institute și facultăți, ca și a activității lor cuitural-distractive, tovarășul Traian Ștefănescu a mențio- nat că acțiunile întreprinse de U.A5.R. au căutat să-și contureze un cadru unic, sta- bil. formele și metodele cele mai bune fiind generalizate cu ocazia taberelor studen- țești. Noi pornim de la prin- cipiul că toate problemele privind învățămîntul repre- zintă obligații firești ale U.A5.R.-ului. Din acest punct de vedere se poate spune că în ultima perioadă activitatea studenților a fost încununată de succese și sîntem convinși că în noul an universitar vom desfășura activități mai mul- te, mai bine organizate în in- stitute și facultăți. U.G.S.R.. delegat al organiza- ției județene de partid Gorj, coordonatele mărețului pro- gram de progres social — în- fățișată în Raportul Comitetu- lui Central, prezentat de to- varășul Nicolae Ceaușescu. di- mensionează la scara contem- poraneității viitorul nostru so- cialist, deschide în fața po- porului român însuflețitoara perspective de prosperitate. înfăptuirea programului ini- țiat de partid, a menționat în continuare vorbitorul, va în- semna noi pași înainte pe dru- mul făuririi unei economii su- perioare. moderne și eficiente în măsură să asigure satisfa- cerea tot mai deplină a cerin- țelor materiale și spirituale ale colectivități' Pentru aceasta, partidul pune și în viitor în centrul activității sale dezvoltarea u- nei industrii puternice mo- dern structurată și înzestrată, răspunzînd cerințelor revolu- ției tehnico-științifice contem- porane. care să asigure o înal- tă productivitate a muncii so- ciale. Avînd în vedere rolul hotă- rîtor al forței de muncă ca principală forță de producție a societăți? vorbitorul s-a oprit. în continuare, asupra citorva aspecte ale utilizării și perfecționării ei, menționînd că această problemă constituie una din preocupările princi- pale ale sindicatelor. In pro- cesul industrializării socialiste concomitent cu creșterea nu- merică a forței de muncă, au avut loc mutații structurale In cadrul acesteia, însoțite de un substanțial spor al calității e? s-2 înregistrat nu numai un amnlu proces de mobilita- te soațială și profesională ci și unul de ridicare a califică- rii orofesionale. Referindu-ne numai la muncitori constatăm că numărul celor calificați re- prezintă azi 81.6 la sută din tctriul celor existenți în eco- nomie. Cu toate rezultatele obținute fa pregătirea cadrelor de muncitori calificat? în acest domeniu se mai înregistrează zmetăt? rămîneri în urmă. Anațiza structurii forței de muncă ia categoria muncitori calificați și in special nivelul lor ce pregătire profesională, arată cl o bună parte au o pregătire sub cerințele minime aie meseriei pe care o prac- :.câ si a progresului tehnic existent in economia naționa- lă. Această stiuație este gene- rală de faptul că o mare parte din muncitori a i obținut cali- ficarea prin cursuri de scurtă durată, sau practică ia locui ce muncă, unde și-au însusi: doar cîteva elemente ale oe ser-.ei. De aceea. »e impune ca c nliterele. coedorerUe între- pr.znerHac să organ-iezs> cursuri «e ridicarea eaîifteărti pentru muncitori t: șederea ccmcletăril cunoștințelor teo- retice ți —actice sperifire fie- cărei meseni? iar la orro:- varea t* categorii superioare de salarizare să se Ură cont de frecventarea cursurilor si ce nis-eiui ce cunoștințe «cu- mulate. Liosa unor planor-, de pers- pectivă la nivelai fiecărei ra- muri privând formarea cadre- lor. corelat cu nevniie reare ale dezvoltării producției, a făcut ca la unele profesii să apară un excedent de munci- tori calificați în tmp ce in altele (strungari, tumăte-ri. matrițeri etc.l continuă să existe unele lipsuri. Aceasta este una din cauzele care determină întreprinderile să folosească mijloace diferite, uneori chiar nelegale pentru a-și asigura necesarul de lucrători calificați din alte unități, generând o nedorică fluctuație. în același timp, a menționat vorbitorul, se cons'ată și lipsa de interes și atracție îndeosebi în rîndul tinerilor față de li- nele meserii ca mineri, forjor? turnători etc. Acest fapt tre- buie să rețină atenția in mod deosebit Ministerele și cele- lalte organe centrale vor tre- bui să găsească mijloace de popularizare cointeresare și alte forme de stimulare care să orienteze tineretul spre a- ceste profesii. în scopul înfăptuirii preve- derilor Directivelor Congresu- lui al X-lea cu privire la cali- ficarea muncitorilor, tovarășul Constantin Drăgan și-a expri- mat opinia că este necesar ca pe perioada 1971—1975 pregă- tirea muncitorilor în meserii complexe și în primul rînd a tineretului, să se facă prin școlile profesionale și mai ales prin ucenicie la locul de mun- că, Cursurile de scurtă du- rată organizate în întreprin- deri să fie folosite în principal pentru calificarea muncitori- lor adulți. îndeosebi a celor atrași din mediul rural care urmează a fi folosiți în mese- rii simple din construcții ?i unitățile agricole, cît și a for- ței de muncă feminine dispo- nibile ce va fi utilizată în in- dustria ușoară, alimentară etc. pentru operațiuni simple, sau iucru la bandă. Crearea unor noi ramuri și subramuri ale industriei, dez- voltarea rapidă a tehnicii, di- versificarea producției, creș- terea gradului de automati- zare cer ca în viitor forța de muncă să fie calificată pe profile mai largi să se reali- zeze o policalificare care să permită o mobilitate și o ca- pacitate mai mare a acesteia de adaptare la cerințele pro- ceselor de producție. Spre exemplu, la șantierele navale procesul tehnologic reclamă în anumite etape un număr mare de sudori, urmează apoi o pe- rioadă în care lucrările de su- dură se execută pe o scară mai redusă. Situații similare se întilnesc la majoritatea în- treprinderilor în sectoarele de întreținere, iar la I A.S. și I.M.A. în sectoarele mecanice, în asemenea cazuri, pregătirea într-o a doua meserie asigură o folosire mai rațională a potențialului uman și conti- nuitate în activitatea cadrelor pe întreg parcursul anului în aceeași unitate. înfăptuirea amplului pro- gram de investiții prevăzut în Directive a spus în continuare tovarășul Constantin Drăgan, va spori considerabil potenția- lul economic al țări? Conco- mitent cu realizarea noilor o- biective Industriale, vor fi create noi locuri de muncă. Pregătirea din timp a cadrelor necesare care să asigure pu- nerea în funcțiune a investi- țiilor. este o problemă deose- bit de stringentă. Practica de pînă acum ne demonstrează că multe ministere și alte or- gane de stat, nu au reușit să realizeze intrarea în producție a noilor obiective și atingerea parametrilor proiectați la ter- menele stabilite, tocmai din cauză că nu au luat măsurile corespunzătoare pentru recru- tarea și pregătirea din vre- me a forței de muncă. O re- centă analiză făcută la mai multe ministere, a relevat faptul că pentru noile obiec- tive industriale, în primii trei ani ai cincinalului s-au pre- gătit cu 20 pînă la 40 la sută mai puțini muncitori decît ar fi fost necesar, iar dintre cei calificați o bună parte pose- dau o slabă pregătire. Pentru remedierea acestor neajunsuri ar fi indicat ca în perioada construirii noilor o- biective. acestea să fie patro- nate de marile întreprinderi cu profil similar fapt ce ar rezolva mai eficient și mai o- perativ multiplele probleme ce le ridică punerea lor în funcție și îndeosebi pregătirea din timp a cadrelor necesare. Continuarea procesului de industrializare și, mai ales, accentuarea în anii următori a caracterului intensiv și efi- cient prin mărirea .puterii de absorbție* a progresului, im- pune acordarea unei atenții și mai mart formării și în spe- cial repartizări: ș: folosirii ca- d.~- lor cj yetătire tetă ic* si economici superioară ta ota- ^tile ur.ee se cre- eară vațrrjle imateriale. Cu tc-ste succesele remarca- biîe obținute tn formarea ez- drelnr cu pregătire superioară, ta creșterea numerică a acesto- ra, se ocate spune că necesitâ- *,:le e»-.—:e: sațicnaie fa ccufinuă cezvatare nu sîr.t in- tezrai «at.sfărjte. O analiză a- tar.tă a aceste- probleme ne dovedește câ nn e vorba n-p- ni: ce o Ita-să de cadre c. s; ce o reoart-Zare r.erattancjă a celor existente Dițtmbutiă câ- drelor ir.rir.firesti oe ar.sam- biui ecortt:>: nu e?’“ core- lată cu nevoite concrete ale ur. tăt lcr. cu grad— lor de ccmc.exlta^ uec-.ică. cj im- portar.ța ior pertri economia națională. De aceea, e^te ne- cesar ca încadrarea întreorm- cerilcr cu cadre de specialita- te sâ se facă in viitor pe baza unor normative unitare care să aibă in vedere mărimea, gradul de tehnicitate și certa- țeie concrete ale procesulu. te producție EU a bora te în mod țtiintifip eceste normative ver asigura la același timp un raport cpt .m intre cadrele cu pregătire me- die și superioară ceea ce va permite o mai eficientă utili- zare a forței de muncă de înaltă calificare, orientarea a- cesteia spre activitatea de con- cepție și cercetare. Progresul rapid al științei s: tehnicii, dinamica ascendentă a economiei naționale implică completarea și înnoirea conti- nuă a cunoștințelor specialiș- tilor la toate nivelele. In a- eest scop vorbitorul a consi- derat că alături de activitatea de autoperfecți jnare a cadre- lor, trebuie extinse și diversi- ficate formele și mijloacele de perfecționare pentru toate ca- tegoriile de salariați. Un dezi- derat mai vechi, ridicat de ca- drele tehnice în numeroase întîlniri care au avut loc pe linia C.N.I.T. este acela de a se studia posibilitatea organi- zării unui sistem unitar de perfecționare a inginerilor și economiștilor concomitent cu instituirea unor grade, fapt ce ar cointeresa aceste cadre în continua îmbogățire a cunoș- tințelor profesionale Ocuparea unor funcții, sau încadrarea în trepte superioare de salari- zare, ar urma să fie condițio- nate de gradul de perfecțio- nare obținut In încheierea cuvîntului său, tovarășul Constantin Drăgan s-a referit la sarcinile ce revin propagandei tehnico-economi- ce. De-a lungul anilor, în funcție de sarcinile concrete ale fiecărei etape, o dată cu creșterea gradului de tehnici- tate al producției, s-au diver- sificat formele, metodele și mijloacele de propagare în mase a noutăților tehnico-ști- intifice și economice. Sindica- tele, în colaborare cu organi- zațiile U.T.C. și cu sprijinul C.N.I.T. organizează manifes- tări care prilejuiesc un larg schimb de păreri, de dezbateri ți opinii asupra celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, un amplu proces de transfe- rare de cunoștințe de la omul de știință de la cercetător ia organizatorul și producăto- rul bunurilor materiale. Cu toate acestea, activita- tea de ridicare a nivelului de cunoștințe tehnico-profesiona- le ale muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor de informare a lor cu cele mai noi realizări ale științei și tehnicii mondiale nu concor- dă in suficientă măsură cu cerințele cantitative si calita- tive ale producției. Una din cauzele principale este aceea că activitatea de proptgare a noutăților tehnico-științifice, este lăsată îndeosebi pe sea- ma organizațiilor de masă. Deși este unanim recunoscut faptul că fără ridicarea per- manentă a nivelului de cuno- ștințe. fără însușirea și apli- Cuvintarea tovarășului ȘTEFAN BĂLAN, delegat al organizației judefene de partid Galați îmi exprim deplinul acord cu Raportul prezentat de se- cretarul general al partidului nostru, a declarat în cuvîntul său tovarășul ȘTEFAN BĂ- LAN. delegat al organizației județene de partid Galați, ministrul învățămintului. Par- tidul nostru a acordat tot- deauna o deosebită atentie școlii — prindpalul Izvor de cultură și factor de civilizație. Asigurînd pregătirea forței de muncă și dezvoltarea forței de creație, învățămîntul are un rol social de bază în ridi- carea gradului de cultură al întregului popor. Pornind de la această realitate, a conti- nuat vorbitorul, partidul nos- tru a hotărît, după cum se știe, prelungirea duratei învăță- mîntului general obligatoriu, trecerea la școala de 10 ani, care va începe să funcționeze din această toamnă. în acest scop, au fost soluționate pro- bleme complexe privind pro- cesul oe învățămînt. necesarul de rărire didactace $i spatiile de scolariz*re ; o uecție deo- setată t-a acordat fatasduw- rii elementelor de preprofe- sionalizare In ultimele două el? se. in vederea orientării tinerilor pentru nevoile vieții. Referindu-se la pregătirea viitoarelor cadre necesare eco- nomie? vorbitorul a men- Ijor.st că Ministerul Invă- •.ăr.fataiui va acționa mai intens în vederea orientării elevilor potrivii aptitudinilor pe care le au. se vor utiliza formule mai corespunzătoare pentru perioade de școlarizare ipentru agricultură, iarna? noi sisteme de calificare treptată. In spiritul Raportului, se va pune accentul pe lărgirea pro- filului ce pregătire, pe recali- ficare și pol. calificare înce- pted dta noul an școlar. Calificarea cadrelor de toate ca: = ;:.-ile. a rr*ntionat tova- rășul Ștefan Bălan, pune sar- cini serioase ta fața ministe- resor. a conducerilor unităților economice, a Ministerului în- x-ățămintului. Realizarea pro- gramului specia] de pregătire a cadrelor între anii 1971— 1980. optimizarea raportului dintre numărul muncitorilor, al cadrelor medii de speciali- tate. al subinginerilor și ingi- nerilor. încadrarea în produc- ția materială a tinerilor care nu continuă studiile, sînt nu- mai cîteva dintre problemele care vor trebui rezolvate în viitorul apropiat. O grijă a- parte se acordă dezvoltării în continuare a învățămîntului tehnic și economic, formării subinginerilor, pregătirii de specialiști în domenii care re- prezintă priorități în activită- țile economice moderne. Referindu-se la prevederile cuprinse în Raport și proiec- tul de Directive privind îm- prospătarea sistematică a cu- noștințelor de specialitate, de reciclare și perfecționare pe- riodică, ministrul învățămîn- tului a spus : Avem pregătite noi măsuri pentru a extinde și diversifica învățămîntul postuniversitar, dînd atenție, în primul rînd, acelor ramuri ale științei și tehnicii care cu- nosc o dezvoltare rapidă. Cu privire la sarcina tra- sată de partid de a desfășura în permanență o activitate de modernizare a învățămîntu- lui, vorbitorul a menționat, pe lingă realizările obținute, că, potrivit sarcinilor primite prin Cuvintarea tovarășului GHEORGHE PUSKAS, delegat al organizației judefene de partid Mureș Tn cuvîntul său, tovarășul GHEORGHE PUSKAS, dele- gat al organizației județene de partid Mureș, rectorul In- carea cuceririlor tehnico-stiin- țifice, nu se poate concepe ri- dicarea pe o treaptă superioa- ră a producției, nu poate spori eficiența întregii activități e- conomice, reglementările în vigoare nu stipulează obliga- țiile ce revin organelor de stat, întreprinderilor, în orga- nizarea și desfășurarea propa- gandei tehnico-economice. Este necesar ca activitatea ministerelor în domeniul pro- pagandei tehnico-economice să fie mai bine coordonată și, în strînsă colaborare cu Consiliul Central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C. în funcție de prevederile Planului de Stat, să se elaboreze indicații pri- vind conținutul, direcțiile principale și principiile me- todologice ale acestei activi- tăți, să se creeze baza mate- rială necesară. Directivele din aprilie 1968, s-a întreprins o acțiune amplă de îmbunătățire a planului și programelor de studiu, a ma- nualelor, a procesului de transmitere a cunoștințelor pentru învățămîntul de toate gradele. Prin această acțiune, care de altfel va fi urmărită permanent — s-a avut în ve- dere o coroborare cu practi- ca t s-a accentuat caracterul formativ, de actualitate, al șco- lii ; s-a dat o mare atenție cursurilor cu caracter tehno- logic și economic; se urmă- rește o mai strînsă îmbinare a teoriei cu aplicațiile de la- borator și practica profesio- nală. Practica urmează să o- cupe un loc mai important în planurile de învățămînt; o mai mare parte din timpul afectat studiilor va avea un caracter aplicativ, ceea ce va permite absolvenților o integrare cît mai rapidă, în producție, un randament maxim. Pentru a da posibilitate studenților să cu- noască mai bine viitoarea lor meserie, va trebui să procedăm la o comasare a perioadelor de practică, uneori prea fări- mițate. O deosebită atenție, a spus în continuare tovarășul Ștefan Bălan, o acordăm conținutului ideologic al procesului de în- vățămînt, formării marxist- leniniste a noilor generații, problemă care trebuie să an- gajeze răspunderea tuturor catedrelor, a întregului per- sonal didactic, așa cum cere conducerea partidului. în mod corespunzător se impune a se proceda în întreaga activitate educativă ce se desfășoară în școală și universitate. Sub conducerea partidului, îm- preună cu C.C. al U.T.C., cu Consiliul U.A.S.R. și Consiliul Național al Organizației Pio- nierilor, sîntem hotărîți să ac- ționăm maî intens în vederea îmbunătățirii muncii educa- tive în școli, a creșterii exi- genței față de pregătirea pro- fesională șl comportarea în viață a elevilor și studenților. In încheierea cuvîntului său, tovarășul Ștefan Bălan s-a ocupat de importanța cer- cetării științifice în perfec- ționarea învățămîntului și în dezvoltarea economiei. învățămîntul are peste 3 000 de cadre didactice care lu- crează și pentru producție; a- vem 460 de contracte cu dife- rite unități economice. Cum ce bună dreptate subliniază Raportul, este necesar însă să luăm noi măsuri ca membrii corpului didactic să aibă le- gături și mai intense cu unită- țile productive, să participe mai concret la soluționarea u- nor probleme din activitatea economică și social-culturală. Să ne preocupe mai mult spo- rirea randamentului activității științifice a unor catedre a- vînd implicații în științele cele mai noi, — calculatoarele elec- tronice, magnetohidrod inami- ca, modelarea economică etc. Să fie încurajați cei care au spirit novator, care fac cerce- tări științifice eficiente, contri- buind astfel la făurirea viito- rului. Fiecare catedră trebuie să devină un nucleu științific cu participare efectivă la per- fecționarea producției, la pro- gresul general al societății, însăși viața atestă că valoa- rea cercetării științifice creș- te o dată cu utilizarea socială a rezultatelor ei. stitutului de medicină și farmacie din Tg. Mureș, a (Continuare in pag. a 3-a) (Urmare din pag. 2-a) arătat că dezvoltarea cen- trului universitar în care își desfășoară activitatea se datorește politicii juste a par- tidului nostru, în care se în- cadrează și politica sa națio- nală, marxist-leninistă. Via- ța a demonstrat justețea a- cestei politici. Noi, români, maghiari și de alte naționali- tăți, trăim și muncim împreu- nă într-o adevărată frăție, strînș uniți în jurul partidului nostru drag. Vorbitorul s-a referit apoi la activitatea institutului al cărui rector este, arătînd că aici învață pe lîngă români, studenți maghiari și germani, limba de predare fiind pe lîn- gă limba țării noastre și limba maghiară. Cadre didactice de diferite naționalități lu- crează împreună pentru re- zolvarea tuturor problemelor ce le revin. De la înființare, în acest institut au absolvit peste 2 400 de medici și far- maciști, care în prezent lu- crează în aproape toate jude- țele țării. Cei patru ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului nostru — a spus în continuare tovarășul Gheor- ghe Pușkâs — au constituit pentru noi anii unei munci asidue. Rezultatele privind pregătirea profesională a me- dicilor și farmaciștilor sînt corespunzătoare, afirmație confirmată de investigațiile de pe teren, în diferite ju- dețe unde sînt într-un număr mai mare absolvenți ai insti- tutului nostru. Referindu-se Ia învățămîn- tul medical, vorbitorul a propus să existe la nivelul Ministerului Învățămîntului comisii permanente de spe- cialiști, care să aibă rolul de a controla predarea, conținu- tul acesteia, dînd îndrumări pentru întocmirea progra- melor analitice și organi- Cuvintarea tovarășului MARIN DRĂGAN, delegat al organizației județene de partid Teleorman Delegat al organizației ju- dețene Teleorman, tovarășul MARIN DRĂGAN s-a referit în principal la nevoia de spe- cialiști cu calificare superioară pe care o resimt unitățile eco- nomice ale județului, ca ur- mare a dezvoltării impetuoase pe care o cunoaște acest colț de țară. Țesătoria din Roșiori, cooperativele agricole și fer- mele din județ așteaptă in- gineri, economiști, agronomi, în acest sens, a fost de pă- rere vorbitorul, fiecare județ trebuie să se simtă răspun- zător de calitatea candidatilor pe care îi trimite spre facultăți, iar în fiecare unitate trebuie să li se asigure specialiștilor condiții de activitate și viață optime, astfel îneît aceștia să se atașeze de locurile de mun- că unde sînt repartizați. Dat fiind specificul județu- lui — agricol, viticol, cu pers- pectiva irigării a sute de mii de hectare și a asigurării, în anul 1972, a 80 la sută din ne- cesarul de semințe — se resim- te în mod deosebit, a arătat vorbitorul, necesitatea pregă- tirii cadrelor necesare agricul- turii. Diversificarea școlilor care pregătesc în prezent mun- zării activității practice a stu- denților. El a apreciat ca ne- cesară permanentizarea colec- tivului rectorilor pe lîngă di- recția de resort a' ministeru- lui, pentru rezolvarea promp- tă și justă a tuturor proble- melor care se ivesc pe par- cursul activității instructiv- educative. în ceea ce privește activi- tatea de cercetare științifică, vorbitorul a subliniat că în- ființarea Academiei de Știin- țe Medicale va interveni fa- vorabil în privința îndrumă- rii și coordonării activității de cercetare științifică în dome- niul medical. Acest forum înalt trebuie să stabilească tematica de cercetare pe baza datelor de care dispune pri- vind problemele sanitare de mare importanță și care tre- buie rezolvate pe de o par- te prin cercetarea unor as- pecte fundamentale ale pro- blemelor pe de altă parte prin cercetări cu caracter practic, aplicativ, care vor interveni mai rapid și într-un timp mai scurt în rezolvarea unor pro- bleme. Dotarea unităților de cercetare cu aparatură nece- sară este foarte importantă ; în prezent sînt unități care dispun de un surplus de apa- rate, iar altele n-au nici cele mai necesare pentru o activi- tate științifică cît de modestă. Este bună ideea înființării la- boratoarelor centrale, prin care se vor economisi fonduri importante. Perfecționarea continuă a învățămîntului și a activită- ții științifice servește indis- cutabil scopul făuririi socie- tății comuniste, legate indiso- lubil de ridicarea nivelului de cultură al întregului popor. Drumul arătat de Directivele Congresului al X-lea, repre- zintă calea cea mai potrivită, și va fi o busolă sigură pen- tru lucrătorii acestui sector de activitate. citori calificați, tehnicieni — cu atenție specială spre pro- fesiunile de mecanici, electri- cieni, pompagii etc. — ar per- mite profilarea lor atît pentru nevoile de moment, cît și pen- tru cele de viitor ale economiei în plină dezvoltare a județului. Consider, a arătat vorbito- rul, că în problema recrutării și repartizării cadrelor trebuie să se acționeze nu la întîmpla- re, nu după bunul plac al fie- căruia, ci după norme și re- guli cu putere de lege. Aș începe cu comisiile gu- vernamentale, ale căror ordine de repartizare ar trebui să fie respectate și nu ignorate cum s-a întîmplat de multe ori pînă acum. Anul trecut, din 9 absolvenți ce i-am avut re- partizați s-a prezentat numai unul, iar 8 au profitat de bunăvoința unor tovarăși din ministerele respective care le-au schimbat repartiția după cum le-a convenit celor în cauză, fără să gîndească prea mult cît de necesari erau acolo unde au fost inițial trimiși. - Aș propune ca la examenele de admitere în facultăți, Mi- nisterul Xnvățămîntului să repartizeze locuri fiecărui ju- deț în concordanță cu ramura economică a acestuia și dacă, de pildă, din județul nostru la Facultatea de mecanică se trimit 10 și reușesc numai 3, apoi aceștia după absolvire să lucreze în județul din care Cuvintarea tovarășului CRISTOFOR SIMIONESCU, delegat al organizației județene de partid lași Subliniind ca o trăsătură importantă, definitorie, a pe- rioadei actuale, pătrunderea mereu sporită a spiritului ști- ințific în mentalitatea și acti- vitatea oamenilor, tovarășul CRISTOFOR SIMIONESCU. delegat al organizației jude- țene de partid Iași, rector al Institutului politehnic, a men- ționat că prima și cea mai în- semnată consecință a acestei opere, rezultantă a activității multilaterale a partidului, este transformarea actului de gîndire a omului într-un act esențial creator. Extinzînd spiritul științific la scara de masă, partidul a reușit astfel să introducă o determinare calitativ nouă în spiritualita- tea țârii, pe lîngă efectul e- conomic direct și imediat pe care l-a dobîndit Judecind realist, a conti- nuat vorbitorul, așa cum ne învață partidul, cum ne în- deamnă adesea tovarășul Nicolae Ceaușescu, trebuie să recunoaștem însă că tocmai pentru o și mai bună circula- ție a spiritului științific, une- ori la nivelul indivizilor, alte- ori chiar atunci cînd avem de-a face cu activități sociale organizate, în organisme de stat în ansamblu, mai sînt încă destule acțiuni de între- prins. Mai stăruie, in unele cazuri, obiceiul ca in luarea unor hotărîri să se plece de la o informație incompletă și să se adune spre confruntare nu argumentele pentru și contra unei soluții, ci numă- rul susținătorilor fiecăreia din tezele opuse ; însuși sim- țul necesității analizei știin- țifice este uneori estompat. în unele cazuri nu este sim- țită ca o necesitate reală, obli- gatorie, nici pre:ucrare= sta- tistică a datelor, nici puner- a în termeni riguroși a proba- ntei optimizării, nici analiza probabilistică a deciziei. Un exemplu grăitor de distorsiune a spiritului știin- țific. a arătat vorbitorul, se întîlnește chiar acolo unde Cuvintarea tovarășului JEAN LiVESCU, delegat al organizației de partid a municipiului București Tovarășul JEAN LIVESCU, delegat al organizației de partid a municipiului Bucu- rești, rectorul Universității București a vorbit despre unele probleme legate de învăță- mîntul universitar, care în Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu au fost menționate ca avînd o mare importanță au plecat. Cred că ar fi bine ca corpul didactic din învăță- mîntul superior să viziteze unitățile în care lucrează foș- tii lor studenți, să vadă cum aplică ce au învățat și să le dea sfaturi de viitor. ne-am aștepta mai puțin, și anume în cadrul școlii, schim- bările prea frecvente din ca- drul acesteia, care merg une- ori pînă la soluții total opuse, nefiind deloc fertile pentru procesul instructiv-educativ. După cum se știe, școala are nevoie de stabilitate, de temeinicie și — se înțelege — de corecții de traiectorie din cînd în cînd. Corecțiile prea frecvente azi într-un sens șl mîine în cel opus îi dăunează grav. Cu toate acestea baca- laureatul este diferit și în ori- ce caz imprevizibil de la un an la altul abateri de la legi- ferări recente apar fără justi- ficare. metodicile de lucru cu tineretul șl manualele sufăr transformări succesive. Nu pune nimeni ia îndoială do- rința de mai bine a slujitori- lor școlii dar pare cert că spi- ritul științific înregistrează u- neori atenuări considerabile în stabilirea măsurilor. Și aici este insuficientă informația completă, analiza statistică și probabilistică, punerea față în față a argumentelor pro și contra, urmărirea sistematică a efectului unei măsuri etc. Nu doresc să afirm că graba în luarea hotărîrilor este de vină, căci de multe ori e ab- sriut necesar sâ lucrăm repe- de : vina o poartă metoda în- -mehă oe lista de susțină- tori. oe personalități de susți- nători și nu pe concluzii ce derivă din folosirea instrumen- telor de analiză s: cercetare pe care Ie oferă știința azi. Altfel sous. atunci cind nu se apelează la mijloace stimtifice, ne plasăm in cfmpul nețtiin- Potrivit opiniei vorbitoru- lui, este necesar a se căuta cu consecvență metoda care că confirme dacă. într-un sector sau altul, acționează spiritul științific, de a cărui prezență puternică ți activă nu ne pu- tem dispensa în condițiile im- portanțe: și complexității ope- rei de construcție socialistă. pentru formarea cadrelor de specialiști, pentru dezvoltarea științei și culturii românești. Școala superioară — a suc - niat vorbitorul — se situează în prezent pe coordonate e unei permanente modernizări și perfecționări. bucurindu-*e de cele mai bune condiții. Menționind grija deosebiți pe care partidul, personal to- varășul Nicolae Ceaușescu o arată dezvoltării învățămîn- tului, sprijinul permanent, materia! și moral, acordat școlii superioare și slujitorilor săi, prof. dr. docent Jean Li- vescu a relevat necesitatea de a se asigura — printr-o apli- care riguroasă a Directivelor Comitetului Central și Legii învățămîntului — un grad foarte înalt de competență în procesul instructiv-educativ. Arătînd că una dintre cele mai caracteristice achiziții de care beneficiază universită- țile — căreia nu i s-a dat încă pe deplin viață — este insti- tuirea conducerii colegiale la nivelul institutelor șt facultă- ților, problemă de care se ocu- pă întreaga literatură de spe- cialitate pe plan mondial. Vorbitorul a scos în evidență cerința creșterii răspunderii senatelor și consiliilor profe- sorale în asigurarea bunului mers al activității universi- tare. Lipsa noastră — a spus rectorul Universității Bucu- rești — stă in faptul că n-a:n reușit să stimulăm la toți membrii senatului și consilii- lor profesorale înalta răspun- dere In Îndeplinirea mandatu- lui lor, ca reprezentanți a: ca- drelor didactice sau ai stu- denților, că au am reușit să-i activizăm in găsirea ce’or mai potrivite soluții privind orga- nizarea universitară, elabo- rarea planarilor ri programe- lor de Invățămint, a planuri- Cuvintarea tovarășei ALEXANDRINA COLJUN, delegată a organizației județene de partid lași To.z-iio COLTT X }LE- XASDRiXA. :■? â a r.kmîei județene ar pir* 3 Iași. studentă ia poiiteh-.c. * < - • « făptui că ti-t.. - Iui — eiemtnt iet.s . ta pregătirea — tre- buie fci-cs.t re*-. r.u dlvidual trmrT c u—r'M ea pier..; = p-e<- — ? de -- vă^mlnt să ta. Concep*.; f : temeinică pregătire teiinică-prufesională a Aces- tora. Pentru asigurarea condiții- lor materiale necesare dezvol- tării învățămîntului și înfăp- tuiri.: programului de pregătire a cadrelor in perioada 1970— numărul sălilor de clasă va creste proporțional cu spo- rirea populației școlare și tre- cerea la învățămîntul de 10 ani. In învățământul de cul- rură generară mediu de spe- ciâutate. se vor crea posibili- tăți mai substanțiale pentru dotarea laboratoarelor cu apa- ratură modernă și material di- dactic. llares majoritate a muncito- rilor calificați sînt pregătiți prin intermediul școlilor pro- fesionale și a uceniciei la lo- cul de muncă. Dar tinerii sînt pregătiți, în toate catego- riile de școli și cursuri, numai pentru o singură meserie. Pen- tru folosirea mai judicioasă a forței de muncă — a fost de părere tovarășa Stănescu — în viitor ministerele să orga- nizeze cursuri pentru policali- ficarea muncitorilor în mese- rii apropiate, ceea ce ar per- mite un grad mai înalt de o- cupare a forței de muncă, evi- tarea fluctuației, realizarea mers al învățămîntului lipsă de stabilitate. Noi propunem ca termenele și datele prevă- zute prin legi să nu poată fi modificate decît tot prin lege și nu prin simple dispoziții. O îmbunătățire a întregului în- vățămînt o vedem și într-o radicală schimbare de meto- dă : renunțarea la învățămîn- tul cumulativ și promovarea unui învățămînt formativ. învățămîntul viitorului nu poate fi separat, de asemenea, de cercetarea științifică, a a- firmat, în încheierea cuvîntu- lui său, vorbitorul. în dome- niul cercetării științifice noi mai avem încă în unele di- recții serioase rămîneri în urmă. Nici un sacrificiu nu va fi prea mare pentru a înlă- tura aceste lipsuri, pentru a face din învățămîntul supe- rior acel rezervor de cadre cu înaltă calificare, capabile de continuă perfecționare, de care are nevoie societatea. unor cîștiguri maî bune. Prin- tre alte propuneri făcute se numără și aceea de a se lărgi profilul Institutului de subin- gineri care funcționează din a- cest an în Pitești, creîndu-se secții de chimie, petrol, elec- trotehnică, automatică, indus- tria lemnului. In județul Argeș, a observat vorbitoarea, funcționează un număr de 31 școli tehnice și profesionale. Pentru nevoile de construcții numai în orașul Pitești sînt pregătite cadre în două grupuri școlare, care dau anual șantierelor de con- strucții în jur de 3C0 absol- venți — tineri muncitori pre- gătiți pentru diferite meserii. Și totuși trusturile de con- strucții nu țin încă pasul rit- mului actual de construcții printre altele și din cauza lip- sei de cadre calificate. Rezul- tă că este necesară o restruc- turare a planului de învăță- mînt Județul Argeș are de asemenea o puternică indus- trie de construcții de mașini (produce întreaga cantitate de turisme a țării care, în 1975 va atinge cifra de 50 000 de autoturisme). Cereri de noi cadre apar și în alte ramuri aflate in dezvoltare pe plan local, ca industria ușoară și alimentară. Este necesar ca școlile sâ se preocupe mal mult nu numai de pregătirea teoretică, dar în special de însușirea temei- nică a meseriei, pentru ca muncitorii să dea randamen- tul optim la locul rle muncă, să se elimine cazurile în care unii dintre ei întîmpină, după absolvirea școlii, greutăți în deprinderea tehnologiei îna- intate cu care este înzestrată uzina în care lucrează. CONCLUZIILE SECȚIUNII PENTRU PROBLEMELE PREGĂTIRII FORJEI DE MUNCĂ, Ă CADRELOR. INVĂȚĂMINT Șl ȘTIINȚĂ Delegații participanți la Sec- țiunea pentru problemele pre- gătirii forței de muncă, a ca- drelor, învățămînt și știință își exprimă acordul deplin față de amplul și însuflețitorul pro- gram prezentat în Raportul secretarului general al C.C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu — Raport care ja- lonează obiectivele majore ale dezvoltării viitoare a patriei noastre. Dezbaterile, la care au participat 25 de vorbitori, au prilejuit manifestarea to- talei adeziuni la orientarea dată în Raport pentru dome- niile care au făcut obiectul activității secțiunii, precum și la prevederile proiectului de Directive. Prin măsurile preco- nizate, școala și cercetarea ști- ințifică își vor spori rolul de mare însemnătate ce le revine în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Evidențiind schimbările care au intervenit în perioada con- strucției socialismului în structura societății, sporirea numerică a clasei muncitoare, creșterea ponderii specialiș- tilor, participanții la discuții au apreciat în unanimitate că prevederile din documentele prezentate Congresului asi- gură continuarea acestui pro- ces, ridicarea gradului de uti- lizare a forței de muncă și in- tegrarea unui număr tot mai mare de oameni în sfera pro- ducției materiale. Crearea de noi ramuri și subramuri în economia națio- nală introducerea pe scară tot mai largă a tehnicii mo- derne impun economisirea și folosirea judicioasă a forței de muncă. Este necesară sta- bilirea unei structuri raționale a personalului din întreprin- deri și instituții, care să asi- gure proporții, corespunză- toare cerințelor reale, între cadrele cu studii superioare, cele cu pregătire medie și muncitorii calificați, cît și în- tre personalul ocupat direct în producție și cel din activi- tățile administrative. Va tre- bui să crească preocuparea pentru o mai bună distribuire a forței de muncă pe ramuri de activitate și de dirijare a ei cu precădere spre sectoa- rele productive, unde se mani- festă lipsa de mînă de lucru și în mod deosebit pentru sa- tisfacerea nevoilor de munci- tori calificati și specialiști în noile întreprinderi. Caracterul dinamic al eco- nomiei moderne implică per- fecționarea necontenită a pre- gătirii profesionale, califica- rea pe profile mai largi și policalificarea cadrelor, care vor permite o mobilitate și o capacitate de adaptare mai mare a acestora la i noile ce- rințe, o utilizare mai efici- entă a lor. Participanții la discuții au relevat necesitatea de a se continua lucrările de prog- noză privind forța de muncă și structura acesteia pentru o perioadă mai îndelungată. Aceste lucrări vor sta Ia baza definitivării programului spe- cial de pregătire a cadrelor — parte integrantă a viitorului plan cincinal și a schiței de dezvoltare economică și soci- ală a țării pînă în 1980. Subliniind înalta misiune a școlii în ridicarea gradului de cultură și îmbogățirea vieții soirituale a întregului popor, cît și în formarea cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate socială, partici- pantii s-au raliat anrecierii cuprinse în Ranort că Direc- tivele C.C. al P.C.R. și Legea învățămîntului asigură orien- tarea și cadrul de dezvoltare a învățămîntului pe o lungă perioadă de timp. Generalizarea școlii de zece ani a fost apreciată în secțiune ca un moment de seamă în dezvoltarea culturii și civili- zației din patria noastră. S-a insistat asupra eforturilor deosebite care se cer făcute în vederea bunei funcționări a scolii de zece ani încă din primul an de existență. Evi- dențiind lipsurile ce se fac simțite în asigurarea cu ca- dre didactice calificate a re- țelei școlare, s-a cerut Minis- terului învățămîntului să ia măsuri eficiente pentru înlă- turarea acestor neajunsuri. Folosirea cu maximum de randament a tehnicii moderne, realizarea unei productivități mai înalte a muncii sociale impun creșterea numărului și ponderii muncitorilor pregă- tiți prin școli profesionale, ucenicie la locul de muncă, cursuri de calificare — adap- tate. ca durată și conținut, la specificul ramurilor și la gra- dul de complexitate a mese- riilor. S-a subliniat justețea orientării potrivit căreia, în condițiile generalizării școlii de 10 ani, se va trece la redu- cerea duratei în învățămîntul profesional, instruirea elevilor realizîndu-se in principal în procesul de producție Se va asigura astfel o mai rapidă integrare a absolvenților în munca productivă Acest din urmă obiectiv trebuie urmă- rit cu perseverentă în învâtă- mîntul de toate gradele desti- nat nrooătirii de cadre. Pentru a lichida rămînerea tn urmă în ce nriveete forma- rea de cadre medii si a cu- nrinde o nart? tot mai mare a absolvenților de școli gene- rale în forme de invățămint cu finalitate practică precisă, s-a propus să se sporească, ta continuare, cifrele de școla- rizare la liceele de speciali- tate, precum și ponderea ele- vilor din aceste școli in tota- lul elevilor din învățămintui liceal. Discuțiile au reliefat importanța socială a orien- tării spre producție a absol- venților liceelor de culturi generală, necuprinși în învă- țămîntul superior, necesitatea pregătirii acestora prin școli postliceale sau a calificării lor în diferite profesiuni prin forme variate de instruire. în acord cu ideile privind perfecționarea învățămîntului superior cuprinse în Raport și proiectul de Directive, vor- bitorii au exprimat cerința ca senatele și consiliile profeso- rale. cadrele didactice, sub în- drumarea Ministerului învă- țămîntului. să continue acțiu- nea de îmbunătățire și moder- nizare a programelor, cursuri- lor și manualelor, cît și a me- todelor de transmitere și în- sușire a cunoștințelor, să ac- ționeze cu hotărîre împotriva rutinei si insuficientei recep- tivități față de elementele noi aduse de progresul științei șl tehnicii. Trebuie luate măsuri pentru pregătirea, în număr sporit a specialiștilor în domenii care implică rezolvarea unor sar- cini complexe la scară națio- nală cum sînt ■ energetica nu- cleară. calculatoarele electro- nice si tehnica de calcul, au- tomatica. mecanica fină, ana- liza si modelarea oroceselor economice, organizarea si con- ducerea producției si a muncii. Revoluția tehnico-stilntifică centemnorană imnltcS "moros- pătarea si completarea per- manentă a cunoștințelor spe- cialiștilor la toate nivelele. în aces; scop, alături de activi- tatea de autoperfecționare a cadrelor, este necesar să func- ționeze un sistem temeinic or- g»r.iza: de cursuri postuniver- sitare, de reciclare și de spe- cializare în institutele de în- vățămînt. de cercetare și în întreprinderi. Importantul rol formativ și educativ al învățămîntului cere maxima utilizare a posi- bilităților de care dispune școala, pentru educarea ideo- logică. etică și civică a elevi- lor și studenților, pentru pre- gătirea acestora în spiritul unei înalte responsabilități so- ciale în această operă, școala va trebui să conlucreze strîns. și în viitor, cu organizațiile U.T.C. și de pionieri, cu alte instituții și organizatii de masă și obștești. Alături de temeinice cunoștințe de cul- tură generală și profesionale, școala trebuie să asigure însu- șirea profundă de către elevi și studenti a concepției despre lume șl viață a partidului, ea trebuie să ajute tineretul din școli și facultăți să dobîn- dească un mod de gîndire de sine stătător, să cultive în rîn- dul acestuia pasiunea pentru investigația științifică. Ministerul învățămîntului. tinînd seama de observațiile critice sl recomandările ce i-au fost adresate, trebuie să îmbu- nătățească îndrumarea și con- trolul asupra întregului sis- tem școlar, munca de concep- ție în toate problemele Învă- țămîntului. să desfășoare cu perseverență si operativitate activitatea organizatorică de adicare în viată a hotărîrilor de nartM si de stat. Dezhătînd principalele nro- bleme ale dezvoltării științei, vorbitorii s-au referit pe larg la rolul ce-i revine cercetării științifice ca latură insepara- bilă a proceselor de producție materială. A fost puternic evidențiată însemnătatea orientării cu precădere a cercetării spre ramurile științelor tehnice care urmăresc obținerea de noi produse, tehnologii, uti- laje și instalații cu perfor- manțe superioare, lărgirea ba- zei de materii prime și subs- tanțe minerale utile. Totodată, s-a reliefat necesitatea dez- voltării în mod corespunză- tor a cercetărilor și în cele- lalte ramuri ale științei atît dip domeniul științelor naturii cît și al științelor sociale și umaniste, a adoptării măsuri- lor necesare pentru ca și în aceste domenii să fie abor- date mai multe cercetări strîns legate de nevoile societății noastre socialiste. Participanții la dezbateri împărtășesc întrutotul apreci- erea din Raport că deși în ul- timii ani au fost obținute unele rezultate pozitive, cer- cetarea proprie aduce încă o contribuție insuficientă la pro- movarea progresului științific și tehnic în economia națio- nală. Procesul de creștere a eficientei activității de cer- cetare se desfășoară lent: tn această direcție s-au adresat critici Consiliului Național al Cercetării Științifice, precum și ministerelor și celorlalte orcane centrale în deplin acord cu Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu. vorbitorii au subliniat că prln- cinahd criteriu de apreciere a valorii unei cercetări științi- fice trebuie să-1 reprezinte eficienta economică și socială cu care aceasta se soldează S-a relevat cerința imperioasă a creșterii receptivității minis- terelor și întreprinderilor pen- tru valorificarea cît mai de- plină a cercetării proprii în e- conomia noastră națională, a- doptărli urgente a unor mă- suri, menite să conducă la scurtarea timpului de la în- cheierea cercetării pînă la a- plicarea rezultatelor ei în producție. , în discuții a fost sprijinită trecerea la autofinanțare pe bază de contract și aplicarea principiului gestiunii econo- mice proprii, subliniindu-se importanța acesteia pentru sti- mularea cercetării științifice șî cointeresarea materială a tuturor factorilor în introdu- cerea în producție a i rezulta- telor obținute. Raliindu-se la referirile făcute în Congres cu privire Ia necesitatea folo- sirii cît mai raționale a fondu- rilor alocate, vorbitorii au considerat că trebuie elaborat un program pentru îmbunătă- țirea dotării și modernizarea laboratoarelor din învățămînt și cercetare. In discuțiile din secțiune s-a manifestat preocuparea pen- tru perfecționarea sistemului de planificare a activității ști- ințifice. reliefîndu-se necesi- tatea nromovării unei politici de opțiuni bazată pe un sis- tem eficient de prognoze, care șă permită selectarea judicioa- să a domeniilor și ramurilor ce prezintă o deosebită im- portantă pentru dezvoltarea economiei si culturii și stabi- lirea unor programe prioritare de cercetare. O condiție esențială pentru mat buna utilizare a poten- țialului științific național este concentrarea rețelei de cerce- tare tn unităti puternice, evi- tîndu-se paralelismele, fărî- mitarea tematicii ș1 economi- sindu-se mijloace materiale. S-a apreciat că trebuie conso- lidată rețeaua de cercetare a ministerelor șl organizațiilor economice, întărită cercetarea uzinală, dezvoltată activitatea științifică în învățămîntul su- perior, folosite mai intens for- țele din catedrele universitare. Vorbitorii au relevat sarci- nile de mare răspundere ce revin Consiliului Național al Cercetării Științifice, Ministe- rului învățămîntului, ministe- relor economice. Academiei R. S. România, Academiei de Științe Medicale și altor insti- tuții, în direcția unei mai bune coordonări și orientări a cer- cetării științifice. Participantii la dezbaterile secțiunii exprimă o caldă re- cunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru grija și a- tenția permanentă acordate dezvoltării învățămîntului și cercetării științifice. Ei se ală- tură în unanimitate propune- rii ca tovarășul Ceaușescu, strălucit conducător al parti- dului și statului nostru, mili- tant de frunte al mișcării co- muniste și muncitorești inter- naționale, să fie ales în func- ția de secretar general al Par- tidului Comunist Român. Dezbaterile din secțiune au dat glas hotărîri! tuturor ca- drelor didactice, oamenilor de știință și cercetătorilor de a-și pune întreaga competență și putere de creație în slujba dezvoltării multilaterale a pa- triei noastre. Concluziile au fost prezen- tate, în cadrul Secțiunii, de to- varășul Leonte Răutu, PAGINA 3 I ENTUZIASTĂ ADEZIUNE LA HOTĂRÎRILE CONGRESULUI Vom pregăti oameni apți să răspundă cu pricepere și entuziasm la chemările patriei, ale partidului Am trăit alături de ceilalți dele- gați marea bucurie de a participa la lucrările Congresului al X-lea al partidului. Au fost momente Înălțătoare, a căror amintire nu se va șterge niciodată. Aud încă ropotele de aplauze ale celor care au aprobat cu entuziasm progra- mul de dezvoltare viitoare a pa- triei noastre, exprimîndu-și tot- odată hotărîrea să contribuie cu tot ce au mai bun în ființa lor la transpunerea lui în viață. Am as- cultat bogatul Raport prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și am văzut tabloul viu al unei țări înfloritoare. Documentele aprobate de Con- gresul al X-lea conturează clar răspunderea noastră, a celor care educăm generațiile tinere Școla- rii de azi vor da patriei contribu- ția lor de muncă In măsura tn care dascălii lor le vor transmite cunoștințe valoroase și îi vor ajuta să înțeleagă răspunderea ce le revine in societate. Am trăit emoționantele clipe ale prezenței sutelor de pionieri sosiți să aducă salutul k>r Con- gresului. delegaților. oaspeților, tovarășului secretar general Nicolae Ceaușescu. a cărui pre- zență în fruntea partidului con- stituie garanția bucuriei vie;:: lor. Angajamentul lor a fast adresat in numele sute'.cr ce mii de pionieri si școlari care - cr intra peste puțin timp ce porțile larg deschise ale șțaliilbr l-am privit și emoția mi-a înrourat ochii, așa cum i-a înrourat pe ai tuturor celor ce au simțit ea și mine cită forță năvalnică In acești copii. Ce mare e răspun- derea noastră față de ei ! — mi-am zts at nci. Șuvoiul acesta de via- tă. de putere, trebthe să-l călă- Pnvind hulubii alb; care țâră- seau saia. repetam in gind ur. an- FriL nmi ASPAS»} VASIUU Dăruim întreaga noastră putere de muncă pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului Atît eu cît și întregul colectiv de cadre didactice al Liceului nr. 1 din Mediaș am fost profund emoționați urmărind timp de 7 zile, în presă și pe calea undelor, lucrările celui de-al X-lea Con- gres al partidului. Ca profesor și comunist am avut marea satis- facție de a vedea cît de desăvârșit a răspuns acest Congres năzuin- țelor poporului nostru, cît de dar a exprimat hotărîrea patriei noastre de a continua la un nou nivel, calitativ superior, opera de făurire a societății socialiste mul- tilateral dezvoltate. In documen- tele Congresului și în primul rînd în Raportul prezentat de to- varășul Nicolae Ceaușescu se află sintetizate idei de o mare valoa- re teoretică și practică. In msrc- râ să însuflețească ș; să mobili- zeze întregul nostru popor spre idealurile sale cele ms; luminoa- se. Sînt convins că aplicarea in viață a programului de dencitare multilaterală a patriei noastre, adoptat de Congresnl al X-lea va reprezenta o etapă îr. care se vor manifesta plenar talentul și hărnicia poporului nostru. mlc- dru că este condus de Partidul Comunist in frunte cu cel mai iubit fiu al poporului nostru, to- varășul Nicolae Ceaușescu. Nouă. educatorilor, ne revin in cadrul acestui grandios program sarcini de mare răspuedere in instruirea și educarea tineretului, pentru a-1 face capabil sâ pami- Mă simt copleșit de frumusețea și măreția acestor timpuri Pe întreg cuprinsul țării oame- nii de toate profesiile, de toate vîrstele au sorbit cu nesaț izvorul de înțelepciune născut în marele for al comuniștilor, botăriți să-ți mobilizeze forțele pentru bătălia cincinalului viitor și înălțarea României pe noi trepte ale civi- lizației. Zilele istorice pe care le-am parcurs vor rămîne defi- nitiv întipărite în conștiința po- porului nostru liber și stăpîn pe soarta sa. Fiecare frază din docu- mentei© Congresului răsună în inimile noastre, ne îndreaptă gi-- durile spre ziua de rnîine. care ne apropie de visul de aur al omeni- rii — comunismul. înalta ținută științifică, exigen- ța și principialitatea, spiritul no- vator și mobilizator ce se degajă din analiza multilaterală cuprin- să în Raportul prezentat de tova- rășul Nicolae Ceaușescu la Con- gres ne vor călăuz: ea ~ adevă- rat far iu ru'.sa noastră. Isesie din acest Raport cu aspirați: le noastre. 3?-!zn.?rs- ză uriaș? er-erș. meahoara De aceea îmi exprim teta.» mea adeziune la iysjisr'ae îtccu.- te de Corgres. dorrme-.? re -are le consider :*î-e;tăr ueore- țott pectr» aruvttMM =*• rumoa- re. care va avee riesx :x>ca.re« rcr.’. -ui a - ’ râ > irstrire u «docar* t h-eretar r»; La cs----?»w 5.:- tuale ale somecț»; Dînd glas se-bmer-eicr ;e mă animă în aceste zile. im mar.Jtea bucuria nemârenitâ pentru reale- gerea tovarasuiu N ; z o • a e Ceaușescu în înalta funcție re se- cretar general ai partid-'. ~ acstrs. La acest fel destinele pstnei noas- Fr»L S1COLAE vfTTtTESCC «tractorul LăceuLui nr. 1 era Pitești ■-iboi ai cewiaiaa creator al poporului român. Expoziția ^România 2?59“ prezintă un tablou cuprins cl realii’ilar economiei noastre naționale, obținute in anii edificării societății socialiste CALEA SIGURĂ A PROGRESULUI PATRIEI Cangresalai. «Dispunem de multiple posibilități - - ' ' . suratei. ar- ux penau mae-ssificarea vieții cultural-artis- tree era tara noastră, pentru ridicarea nivelului «ie «nCPtrâ s: civilizație al tuturor cetățenilor, pentru fstmrea cenului înaintat, constructor al Iran.: nc«_ Ne eip: urăm convingerea că oamenii «ie surată și cultură. cadrele didactice, creatorii de artă vor oectca talentul, energia și compe- tenta km tntjaetrii culturii noastre socialiste, înfăptuirii p.--«ramului «ie dezvoltare a țării* — a la C—grrr tovarășa! Nicolae Ceaușescu. Caupresal al X-lea a dat • înaltă apreciere po&tieu ieterarțienile a partidaiai și statalei nestra. pe*firi activă, niilitutd pentra întărirea farțeiar aatnspertalxste. pentre dezvoltarea ee- laborim intere iriowa le. peatre eentoerarea pașnică ca texte țările ternii, fără deosebire Ae •ciadaiie lariili Această politici, a eărei ies- tele a fost confirmată de viată, si-a criticat an liaretntil respect la intreaga lume. Pnnird în «tatral petitării externe prietenia și colabora- re* ra țările ‘•eialiste. care aa devenit tat mai deK faceaeul hotiriter al lepcei împotriva ispe- rialisMaM. pentru pace, partidei nautre iji ex- pruuă couriegert* că dezvoltarea tot ani peter- nieâ a fiecăreia din țările socialiste, intensifica- re* colaborării lor caltuaterale var asigxr. m- târirea ceetzneă a iatregetui sisteta socialist Eoeedial. .Analiza rigeres științifică a raporta- tai de forțe «auririi a activității intrnnțiaaule desfășarate de partidei și statal nostru in spi- rite! coexistenței pașnice, ideile renezoase eare earneterizează poiitiea externă a Fwiuiri roriv- Izsie. acțiofie eauseevente menite să doc* 1* întărire* enitârn și iniid 1 ritiții imt mirjanitiTir a partidelor romaniste și ■uoritwrni a tutu- ror fadelor azitixmperialjste și aatieeieniafiste. arată că această politică este pe deplin cares- penzătnare atît intereselor națăOBale ale po- porului român, cit și cauzei generale a saăufis- «■IwL contribuie la victoria taptei aatîmtperia- liste. pentru pace și progres locril ia întreaga Ic-ne Numeroasele dovezi de adeziune caldă ale in- trernlui nostru popor față de poiitiea internă și externă a partidului sînt o confirmare a botăririi națiunii noastre socialiste de a în- făptoi mărețul program de construire a socie- tății socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Avem certitudinea că drumul pe care mergem, drumul arătat de partidul nostru, este singurul eu putință. în numele acestei certitudini ferme, clădită durabil in inima poporului, al încrederii în viitorul patriei, în progresul con- tinuu al societății, pe care-1 va asigura traducerea in viată a programului adoptat de Congres, și-au exercitat delegatii mandatul încredințat de a alege organele de conducere ale partidului. Cu vii. îndelungate aplgtne. oi ovații prelungite a fost primită de i - • si nriuiîi ta Congres alegerea in nrumiffi-taie a U)varăsntai Nkolae Cenuțescn ia iratu funcție dc secretar general al partidului. Congresul a dat astfel expresie voinței tuturor comuniștilor, a întregului popor, consacrând prin vot opțiunea și voința națiunii noastre ca in fruntea statului să se afle cel care a contribuit intr-o măsură botăritoare la instau- taaea in viata socială a spiritului înnoitor, a res- pectubri adine pentru om si capacitățile sale creatoare, a nnni climat de profundă democrație, in care ronstiintele tării se pot pronunța CU res- ponsabiTiute si competentă asupra marilor pro- b^me ale societarii, asupra principalelor botăriri care virează destinele națiunii. Asa cum s-a subli- niat in Congres, in am* lele dezbateri eare l-au pre- cedat. prin vom! dat de delegați tovarășului \volne CeatrsescTi s-a exercitat in fapt votul so- lemn al națiunii întregi. încredințată pe deplin că ceea ee s-a realizat pină neam, victoriile socialis- mului vor fi a-Șrgt» eu statornică abnegație, vor fi cnutiniKate si dezTo'tate ea an sporit dinamism Garanția continuității si consecventei politicii marxâșt-leninîsțe. traraniia drumului tneren ascendent, certitudinea «rnei raționale, realiste, curajoase si consecvente politici interne si inter- naționale — iată ce înseamnă pentru noi. pentru poporul român, realegerea in fruntea partidului a lovarițultri Ifeoîae Ce*nsesflL a cârtii viată de militant se împletește intim cu cea a partidului, a intrecului popor român. DE IA MINISTERUL tere în învățămintul liceal de spe- cialitate, profesional și tehnic din sesiunea septembrie a.c., se aduc la cunoștința celor interesați urmă- toarele : 1. Concursul de admitere, pe ca- tegorii de școli și forme de învâță- mînt, se va organiza după cum ur- mează : — la Invățămîntul de zi al liceelor de specialitate (industriale, agricole și economice) care au locuri neocu- pate, precum și la învățămintul se- ral și fără frecvență al acestor licee, între 1 și 9 septembrie 1 v — la învățămintul de zi al școli- lor profesionale care au locuri ne- ocupate, la invățămîntul seral al acestor școli, precum și la școlile de maiștri (învățămînt seral și de zi), între 3 și 10 septembrie; — la învățămintul de zî, seral și fără frecvență al școlilor de specia- lizare postliceală. Intre 25 și 30 sep- tembrie ) — la pregătirea prin ucenicie la locul de muncă, intre I și 10 septem- brie. X înscrierile la concura pentru li- ceele de specialitate, școlile profe- sionale și școlile de maiștri se vor face Intre 15 și 31 august ia sediul liceelor și școlilor respective. Pentru pregătirea prin ucenicie la locul de muncă, înscrierile se vor face la sediile unităților care au plan de școlarizare. înscrierile la concurs pentru șco- lile de specializare postliceală se vor face între 1 și 22 septembrie la se- diul școlilor respective. 3. Concursul de admitere constă din 1 — probe scrise și orale la limba română și matematică din materia claselor V—VIII ale școlii generale pentru liceele de specialitate și șco- lile profesionale, precum și pentru ucenicie (cu pregătire teoretică prin învățămintul profesional seral sau cursuri de zi de 2—3 luni anual) ț — probe la : matematică (scris ți oral), tehnologia meseriei (oral) și desen tehnio (lucrare grafică) din materia prevăzută în programele ♦ școlare ale școlilor profesionale, pen- tru școlile de maiștri. Pentru școlile de specializare post- liceală probele de concurs se vor pu- blica ulterior în îndrumătorul pen- tru admiterea in aceste școli, A Probele scrise încep după cum urmează : — la liceele de specialitate și uce- nicia la locul de muncă în ziua de 1 septembrie 1 — la școlile profesionale și școlile de maiștri tn ziua de 3 septembrie ; — la școlile de specializare post- liceală în ziua de 25 septembrie. Probele scrise încep la orele 9 pen- tru învățămintul de zi și la orele 17 pentru Invățămîntul seral și fără frecvență. 5. Concursul de admitere este pre- cedat de examinarea medicală a candidatilor, care se va face cu 1—3 zile înainte de începerea probelor scrise. Informații cu privire la numărul locurilor pentru care se susține con- cursul și condițiile de admitere se pot obține de la liceele și școlile respective. SECVENȚE DIN PREGĂTIRILE PENTRU NOUL AN ȘCOLAR Marele eveniment pe rare l-a trăit recent țara întreagă — Con- gresul al X-lea al partidului — precum și sărbătoarea jubiliară prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fasenst au dat un im- bold deosebit activității în toate sectoarele, au mobilizat pe toți oa- menii muncii la o activitate rod- nică, creatoare și entuziastă. Aces- te importante evenimente au con- ferit și muneii complexe și pline de răspundere pe care o desfășoară cadrele didactice noi și multiple sensuri și dimensiuni. însuflețit de cuvintele de caldă apreciere la adresa școlii și a slujitorilor ei cuprinse In Raportul prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de sarcinile ample, mobilizatoare trasate de Congres învățămîntului, corpul profeso- ral este hotărît să nu precupe- țească nici un efort pentru ca în acest an școlile să se deschidă în cele mai bune condiții, să se mar- cheze noi și importante succese în instruirea și educarea tinere- tului. Constatările raidului pe care re- dacția noastră l-a întreprins re- cent în județele Ilfov și Teleor- man sînt edificatoare în acest sens. După cum se știe, la 15 sep- tembrie își vor deschide porțile peste 1200 de clase a IX-a, în care vor învăța circa 40 000 de elevi, adică o treime din elevii claselor a VlII-a. Discuți Te pe rare te-a= purtat la inspectoratele școlare ale jude- țelor Ilfov și Teleorman, precum și in citeva școli din județele amintite, ne-au arătat că organele înv^^mîntnUri, ca și mernbrij cor- pului didactic. înțeleg pe deplin însemnătatea realizării invățămin- tului genera] obligatoriu de 10 ani — obiectiv principal al invăță- mlntului de cultură generală Toc- mai de aceea, pregătirile In vederea deschiderii cursurilor In clasele a IX-a ale școlii de 10 ani au fost făcute cu deosebită seriozitate, cu tot simțul de răspundere. In județul Ilfov, aproape toate cele 26 de școli la care vor func- ționa clase a IX-a sînt puse la punct de pe acum. Majoritatea sînt situate în comune îndepăr- tate. Explicația am primit-o la inspectorat: nevoia de a asigura acestor comune, cooperativelor agricole sau altor unități econo- mice existente în cuprinsul lor, ca- dre bine pregătite care, în alte condiții, ar fi fost greu de adus dîn altă parte. Una din școlile la care ne-am oprit a fost aceea din comuna Ră- suceni. De pe coasta dealului un- de-i situată ne-a întîmpinat lumi- noasă, curată. Pe directorul Du- mitru Panait l-am găsit în can- celarie, preocupat de finisarea la- boratorului și punerea în ordine a materialului didactic. Am aflat că școala n-a avut pînă acum la- borator și că acesta a fost ins- talat prin grija profesorilor. în tot decursul vacanței, directoruL profesorul «ie matematMă — un om foarte entuziast, care se pri- cepe să meșterească once — și profesorul «ie fizică au lucrat pen- tru a prefac» în laborator o fostă sală de clasă Au construit cu aju- torul părinților mese pentru ex- periențe. au instalat prize, au ros- tuit dulapuri pentru aranjarea materialelor didactice. De la cen- tru le-a fost repartizată aparatură nouă pentru lecțiile de fizica, de chimie și de biologie. „Credem — ne-a spus directorul — că în aceste condiții elevii clasei a IX-a vor putea efectua toate experiențele prevăzute în programă". Școala a pregătit din vreme și condițiile activității practice a ele- vilor, care vor desfășura lucrări conform cu specificul comunei: zootehnie și legumicultura. Gru- pele de practică au și fost formate, componența lor fiind afișată în cancelarie. Pentru practica în pro- ducție școala are nevoie, însă, și de sprijinul organelor locale. Ne-am interesat la primarul co- munei cum stau lucrurile în această privință. „în curînd — ne-a spus aces- ta — în Răsuceni va lua ființă un modern complex zootehnic. Vom avea nevoie aici de cadre cît mai bine pregătite. Sînt bucuros că ele vor fi pregătite aici, la școa- la noastră. De aceea ne-am stră- duit să dăm școlii tot sprijinul, mai ales pentru asigurarea con- dițiilor de practică. Elevii vor lu- cra, după cum am stabilit în co- mun cu conducerea școlii și cu inginerul agronom de la coopera- tiva agricolă de produt^ie, atît in cadrul complexului zooîehnic. cît și pe anumite loturi legumicole special destinate. Ne-am propus ca in prima zi de contact cu pro- ducția să-i însoțim pe profesori și pe elevi într-o vizită prin sec- toarele cooperativei, să vorbim despre perspectivele complexului nostru zootehnic, ale cooperativei agricole, ale comunei în general spre a-i putea atrage și interesa de la început. Pe tot parcursul practicii le vom asigura, firește, îndrumarea tehnică necesară. Aceeași grijă plină de răspun- dere s-a manifestat pentru buna deschidere și funcționare a clase- lor a IX-a și în comunele Scri- oaștea, Brebina, Ciolănești și Cer- venia din județul Teleorman. La Scrioaștea, bunăoară, prin grija directorului școlii, tovarășul Flo- rea Florea, reparațiile și curățe- nia au fost terminate de mai bi- ne de o lună. Și aici s-a instalat prin mijloace proprii un laborator de fizică și chimie, precum și o sală de gimnastică. La școala din Brebina care aparține aceleiași comune s-a amenajat, cu spriji- nul cooperativei agricole, un lot după toate regulile agrotehnicii moderne, unde elevii clasei a IX-a vor face practica în condiții op- time. în ceea ce privește școala din comuna Cervenia, ea este so- cotită în județ ca fiind una din cele mai bine pregătite școli pen- tru finxrțXKiarea clasei a IX-a. Meritele revin in mare parte di- rectoarei Elena Brindușă care, ra o bună și harnică gospodină, s-a îngrijit atit de extinderea spațiu- lui de școlarizare cât ț: de cre- area a tocă două laboratoare, a unui lot agricol și a unei săli de gimnatiîră Zilele acestea direc- toarea poate fi găsită mai tot tim- pul La cooperativa agricolă, unde stabilește în amănunt modul de rezolvare a tuturor problemelor legate de practica elevilor. Inspectoratul școlar al județului Teleorman s-a îngrijit îndeaproape de aprovizionarea școlilor cu ma- terial «iidactic, îndrumîndu-Ie și ajutîndu-le să-și amenajeze labo- ratoare. Tovarășul Ivan Petre, ins- pector șef. ne-a informat că ma- terialul didactic nou a fost ast- fel distribuit îneît fiecare școală unde urmează să funcționeze cla- sa a IX-a să-și poată amenaja cel puțin un laborator. în aoest sens s-a primit și ajutorul liceelor, al școlilor profesionale sau tehnice. în momentul de față, inspec- toratul școlar județean se preo- cupă de organizarea cursurilor de perfecționare a cadrelor care vor preda la clasa a LX-a. Printre aceștia se numără numai profe- sori cu calificare superioară. Mulți dintre ei au o experiență înde- lungată în învățămînt și și-au absolvit examenele pentru obți- nerea gradelor didactice. Profe- srrii de română, matematică, fizi- că. chimie, electrotehnică și desen Tehnic care vor preda la cdasele a IX-a vor participa timp de 4 zile la un curs scurt de perfec- ționare în cadrul căruia se vor or- ganiza lecții, activități metodice și de laborator, vizite la între- prinderile industriale și la coope- rativele agricole de producție unde se va desfășura practica elevilor. Acordînd o deosebită grijă pre- gătirilor pentru bunul demaraj al școlii generale de 10 ani, inspec- toratele nu uită, firește, nici cele- lalte probleme legate de deschi- derea noului an școlar. O primă constatare : și în județul Ilfov și în județul Teleorman, repararea clădirilor școlare s-a încheiat încă de la Ziua învățătorului. Ne-am oprit pe rînd, în comunele Mi- hăilești, Ghimpați, Valea Plopilor, Drăgănești, Bujoreni, în orașul Alexandria, Peste tot școlile sînt curate, îngrijite, încărcate de flori, înăuntru aceeași ordine, vădind mînă de bun gospodar. Ne-au im- presionat îndeosebi școlile din co- munele Mihăilești și Drăgănești, puse la punct, pînă în cele mai mici amănunte, pentru deschiderea cursurilor. De la curțile și grădi- nile încărcate de culoare șî rod pînă la bănci, la tablele negre, la perdelele proaspăt apretate, totul era gata. Trebuie spus că bunele condiții asigurate începutului de an șco- lar se datoresc șl. sprijinului larg pe care l-au primit în acest an școlile din partea consiliilor popu- lare. Majoritatea reparațiilor nu s-au mai făcut, după cum am aflat, de către întreprinderea de construcții și prestații județene, ci de către trusturile județene de con- strucții și cu forțe și mijloace locale. In felul acesta reparațiile s-au efec- tuat mai bine și mai repede. Acolo însă unde a lucrat I.C.P.C.J.-ul, de exemplu în comunele Frăsinet, județul Ilfov, sau Scurtu, județul Teleorman, reparațiile au rămas în urmă. Intr-un stadiu avansat se află șî noile construcții școlare.Cînd am poposit noi la Inspectoratul șco- J Iar Teleorman, acolo se desfă- șura o ședință la care participau toți factorii ce răspund de darea în funcțiune a ceîor 50 de noi săli de clasă prevăzute pentru acest an școlar. Din concluziile ședinței a reieșit că mai pretutindeni — cu excepția comunelor Tătărăști și Mavrodin — noile clase vor fi gata înainte de 15 septembrie. Departe de a epuiza întreaga muncă ce se desfășoară la toate nivelele pentru deschiderea șco- lilor, popasul nostru prin cele cî- « teva școli ne-a relevat hotărîrea și optimismul cu care slujitorii școlii pășesc în acest an școlar, an ce marchează o cotitură im- portantă în învățămintul nostru, în întreaga noastră viață. MONICA ROBEA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii de presă Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scinteii 40.132