Proletari clin toate tarile, uniti-vi! Anul XXI-Nr. 1004 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ Vineri 8 august 1969 pagini 25 bani Școala trebuie să dea societății atît buni specialiști, cit și ce- tățeni înaintați, cu un orizont larg, cu spirit de inițiativă, cu o minte receptivă la tot ce e nou și avansat, cu un înalt spi- rit de responsabilitate față de îndatoririle sociale. NICOLAE CEAUȘESCU Se știe că o caracteristică fundamentală a dezvol- tării societății contemporane este amploarea fără precedent o cunoașterii, dezvoltarea vertiginoasă a tuturor științelor, □ volumului de date care oferă cheia înțelegerii fenomenelor naturii, vieții și socie- tății. S-a acumulat un tezaur imens de valori spiri- tuale de înțelepciune condensată și nici un om care vrea să fie la înălțimea epocii nu mai poate face abstracție de existenta lui. CONGRESUL PARTIDULUI Poporul nostru trăiește in aceste zile un eveniment de o excepționa- lă importanță, cu profunde și mul- tiple implicații în istoria țării : ela- borarea de către cel de al X-lea Con- gres al Partidului Comunist Roman a programului dezvoltării multilate- rale a României socialiste in pe- rioada 1971—1975 și a liniilor direc- toare ale dezvoltării țârii pină în 1980. întregul popor a urmărit cu o deosebită emoție Raportul C.C. al P.C.R. prezentat Congresului de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Țara este străbătută, de la un capăs. la altul, de un sentiment de nemăr- ginită dragoste pentru partidul care a condus și conduce destinele poporului nostru spre înfăptuirea celui mai îndrăzneț-vis al omului : comunismul. Sub conducerea Par- tidului Comunist Român, clasa muncitoare, în alianță cu țărăni- mea, cu intelectualitatea și celelal- te pături sociale, au obținut în dez- voltarea patriei victorii remarca- bile. Poporul român a' înfăptuit cu succes societatea nouă, socialistă. Alături de toti oamenii muncii, slujitorii școlii simt o puternică mîndrie patriotica pentru marile realizări ale țării noastre, o caldă recunoștință pentru partid, sub a cărui îndrumare înțeleaptă au fost dobîndite. Programul pe care urmează să-1 adopte Congresul al X-lea își pro- pune drept obiectiv fundamental lărgirea și perfecționarea continuă a bazei, tehnico-materiale a țării, făurirea societății socialiste multi- lateral dezvoltate. Aceasta presu- pune creșterea intensă a forțelor de producție, crearea unei econo- mii avansate, a unei industrii și agriculturi moderne, în stare să satisfacă cerințele mereu sporite ale societății, dezvoltarea susținută a științei, învățămîntului și cultu- rii —, factori de bază ai progresu- lui și civilizației, crearea condiții- lor în vederea ridicării bunăstării materiale și spirituale a tuturor oamenilor muncii. înfăptuirea re- partiției bunurilor produse de so- cietate în spiritul dreptății si echi- tăți! socialiste, perfecționarea con- tinuă a. relațiilor de producție, a organizării societății, crearea ca- drului organizatoric care să per- mită manifestarea în sfera, vieții sociale a fiecărui cetățean, partici- parea tot mal activă a celor ce muncesc Ia conducerea treburilor tării, lărgirea libertăților, dezvol- tarea democrației socialiste. în de- ceniul următor producția indus- tnală va crește de 2—2.3 or_ agri- cultura va deveni o ramură r-, un accentuat caracter intensiv veni tu național se va dubla : aceans va ridica nivelul .-năs.âri; g-r - in țară. Realizarea acestui r: - deschide perspective mărețe in fața întregului popor. Prir. înfăp- tuirea societății socialiste multila- teral dezvoltate se vor pune baze trainice trecerii treptate spre co- munism. Răcind o amplă trecere în revis- tă a principalelor probleme ce ur- mează să fie rezolvate pentru tra- ducerea în viață a impresionante- lor țeluri puse de partid în fața poporului nostru, Raportul pre- zentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu a examinat pe larg sarcinile ce revin slujitorilor școlii, întregului învățămînt în condițiile exigențelor în continuă creștere ale societății socialiste. Aprecierea făcută de secretarul ge- neral al Comitetului Central al par- tidului asupra rolului școlii ca {actor principal de educație a cetățenilor, a întregii societăți în epoca noastră, principal canal âe difuzare a științei și cul- tura, ' de îmbogățire a minții, de modelare a caracterelor și forma- re cetățenească a tinerelor gene- rații este primită cu un înalt simț al răspunderii de corpul didactic din țara noastră, ferm angajat în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului. Slujitorii învățământu- lui sînt hotărîți să facă totul pen- tru ca școala să dea societății buni specialiști, cetățeni înaintați, cu un orizont larg, cu spirit de inițiativă, cu o minte receptivă la tot ce e nou și avansat, cu un nețărmurit devotament față de patrie și par- tid, față de cauza socialismului. Perfecționarea multilaterală a învățămîntului este impusă de ni- velul actual al societății socialiste, de perspectivele evoluției sale. După cum se știe, partidul a ela- borat într-o concepție unitară, în styînsă legătură cu dezvoltarea economică și socială a țării, urs program de perspectiva pentru pregătirea cadrelor. Orientarea și cadrul de modernizare s învăță- mîntului pe o lungă durată' de timj: este asigurată de Directivele Comi- tetului Central și de Legea învăță- mîntului, adoptate anul trecut. Așa cum se subliniază in Raportul pre- zentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congres, hotâriloo.r, este acum activitatea organizato- rică,' practică. Organele învățămin- tului trebuie să acționeze cu promptitudine și eficiență pentru eoccretixarc* bocârirJor elaborase d* pcrod 5r>MI Ie rțelexul ti eri rari Urx * fiectru; doctor a* ei te revine sarda» focraZrz> ai eati» Rcirti ofrriot de osmeru ai săra- cii de tac le I coo- t rsfente de șpeetait:’ i (t triHșiewnr Arranâ «rctnâ cat» «atac tegxtl de realizarea ccarOar .-oeecUvx dc proxre» eco--arate șc racriL care per c-jpun o kritl oosvcteaU. te toate tertcarclf c la test» oterizs- rile Intr-o arifd de optică ra tre- bui id w dervoitE « r w. «r inviNciun :. ’r fiMt - țâmîntului lictal reprezint! atrac- tivele major? ale invităm.îjcîumz: de cultură generfc'â. Asareae; o- biective. de - astfel de arapfitorij-» ne. impun o serioasă j.r j tuturor eonaitiUcr — baza materială, cu asicurarea ca- drelor didactice și irrțmd m mo- dernizarea procesului mstrwjv- educativ. Investițiile tn mve^îrr.’ut care, așa cum se apreciară la Con- gres. rodes" > • . . ■• ' • . pe un timp îndelungat, v.r Ter», sa fie mai rațicn.-l ^epocări’- A- ceasta presupune — prtn re a.,- e — o mai bună proporȚionare Intre formele de învățămînt. asigur:.-., du-se dezvoltarea bceeln.- -de spe- cialitate și dotarea șeollbor cu apa- ratură modernă. Perf-ctxtoarr^ procesului ;-^t.nx::--ecu.- trebui să fie perma iepț în pneo- cuparea tuturor celor os punderi in această direct:- In cursul viitorul ui cinci-u' »< va pune in continuare aeesaSzu z/r dezvoltarea iuvâțămîru Au supe- rior tehnic și ecoDorn.sv Totodatâ vor fi perfecționate cririritv ra- muri ale invățămi-i; uu: unve-.b tar, care asigură pregltiree pro- fesorilor. formarea ce cerceii'ori pentru științe șcsciaie u eamMe . ce De asemenea se cere imbunâ.â- țirea permanervă > oroc.ur -:.-: > învâțâmir.t. ekrainîâdv-șe tot ce este peristat depăși: nîndu-ie ie src-r a;- revoluție' tehnicv-ș.ij.tîf;- ?. > temporane. cu cerințele practica De o deosebita mseirmâu» .e a sntativă pentru fiecare mvțu-;.; și profesor, pentru întregul icvâ- țâmînt si.it indica . secretarului gener - i] Cemitetu- lui Central al parUduiu; cu orivue la asigurarea vie: • reȘ" - intre școala r- ' ,-rt scoală și nevoile practici1 Aceasta m- ssco;c-; zare m învătărrrntu' profesional instruire: elevilor 'ealizîndu-se ir principa' :r produc ție. înlr-c seriț de meserii pregătirea munci torilor calificat; se vc infăpkf Tn specia! ori ucenici» >; pi»» ‘ormț de calificare 'a 'ocu’ de muncă. Pregătirea muncho-ilo- calîf’carer cadrelor necesare economisi »oastrc ou sarcini serioase și in fața ministerelor și con ducerilor unităților economice care trebuie să conlucreze strîns în această direcție cu Ministerul învățămîntului, să organizeze la un nivel mai înalt formele de instruire profesio- nală și tehnico-științifică în întreprinderi Este necesar să se asigure împrospătarea sistematică a cunoștințelor tuturor celor ce muncesc ți. în mod deosebit, perfecționarea continuo a cadrelor de specialitate și de conducere. Trebuie înțeles că în condițiile progresului actual al tehnicii, ale revoluției tehnico-științifsce, cunoștințele acumulate cu ani în urmă nu mai pot ajuta pe specialis' să-și îndeplinească în bune condiții sarcinile De aceea. împrospătarea periodică a cunoș tiarelor este una din problemele de bază ale asigurării progresului economiei, științei ș> culturii în tara noastră tn conformitate cu Directivele Comitetulu Central, se va pune, in continuare, accentu1 pe dezvoltarea învățămîntului superior teh nic și economic, în cursul viitorului cinema1 acondindu-se atenție deosebită pregătirii ;oe cialiștilor în domenii care reprezintă priorilăt ■n tehnologia și activitatea economică mo Ierna Totodată vo> trebu perfecționate celelalte romuri ale invățămintulu* jniversi c; care asigura pregătirea profesorilor zicilo* forn-aroo de cercetători pentru stifte sociah > umanistice Ministeru* 'nvătăv n •jhj! cotitele didactice consiliile j; senare'» rniversitare au datorie să îmbunătățească n pprmanentc programele de învățăm!-- care curs să elimine sistema*'' to’ ceee es »șt» perimeî depășii, se 'e ouno de ace-' cv realizările 'evoluției 'ehiicn-stiintiEce con lemnorane, cu cerințele practicii. C sarcină primordială care se ridică tn triei pe care îl elaborează Congre- 'sul al X-lea al partidului. Perfecționarea învățămîntului nostru în etapa care urmează' se va realiza fu cadrul general creat de dezvpltareă în ansam- blu a întregii noastre societăți Această amplă și multilaterală dezvoltare are la bază politica pro- fund științifică a partidului nos- tru. întregul nostru popor și-a afir- mat în repetate rînduri, cu entu- ziasm $ încredere, adeziunea sa de- plină la politica internă și externă i partidului, pentru că ea corespun de profund aspirațiilor de pace si orogres social Nu •poate exista nici un fel de îndoială că cei aproape 200 000 de slujitori ai școlii vor face tot ce stă în puterea lor spre a-și da con- tribuția la făurirea societății so- cialiste multilateral dezvoltate, cu abnegația și devotamentul izvorît din inalta prețuire și încredere pe care le-o acordă partidul. EfortuK pentru însușirea noilor cuceriri ale minții omenești, pentru ridicarea nivelului de pregătire știin- țifică și de cultură generală este astăzi una din tră- săturile distinctive ale omului înaintat, expresia ade- văratului spirit de civilizație. Dacă aceasta este o necesitate general umană, cu atît mai pregnantă este ea în societatea noastră. Comunismul este doar chintesența cunoașterii, rodul marilor cuceriri ale științei și culturii, rezultatul acumulării și sintetizării a tot ce a creat mai de preț Tnintea omului. Marile descoperiri actuale ale fizicii, matematicii, chimiei, electronicii, biologiei, verificate în temerare aplicații practice, fundamentează și mai profund bazele știin- țifice ale filozofiei noastre despre natură și societate. Ele dovedesc mai convingător ca oricând materiali- tatea lumii, precum și capacitatea omului de â o transforma, de a adapta natura nevoilor sale, de a spori nemăsurat resursele și bogăția materială a societății. In concepția noastră, educația socialistă, conștiința socialisto implica atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, științei și teh- nicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii cît și însușirea concepției filozofice despre lume și societate o partidului nostru — materialismul dialec- tic si istoric — formarea unei atitudini cetățeneșii înaintate. Acestor cerințe fundamentale, care se con- diționează și se influențează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condițiile societății moderne — întreaga munca de educație desfășurată de parti- dul și statul nostru Desigur, tovarăși, factorul principal de educație a cetățenilor, a întregii societăți în epoca noastră este școala — principalul canal de difuzare a științei și culturii, de îmbogățire a minții, de modelare a ca- racterelor și formare cetățenească a tinerelor genera- ții. Din Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de to- varășul NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al X-lea al partidului. prezent în fața învățomîntului de toate gra- dele o constituie asigurarea unei strînse le- gături între școală și viață, între școală și nevoile' practicii. Activitatea didactică în în- vățămîntul mediu și superior trebuie astfel concepuîâ îneît, paralel cu însușirea cunoș- tințelor teoretice, viitorii specialiști să aibă posibilitatea în anii de studii să efectueze o temeinică activitate practică de speciali- tale, care să ie permită, după absolvire, să se integreze cît mai rapid în producție, cu randament maxim, in învățămîntul agricol, anul șco'ar trebuie astfel eșalonat, îneît să permită participarea elevilor și studenților la principalele lucrări agricole. Formarea de deprinderi practice și pregătirea tinerelului per.fru viata socială activă trebuie să con- stituie preocupări si pentru învățămîntul cu profil teoretic, umanist. Totodată, este nece- sar ca membrii corpului didactic să aibă le- gături permanente cu unitățile productive, să participe efectiv la soluționarea uncr pro- bleme concrete in domeniul specializării — n activitatea de producție economică sau ;ociai-culturalq Dezvoltîndu-și și perfecțio- .iindu-și necontenit activitatea, școala își va Indepfin; mol tine nobila misiune de for- -nar? p noilo' generații ale patriei, de pre- □ ă»Srp c constructorilo' de mîine ai socialis- mului si comunismului pe pământul României. Pin Rspt».: I C.C. al P.C.R. p-.'- .nrășu] NC «>LAE ( EALSESCT iu Congresul al X-lea CU HOTĂRlRE FERMĂ PE DRUMU ARATAT DE PARTID Documentele Congresului — sprijin de mare preț în formarea tinerei generații Urmăresc cu mare emoție lucrările celui de-al X-leă Congres al partidului. De la început aș vrea să spun că m-a impresionai in mod deosebit analiza amplă, profundă și multilaterala făcută în Raportul prezen- tat Congresului de tovară- șul Nicolae Ceaușescu. se- cretar general al C. C. al P.C.R. Acest Raport are o deo- cebită valoare teoretică și practică, constituie un im- portant document orienta- tiv pentru activitatea tutu- ror oamenilor muncii, a în- tregului popor, pe o înde- lungată perioadă. Sînt în- deosebi impresionată de ca- racterul științific al Rapor- tului, care marchează tre- cerea la o etapă nouă în dezvoltarea patriei noastre, aceea a făuririi societății socialiste multilateral dez- voltate. Ca slujitor al școlii am studiat cu deosebită aten- ție analiza pe care o face Raportul asupra probleme- lor legate, de dezvoltarea și perfecționarea învățătnin- tului. Consider pe deplin îndreptățită cerința instrui- rii și educării elevilor in mai strînsă legătură cu via- ța socială, cu practica. De- sigur că realizarea unei ast- fel de legături va trebui să pornească încă de la ela- borarea programelor șco- lare, din care în mod im- perios trebuie să se elimi- ne tot ce este perimat și să se introducă realizările revoluției tehnico-științiii- ce contemporane. Totodată noi, profesorii care lucrăm la catedră, avem datoria să le formăm elevilor noștri deprinderi practice, să-i pregătim pentru a se in- tegra cît mai rapid in pro- ducție, într-o activitate so- cială utilă. Aceasta înseam- nă, firește, că noi înșine va trebui să cunoaștem mai bine producția, problemele ei, înțelegînd că de calita- tea pregătirii și a muncii noastre depinde în mod ho- tărîtor însăși calitatea ca- drelor pe care școala le va da țării. Totodată, în activitatea noastră va tre- bui să-și facă mai mult Ioc cultivarea aptitudinilor vii- torilor specialiști către in- vestigația științifică. Desi- gur că strădaniile pe a- ceastă linie vor trebui să fie sprijinite și cu lucrări orientative editate de insti- tutele și societățile științi- fice ale cadrelor didactice. Partidul, întregul popor cer învățămîntului să for- meze tineretul în spiritul conștiinței socialiste. Sîn- tem hotărîți să muncim mai mult, mai bine, pentru a transmite elevilor noștri cunoștințe temeinice asu- pra a tot ceea ce este va- loros în domeniul culturii, științei și tehnicii contem- porane, pentru a-1 înarma cu concepția filozofică des- pre lume a clasei munci- toare — materialismul dia- lectic și istoric — pentru a-i forma o atitudine cetă- . țenească înaintată. In întreaga muncă pe care vom reîncepe curînd s-o desfășurăm în mijlocul ele- vilor ne va fi un sprijin neprețuit marea bogăție de idei pe care o cuprinde Ra- portul prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Nu vom precu- peți nimic pentru a ne face datoria de slujitori devotați ei școlii, pentru a spori con- tribuția ei la înfăptuirea mărețului program de dez- voltare a patriei elaborat d« Congresul al X-Iea. Frof. ANA COZMITĂ directoarea Liceului nr. 27 din București 0 cercetare pedagogică caracterizată prin aplicativitate și eficacitate social-economică Perspectivele și coordonatele de ordin cultural-economic sta- bUite în Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X- lea al partidului situează învă- țămintul și cercetarea științifică la nivelul celor mai Înalte res- ponsabilități. Intr-o etapă de transformări profunde și acce- lerate, cind țelul svrrem al po- liticii partidului îl constituie societatea socialista multilate- ral dezvoltată, superioară din toate punctele de vedere socie- tății capitaliste, invățămintul, eu toate formele sale, a devenit generatorul unui fond de ines- timabilă valoare, constituit dia idealuri, capacități și deprin- deri. fond care garantează atin- gerea țelurilor și a obiectivelor urmărite. Eficiența învățămîntului este condiționată astăzi. intr-o mă- sură mult mai mare decît în trecut, de gradul ce organizare și de calitatea Iui și. prin a- ceasta. de conducerea și orien- tarea procesului mstructiv-ecu- cativ pe baza cercetării științi- fice. Așa cum se subliniata pregnant in d cicv r'» școlii penerefe. Sfii ti m-. dr tineri roecialiei ase—e-es l-.i r-x -—ia. cw ti el, eă s» ce- rm-t ccmrtiewîi ăe spî-eser=r- le ’o- pewr» dor-e^ril in ee e Iveretxi datorită frgtujx: ră umil sas altei ăixfe pecrewo- ri- lor le-n deseope-1, le-s -, ireprerit și dErrcUc* c- ccste apritedir-.. Foar-e de r:- rind i-am întrebat pe pre— - anții noștri Ia ultima o’^p e- dă internațională de mc*e-c- tică: „Cind ri s-a relevat rr- cbnația pentru matematică ri cine a fost primul eare --s stimulat-o 1". Cei mei ne-au râsouns câ ea r. ?-« r*- levat încă de pe ^cnc-'e f-Li generale, profesorul m-e predat matematica Arie in e- cetași timp detrz-veri.-cr-zl lenfultr lor ri e- Ai bdr-.--i. ev- m-':—e-f dt proiez-v'K : pr-e-z’r in ccndi-rile de-rebi- ăe -ar-z- rcb > pe care le arigvei e.- eeasti •■-osii pectru de^.'-.z- b-t de e'ocver.te, r»'* •—oomaBft:’ rpj el teoixî gene-a', e. ttrprrinaerei am ror!ir ^rea s—'d--’o- in -'zsrie a 'X-e • a X-a ele srolfi gererete ig t* t”'i- Realizarea inre-ț— ;-t:• It’i ome-et de fă *af «*r ner-neri’'-e ăe ă-v—’-r-- s i-chza: ’or ‘e'-ririt. tt-e —. feții cor-emzore-f a? tinerei generezi Cor.-.— î”d pe ocrm/rsu’ a ;-ec Sol ani stud::le tn feoc’e -e-e—c- lă. in codrii pirfe zz- re se ct—mc—m— cu o-erȘA*—. lături d" 'frairea fo^~c- ri dr Cri.-,—q dez-.‘C-*C- r-a apii*''dirilo^ tvi"e-eo-nrct- -‘ce. -i-erii a’< nor-'^-L-ctea p. rei O"*'- rȘ rmo-'emonrr» r>-?- A'nd de7:her'’re *1 -ar pm-g să-A îndrevfe oarii ri* yp-e școlile profesional, ea** ac r-enirec de a ealri-ca rritrri muncitori eu rneifâ precc-.re r*hn:cc ri cracricâ. atiourin- d"-l* totodș-â ootica’iAec-ec fie fr,r* rmnirfle ce eel-fier-e procesional! — cc-e f-ndc- mentate eti!i*'*al-fti;.r.țfrie de seoala generală de 10 ani s; axate ne o vrac-tcă In produc- ție risfematic c*ganizată. pot oszgvra o pregătire profesiona- lă modernă ri de perspectivă in toarte mv',‘p domenii imf’'s- trig’p — fie. în sfr-șit. pe ba-a unui examen de diferență, sprș ultimele clase ale kceulri ce cultură generali ș:. mei apei, spre inrațămir.s-sl supenor. Largi paribriizăti de opț-^- r.e proiesuin^i cțeci te să și orgarăzare» sez-c'-i c IxeraJna ce curară gere-sli. Strsctz- r» lui. ra-xiiâ n eiarricâ. per- mite titeri-or xn rt^da ars ce in ce mai ăriereaf-ct- tatea olețr-zi m:-e cmc- pe de ăstezpizxe -« eom«ml rrin-e'.or ezz^zie v. ez.' •e~ prorrzL 'xpe*-.men-:-ra o-pax-.z-mz crr-j* riase specic- !» cermz-e rimi-c- zraseb:-. dt dcMi sadiM •»- tr^nvuț. ^sacM. BaMe- m-i- m.e, zescHude «ai perepeeAre de prepir--e empic. sp*ofue- zszi ■ t -rerCa- cx-e eterii ta mM zm cp-tind •, in dome- rzz'e rerpez~.:rr. emdențănd r. —ct 'rot-l că tn miaei șl «colii »oc- r~* -sâ-.rz-ez 'mcjrizațrilor r •.sler.-.etz* ezesstitule un F—«erosu ri*âz-^^—.-al. Aeeriz este, ăe altfel, si r-cs*e ne la baca ac- britit . menl^r^nr de xirn- ’z-e șeoievi ri p~"Je*:onalâ. a -- < -.-rit este ce a depis- s zrpgr-c ie sptitudinile ■ -e-."-- : - ăe c-i eălă- rzt* d-cm-ț deplinei ren!:- că*: pr-r-ne'» con'orm cu tn- clvrațnle p*vz-:i ti e-ț r.eeesi- țările ecrinosv-ei ri eelturli na- * -rie ** c c-~*-ib4:r la for- mc-e-c .-.■.c -.m-t pedagogic • • - w comp?- tr--£ r 7— se « fiecărui talent. Asind o rtr efiri elastică = ir t^.p unitară, ■-■e;’z‘.-.. 1or poetice - tcete cpt~.m-.-3 tmor ada-o- ce-mi ferp*er.X’^.t mezat rralt^yor ăe talente, cere ror- berie cete-» *-.:-*-tuza cepz- e--fr. rzez --ti ceerirats?. 1 eizzazz-. z* 1 mzc-s-^zr-^ i . • ecare ti*e* -ot ce t** eez: tea. mc r—fo-cs, ie s-l zz*.- e-.ce pe calea clmârv. ri ăe- A—rs-.eaz- —. p-zea țar-e ro ul de —.ar* i' :e~.~.i-rie re cc-e F joacă rn zfi—.c-ea spei- A-a’-ntlo- s-ri-cite —xr-i‘eriiri extradiâacti-r. ln*egistri—., la acest domemt:. en tstrep complex de acAuti menite tă releve și *c cultive fnclrnațAIe, «ă tată din rscceral primelor încercări fn domeniul erecției tehnice, artistice scti Hterars un stimaîenț moral și tn ace- lași tirrp trn Îndemn spre stu- diul menit să ducă la dezvol- ta rea lor. în cercurile pionierești e- lectronica a devenit astăzi un oaspete familiar. La Constan- ta copii de 12—15 ani constru- iesc roboți cibernetici: școlari de aceeași vîrstă din Baia ' lare imaginează și construiesc din sute de piese modelul funcțional al uzinei viitorului: cei din Oțelul Roșu realizea- ză. in cadrul cineclubului lor. filme artistice apreciate de s-ppcicfl'ști. Surprize de mari proporții prin înaltul grad de tehnici- tate al lucrărilor, prin calita- tea realizărilor ne rezervă an de an expozițiile republica- ne ale școlilor profesionale, oglindă a dezvoltării cre- ativității și aptitudinilor teh- rdee; impresionante probe de măiestrie profesională sînt și concursurile elevilor din școlile profesionale pentru de- semnarea celor mai buni tn meserie- Simvla mențiune a faptului că unii dintre -rremianții con. cursurilor școlilor de muzică slnt solicitați ca soliști de că- tre orchestre simfonice de prestigiu ne scutește, credem, de alte argumente privind m- velul la care este cultivat in școli talentul. Stimularea creației plasti- ce si artizanale a eăoătat în școli o asemenea răsrr.ndire, rezultatele acestei strădan-i slut atît de impresionante, de la Săvînța in Maramureș, la Bus*eni sau la Horezu, incit personolifâ*’ pedagogice de p***tigiv. intemațfor.al — de pjldâ profesorul Luiri Volm- ce'li — le carac'erizea-ă dmt o co-*ribt'țte vede comei ori- ginalâ. de exemviară rctoa~e. a scobi rămânerii la experi- ența 'nafr.tată n ^-ă-ăm-ntu. Itc -e olar mond:al. Oda-ă cu apropierea AneA- lo* de virria definiti-m op- ttvri profesionale rtre'-7 A prn florile talentului cultivat* de aci în școală ehezâri.a âe preț a eontrnuârA aseonstun-i științei și culturii -omănerf* ' Căzi, neîndoielnic, cultivarea ta- lentului și aptitudmRor in școala românească este o ac- țiune atotcuprinzătoare, de maximă amploare, nu rioriul singular al uneia sau alteia dintre personalitățile didacti- ce AL. CltCA ■:ăem rn țc-J elevii participă cu entuziasm la acțiunile de muncă otZri..ot;c-3. îr. fotografie : o h—padă de elevi lucrind la modernizarea drumu- li-i Brașov-Bran-Rucăr IN CINSTEA CONGRESULUI Mii de ore de munca închinate patriei Elevii, alături de întreg ti- neretul patriei, inehină Con- gresului partidului mii și mii de ore de muncă patriotică efectuată pe șantiere, în co- mune și orașe. Iată citeva ci- fre edificatoare: tn prezent sînt deschise în țară 1 100 șantiere de muncă patriotică ale tineretului ; s-au deschis și se vor deschi- de în săptămînîle următoare alte 18 șantiere naționale de muncă patriotică pentru con- strucția și modernizarea dru- murilor turistice sau comer- ciale, la care vor lucra 4 000 de tineri. între care și multi liceeni din toate județele pa- triei. 200.000 de elevi și studențî lucrează în vara aceasta în taberele de muncă patriotică: 80.000 de elevi si studenti participă la activitatea des- Pentru înfrumusețarea orașelor și satelor Mii și mii de școlari par- ticipă în aceste zile Ia în- frumusetarea orașelor și sa- telor. în fiecare duminică orașe- le și comunele județului Har- ghita. bunăoară, sînt luate in grijă de tineri. Dis de dimineață pornesc în echipe către locurile de muncă. Pînă aeum tinerii din Mîer- enrea Cine, printre care se numără multi liceeni. au participat la amenajarea pieței din centrul orașului. Expoziție școlară । între multiplele manifes- tări pe eare oamenii școlii din județul Suceava le închi- nă celui de al X-lea Congres ■1 partidului se înscrie și expoziția organizată de ins- pectoratul școlar, in colabo- rare cu comitetul județean 11 V.T.C. și Consiliul jude- țean al Organizației Pionie- rilor. flustrind realizările obți- nute in județul Suceava în domeniul invățămintului de toate gradele — creșterea numărnlni de școli, de elevi, de cadre didactice, valoarea manualelor acordate gratuit, valoarea burselor etc. — ex- Montaje literar -muzicale în fata impunătoare: sta- tui a Victoriei din orașul Constanța a avut loc recent o grandioasă manifestare în- chinată Congresului partidu- lui la care an participat sute de tineri Printre ei t LartLe poolbdriiti de afirmare ale au »trr»- propunem ra pa cmtor d MHtln fi mai mult pen- tru «sfer-area in cercetarea ftita- a uaoe cadre din mediul ru- ral. «ocolind aceasta drept o cale efxbeeti pentru ridicarea de an- tambta a tcveîolu: InrițSmlntuluf lor județene de comunicări ne-a eferh o d.scutie cu or Dumitru Muster, semetar știmțifx al Ins- titutului ce științe pedagogice. „O ;ara.-.er:s-.: că 3 sesi .-.jcr de «X- muzucăr: județene — a timri fă subliniem interi-ocutorui --astru — «te fa-mi că lucrâm>' prexenlace Ăeira rtsndor petUcnc* x șt iberice. rit — in eir-mba studeevo prob’— ce specialitate ștltE- țlfkcl Am nemarvat orientare» no- de mă a mu risca d&tre lucrările rare au abordat te*B» Ar axate pa dirreiriJe «writ/eW dex- vztiin. la per-pecriri i tsviU- naatre” supun concentrarea pe viitor a capacităților și forțelor existente pentru soluționarea calitativ su- perioară a cîtorva importante pro- oleme. Se tȚ»*"*. MtM. să se asigure tanror ta^tnk-r. ue i nsă c v lo- * i. a CR Mc 13C.4 S cî Loâe L rtr-* be ■r a* fw. o «A rccm o xs.^jo^e. cea» Oft 41M la ster-i pr-rdeacției Inovații]» : uneia par deșt ui zc «-.mp'.î dar Li dove- deee » tf.-»-rri.3 dec-'t-c d- mm-e. trebui să evite ca alături de lucrări avînd calități veritabile de cerceta- re să figureze și materiale de cir- cumstanță. Este de prisos să argu- mentăm, credem, că o asemenea orientare de minimă rezistență este negativă nu numai datorită fap- tului că duce la scăderea ținutei științifice generale a unei sesiuni de ccmunicâri, ci și pentru că : :-ie conștltui un exemplu prost ț .n a~.uer«re? aiwr Tri.aiători și j /rșori către efectuarea de lu- crări cu caracter forma-l. ' ' . te c ț—dz;jg.ce. fc- ■ cercetare vor Teatru—tineret— educație * Recentul festival a] spec- tacolelor de teatru pentru tineret și copii, organizat la Piatra Neamț din ini- țiativa comitetului jude- țean pentru cultură și artă și a Teatrului tinere- tului din localitate, sub e- gida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, a fpst prima manifestare tea- trală de mare amploare în- chinată formării publicu- lui tinăr. Conceput ca un omagiu adus celui de-al X-lea Congres al P.C.R. și celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noas- tre, festivalul a reprezen- tat o expresie a preocupă- rilor legate de înfăptuirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile C.C. al P.C.R privind îmbunătățirea mun- cii educative în rîndurile tineretului. Punînd in a- tenția slujitorilor scenei unele din problemele de stringentă actualitate pe care le implică educația tinerei generații, el a creat în același timp con- diții pentru un rodnic schimb de experiență și opinii. Festivalul a reunit ci- teva ansambluri de teatru ale căror preocupări de repertoriu vizează tinerii Pentru a face pasul următor tre^oi *1 LaatM» pa Uni* unei aae- a stottlar de Wfirta'rxat» efectuate de practiclc- nJ de la catrdrA Căci există tei- ci, ța ia. t* eervațil cu privire la •zăsiturUe caracteristice și tendin- țele mar: fes ca te in cadrul sesiuni- Desfășurarea ne msi depare și deplina valorificare a potențialului intelectual și a acumulărilor de experiență pe care ie inriud cer- cetările științifice efectuate ce ca- drele didactice de ia ca'.edră pre- acoală. vaiorifîriod rutuțiie evloente ale primelor fesruni județene de co- municări ale cadrelor mirm-ce. or- ganizatorii vritoarelor seszum var Considerat in ansamblul sau, bi- lanțul primelor sesiuni de comuni- cări științifice ale cadrelor didac- tice este net pozitiv. Aceste mani- festări au dezvăluit un impresio- -?nt potențial de cercetare și cre- ație existent în rîndul cadrelor care lucrează nemijlocit in școală îi a deschis căile valorificării la uin nivel superior a acestui poten- liaL M. ALEXANDRU «pectatori. In primul rînd, cele 4 scene naționale ale țării — ..I. L Caragiale* din București (cu specta- colul Cine eși- :- ? de Paul Everac), „Vasile Alecsan- dri“ din lași (cu Troienele de Euripide) Naționalul din Cluj (cu Hora domni- țelo' de Radu Stanca) și Naționalul din Craiova (cu Nu sin* Turr.jl Eiffel. de Ecaterina Oproiu). Au par- ticipat. de asemenea, tea- trele „Ion Creangă* (cu Poveste neterminată de Alecu Popoviciț, „Țăndări- că" (cu Micul prinț de Saint Exupery). Studioul Institutului de teatru (cu Ciocîrlia de Anouilh) și ultimul, dar nu ‘i cel din urmă, Teatrul Tineretului din orașul gazdă (cu Omul cel bun din Sîciuan de B. Rrecht). Marele număr de premii — oferite de C.S.C.A., Consiliul Națio- nal al Organizației Pionie- rilor, ziarul „Scînteia ti- neretului" și publicația „Săptămina culturală a Capitalei" — au încununat cele mai reușite participări regizorale și actoricești. Festivalul a fost dublat de simpozionul „Teatrul și tineretul", desfășurat sub egida Centriilui de cerce- tări pentru problemele ti- neretului din București. Simpozionul a prilejuit dezbateri la care au par- ticipat numeroși oameni de teatru, critici, filozofi sociologi, pedagogi, psiho- logi, esteticieni, reprezen- tanți ai presei. Dezbaterile, care au vizat dramaturgia pentru tineret, raportul dintre teatru și tînăra ge- nerație. ca și unele aspec- te ale relațiilor dintre tea- tru și tinerii creatori, au evidențiat preocuparea pentru sporirea contribu- ției activității cultural-ar> tistice ta dezvoltarea con- științei socialiste a tinerei generații. S-a afirmat încă o dată necesitatea unui teatru pentru tineret cu spectacole de cultură, re- alizate la un inalt nivel artistic. IRINA VRABIE In taberele speciale de la Sinaia Aici njuwr» rfassaL <•». J J uiapitft imprejenar > Tntrr^a activ iw >- resîe tabere a omagiu câldur» Mim tidului Conua'îW 14 praful re lui de a* A-ir-î Con^r** painei siviJK- tre io ajxiBal rii uns? sfert Cf a* •* Eliberare „F. por si de cine- e:on: i— o: a I\»a . £ LWi. । t-a-.’ri aJl i ■i-; *■» 4» te w»»e w Mac Orgazcra: 4-? c.MKMMrt d# Stat penc-j < uitări - Ar- ii, dr C • - JÎ al Uniunii Ge-rr'-rîlj a v.r.4i- catrior F-jraaiciji. Cr.mi- letul Crni.-ji ii L n; ,-r. > I:i»'.Tet‘jlui Cv-ricsw-oi si l . niunc » C-?ntra*â r f- ratis elor Msst -wc â resti. coneu r> u! i o tp. ir, h-azâ talentul și pasiunea a pes- te 21” esc artiști amatori de pe intteg cuprinsul țâ- riL care evoluează in pes- te U.fc» formații muzicale și coregrafice. Printre ei se află un mare număr de oameni ai școlii, talentați artiști amatori și pricepuți îndrumători ai echipelor Pe scenele finalei con- cursului se vor întrece 15.000 de concurenți tineri și vîrstnici, români, ma- ghiari, germani și de alte naționalități, care iși îm- pletesc munca de fiecare zi cu arta. 15.000 de soli co- borîtori din creștetul mun- ților, de la poalele dealu- rilor sau de pe întinsele șesuri, din Țara de Sus sau din cetățile de foc ale Re- șiței și Hunedoarei, din Bă- răganul de aur sau de pe firul Crișurilor, din școli și instituții, din cămine culturale și case de cultu- ră vor oferi mărețul tablou al artei amatoare româ- nești, vor aduce cu ei cîn- tecul și jocul, talentul și vigoarea, armonia și colo- ritul costumelor și le vor închina partidului și țării, Românie: socialiste. Desfâsu-indu-se in zilelo -:once ale celui de-al X- Congres al Partidului C«ncn.st Român și in cins- tea aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei »M-ire, finala celui de al IX-lea Concurs al forma- : ilor artistice de amatori ce la orașe și sate are _ o semnificație deosebită, constituie un minunat pri- lej pentru întreaga mișca- re artistică de amatori de a oieri imaginea inepuiza- bilelor frumuseți, a neîn- trecutului talent al poporu- lui nostru, maturitatea ar- tistică dobindită in ultimul pătrar de veac de viață nouă, liberă și prosperă. O. >L Din partea Bibliotecii centrale pedagogice BIBLIOTECA CENTRA- LA PEDAGOGICA anunța cititorii că, din cauza lu- crărilor de reorganizare a depozitelor, împrumutul de carte este suspendat pină la l septembrie 1969. Resti- tuirea cărților se va efec- tua în condițiile obișnuite. PAGINA 4 I REALITĂȚI ALE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI NOSTRU RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRI asa Perfecționarea cadrelor-o acțiune cuprinzătoare, cu nivel științific ridicat In tabara-curs pentru profesorii de română Un program bogat și variat Intre multiplele acțiuni inițiate în timpul acestei vacanțe în vede- rea perfecționării profesionale a corpului profesoral se înscriu și cursurile de vară pentru profeso- rii de limba și literatura română, organizate de Societatea de științe filologice în cadrul unei tabere cu profil mixt, cuprinzînd — pe lingă cursurile axate pe probleme pri- vind momente importante din is- toria literaturii române și de in- terpretare a textului literar — și un program de excursii la obiec- tivele cultural-turistice din îm- prejurimi și din oraș. Cei 64 de profesori din diferite localități din țară înscriși la acea- stă formă de activitate, precum și profesori de la liceele din lo- calitate au participat la un bogat program de activități. Ei au audiat astfel prelegeri expusș de prof. univ. Boris Cazacu, membru co-1 respondent al Academiei, preșe- dintele Societății de științe filo- logice, prof. univ. I. Zamfirescu, prof. univ. I. Coteanu, conf. univ. C ami Georgeta Chiosa, conf. univ. Errw Boldan, conf. univ. Gh. Bul^r. conf. univ., I. Oană, conf. univ. Romul Munteanu etc. Totodată, în cadrul cursurilor au avut loc numeroase interpretări de texte, lecții practice, schimburi de experiență. De asemenea, pro- fesorii au participat la o fruc- tuoasă întilnire cu reprezentanții Institutului de științe pedagogice pentru discutarea proiectelor de programă pentru limba și litera- tura română. Nivelul ridicat al expunerilor, caracterul lor aplicativ și demons- trativ, competența deosebită a ce- lor care le-au prezentat au consti- tuit cîteva dintre calitățile incon- testabile ale cursurilor. Ele au fost remarcate și subliniate de mulți dintre participanți. Prof. Ion Mar- tin din Timișoara, de exemplu, a apreciat ca una dintre valorile de seamă a acestor cursuri aceea de a contribui nu numai la îmbogă- țirea bagajului de 'Cunoștințe știin- țifice ale profesorilor în domeniul ă^Bcialității lor, dar și la stimula- ră Interesului pentru continua- rea ' procesului de perfecționare a propriei pregătiri. Prof. R. Teodo- siu din Piatra Neamț a arătat că prelegerile, ca și activitățile aplica- tive se vor răsfrînge în mod direct în calitatea sporită a predării. La rindul său, prof. loan Nechita din Pașcani a considesat că astfel de Amplă informare științifică in domeniul matematicii La Predeal s-au încheiat recent cursurile de informare științifică organizate sub egida Societății de științe matematice, la care au par- ticipat 80 de profesori de matema- tică din întreaga țară. în legătură cu obiectivele aces- tor cursuri, precum și cu modul lor de desfășurare, conf. univ. NICOLAE MIHĂILA, coordona- torul întregii acțiuni, ne-a spus : Cursurile au avut menirea de a informa profesorii de matematică asupra stadiului dezvoltării ac- tuale a științelor matematice, asu- pra orientării aplicațiilor acestor științe, precum și asupra încadră- rii acestor preocupări în sfera în- vățămîntului matematic din licee și școli generale. în mod deosebit au fost discutate probleme de al- gebră liniară, teoria probabilități^ lor și statistică matematică. Toto- dată s-au prezentat prelegeri și manifestări, care decurg direct din necesitățile generale ale moderni- zării învățămîntului, sînt indispen- sabile pentru progresul școlii ro- mânești. „Mărturisim — declara prof. Ștefan Cristea de la Liceul nr. 31 din București — că am găsit în prelegerile științifice care s-au prezentat în cadrul cursurilor un răspuns la multe probleme ale predării literaturii, fie că s-au re- ferit la Școala ardeleană sau la „Dacia literară", la influențele dramei shakespeariene asupra dra- mei istorice românești sau la e- voluția romanului românesc in- terbelic. Am dori ca asemenea ca- racterizări generale ale unor mo- mente sau opere literare să stea cît mai des în atenția acțiunilor inițiate de societatea noastră, în- trucît ele îi ajută pe profesori să-și formeze o viziune mai cu- prinzătoare asupra fenomenului li- terar." Excursiile care au completat programul cursurilor au prilejuit profesorilor vizitarea unor locuri de un interes istoric și filologic deosebit: mînăstirile Neamț, Secu, Agapia, Văratec, casa memorială a lui Ion Creangă din Humulești, Cetatea Neamțului, Hanul Ancu- ței etc. VICTOR OCTAVIAN Discuții despre programele de limbă și literatură Alături de interesantele și de un real folos practic expuneri pre- zentate la cursul pentru profeso- rii de limba română organizat de Societatea de științe filologice în orașul Piatra Neamț, s-au purtat, în cadrul Iui, discuții vii pe mar- ginea programelor de limbă și li- teratură română elaborate de Ins- titutul de științe pedagogice, în prezența unor cercetători ai aces- tui institut. Discuțiile au fost precedate de un studiu atent pe care profeso- rii cursanți l-au efectuat asupra programelor de gramatică pentru clasele V—VIII, de teorie literară, de istoria literaturii și compozi- ție literară precum și de litera- tură, destinate învățămîntului li- ceal. Prof. Vasile Teodorescu, cer- cetător principal la Institutul de științe pedagogice, a prezentat în linii mari concepțiile care au stat conferințe asupra direcțiilor ac- tuale de aplicare a matematicii în alte domenii științifice, în viața economică și socială. Au fost în- fățișate astfel diferite aspecte ale teoriei grafelor, ale teoriei jocurilor și așteptării, probleme ale progra- mării liniare, ale optimizării pro- ceselor economice, aplicațiile ma- tematicii în pedagogie, precum și probleme noi privind rolul mate- maticii în zborurile cosmice și în astro-fizică. Un capitol special al activității cursurilor a fost acela care s-a re- ferit la aspectele actuale ale di- dacticii și metodologiei predării noțiunilor nou introduse în pro- gramele de matematică din învă- țămîntul liceal, precum și la mo- dalitățile predării aplicațiilor mo- derne ale matematicii în alte do- menii de activitate. Conferințele și prelegerile au la baza alcătuirii fiecăreia dintre aceste programe. Apreciind pozi- tiv aceste concepții, precum și cri- teriile după care au fost selec- tate operele literare, participanții la discuții au făcut în același timp observații și propuneri de un real interes. Astfel, prof. M Buracu, din Turnu Severin, a arătat că unele opere ce se prevăd a fi analizate la teoria literaturii, în anul 1, se reiau și la istoria literaturii, în anii ‘următori. Prof. Buracu a pro- pus să se afecteze mai mult timp studierii unor teme cum sînt struc- tura operei literare, imaginea ar- tistică, Școala ardeleană. Profesorii L Martin din Timișoara și I. Nechita din Pașcani s-au referit la modul cum au fost concepute capitolele intitulate „Alți scrii- tori" și au arătat câ ar fi preferat să se substituie acestora, care re- prezintă doar simple informări su- mare asupra mai multor scriitori, ” capitole care să permită aprofun- darea unei singure opere, dar de o incontestabilă valoare. Profesoara A. Mateu din București a consi- derat ca bine venită introducerea studiului compoziției literare in anul I de liceu și a propus sâ se afecteze mai multe ore studierii curentului literar poporanist. Îm- preună cu care este studiată și opera lui G. Ibrăileanu. Mai multi profesori printre care si M. Hrișcă din Moinești au socotit că cele trei ore pe săptămină dedicate studierii literaturii la secția uma- nistă sînt insuficiente și au pro- pus să se rezerve in acest scop 4 ore. O atentie deosebită au acordat participanții la discuții și progra- melor de limba română. Oprin- du-se asupra capitolelor de sin- taxă, profesorii E. Cerai din Bacău și St Rădulescu din Călărași și-au exprimat nedumerirea pe care le-a provocat-o faptul că în pro- gramele de gramatică pentru cla- sele V—VIII n-au mai fost cu- prinse toate subordonatele, deși acestea sînt des întilnite în textele analizate. Aceiași profesori au considerat că este necesar să se prevadă și studierea diatezei re- flexive. Aprecierile, observațiile și pro- punerile făcute au fost primite cu interes de cercetătorii Institutului de științe pedagogice, care le vor lua în considerație la definitivarea programelor. FLOAREA BUZINSCHI Demonstratii la un cws de perfecționare tn domeniul științelor biologice Pregătire teoretică și practică in domeniul orientării școlare și profesionale fost prezentate de personalități de primă mărime ale învățămîntului matematic—academicienii Grigore Moisil, Nicolae Teodorescu. Gh. Mitoc și Octav Onicescu, profeso- rii universitari Gh. Chiș, Th. Gheorghiu, A. Haimovici. D. V. lonescu-Cluj, N. Mihăileanu și con- ferențiarii universitari Gh. Enescu, Șt. Gheorghiță, A. Hollinger, AL Roșu, E. Rusu etc. Un sprijin deosebit și permanent l-a primit conducerea cursurilor din partea președintelui și vice- președintelui Societății de științe matematice, academicienii Gri- gore Moisil și Nicolae Teodorescu. Nădăjduim că bogata informa- ție inedită dobîndită de partici- pantii la cursuri va contribui efec- tiv la perfecționarea învățămîntu- lui matematic în liceele și școlile noastre generale — a încheiat in- terlocutorul nostru. IOLANDA DOBOȘ proiecte : „îndrumătorul consilierului de orientare școlară și profesională" și „Programa orientării școlare și profesionale". Ln interes real au prezen- tat ți vizitele la cabinetul de orientare de la Liceul Nr. 3 și la Laboratorul C.F.R din Brașov, unde s-au pu- tut cunoaște anumite instru- mente eoncrete de lucru in domeniul orientării școlare și profesionale . De aseme- nea cursanții au avut posi- bilitatea să studieze cele mai noi cărți și reviste de spe- cialitate din țară și de peste hotare, care le-au fost puse la dispoziție de Biblioteca centrală pedagogică. Institutul de științe pe- dagogice intenționează să reediteze in septembrie cursul de U» Brașov, de data aceasta pentru noii con- silieri de orientare școlară ți profesională, care vor fi numiți pină la 1 septem- brie, și pentru inspectori și consilierii care nu au putut participa la ultimul curs. Cu această ocazie se va pre- zenta și o fișă psiho-pedago- gică, care va fi propusă pentru generalizare. în plus, Insti- tutul va oferi în curînd ca- drelor didactice un „caiet de material documentar" (li- tografiat), un îndrumător pentru consilierii de orien- tare școlară și profesională — care au fost discutate la Brașov — un nou volum de studii de specialitate (pe lin- gă cel apărut recent) și, mai tirriu, unele teste etalo- ■aie si validate. Carturile de scurtă durată ea ți cele cîteva materiale ela- borate pînă in prezent, sint, indiscutabil, utile, dar pentru s pregăti temeinic cadrele di- dactice în vederea unei manei atit de complexe si dificile tom e*ie erientarea școlară si prafeziouLă a ele- tilor este de dorit reorgani- zarea pregătirii psiha-peda- gagice Iu invâtămintul su- periar. Aceasta cere, după părerea doastră, cel puțin dană mazuri : pe de a parte, completarea programelor de psihologie și pedagogie de la facultățile cu profil didac- tic (prin Includerea unor teme speciale de orientare școlară si pratesianală) «i, pe de altă parte, restructu- rarea și dezvoltarea actua- lelor secții de pedagogie si psiholocie din universități, care ar urma sâ-i pregă- tească ne specialiștii iu acest domeniu (consilieri, inspec- tori etc). Dar problema a- ceasta necesită, desigur, o discuție mai amplă. MIHAI GHIVIRIGA Pregâtirea eadrtlar didac- tice in praWemele erientării școlare si profesionale prin cursuri periodice de scurtă durată tinde să se organizeze intr-un sistem. Intr-adevăr, după cnrsoriie din septembrie IMS si martie INS. cursul organizat la Brașov, intre 1 ți 14 i«Jie ax. pentru inspectorii judeceai care răspund de orientarea școlară ți profesio- nală. coasiberu de orientare școlară si profesională in luncțiuue ți profesori de psi- bolocie-pedagogie din țară a cântat să prezinte in mod aiatetie întreaga problema- tică de bază a orientării șco- lare a profesionale. Organizat din Însărcinarea Mimszeralni Invățămintului de către iBUtaltl de științe pedagogice in eoUborare ca IPCD Brașov, acest curs a fmi in același timp teore- ne M practic. lubinind ana* liza problemelor teoretice ca tadrwmzrea eoneretă pentru manca din școală. O parte din prelegeri an tratat teme de ordin general : definiția M(inS«r de preorientare, • raentare și selecție școlară ■■ profesională, evoluția orientării profesionale ți coaeeptiiloe aetnale intilnite tn diferite țări, principiile generale ale orientării șco- lare și profesionale, pregăti- rea psxliolerieă a elevilor in vederea alegerii profesiunii, asoeeisl social-economie al orientării sat. Clarificarea a- eentor probleme de prinef- pen era cu aut mai nece- sară ew rit nuli profesori parciei^aa pentru prima dati ia u ajemenea curs. Majoritatea prelegerilor au tratat insă probleme de mc iod ici si de organizare a sonorii de orientare școlară li profe-rionali : metodica i unso m i ii elevilor (prin me- todele obișnuite ți metodele de lob oratori, metodica ia- formarii profesionale (prin monoevarU. vizite, conferințe hitihun cu specialiști etcl. coctribntza diferitilor factori din șeenJz rprufesori. d:ri- ginti. ro avi ieri de orientare școlară si profesională, me- diei școlari, orrznizațule de pionieri si U.T.C.), colabo- rarea peolii eu familia ete. La această tematică tre- buie adaajrate si nroblemele discutate la ir mi narii (cu- noașterea elevilor de eătre diriginți. eontinutul orien- tării școlare si profesionale, moca eonșilierulni de orien- tare peolară și profesională, ratai Inspectorul ui școlar), ea șl discuțiile purtate asu- pra unor materiale de în- drumare aflate tn stadiul de Cu privire la menținerea gra- delor didactice (II și I) în ca- zul profesorilor cu institut pe- dagogic (categ. II de studii) ca- re obțin o diplomă de licență a universității (categ. I de studii). Profesorii încadrați în categ. II de studii care au obținut gra- dul II sau I, în cazul în care, în urma obținerii unei diplome de licență a unei universități, trec la categ. I de studii, sînt obligați să se prezinte la un nou colocviu pentru obținerea gradu- lui didactic II sau pot cere acor- darea gradului I. Aceasta, de- oarece salarizarea personalului didactic, potrivit gradului didac- tic, se face și în raport cu stu- diile avute la obținerea gradului respectiv. Schimbarea categoriei de studii atrage după sine și ne- cesitatea obținerii unui nou grad didactic (ca și la învățătorii care devin profesori pe baza diplomei unei insțjtuții de învățămînt su- perior). Această regulă trebuie comple- tată cu precizarea că, în cazul profesorilor de educație fizică a- vînd diploma fostei școli medii tehnice de cultură fizică (S.M.T.C.F.) și care au obținut gradul II pe baza examenului împreună cu ceilalți profesori de categoria II de studii (deși sînt salarizați ca învățători cu gradul II), dacă obțin diploma de licență a Institutului pedagogic de 3 ani nu mai este necesară o nouă pre- zentare la colocviul pentru gra- dul II. Aceștia sînt obligați însă să se prezinte la un nou colocviu in cazul în care obțin diploma Institutului de educație fizică și sport după care sînt încadrați ca profesori categoria I de studii. Dat» de la care se plătesc drepturile de salarizare pen- tru învățătorii și educatoarele cărora li se recunosc gradele didactice obținute înainte de 1948 și pentru profesorii și maiștrii instructori cărora li se atribuie gradul II pentru faptul că au avut examen de capacitate dinainte de reforma învățămîntului. în toate aceste cazuri, plata diferențelor de salarizare pentru personalul didactic titular se face de la 1 aprilie 1969, acesta avînd dreptul și la recalcularea indem- nizației de concediu pe lunile iu- lie și august a.c. Pentru cei care funcționează ca suplinitori recu- noașterea gradelor didactice se va face prin dispoziția inspecto- ratului școlar sau ordinul minis- trului, prin care se va face și angajarea ca suplinitor. Cum se acordă drepturile de salarizare personalului didac- tic căruia 1 se acordă o gra- dație de vechime cu efect re- troactiv. Personalul didactic care a îm- plinit un nou stagiu care îi dă dreptul la acordarea unei gra- dații de vechime superioară pri- mește drepturile de salarizare a- ferente de la 1 ale lunii urmă- toare aceleia în care a depus la școală (sau la minister sau la inspectoratul școlar) cererea în- soțită de toate actele doveditoare. Bineînțeles că acest drept nu este afectat de data la care școala a înaintat dosarul la organul ierar- hie superior sau a completat do- sarul cu caracterizarea necesară. La fel se procedează și în cazul celor care au depus aceste cereri pentru 1 ianuarie 1969 sau la o altă dată ulterioară și pentru care acordarea gradației de vechime s-a făcut ceva mai tîrziu. Și în aceste cazuri se recalculează in- demnizația pentru concediul de odihnă. Cînd pot cere cadrele didac- tice înscrierea la pensie. Cadrele didactice pot depune cererea de înscriere la pensie în așa fel ca ea să fie înaintată in timp util la oficiul de pensii, înscrierea la pensie urmînd să se facă numai pe data de 1 septem- brie a anului școlar următor. U- nitățile școlare nu vor putea da curs cererii de înscriere Ia pensie decît numai pentru această dată, pentru ca, în acest fel, angajații respectivi să poată beneficia și de concediul legal de odihnă pen- tru lunile iulie și august. Unitățile școlare vor proceda tn același fel, chiar în cazul celor care vor solicita înscrierea pen- tru o dată anterioară datei de 1 septembrie, luînd și inițiativa de a-și desface singuri contractul de muncă (demisie). Cei care vor proceda în acest fel pierd și drep- tul li- acordarea concediului de odihnă, deoarece personalul di- dactic are dreptul la acordarea concediului de odihnă (cu durata integrală sau calculat cîte 5 zile) numai dacă funcționează pînă la 30 iunie. Care este salariul tarifar care se ia ca bază de calcul pentru stabilirea pensiei per- sonalului didactic. Pensia personalului didactic se calculează pe baza salariului tari- far de încadrare, adică a sala- riului cuvenit pentru norma di- dactică repartizată (pînă la echi- valentul unei norme întregi), in- clusiv clasele de salarizare acor- date pentru majorările se salariu cuvenite în cazul celor care des- fășoară unele activități specifice (învățămînt seral, practică peda- gogică, școli speciale, școli post- liceale etc.). Tot în salariul tari- far se includ și indemnizațiile pentru conducere și pentru diri- gintele de clasă sau pentru învă- țătorul care predă în același timp la 2—4 clase. Restul indemnizațiilor pe care cadrele didactice le-au primit în perioada celor 5 ani lucrați con- secutiv, pe baza cărora se stabi- lește media salariilor tarifare în vederea calculării pensiei, nu se iau în considerare. In această situație sînt indemnizațiile pen- tru titluri de onoare, pentru acti- vitatea cu pionierii sau cu comi- tetele U.T.C. din școală, de secre- tar, de bibliotecar etc. Care este norma didactică pe care un profesor sau maistru- instructor trebuie s-o îndepli- nească pentru a 1 se putea face și plata cu ora. Pentru profesorii cărora, dato- rită numărului de ore existent în școli, determinat de numărul claselor de elevi și al orelor pre- văzute în planul de învățămînt și ținînd seama și de pregătirea de specialitate a profesorului res- pectiv, nu li s-a putut asigura încadrarea la limita de 20 sau 21 ore, plata cu ora — în cazul efectuării unor supliniri sau al predării la alte ore vacante — nu se poate face decît pentru orele care depășesc această li- mită. La fel se procedează și în cazul școlilor unde se folosește norma medie săptămînală. De asemenea, pentru maiștrii- instructori cărora inițial nu li s-a putut asigura norma de 30 ore săptămînal, plata cu ora se poate face numai pentru orele de instruire practică cu care se va depăși limita maximă a obli- gației de predare. In cazul în care un maistru-instructor înca- drat cu norma întreagă (24—30 ore săptămînal) va preda ca pro- fesor și ore de la alte discipline, acestea i se vor retribui prin plata cu ora — în condițiile legii — fără a mai fi necesară comple- tarea, în prealabil, a obligației de predare ca maistru-instructor. In legătură cu drepturile su- plinitorilor. Potrivit prevederilor Statutului personalului didactic, persoanele numite ca suplinitori pe o funcție didactică de predare — adică cei angajați pe o catedră vacantă sau rezervată (cu normă întreagă sau la un anumit număr de ore), pe durata unui an școlar, benefi- ciază de dreptul la concediu de odihnă ca și personalul didactic titular, dacă funcționează pe a- celași post pînă la 30 iunie, Aces- tora, indiferent de faptul că au și calitatea de pensionari, li se acordă pe data de 1 iulie conce- diul de odihnă integral (dacă au funcționat fără întrerupere de Ia 1 septembrie), sau li se calculează cîte 5 zile pentru fiecare lună in- tegral lucrată (dacă au început activitatea după 1 septembrie). Aceste indicații se găsesc, de alt- fel, în instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 330/968 (art. 4 ' și exemplele lămuritoare), ele fiind valabile și după aplicarea Statutului personalului didactic. In ceea ce privește persoanele care efectuează unele supliniri temporare pentru înlocuirea unor titulari care absentează întîmplă- tor de la catedră (concedii de boală, naștere etc.), acestea nu pot căpăta dreptul la concediu de odihnă decît în cazul în care ar fi funcționat f“ră întrerupere de la 1 septembrie pînă la 30 iunie pe același post. De regulă astfel de situații nu se înrilnesc în în- vățămînt, întrucît suplinirile pos- turilor ai căror titulari absen- tează temporar nu se pot întinde pe toată durata anului școlar. MARTOR LA UIMITOAREA REALITATE Au trecut cîteva săptămîni de atunci. Marea realizare a omenirii, incredibila reali- tate — omul pe lună — pă- trunde tot mai profund în viața noastră cotidiană, ne solicită atenția pe multiple planuri și ne înflăcărează speranțele. Dar momentul aseleniză- rii ți-l reproduci și iar ți-l reproduci ca să poți să-l crezi, deși l-ai văzut cu ochii, ca să te obișnuiești cu el. Oameni în lună! Vorbe deșarte altădată, astăzi, fapt împlinit. După milenii de pri- vire de la distanță, pămân- tenii și-au cucerit satelitul... Iată-l pe primul om, Armstrong, coborînd încet, prin ceață, pe scărița fra- gilă, de umbră, a modulului lunar. A ajuns la capăt și, cu stîngul, încearcă să atingă necunoscutul: il retrage și, din nou, se lasă pe astru, definitiv, pentru întreaga is- torie viitoare a universului. Cu pași încă șovăielnici di- buie locul: unul... doi... trei... pașii devin mai încrezători și nu se mai numără. Sînt și alte sarcini de îndeplinit. De jos, pământul nu mai tace; ordine scurte, repezi, răsună insistent... Film fantastic, pe care înțelegerea, de data aceasta, îl cuprinde ca nor- mal... Aldrin, al doilea om, sare sportiv și o ia de-a dreptul, ieșind din ecran. Apoi, în- tr-un avînt tineresc, saltă în dans, pe coaja lunii. Ți se pare comic acest gest ștren- găresc de cuceritor exaltat. Dar, cînd îți scapă ochiul pe delături, tot sufletul ți se ri- dică la gură. S-ar putea foarte bine, suflat de un cu- rent necunoscut... Abia Iți trine să-fi crezi ochilor, deși ochii nu mint. Cei dinții oameni pe lună nu-și pierd vremea, ci cu ges- turi ferme smulg ce pot mai repede din tainele unei pustie- tăți cenușii și reci. Dar nu cumva se tntirzie prea mult ? Ghemul de su- flet ce ne-a mai rămas dă alarma : mai iute! mai iute ! Ai inima strînsă și totuși o dispoziție festivă te inundă ca în zilele mari ale unei extraor- dinare solemnități. Ce bine e să fii singur în asemenea rare ocazii! Tu ți taina revelației inefabile. O prezență oricit de familiară, gălăgia vorbelor uscate, pra- ful ideilor de circumstanță ar profana tăcerea pioasă, vibrația de sacru a momen- tului. -OAMENI PE LUNA- Dar dacă... E mai bine, to- tuși, să-i știm intrați din nou în modul. Riscul ar fi mai mic. Modulul lunar, la urma urmelor, e al pământului ți-i va apăra stirpea. Numai că inima noastră de oameni e tiabă ți bintuită de îndoieli. Cei dinții oameni care au pățit pe lună poartă, încă, deasupra capetelor amenin- țări perfide. Modulul lunar mai are de executat o serie de operații pe care nu le vom vedea ți pe care le bă- nuim ca sfidări ale nepre- văzutului. Se va desprinde de lună, va alerga să se agațe de cabina de comandă... Ne-am culcat cu o grijă nouă, vastă, de rezonanță general umană. Solidarita tea dintre oameni, înscrisă în firea noastră, cu genero- zitatea care adoarme teme- rile, nutrește speranțe. Dar de ce viețile acestor trei tineri ne sînt așa de scumpe ? Pentru că tine—1 care au descins in lună nu sînt numai ei in de ei, ci feții reprezentativi ai speciei; omenirea întreagă, îndărătul lor, care simte că a intrat, odată cu ei, intr-o experiență epocală, arde de nerăbdare să nu piardă ce-a ciștigat, să-și asimileze da- tele în forul conștiinței sale lărgite, să nu scape nimic din ceea ce ar putea consti- tui noua sa versonalitate Ne-ar putea acuza cineva, și poate, pe drept, că n-avem încredere în știință. Intr-ade- văr știința dă un specta- culos examen ți succesul e asigurat. Numai că neprevă- zutul, ca un diavol, pindește din umbră : dar dacă scapă o cifră, se greșește o ma- nevră, nu funcționează auto- mat un aparat, sau se ivește o indispoziție momentană... Performanța e atît de teme- rară, că și legile se pot clă- tina_ Cu sufletul la gură și îm- povărați de grijă — înfrico- țătoarea aventură era în curs — auzim și nu ne sătu- ram să mai auzim, ca să cîș- tigăm cît mai multe puncte de fixație, de recuplare reu- șită, de întoarcere la pămînt, de amerizare... Se împuținau riscurile, deveneau mai pă- mîntești, mai în măsura po- sibilităților obișnuite de a fi evitate. Dar dacă... Ne-a bătut inima și la re- cuperarea cosmonauților pe helicopter. De la întîiul pînă la al treilea se lenevise parcă vremea. Cînd și-a tras, în sfîrșit, helicopterul oblo- nul, am răsuflat ușurați. To- tuși... totuși, helicopterul vîslea anevoios... l-am văzut pe cei trei cos- monauți la geamul camerei de carantină : tineri, zdra- veni, frumoși. Nu erau zei, nici eroi, ci oa- meni pe care ii vom intîlni, în curînd, pe stradă, oameni ca și poi, sau nu tocmai ca noi. Nu știm dacă noi înșine am ră- mas aceiași și nu plimbăm cu noi, de aici înainte o dimen- siune nouă. Prof. PETRE DRAGOIESCU PAGINA 5 FACULTĂȚILE Șl SECȚIILE UNDE SE ORGANIZEAZĂ INSTITUTUL POLITEHNIC - TIMIȘOARA UN NOU CONCURS DE ADMITERE ta/Concursul de admitere în invățămîntul superior din iulie 1939 s-a prezentat un număr mare de tineri pregăti)? corespunzător, absolventi a 12 clase, eare au ocupat marea majoritate a locurilor prevăzute. Pentru facul- tățile si secțiile la care au mai rămas locuri neocupate, se organizează un nou concurs de admitere, după cum urmează : • La invățămîntul universitar, artistic, pedagogic, tehnic, (ingineri), a- gricol și economic, în perioada 5—15 septembrie 1969 ; • La invățămîntul de subingineri, in perioada 19—25 septembrie 1969 : Concursul se va organiza la următoarele instituții de învățămînt superior: INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREȘTI învățămînt de ingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de energetică, la secțiile : electro-energetică, termo- energetică și centrale atomoelectrice; hidroenergetică ; b) Facultatea elec- tronică și telecomunicații, la secțiile: telefonie și telegrafie ; telecomenzi feroviare ; c) Facultatea de mecani- că, la secțiile : mașini termice ; aero- nautică ; utilaj chimic; mașini hi- draulice și pneumatice ; d) Faculta- tea de mecanică agricolă, la secția mecanică agricolă ; e) Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secțiile : tehnologia construcțiilor de mașini și mașini-unelte ; mecanică fină ; f) Facultatea de chimie indus- trială, la secțiile : tehnologia silica- ților și compușilor oxidici ; tehnolo- gia compușilor maeromoleculari • tehnologie poligrafică ) tehnologie carbochimice' și procese pirogene j g) Facultatea de metalurgie, la sec- țiile : elaborarea fontei și oțelului i turnătorie de fontă, oțel și metale neferoase; deformarea plastică și tratamentul termic al metalelor ; me- talurgie neferoasă ; h) Facultatea de transporturi, la secțiile : material ru- lant ; autovehicule rutiere; tehnica transportului feroviar. Invățămint de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de ener- getică, la secțiile : electroenergetică : lermoenergetică ; b) Facultatea de electronică și telecomunicații, la sec- ția de electronică aplicată ; c) Fa- cultatea de mecanică la secția mon- tarea si întreținerea utilajului chi- mic ; d) Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secția tehnologia prelucrării la rece ; e) Fa- cultatea de chimie industrială, la sec- țiile : tehnologia silicaților și compu- șilor oxidici ; tehnologia chimică a- norganică ; tehnologia chimică orga- nică ; f) Facultatea de metalurgie, la secțiile : metalurgie feroasă (furnale și oțelării) ; forjă și tratamente ter- mice ; g) Facultatea de transporturi la secția întreținere și reparații auto. învățămînt de ingineri — cursuri serale : a) Facultatea de electronică si telecomunicații, la secțiile : tele- fonie și telegrafie : telecomenzi fero- viare b) Facultatea de mecanică la secția de mașini termice ; c) Facul- tatea de transporturi la secția de material rulant. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de ener- getică la secția electroenergetică; b) Facultatea de electronică și tele- comunicații la secția electronică a- plicată ; c) Facultatea de tehnologia construcțiilor» de mașini la secția tehnologia prelucrării la rece ; d) Fa- cultatea de chimie industrială, la secțiile : tehnologia chimică anorga- nică ; tehnologie chimică organică ; e) Facultatea de metalurgie la sec- ția forjă, tratamente termice :• f) Fa- cultatea de transporturi la secția în- treținere și reparații auto. INSTITUTUL POLITEHNIC BRAȘOV Învățămînt dc ingineri — cursuri de zi: a) Facultatea de mecanică, la secția *mecanică agricolă : b) Facul- tatea de industria lemnului — secția industria lemnului. învățămînt de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de me- canică, Ia secțiile întreținere și re- parații auto : electrotehnică ; bl Fa- cultatea tehnologia construcțiilor de * mașini la secția tehnologia prelu- crării la rece. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de me- canică, la secțiile : întreținere și re- parații auto; electrotehnică: bl Fa- cultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, la secția tehnologia pre- lucrării la rece. INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ învățămînt de ingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de mecanică, la secția mecanică agricolă. învățămînt de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de me- canică, la secția tehnologia prelucră- rii la rece ; b) Facultatea de electro- tehnică, la secția electrotehnică : c) Facultatea de construcții la secția construcții civile și industriale. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de me- canică, la secția tehnologia prelucră- rii la rece; b) Facultatea de con- strucții la secția construcții civile și industriale. INSTITUTUL POLITEHNIC GALAȚI învățămînt de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de me- canică, la secția tehnologia prelu- crării la rece. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de me- canică, la secția tehnologia prelucră- rii la rece. INSTITUTUL POLITEHNIC IAȘI învățămînt de ingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de mecanică. Ia secția-’ mecanică agricolă ; b) Facul- tatea de chimie industrială la sec- țiile : tehnologia substanțelor anor- ganice, tehnologia celulozei, hirtiei și fibrelor artificiale; tehnologie chi- mică textilă ; c) Facultatea de con- strucții, la secțiile : construcții civile și industriale; căi ferate, drumuri și poduri ; d) Facultatea de hidro- tehnică, la secțiile : îmbunătățiri fun- ciare : construcții hicrotehnire : e) Facultatea de industrie ușoară la secția tehnologia chimică și confec- ții din piele. învățămînt de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de elec- trotehnică. la secția electroenerge- tică ; b) Facultatea de mecanică, la secția tehnologia prelucrării la rece : c) Facultatea de hidrotehnică, la secția îmbunătățiri funciare : dî F: - cultatea de chimie industrială, ti secțiile : tehnologia chimică anorga- nică ; tehnologie chimică a ma:-- moleculelor; e) Facultatea de con- strucții, la secțiile : construcții d» _t și industriale ; drumuri și poduri. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de elec- trotehnică, la secția electroenergț::- că : b) Facultatea de mecanică, .a secția tehnologia prelucrării la re:- c) Facultatea de chimie ir.dustria'.â. la secția tehnologia chimică ar.org?- nică ; d) Facultatea de construcții, ia secția construcții civile și industriale INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIȘOARA Invățămint de ingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de mecanică, la secțiile material rulant: marir.: - - draulice și pneumatice: tehr.:':c - sudurii; b) Facultatea de mecar: agricolă, la secția mecanică agricoli: c) Facultatea de construcții, ia s- - țiile : construcții civile si todtaîrtaleo construcții hidrotehnice : ’ ' drumuri și poduri ; i~tună"ătiri funciare. Invățămint de — cursuri de zi : a) Facultatea de ednea trotehnică. la secțiile: eir'- vile și industriale : imbcsătățin (vri— ciare. Invățămint de subingineri — cursuri serale: al Fa-uitau? ue — canicâ. Ia secția tehr-clcria -v* .— Facul- tatea de mașini și utilaj pentru con- strucții la secția mașini și utilai pen- tru construcții ; d) Facultatea de hi- drotehnică, la secțiile construcții hi- drotehnice : îmbunătățiri funciare : el Facultatea de căi ferate, drumuri si poduri, la secțiile : construcții și întreținere feroviară : drumuri și po- duri : cadastru funciar. învățămînt de subingineri — cursuri serale : a) Facultatea de con- strucții. la secția construcții civile și industriale; b) Facultatea de insta- lații pentru construcții, la secția ins- talații pentru construcții. INSTITUTUL DE PETROL GAZE ȘI GEOLOGIE , BUCUREȘTI Invățămint de ingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de geologie teh- nică, la secția geologie inginerească; b) Facultatea de forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, la secția forajul sondelor. și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. învățămînt de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea pentru forajul sondelor și exploatarea ză- cămintelor de petrol și gaze, la secția forajul sondelor și exploatarea ză- cămintelor de petrol și gaze. INSTITUTUL DE PETROL PLOIEȘTI învățămînt de ingineri—cursuri de zi : a) Facultatea de mașini și utilaj petrolier la secția mașini și utilaj petrolier. Invățămint de subingineri — cursuri de zi : a) Facultatea de ma- șini și utilaj petrolier la secția elec- tromecanică petrolieră. INSTITUTUL DE MINE PETROȘANI Invățămint de subingineri—cursuri de ri : a) Facultatea de mine, la c-cțule mine: topografie minieră.; bl Facultatea de electromecanică mî- ' eră. la secția electromecanică mi- Invățămint de subingineri—cursuri serale : a) Facultatea de mine la •ecțu de taine. INSmUrtl DE SUBINGINERI BAll MARE Curcan de ri : ’ Lz secțiile mine : ahctrMMOMtct aoBltri» INsimUL DE SUBINGINERI PITEȘTI se «szfttae tn cadrul Lrs- t mtuhii pco'.ehr: București). C arsuri de ri : La secțiile : teh- r.:l:gia prelucrări: Ia rece; intreți- INSrTTt TUL AGRONOMIC Jt UAlUISL l * Bl ( I Rl ȘTI o Facmiigiea de rooeehaie la terva INSTITUTUL AGRONOMIC -ION IONESCV DE LA BRAD’ IAȘI INSITTUTl L AGRONOMIC _DR. PETRU GROZA- CLUJ INSTITUTUL AGRONOMIC TIMIȘOARA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE — BUCUREȘTI Camrl serale: u TtcaTMe» de ■ Dișăx’.xeie de ccncurs si oregra- mele s«:xa. pentru învățăm intui universitar. tehr.:c ingineri'., econo- mi și agricol .ele orerente-.e in broșura _Adm:‘-rea in invățămin- tu! superior’ — lw59 Pentru învătămintul ae subingireri disciplinele pentru cor-Cursul de aă- mitere sint următoarele : — La specialitățile : electroteh- nică, electronică aplicată, electro- energetică, termoenergeticâ. tehno- logia prelucrării la rece, montarea și întreținerea utilajului chimic, construcții civile și industriale, ins- talații pentru construcții, mașini și utilaje pentru construcții, construcții hidrotehnice, drumuri și poduri, în- treținere și reparații auto, construcții și întreținere feroviară, topografie mi- nieră, mine, electromecanică minieră, forajul sondelor și exploatarea zăcă- mintelor de petrol și gaze, electro- . mecanică petrolieră, îmbunătățiri funciare : — matematici (algebră, geometrie plană — fără demonstrații — trigo- nometrie) — scris și oral. — fizică (mecanică și. electricitate) — scris. — La specialitățile : metalurgie fe- roasă (furnale și oțelării), forje și tratamente termice : — matematici (algebră, geometrie plană — fără demonstrații — trigo- nometrie) — scris și oral. — fizică (mecanică, fizică molecu- lară și căldură) — scris. — La specialitățile : tehonologie chimică organică, tehnologie chimică a macromoleculelor ; — chimie organică sau chimie an- organică (la alegere) — scris și oraL — matematică /algebră) — scris. — La specialitățile : tehnologie chi- mică anorganică, tehnologia silicați- lor și compușilor oxidici : — chimie anorganică — scris și oral. — matematici (algebră) — scris. — La specialitatea : cadastru fun- ciar : — matematici /algebră, geometrie plană — fără demonstrații — trigo- nometrie) — scris și oral, — fizică (mecanică, optică) — scris. Programele acestor discipline sînt cele cuprinse in broșura „Admiterea în invățămîntul superior — 196S*. UNIVERSITATEA BUCUREȘTI Cursuri de ii: a Facultatea de matematică-mecanică; b' Facultatea de chimie, secția fîzică-cliimie: Insti- tutul pedagogic de 3 ani București c' Facultatea de filologie : secția limoa și literatura franceză, limba și literatura română: secția limba și literatura engleză, limba ți literatura română ; Facultatea ce fizică și chimie. Cursuri serale : a' Institutul de limb: și literaturi străine : — Facultatea ce limb: slave : — secția limba și literatura rusă — secundar limba și literatura română. — Facultatea de limbi romanice < clasice : — secția limba și litera- tura franceză — secundar limba ți literatură română. — Facultatea de limbi germanice : — secția limba si literatura engleză — secundar limba și literatura ro- — secția limba și literatura en- gleză — secunuar limba și literatura germană : secția limba și literatura germană — sccuruia: limba și lite- re" era română: secția limba și lite- ratura germană — secundar limba și literatura engleză. UNB ERSITATEA „B ABEȘ-BOLTAI’ CLUJ Cursuri de ri : a' Facultatea de • Institutul pedagogic de 3 ani Cluj b> Facultatea de fizică și chi- Corsari serale : a) Facultatea de ».e : secția limba și literatura rusă — secundar limba și literatura r-mănâ sau maghiară; secția limba si literatura franceză — secundar l:mlA si literatura română sau ma- ri: .ară: secția limba și literatura ger- ~r-i — secundar limba și literatura r—ăr.ă sau maghiară: secția limba și Ireratura engleză — secundar limba • t-eatura română sau maghiară ; se ria limba și literatura engleză — •c . - dar limba și literatura germană: t" Fc -ultatea de studii economice, sec- îis contabilitate. UNIVERSITATEA CRAIOVA Cursuri de zi : a) Facultatea de •r.e'em»-.tică; bl Facultatea de elec- c:o-?unică : secția electrotehnică tșucir.giaeri). UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA" IAȘI Cursuri de zi: a) Facultatea de matematică-mecanică; b) Facultatea de fizică: c) Facultatea de chimie; i' Facultatea de filologie : — secția limba și literatura engleză — secun- dar limba și literatura română; e) Facultatea de studii economice — -ecua contabilitate; Institutul peda- gogic de 3 ani Iași: f) Facultatea de fizică și chimie. Cursuri serale : a) Facultatea de filologie : — secția limba și litera- tura rusă — secundar limba și lite- ratura română: secția limba și lite- ratura franceză — secundar limba ș: literatura, română: secția limba și literatura engleză — secundar limba și literatura română; secția limba și literatura germană — secundar limba și literatura română; b) Facul- tatea de studii economice: secția economia industriei construcțiilor și transporturilor : secția contabilitate. UNIVERSITATEA TIMIȘOARA Cursuri de zi : a) Facultatea de matematică-mecanică: b) Facultatea de fizică-: — secția fizică-chimie; c) Facultatea de studii economice : — secția economia industriei, con- strucțiilor și transporturilor; secția contabilitate. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI TIMIȘOARA d) Facultatea de fizică și chimie. Cursuri serale : a) Facultatea de filologie : — secția limba și litera- tura germană — secundar limba și literatura română; secția limba și literatura rusă — secundar limba și literatura română; secția limba și literatura engleză — secundar limba și literatura română. ins rriUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI BACĂU Cursuri de zi : a) Facultatea de filologie : — secția limba și litera- tura română: secția limba și litera- tura franceză — limba și literatura română; b) Facultatea de matema- tică. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI BAIA MARE Cursuri de zi : Facultatea de ma- tematică. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI BRAȘOV Cursuri de zi : a) Facultatea de matematică; b) Facultatea de fizică și chimie; c) Facultatea de muzică. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI CONSTANȚA Cursuri de zi: Facultatea de fizică și chimie. INSTITUTUL PEDAGOGIC DF. 3 ANI GALAȚI Cursuri de zi : Facultatea de fizică și chimie. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI ORADEA Cursuri de zi : a) Facultatea de filologie : — secția limba și litera- tura română: b) Facultatea de ma- tematică: c) Facultatea de fizicș- chimie; d) Facultatea de educație fizică. ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi: Facultatea de construcții: — Asistent la catedra de Beton armat și Clădiri, poziția id din statul de funcțiuni, disciplina de Clădiri civile. Candidatii la concurs vor înainta la rectoratul Institutului politehnic Timișoara, în termen de 15 zile de la publicarea a- cestui anunț în Buletinul Oficial, cererea de înscriere la care vor anexa în dubUi exemplar actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 33 partea I din 15 martie 1969. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt supe- rior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directo- rului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului politehnic Timi- șoara — Facultatea de construcții — în termen de 15 zile de la data expirării termenului de înscriere. . INSTITUTUL PTBAGOSIG BE 3 il - TG. MUREȘ ANUNȚA Scoaterea Ia concurs a postului de lector la Facultatea de matematică, catedra de matematică, disciplina matema- tici generale, poziția 11. Candidatii la concurs vor înainta la rectoratul Institu- tului pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș, în termen de 30 de zile de la publicarea acestui anunț, o cerere de înscriere, la care se vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice din invățămîntul superior, publicat în colecția de Hotărîri și Qispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris rectorului aces- teia înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureș, la 3 luni de la publicarea acestui anunț. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI PITEȘTI Cursuri de zi : al Facultatea de fi- lologie : secția limba și literatura franceză — limba și literatura ro- mână; b) Facultatea de matematică INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI SUCEAVA Cursuri de zi : a> Facultatea c_ filologie : — secția limba ți litera- tura română; b) Facultatea de ma- tematică. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI TG. MUREȘ Cursuri de zi: a) Facultatea c matematică: b' Facul*atea de fizică și chimie; c) Facultatea de muzică CONSEKVATORLL „C. PORUMBESCU’ BUCUREȘTI Facultatea de instrumente și canto, specialitățile : a) Canto (tenor, me- zzosoprană): b) clarinet; c) oboi: d) corn; e) pian-orgă. Facu'tatea de compoziție și mu- zicologie : a) Secția teoretică. INSTITUTUL PEBAGOGIG DE 3 Ml - TG. MUREȘ anunța scoaterea la concurs a următoarelor posturi ; Facultatea de fizică-chimie 1 post de lector, la disciplina metodica predării fizicii și experiențe didactice, practica pedagogică (predare în limbile română și maghiară), de la catedra de fizică, poziția 4. 1 post de lector, la disciplina mecanică, acustică, căldură (predare în limba maghiară), de la catedra de fizică, poziția 5. 1 post de lector, la disciplina mecanică, acustică, căldura, de la catedra de fizică, poziția 6. 1 post de lector, la disciplina mecanică rațională, mecanică, acustică, căldură, de la catedra de fizică, poziția 7. 1 post de lector, Ia disciplina de fizică generală la Faculta- tea de matematică, electricitate, electrotehnică, electronică- radioîehnică (predare în limba maghiară), de la catedra de f:>.că. p- zitia 8. Candidat:: la concurs vor înainta Ia rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș, in termen de 30 de zile de la publicarea acestui anunț, o cerere de înscriere, la care se vor anexa, in dublu exemplar, actele prevăzute de Regula- mentul privind ocuparea funcțiilor didactice din învățămîn- tul superior, publicat în colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- . perior sînt obligați să comunice în scris rectorului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureș, la 3 luni de la publicarea acestui anunț. CONSERVATORUL' „G. DIMA" — CLUJ Facultatea de instrumente și canto, specialitățile : al canto /tenor): b) violă; c) violoncel: d) flaut; e) fagot: f) corn; g> trompetă: h) trombon- tubă; i) percuție; j) vioară Facultatea de comnoziție șî muzi- cologie; a) secția profesori de muzică CONSERVATORUL „G. ENESCU"— IAȘI Facultatea de instrumente și canto: a) canto (mezzosoprană); b) vioară: c) harpă; d) contrabas; e> flaut: f) clarinet; g) fagot; h) tromoetâ. Facultatea de compoziție și muzi- cologie : a) Secția profesori de muzică INSTITUTUL DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE“ BUCUREȘTI Facultatea de teatru : a) Secția regie de teatru (durată 4 ani). Programele disciplinelor de con- curs și condițiile de admitere se gă- sesc în broșura „Admiterea în învă- țămîntul superior", ediția 1969. INSTITUTUL PEDĂGOGIG DE 3 Ml - TG. MUREȘ ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi ; Facultatea de matematică 1 lector ]a catedra de Matematică, disciplinele Aritmetică, Algebră, poziția 1. 1 lector la catedra de Matematică, disciplinele Algebră, Geometrie analitică și elemente de algebră liniară (predare in limba maghiară), poziția 2. 1 lector la catedra de Matematică, disciplinele Astronomie, Geometrie analitică și elemente de algebră liniară, poziția 3. 1 lector la catedra de Matematică, disciplinele Geometrie elementară. Geometrie diferențială, poziția 4. 1 lector la catedra de Matematică, disciplinele Complemente de matematici (predare în limba maghiară) și Calcul diferen- țial și integral (predare în limba română), poziția 6. Candidații la concurs vor înainta la rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani din Tîrgu Mureș, în termen de 30 de zile de la publicarea acestui anunț, cererea de înscriere, la care vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica So- cialistă România, publicată în Buletinul Oficial Partea I, nr. 33 din 15 martie 1969. • Cei care funcționează într-o instituție de invățămint supe- rior sînt obligați să comunice, in scris, rectorului sau direc- torului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de 3 ani din Tîrgu Mureș, la 3 luni de la publicarea acestui anunț. ( Concursul de admitere la institutele pedagogice de învățători și educatoare cu durata de doi ani Se aduce la cunoștință celor in- teresați că între 20—30 septembrie 1969 se organizează concursul de admitere la institutele pedagogice de învățători și educatoare cu du- rata de doi ani — cursuri de zi și învățămînt fără frecvență. Institutele pedagogice de în- vățători vor funcționa în urmă- toarele localități: cursuri de zi — Oradea, Botoșani, Brașov, Cluj, Piatra Neamț, Zalău, Sibiu și Su- ceava ; învățămînt fără frecvență : Bacău, Oradea, Botoșani, Cluj, Ga- lați, Iași, Suceava și Bîrlad. Institutele pedagogice de educa- toare vor funcționa în următoarele localități : cursuri de zi — Năsăud, Brașov, Brăila, Caransebeș, Con- stanța, Tîrgoviște, Galați, Tg. Jiu, Odorheiul Secuiesc (cu limba de predare maghiară), Giurgiu, Tg. Mureș, Piatra Neamț, Slatina, Za- lău, Timișoara, Bîrlad și Rm. Vîl- cea ; învățămînt fără frecvență: Cîmpuiung Muscel, Bacău, Beiuș, Botoșani, Cluj, Galați. Iași. Giurgiu. Baia Mare, Turnu Severin, Sibiu, Tulcea și municipiul București. La concursul de admitere în in- stitutele pedagogice de învățători și educatoare — cursuri de zi, se pot înscrie absolvenții liceelor de cultură generală cu diplomă de bacalaureat (maturitate) în vîrstă de cel mult 27 de ani împliniți în anul calendaristic în. care se pre- zintă la concurs. La invățămîntul fără frecventă se pot înscrie absolvenții de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care funcționează la (Masele I-IV ale școlii generale — pentru institutele pedagogice de învățători și în în- vățămîntul preșcolar — pentru in- stitutele pedagogice de educatoare, indiferent de vîrstă. Concursul de admitere Ia insti- tutele pedagogice de învățători — cursuri de zi și învățămînt fără frecvență, constă din : vizita me- dicală, proba de aptitudini muzi- cale, probe scrise și orale la : limba și literatura română matematică (algebra și geometria plană și în spațiu din materia claselor a IX-a și a X-a secția umanistă) și proba orală la istoria României. La institutele pedagogice de edu- catoare — cursuri de zi și învăță- mînt fără frecvență, concursul de admitere constă din : vizita medi- cală. proba de aptitudini muzicale, probă scrisă și orală la limba și literatura română și probă orală la istoria României. Candidatele de la institutele cu predare în limbile naționalităților conlocuitoare vor susține probă scrisă și orală și la limba și literatura maternă. Informații suplimentare se pot obține de la secretariatele institu- telor pedagogice de învățători și educatoare. (oiicurs dc admitere in licccic dc cultura generală și licccic pedagogice Se aduce la cunoștința celor in- teresati că la liceele de cultura generală și la liceele pedagogice la care au mai rămas locuri neo- cupate în anul I se organizează un nou concurs de admitere între 1—9 sentembrie a.c. Vizita medicală și proba de apti- tudini muzicale la liceele pedago- gice au loc cu 2—3 zile înaintea probelor de cultură generală Informații privind numărul locu- rilor neocupate si condițiile de ad- mitere se pot obține de la liceele care organizează concurs de admi- tere. INSTITUTUL PEDĂGOGIG DE 3 Ml - TG. MUREȘ ANUNȚA Scoaterea la concurs a postului de lector la Facultatea de fizică-chimie, catedra de chimie, disciplina de metodica pre- dării chimiei și experiențe didactice, practica pedagogică, poziția 9. Candidații la concurs vor înainta la rectoratul Institutului pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș. în termen de 30 de zile ne la publicarea acestui anunț, o cerere de înscriere, la care n>r anexa. în dublu exemplar, actele prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice din învătămintul su- perior. publicat în colecția de Hotărîri si Dispoziții ale Consi- liului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958 Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul va avea loc la sediul Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureș, la 3 luni de la publicarea acestui anunț. REDACȚIA ȘI ADMINISTRA J1A i București, Piața Scînteii or. I. Telefon 17.60.20, Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și diluzoni de presă. Tiparul.Combinatul Poligrafic Casa Scînleii 40.133